Scribd
Încărcați
9 vizualizări2 pagini

Complementul Direct

Complementul direct arată obiectul asupra căruia se răsfrânge acțiunea și răspunde la întrebările pe cine? ce?, fiind în cazul Ac. Se realizează prin diverse forme, inclusiv substantive, pronume și forme verbale nepersonale, și este asociat cu verbele tranzitive. Elementele de relație care introduc completiva directă includ pronume relative, pronume nehotărâte, adverbe relative și conjuncții subordonatoare.

Încărcat de

Super Bella
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
9 vizualizări2 pagini

Complementul Direct

Complementul direct arată obiectul asupra căruia se răsfrânge acțiunea și răspunde la întrebările pe cine? ce?, fiind în cazul Ac. Se realizează prin diverse forme, inclusiv substantive, pronume și forme verbale nepersonale, și este asociat cu verbele tranzitive. Elementele de relație care introduc completiva directă includ pronume relative, pronume nehotărâte, adverbe relative și conjuncții subordonatoare.

Încărcat de

Super Bella
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

Complementul direct/Completiva directă

- arată obiectul asupra căruia se răsfrânge direct acțiunea


- se subordonează verbului și uneori unei interjecții
- răspunde la întrebările pe cine? ce?
- stă în cazul Ac

I. Termeni regenți:

Andrei vede o carte. (o carte = substantiv comun, cd, Ac; ce vede? )/Andrei vede1/ ce
citesc.2/
 Vede = verb predicativ, formă personală

I-a cunoscut pe amândoi. pe cine a cunoscut?

Văzând-o pe Ioana, am salutat-o./ Văzând1/ că Ioana e pe stradă2/ am salutat-o.1/


 Văzând = verb predicativ, formă nepersonală, gerunziu

Dorința de a vizita orașul e mare./ Dorința de a vizita1/ ce mi-ai recomandat2/ e mare.1/


 (de) a vizita = verb predicativ, formă nepersonală, infinitiv

E ușor de cântat melodia./ E ușor de cântat1/ ce am auzit.2/


 de cântat = verb predicativ, formă nepersonală, supin

N-a băgat de seamă groapa./ N-a băgat de seamă1/ unde era2/ să cadă.3/
 [Link]

Iată/poftim/na /uite un cadou! Iată/poftim/na /uite 1/ce ți-am adus2/!


 Interjecții predicative

!!! Îți sunt datoare viața. (datoare ce?)/ Îți sunt datoare 1/să trăiesc frumos2/.
 Adjectiv

II. Se realizează/exprimă prin:

- Substantiv: Uite-l pe Mihai!


L .. pe Mihai = cd
- Pronume personal: L- văzut pe el.
- Pronume de politețe: Pe dumnealui îl recunosc din fotografii.
- Pronume reflexiv: Mă spăl.
- Pronume posesiv: I-a vizitat pe ai săi.
- Negativ: N-am vizitat pe nimeni.
- Pronume relativ : Mi-a plăcut cartea1/ pe care am citit-o.2/
- Pronume interogativ: Pe cine inviți la cină?
- Pronume demonstrativ: L-am ajutat pe acesta.
- Pronume nehotărât: I-am aplaudat pe toți.
- Numeral cu valoare pronominală: L-am văzut pe al doilea.
- Forme verbale nepersonale:
 Infinitiv: Pot cânta la pian.
 Supin: Are de învățat.
 Gerunziu: Aud plouând.
- Propoziție (completivă directă)
Pot cânta la pian./Pot1/ să cânt la pian.2/
1= PP
2=CD (ce pot?)

!!!! Verbele care cer complement direct se numesc verbe tranzitive: a spune, a vedea, a auzi,
a învăța, a putea, a dori, a ajuta, a mânca, a vrea, a ruga, a ști, a cumpăra ...

III. Elemente de relație/introductive/subordonatoare ale completivei directe

- Pronume și adjective pronominale relative

 A văzut 1/ce s-a întâmplat2/.


ce = pronume relativ, subiect
 Am văzut 1/ce prăjitură a mâncat2/.
ce = adjectiv pronominal relativ, atribut adjectival

- Pronume și adjective pronominale nehotărâte cu valoare relativă

 Știu1/ orice mă întrebi.2/


orice = pronume nehotărât, cd
 Cumpără 1/orice prăjitură îi place2/.
Orice=adj. pron. nehot, atribut adj

- Adverbe relative: unde, când, cum, cât

 Am aflat1/ unde va pleca2/.


Unde = adverb relativ, circumstanțial de loc

- Conjuncții și locuțiuni subordonatoare: că, să, ca...să, dacă, de (dacă), cum că,
precum că
 Bunica mi-a spus1/ cum că pe vremea ei școala era mai bună2/.
 Vreau 1/ca mâine să ningă2/.

S-ar putea să vă placă și