2

Aprobat în ședința Guvernului din __________________ 2025

Decizia protocolară nr.________/2025

Proiect

LEGE

pentru modificarea unor acte normative

(reglementarea activității în domeniul geodeziei, cadastrului
și evaluării bunurilor imobile)

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Art. I. – Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543/1998 (republicată în

Monitorul Oficial al Republicii Moldova 2021, nr. 88-95, art. 79), cu modificările
ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 2:
1) la noțiunea: „bancă centrală de date a cadastrului bunurilor imobile”,
cuvintele „valoarea bunurilor în scopul impozitării” se substituie cu cuvintele
„valoarea estimată a bunurilor imobile”;
2) se completează cu următoarele noțiuni:
„certificat de competență profesională – act de studii, eliberat pe un termen
de 5 ani, dovadă a finalizării unui program de formare profesională, coordonat cu
autoritatea administrativă centrală în domeniul cadastrului și supus evaluării
externe în vederea autorizării/acreditării, în conformitate cu legislația;
certificat al inginerului cadastral – act permisiv eliberat de către Comisia
de certificare a specialiștilor în domeniul cadastrului bunurilor imobile;
lucrare cadastrală – totalitatea operațiunilor de teren și de birou, prin care
se realizează identificarea și măsurarea bunului imobil, prelucrarea datelor,
întocmirea documentației tehnice în modul stabilit de către autoritatea
administrativă centrală în domeniul cadastrului bunurilor imobile și asumarea
corectitudinii documentației întocmite, prin aplicarea semnăturii inginerului
cadastral certificat”.
2. La articolul 5 alineatul (2), cuvintele: „în a cărui rază de acțiune se află
bunul imobil” se exclud.
3. La articolul 11 alineatul (2), litera l) se abrogă.
4. Articolul 12 se completează cu alineatul (51) cu următorul cuprins:

Y:\DRAN 2025\200\Decizii protocolare\238-AGCC-2025\[Link]

 3

„(51) Dacă în cadrul controlului activității registratorului, stabilit prin

Regulamentul registratorului aprobat de către Guvern, s-au constatat încălcări prin
care acțiunile registratorului au lezat drepturile proprietarilor bunurilor imobile,
registratorul este supus unei noi atestări, dacă până la atestarea obligatorie
planificată au mai rămas cel puțin 6 (șase) luni.”
5. Articolele 14 și 15 vor avea următorul cuprins:
„Articolul 14. Tipurile și conținutul lucrării cadastrale
(1) Lucrările cadastrale se execută pentru bunurile imobile indicate la
art. 4 alin. (3) și sunt de următoarele tipuri:
a) stabilirea/modificarea hotarelor unităților administrativ-teritoriale de
nivelul întâi;
b) întocmirea documentației cadastrale în vederea înregistrării primare a
terenului;
c) întocmirea documentației cadastrale la modificarea hotarelor terenurilor;
d) întocmirea documentației cadastrale în cazul executării/desființării,
modernizării, modificării, transformării, consolidării și/sau restaurării
construcțiilor;
e) formarea bunului imobil;
f) elaborarea planului părții de folosire a bunului imobil (în cazul
proprietății comune);
g) elaborarea planului cu parte pentru înregistrarea grevării (superficie,
arendă etc.);
h) elaborarea proiectului de organizare a teritoriului;
i) identificarea bunului imobil;
j) calcularea cotelor-părți în condominiu;
k) restabilirea/transpunerea în teren a coordonatelor punctelor de cotitură ale
hotarelor.
(2) Conținutul necesar de date pentru ținerea cadastrului bunurilor imobile,
modul de executare a lucrării cadastrale și actele întocmite se stabilesc de către
autoritatea administrativă centrală în domeniul cadastrului bunurilor imobile (în
continuare – autoritate administrativă).
(3) Executarea lucrării cadastrale se bazează pe respectarea standardelor
naționale, precum și pe principiile de transparență, acuratețe și legalitate.
(4) Pentru a asigura conformitatea și integritatea, lucrarea cadastrală este
supusă unui sistem de control și supraveghere, exercitat de către Inspectoratul
Național de Supraveghere Tehnică (în continuare – INST), responsabil de
monitorizarea implementării normelor tehnice și procedurale.
(5) Lucrările cadastrale indicate la art. 14 alin. (1) lit. a) - h) se finalizează
cu recepția acestora și nu pot fi utilizate decât dacă sunt recepționate în modul
stabilit.
(6) Recepția lucrărilor cadastrale se realizează de către instituția de
implementare, în modul stabilit de către autoritatea administrativă, și constă în

Y:\DRAN 2025\200\Decizii protocolare\238-AGCC-2025\[Link]

 4

executarea operațiunilor de verificare la birou, expunerea cu privire la

corectitudinea executării acesteia și, drept urmare, actualizarea planului cadastral.

Articolul 15. Executanții lucrărilor cadastrale

(1) Lucrările cadastrale se execută de către persoane juridice de drept
public și privat (în continuare – entitate executantă), care dispun în statul de
personal de cel puțin o persoană care deține certificatul inginerului cadastral.
(2) Răspunderea pentru corectitudinea executării lucrării cadastrale și
transmiterea acesteia spre recepție o poartă inginerul cadastral certificat, angajat
al entității executante a lucrării cadastrale.
(3) Calitatea de inginer cadastral certificat se obține prin emiterea, de către
Comisia de certificare, a certificatului inginerului cadastral.
(4) Entitatea executantă este responsabilă de acumularea, sistematizarea,
păstrarea, arhivarea, în conformitate cu Legea nr. 880/1992 cu privire la fondul
arhivistic, și transmiterea documentelor cadastrale în original, a lucrărilor
cadastrale executate, către instituția de implementare.
(5) La dizolvarea entității executante, arhiva documentelor cadastrale a
lucrărilor cadastrale executate, în original, se transmite Fondului Arhivistic al
Republicii Moldova în modul stabilit de lege.
(6) La bunurile imobile aparținând Ministerului Apărării, Ministerului
Afacerilor Interne, Serviciului de Informații și Securitate, Administrației
Naționale a Penitenciarelor, Serviciului de Protecție și Pază de Stat, Poliției de
Frontieră și Serviciului Vamal, lucrările cadastrale pot fi executate de către aceste
instituții, dacă dispun de ingineri cadastrali certificați. La solicitare, lucrările
cadastrale pot fi executate și de către entitățile ce execută aceste lucrări.”
6. La articolul 152, alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„(3) Dacă, în cadrul executării lucrării cadastrale, în cazurile prevăzute la
art. 14 alin. (1) lit. b)-g) se constată că suprafața terenului destinat pentru
amplasarea construcțiilor locative este mai mare decât suprafața indicată în
documentul privind atribuirea terenului în proprietate, atunci se procedează în
conformitate cu art. 17 alin. (6) din Codul funciar nr. 22/2024.”
7. Se completează cu articolele 153 – 158 cu următorul cuprins:
„Articolul 153. Temeiul executării lucrării cadastrale
(1) Lucrarea cadastrală se inițiază prin încheierea unui contract de executare
a lucrării cadastrale. Ținând cont din tipul lucrării cadastrale, aceasta poate fi
solicitată de către:
1) proprietarul bunului imobil, inclusiv statul sau unitatea administrativ-
teritorială, prin intermediul autorităților împuternicite pentru administrarea
bunurilor deținute;
2) titularul drepturilor reale, al altor drepturi ce se supun înregistrării,
drepturilor de creanță înregistrate în registrul bunurilor imobile, cu acordul
proprietarului;
3) titularul dreptului de superficie;
Y:\DRAN 2025\200\Decizii protocolare\238-AGCC-2025\[Link]
 5

4) organele fiscale și executorii judecătorești, în cazurile prevăzute de lege;

5) alte persoane (moștenitori, persoane ce dețin calitatea de moștenitor ș.a.),
în temeiul documentelor justificative.
(2) În situațiile prevăzute de legislație, lucrarea cadastrală poate fi dispusă
și prin hotărâre judecătorească.
(3) Prin contractul de exectuare a lucrării cadastrale, entitatea executantă a
lucrării cadastrale se obligă să asigure desfășurarea acesteia și să transmită
beneficiarului documentația întocmită, inclusiv documentele necesare pentru
depunerea la organul cadastral teritorial, pentru înregistrarea bunului imobil și a
dreptului asupra lui.
(4) Obiectul contractului de executare a lucrării cadastrale este determinat
de beneficiar, iar volumul și tipul lucrărilor cadastrale se determină de către
executantul lucrării cadastrale.
(5) Contractul poate include clauze referitoare la obligația executantului
lucrării cadastrale de a depune documentația întocmită la organul cadastral
teritorial, pentru înregistrarea bunului imobil și a dreptului asupra lui. În acest caz,
un exemplar în original al contractului se prezintă la depunerea cererii de
înregistrare.

Articolul 154. Certificarea inginerului cadastral

(1) Certificarea are ca scop asigurarea premiselor pentru desfășurarea
activităților de specialitate, în condițiile îndeplinirii cerințelor tehnice și calitative
prevăzute în regulamentele, instrucțiunile și normele tehnice în domeniu.
(2) Prin certificare se atestă capacitatea tehnico-profesională a persoanelor
fizice să execute lucrări cadastrale.
(3) Certificarea persoanelor fizice se solicită și se acordă pentru una dintre
categoriile A, B, C sau D.
(4) Persoanele fizice:
a) certificate de categoria A, pot executa lucrări cadastrale indicate la
articolul 14 alin. (1) lit. a)-c), lit. f)-l);
b) certificate de categoria B, pot executa lucrări cadastrale indicate la
articolul 14 alin. (1) lit. d);
c) certificate de categoria C, pot executa lucrări cadastrale indicate la
articolul 14 alin. (1) lit. e);
d) certificate de categoria D, pot executa toate tipurile de lucrări cadastrale.
(5) Certificatul inginerului cadastral se emite de către Comisia de certificare
persoanei fizice care întrunește cumulativ următoarele condiții:
a) este cetățean al Republicii Moldova sau deține permis de ședere legală pe
teritoriul Republicii Moldova;
b) deține diplomă de studii superioare de licență sau de studii profesionale
în domeniul cadastrului și organizării teritoriului sau geodeziei;
c) are experiență profesională în domeniul cadastrului și organizării
teritoriului:
Y:\DRAN 2025\200\Decizii protocolare\238-AGCC-2025\[Link]
 6

- cel puțin 3 ani consecutivi, în cazul persoanelor cu diplomă de studii

superioare de licență sau al cadrelor didactice din învățământul superior în
domeniul cadastrului;
- cel puțin 5 ani consecutivi, în cazul persoanelor cu diplomă de studii
profesionale în domeniul cadastrului și organizării teritoriului;
d) deține certificatul de competență profesională.
(6) Comisia de certificare este comformată din 5 membri, specialiști în
domeniul cadastrului, după cum urmează:
a) doi reprezentanți din cadrul autorității administrative;
b) un reprezentant al INST;
c) un reprezentant al mediului academic;
d) un reprezentant al societății civile.
(7) Președintele și secretarul Comisiei de certificare se numesc din rândul
specialiștilor autorității administrative.
(8) Comisia de certificare se instituie prin ordin al directorului general al
autorității administrative.
(9) Organizarea și funcționarea Comisiei de certificare, precum și procedura
de certificare a inginerilor cadastrali se reglementează printr-un regulament
aprobat de Guvern.
(10) Comisia de certificare adoptă decizii privind respingerea cererilor,
emiterea certificatului, aplicarea măsurilor restrictive, decizii care se iau cu votul
a cel puțin a două treimi din numărul membrilor Comisiei.
(11) Aplicarea măsurilor restrictive se efectuează conform articolului 158.
(12) Deciziile Comisiei de certificare pot fi atacate în instanță, în
conformitate cu Codul administrativ al Republicii Moldova nr. 116/2018.
(13) Certificatul se eliberează gratuit, pe un termen de 5 ani.
(14) Certificatul se emite în formă de document electronic, prin intermediul
Sistemului informațional de gestionare și eliberare a documentelor permisive (SIA
GEAP), și se identifică electronic prin intermediul codului QR, care conține
numele și prenumele, termenul de valabilitate a certificatului, precum și semnătură
electronică calificată a emitentului.

Articolul 155. Drepturile și obligațiile inginerului cadastral certificat

(1) Inginerul cadastral certificat beneficiază de următoarele drepturi:
a) dreptul de acces la bunul imobil – asigurarea accesului deplin la bunul
imobil și prezentarea documentației și/sau a informațiilor necesare pentru
executarea lucrării cadastrale, în cazul în care nu este prevăzut altfel în contractul
de prestare a serviciilor;
b) dreptul de a efectua măsurători – executarea operațiunilor cadastrale în
conformitate cu standardele naționale și europene;
c) dreptul de acces la informații – consultarea datelor cadastrale și a altor
informații tehnice necesare pentru executarea lucrării cadastrale, în condițiile
protecției datelor cu caracter personal;
Y:\DRAN 2025\200\Decizii protocolare\238-AGCC-2025\[Link]
 7

d) dreptul la independență profesională – exercitarea activității în mod

autonom, dar în conformitate cu reglementările și normele etice aplicabile;
e) dreptul de refuz – refuzul de executare a lucrării cadastrale, dacă
beneficiarul nu respectă condițiile contractuale, nu asigură accesul la obiectul
pentru care se execută lucrarea cadastrală sau nu furnizează informațiile și
documentele stabilite de legislație;
f) dreptul de contestare – posibilitatea de a formula observații și de a
contesta deciziile administrative care afectează lucrarea cadastrală;
g) dreptul la remunerare pentru serviciile prestate.
(2) Pentru asigurarea unui serviciu de calitate, inginerul cadastral certificat
este obligat:
a) să respecte normele tehnice și normative, precum și să aplice cu strictețe
reglementările naționale;
b) să respecte termenele, condițiile și clauzele stabilite în contract;
c) să asigure acuratețea datelor;
d) să întocmească cu rigurozitate măsurătorile și documentația cadastrală;
e) să refuze sau să sisteze efectuarea lucrării cadastrale - în situațiile în care
documentele furnizate de către beneficiar conțin informații eronate sau false, nu
respectă cerințele legislative de formă și conținut, la momentul întocmirii acestora
sau situația din teren nu corespunde cu actele prezentate;
f) să păstreze confidențialitatea și să protejeze informațiile obținute în
cadrul activității profesionale, conform normelor de protecție a datelor;
g) să participe la cursuri de perfecționare, organizate în cadrul instituțiilor
de învățământ acreditate în domeniul formării continue a adulților;
h) să ofere sprijin autorității administrative și uniunilor de specialitate
pentru îmbunătățirea și armonizarea procedurilor cadastrale;
i) să furnizeze documente și/sau alte informații necesare pentru verificarea
lucrării cadastrale;
j) să utilizeze tehnologii moderne, echipamente și sisteme informatice
conforme cu standardele internaționale de precizie și siguranță.

Articolul 156. Supravegherea de stat și controlul activității

(1) Lucrările cadastrale sunt supuse monitorizării continue de către
autoritatea administrativă pentru a asigura implementarea corectă a normelor și
reglementărilor tehnice.
(2) INST are obligația să coordoneze, să supravegheze și să verifice
executarea lucrărilor cadastrale, garantând conformitatea acestora cu cerințele
stabilite de actele normative.
(3) Comisia de certificare este în drept să utilizeze mecanismele de
verificare și să solicite, prin intermediul INST, al instituției de implementare și al
uniunilor de specialitate, informații și date privind activitatea cadastrală efectuată
de către inginerul cadastral certificat.

Y:\DRAN 2025\200\Decizii protocolare\238-AGCC-2025\[Link]

 8

Articolul 157. Măsuri corective

(1) Inginerul cadastral certificat poartă răspundere civilă, contravențională
sau penală pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi, conform legislației.
(2) INST, în cazurile de încălcare a normelor tehnice și legale, și instituția
de implementare, în cazul respingerii definitive a lucrării cadastrale, raportează
Comisiei de certificare, care este împuternicită să aplice măsuri restrictive,
conform prevederilor legii.
(3) În cazul în care inginerul cadastral certificat recunoaște eroarea admisă
și aceasta încă nu a produs efecte juridice, acesta este în drept să o corecteze în
conformitate cu normele și procedurile legale. Corectarea erorii se efectuează pe
propria sa răspundere, cu suportarea integrală a cheltuielilor materiale aferente,
fără a afecta drepturile și interesele beneficiarului lucrării cadastrale.

Articolul 158. Aplicarea măsurilor restrictive

(1) Ca urmare a examinării informațiilor, datelor, audierilor și materialelor
de control constatate de INST sau de instituția de implementare, Comisia de
certificare aplică măsuri restrictive.
(2) Măsurile restrictive care pot fi aplicate sunt:
a) avertismentul;
b) suspendarea certificatului;
c) retragerea certificatului.
(3) Inginerilor cadastrali certificați li se aplică avertisment în situația în care:
a) s-au constatat cel puțin 6 lucrări cadastrale respinse definitiv la recepția
lucrării cadastrale, într-o perioada de 6 (șase) luni;
b) au executat lucrări cadastrale pentru categoriile de lucrări pentru care nu
sunt certificați;
c) au executat lucrări cadastrale în perioada în care certificatul este
suspendat.
(4) Suspendarea certificatului se aplică pentru următoarele situații:
a) întocmirea documentației cadastrale fără executarea măsurătorilor
terestre, indiferent de data constatării faptei (cu excepția cazurilor prevăzute de
lege);
b) lucrări cadastrale asupra construcțiilor neautorizate (cu excepția cazurilor
prevăzute de lege);
c) neexecutarea în termen a prescripțiilor INST;
d) lucrări cadastrale pe terenuri proprietate publică, în lipsa actelor
prevăzute de lege;
e) identificarea unor modificări/completări pe documentele emise de către
instituția de implementare, indiferent de data constatării;
f) aplicarea a 2 avertismente într-o perioada de 6 (șase) luni.
(5) Secretarul Comisiei informează inginerul cadastral certificat cu 14 zile
înainte de convocarea ședinței Comisiei de certificare, prin scrisoare recomandată

Y:\DRAN 2025\200\Decizii protocolare\238-AGCC-2025\[Link]

 9

și prin e-mail, anexând materialele de control constatate. În cazul a două absențe

consecutive nemotivate, comisia va decide în lipsa acestuia.
(6) Perioada de suspendare nu depășește 6 (șase) luni, perioadă în care
inginerul cadastral certificat nu are dreptul de a efectua lucrări cadastrale.
(7) Comisia de certificare va transmite notificarea privind suspendarea
certificatului inginerului cadastral administratorului Sistemului informațional de
gestionare și eliberare a documentelor permisive, pentru dezactivarea QR codului
certificatului inginerului cadastral suspendat.
(8) Decizia de suspendare se comunică INST, instituției de implementare și
se publică pe site-ul web oficial al autorității administrative și poate fi contestată
în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere, cu soluționarea acesteia în termen de
30 de zile lucrătoare.
(9) În cazurile în care se constată încălcări prin care acțiunile inginerului
cadastral au lezat drepturile proprietarilor bunurilor imobile, se va iniția procedura
de retragere a certificatului.
(10) Retragerea certificatului inginerului cadastral se efectuează conform
articolul 11 din Legea nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a
activității de întreprinzător.
(11) Persoana căreia i-a fost retras certificatul nu poate participa la
procedura de certificare înainte de împlinirea a un an de la data retragerii.
8. La articolul 18, aliniatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Planul cadastral se modifică în temeiul planului geometric întocmit în
cadrul lucrării cadastrale executate și recepționate în modul stabilit.”
9. La articolul 23 alineatul (4), primul enunț va avea următorul cuprins:
„Registrul bunurilor imobile conține un capitol-supliment privind valoarea
bunului imobil, estimată de către organele cadastrale teritoriale în baza modelelor
de evaluare aprobate de către autoritatea administrativă.”
10. La articolul 26, alineatul (31) se abrogă.
11. La articolul 36 alineatul (2), cuvintele: „în a cărui rază de acțiune se află
bunul imobil” se exclud.

Art. II. – Legea nr. 354/2004 cu privire la formarea bunurilor imobile

(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 233-236, art. 999), cu
modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. Articolul 51 se abrogă.
2. La articolul 7 alineatul (1) litera f), cuvintele „actul de expropriere” se
substitute cu cuvintele „actul de declarare a utilității publice”.
3. La articolul 15 alineatul (5), cuvintele „autoritatea împuternicită cu
administrarea bunului imobil expropriat” se substituie cu cuvintele „expropriator,
în sensul art. 4 din Legea exproprierii pentru cauză de utilitate publică
nr. 488/1999”.
4. La articolul 17 alineatul (5), după cuvintele „a statului” se introduce
textul „sau a unității administrativ-teritoriale”.
Y:\DRAN 2025\200\Decizii protocolare\238-AGCC-2025\[Link]
 10

5. La articolul 19 alineatul (4), cuvintele „autoritatea împuternicită cu

administrarea bunului imobil expropriat” se substituie cu cuvintele
„expropriatorul, în sensul art. 4 Legii exproprierii pentru cauză de utilitate publică
nr. 488/1999,”.

Art. III. – Legea nr. 989/2002 cu privire la activitatea de evaluare

(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr. 102, art. 773), cu modificările
ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. Pe tot parcursul textului legii, cuvintele „autoritate administrativă
centrală în domeniul cadastrului bunurilor imobile”, la orice formă gramaticală, se
substituie cu textul „ Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru”, la forma
gramaticală corespunzătoare.
2. Articolul 1 se completează cu noțiunea „certificat de competență
profesională” cu următorul cuprins:
„certificat de competență profesională – act de studii eliberat pe un termen
de 5 ani, dovadă a finalizării unui program de formare profesională, coordonat cu
Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru și supus evaluării externe în vederea
autorizării/acreditării, în conformitate cu legislația.”
3. La articolul 5, alineatul (4):
1) litera b) va avea următorul cuprins:
„b) transmiterii dreptului de folosință asupra obiectelor proprietate publică
a statului, propuse pentru darea în arendă/locațiune/superficie către persoane
fizice, întreprinzători individuali sau persoane juridice, altele decât cele de drept
public și autoritățile administrației publice centrale și locale;”
2) se completează cu litera b1) cu următorul cuprins:
„b1) transmiterii dreptului de folosință asupra obiectelor proprietate publică
a unităților administrativ-teritoriale, propuse pentru darea în superficie către
persoane fizice, întreprinzători individuali sau persoane juridice, altele decât cele
de drept public și autoritățile administrației publice centrale și locale;”
4. Se completează cu capitolul II1 cu următorul cuprins:
„Capitolul II1
COMPETENȚELE AUTORITĂȚILOR
ÎN DOMENIUL EVALUĂRII ȘI REEVALUĂRII

Articolul 141. Competența Guvernului

Pentru elaborarea politicii de stat în domeniul evaluării și reevaluării,
Guvernul:
1) aprobă:
a) programele de stat privind asigurarea necesităților Republicii Moldova
în domeniul evaluării și reevaluării;
b) actele normative în domeniul evaluării și reevaluării;
c) cerințele de creare a sistemelor informaționale de stat în domeniul
evaluării și reevaluării;
Y:\DRAN 2025\200\Decizii protocolare\238-AGCC-2025\[Link]
 11

2) asigură:
a) elaborarea și implementarea actelor normative în domeniul evaluării și
reevaluării;
b) promovarea politicii de stat în domeniul evaluării și reevaluării;
3) stabilește împuternicirile autorităților administrative centrale în domeniul
evaluării și reevaluării.
Articolul 142. Competența Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru
(1) În domeniul evaluării și reevaluării, Agenția:
a) elaborează documente de politici, proiecte de acte normative în
domeniul evaluării, inclusiv cele necesare pentru asigurarea executării actelor
normative;
b) preia, actualizează, aprobă și publică standardele internaționale de
evaluare, precum și elaborează documentele necesare pentru implementarea
acestora: ghiduri în evaluare, codul-cadru de etică al profesiei de evaluator,
documente tehnice;
c) colaborează cu și poate adera la organizații internaționale și instituții de
profil din străinătate în domeniul evaluării, în condițiile legislației naționale.
(2) În domeniul evaluării bunurilor mobile și evaluării și reevaluării
bunurilor imobile, Agenția:
a) elaborează documente de politici, proiecte de acte normative în
domeniul evaluării bunurilor mobile și evaluării și reevaluării bunurilor imobile,
inclusiv cele necesare pentru asigurarea executării actelor normative;
b) coordonează activitățile și asigură implementarea politicii de stat în
domeniul evaluării bunurilor mobile, precum și evaluării și reevaluării bunurilor
imobile;
c) elaborează acte normative departamentale, documente tehnice,
reglementări, metodologii și instrucțiuni în domeniu;
d) efectuează certificarea evaluatorilor bunurilor mobile și imobile;
e) monitorizează aplicarea standardelor de evaluare în comun cu
organizațiile necomerciale ale evaluatorilor;
f) asigură crearea și ținerea Sistemului informațional „Registrul prețurilor
bunurilor imobile”;
g) coordonează dezvoltarea și menținerea sistemelor informaționale de stat
în domeniul evaluării și reevaluării;
h) coordonează implementarea proiectelor în domeniul evaluării bunurilor
mobile și imobile;
i) organizează seminare, instruiri și conferințe tematice în domeniul
evaluării.
Articolul 143. Competența Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală
În domeniul evaluării obiectelor de proprietate intelectuală, Agenția de Stat
pentru Proprietatea Intelectuală:

Y:\DRAN 2025\200\Decizii protocolare\238-AGCC-2025\[Link]

 12

a) asigură elaborarea și prezentarea propunerilor referitoare la evaluarea

obiectelor de proprietate intelectuală, inclusiv cele necesare pentru asigurarea
executării actelor normative;
b) efectuează certificarea evaluatorilor obiectelor de proprietate
intelectuală;
c) colaborează cu și poate adera la organizații internaționale și instituții de
profil din străinătate în domeniul evaluării obiectelor de proprietate intelectuală,
în condițiile legislației naționale.
Articolul 144. Competența Comisiei Naționale a Pieței Financiare
În domeniul evaluării valorilor mobiliare, Comisia Națională a Pieței
Financiare:
a) elaborează proiecte de acte normative în domeniul evaluării valorilor
mobiliare, inclusiv cele necesare pentru asigurarea executării actelor normative;
b) înregistrează persoanele calificate în domeniul evaluării acțiunilor în
Registrul persoanelor autorizate;
c) colaborează cu și poate adera la organizații internaționale și instituții de
profil din străinătate în domeniul evaluării valorilor mobiliare, în condițiile
legislației naționale.”
5. La articolul 15:
1) alineatele (1) și (2) vor avea următorul cuprins:
„(1) Certificarea evaluatorilor bunurilor imobile, evaluatorilor bunurilor
mobile, evaluatorilor obiectelor de proprietate intelectuală și a evaluatorilor în
domeniul valorilor mobiliare este o condiție obligatorie care permite asigurarea
pieței serviciilor de evaluare cu specialiști certificați, care corespund cerințelor
minime stabilite în lege.
(2) Certificarea evaluatorilor bunurilor mobile și imobile se realizează de
către comisiile de certificare instituite de Agenția Geodezie, Cartografie și
Cadastru, prin eliberarea certificatului evaluatorului bunurilor, corespunzător
categoriei pentru care se solicită certificarea.”;
2) se completează cu alineatul (21) cu următorul cuprins:
„(21) Certificarea evaluatorilor bunurilor mobile este o condiție obligatorie
pentru persoanele care desfășoară activități de evaluare a bunurilor mobile
proprietate publică din categoria mașini și utilaje, mijloace de transport, unelte și
scule, inventar de producere și gospodăresc, precum și alte tipuri de mijloace fixe,
conform clasificării prevăzute în Catalogul mijloacelor fixe, aprobat de către
Guvern.”;
3) alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„(3) Comisia de certificare a evaluatorilor bunurilor imobile este formată
din 5 membri, specialiști în domeniul evaluării bunurilor imobile, dintre care:
a) trei reprezentanți din cadrul Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru;
b) un reprezentant al mediului academic;
c) un reprezentant al societății civile.”;
4) se completează cu alineatele (31) și (32) cu următorul cuprins:
Y:\DRAN 2025\200\Decizii protocolare\238-AGCC-2025\[Link]
 13

„(31) Comisia de certificare a evaluatorilor bunurilor mobile este formată

din 5 membri, specialiști în domeniul evaluării bunurilor, dintre care:
a) doi reprezentanți din cadrul Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru;
b) un reprezentant al Camerei de Comerț și Industrie;
c) un reprezentant al mediului academic;
d) un reprezentant al societății civile.
(32) Membrii Comisiei de certificare prevăzuți la alineatul (3) literele b) și
c) și alineatul (31) literele b), c), d) sunt numiți pentru un mandat de 3 ani și nu pot
exercita mai mult de 2 mandate consecutiv.”;
5) alineatul (6) va avea următorul cuprins:
„(6) Organizarea și desfășurarea activității comisiilor de certificare, precum
și procedura de certificare a evaluatorilor bunurilor mobile și evaluatorilor
bunurilor imobile se reglementează prin regulament aprobat de către Guvern.”
6) la alineatul (7), cuvintele „certificatelor evaluatorilor bunurilor imobile”
se substituie cu cuvintele „certificatelor evaluatorilor bunurilor”.
6. La articolul 151:
1) denumirea articolului va avea următorul cuprins:
„Articolul 151. Modul de eliberare a certificatului evaluatorului bunurilor
pentru evaluatorii bunurilor mobile și imobile, respingerea cererilor de eliberare a
certificatului evaluatorului și suspendarea valabilității/retragerea certificatului
evaluatorului”;
2) alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru, în temeiul deciziei
Comisiei de certificare a evaluatorilor bunurilor imobile, eliberează certificatul
evaluatorului bunurilor solicitanților care corespund următoarelor cerințe:
a) dețin diplome de studii superioare în domeniul evaluării bunurilor
imobile, în domeniul general de studii arhitectură și construcții sau științe
economice, conform Nomenclatorului domeniilor de studii și al specialităților în
învățământul superior, aprobat de către Guvern;
b) sunt cetățeni ai Republicii Moldova sau dețin permis de ședere legală pe
teritoriul Republicii Moldova;
c) au experiență de muncă de cel puțin un an în calitate de evaluator practic
sau stagiar;
d) nu au antecedente penale;
e) au trecut procedura de certificare;
f) dețin certificatul de competență profesională.”;
3) se completează cu alineatele (11) și (12) cu următorul cuprins:
„(11) Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru, în temeiul deciziei
Comisiei de certificare a evaluatorilor bunurilor mobile, eliberează certificatul
evaluatorului bunurilor solicitanților care corespund următoarelor cerințe:
a) dețin diplome de studii superioare în domeniul evaluării, în domeniile
generale de studii inginerie, tehnologii de prelucrare, arhitectură și construcții sau

Y:\DRAN 2025\200\Decizii protocolare\238-AGCC-2025\[Link]

 14

științe economice, conform Nomenclatorului domeniilor de studii și al

specialităților în învățământul superior, aprobat de către Guvern;
b) sunt cetățeni ai Republicii Moldova sau dețin permis de ședere legală pe
teritoriul Republicii Moldova;
c) nu au antecedente penale;
d) au trecut procedura de certificare;
e) dețin certificatul de competență profesională.”;
(12) Evaluatorii bunurilor mobile și evaluatorii bunurilor imobile urmează,
o dată la fiecare 5 ani, un program de formare profesională coordonat cu Agenția
Geodezie, Cartografie și Cadastru și supus evaluării externe în vederea
autorizării/acreditării, în conformitate cu legislația.”;
4) alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Pentru eliberarea certificatului evaluatorului bunurilor, solicitantul
prezintă Comisiei de certificare o cerere, la care anexează:
a) copia diplomei de studii superioare;
b) copia actului ce confirmă experiența de muncă în Republica Moldova, de
cel puțin un an, în calitate de evaluator practic sau stagiar în domeniul solicitat;
c) copia certificatului de competență profesională în domeniul solicitat;
d) copia raportului de evaluare a bunului elaborat de către solicitant sau cu
participarea lui.”;
5) alineatul (7) se completează cu textul „ , precum și în conformitate cu
prevederile prezentei legi.”;
6) se completează cu alineatele (71) și (72) cu următorul cuprins:
„(71) Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru dispune suspendarea
valabilității certificatului evaluatorului bunurilor, la propunerea comisiilor de
certificare, în temeiul unei sesizări motivate formulate de către Consiliul de
verificare a rapoartelor de evaluare, în următoarele cazuri:
a) constatarea neconformității raportului de evaluare cu prevederile
legislației aplicabile activității de evaluare;
b) constatarea neconformității raportului de evaluare cu metodologia de
evaluare a bunurilor, în cazul în care abaterea influențează în mod semnificativ
valoarea obiectului evaluat.
(72) Termenul de suspendare a valabilității actului permisiv nu poate depăși
șase luni.”;
7) se completează cu alineatul (81) cu următorul cuprins:
„(81) Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru retrage certificatul
evaluatorului bunurilor, cu adresarea ulterioară în instanța de judecată în termen
de 3 zile lucrătoare, în următoarele cazuri:
a) la sesizarea motivată a Consiliului de verificare a rapoartelor de evaluare
pentru încălcarea gravă și repetată a prevederilor prezentei legi;
b) desfășurarea activității în perioada de suspendare a certificatului,
demonstrată prin probe.”;

Y:\DRAN 2025\200\Decizii protocolare\238-AGCC-2025\[Link]

 15

8) la alineatul (9), după cuvintele „și cea privind” se completează cu

cuvintele „suspendarea și”.
7. La articolul 18, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru preia, actualizează, aprobă
și publică standardele internaționale de evaluare, precum și elaborează
documentele necesare pentru implementarea acestora, inclusiv ghidurile în
evaluare, codul-cadru de etică al profesiei de evaluator și documentele tehnice.”
8. La articolul 201:
1) alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Evaluatorii bunurilor imobile prezintă trimestrial Agenției Geodezie,
Cartografie și Cadastru, prin intermediul întreprinderilor de evaluare, dările de
seamă privind rapoartele de evaluare întocmite, precum și rapoartele de evaluare
a bunurilor imobile proprietate publică.”;
2) se completează cu alineatul (21), (22) și (23) cu următorul cuprins:
„(21) Prezentarea dărilor de seamă și a rapoartelor de evaluare a bunurilor
imobile proprietate publică se efectuează prin intermediul unui modul special din
cadrul Sistemului informațional „Registrul prețurilor bunurilor imobile.
(22) Evaluatorii bunurilor mobile prezintă trimestrial Agenției Geodezie,
Cartografie și Cadastru, prin intermediul întreprinderilor de evaluare, dările de
seamă privind rapoartele de evaluare întocmite, precum și rapoartele de evaluare
a bunurilor mobile proprietate publică.
(23) Prezentarea dărilor de seamă și a rapoartelor de evaluare a bunurilor
mobile proprietate publică se efectuează prin intermediul unui modul special din
cadrul Sistemului informațional «Registrul prețurilor bunurilor imobile».”
9. Se completează cu articolul 202 cu următorul cuprins:
„Articolul 202. Verificarea rapoartelor de evaluare
(1) La solicitarea beneficiarilor evaluării, a utilizatorilor desemnați ai
evaluării, a organelor de urmărire penală, a procuraturii, a instanței de judecată,
precum și a autorităților publice, verificarea rapoartelor de evaluare se efectuează
de către Consiliul de verificare a rapoartelor de evaluare, instituit de către Agenția
Geodezie, Cartografie și Cadastru, în vederea determinării conformității acestora
cu actele normative și metodologia de evaluare a bunurilor, precum și pentru a se
pronunța referitor la influența abaterilor asupra valorii obiectului evaluat.
(2) Consiliul de verificare a rapoartelor de evaluare este format din
5 membri, specialiști în domeniul evaluării bunurilor mobile și imobile, dintre
care:
a) doi reprezentanți din cadrul Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru;
b) un reprezentant al mediului academic;
c) un reprezentant al societății civile din domeniul evaluării;
d) un evaluator certificat în domeniul evaluării bunurilor imobile.
(3) În cazul verificării rapoartelor de evaluare în domeniul evaluării
proprietății publice, obiectelor de proprietate intelectuală, valorilor mobiliare sau

Y:\DRAN 2025\200\Decizii protocolare\238-AGCC-2025\[Link]

 16

pentru scopuri specifice, reprezentanții autorităților din domeniul vizat vor fi

invitați să participe la ședința Consiliului de verificare a rapoartelor de evaluare.
(4) Organizarea și desfășurarea activității Consiliului de verificare a
rapoartelor de evaluare, precum și procedura de verificare a rapoartelor de
evaluare se reglementează prin regulament aprobat de către Guvern.
(5) Finanțarea activității Consiliului de verificare a rapoartelor de evaluare
se efectuează din resursele financiare aprobate prin legea bugetului de stat pentru
anul corespunzător, precum și din alte surse permise de legislație.”
10. La articolul 22, litera e) va avea următorul cuprins:
„e) să prezinte trimestrial Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru, prin
intermediul întreprinderii de evaluare, darea de seamă a tuturor rapoartelor
elaborate și rapoartele de evaluare a bunurilor imobile proprietate publică în
condițiile art. 201 alin. (2).”
11. În denumirea capitolului V, după cuvântul „evaluarea” se completează
cu cuvintele „și reevaluarea”.
12. La articolul 26:
1) denumirea articolului se completează cu cuvintele „și reevaluării”;
2) se completează cu alineatul (11) cu următorul cuprins:
„(11) Rezultatele intermediare ale evaluării și reevaluării sunt supuse
consultării publice pentru o perioadă de 3 luni, fiind publicate prin intermediul
Sistemului informațional geografic de stat „Geoportalul tematic pentru datele
spațiale ale Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru”. În această perioadă,
proprietarii bunurilor imobile pot prezenta contestații privind rezultatele evaluării
și reevaluării, în conformitate cu Regulamentul cu privire la procedura de
examinare a contestațiilor rezultatelor evaluării și reevaluării în scopul impozitării,
aprobat de către Guvern.”;
3) alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Rezultatele evaluării și reevaluării, efectuate în scopul impozitării, se
aduc la cunoștința proprietarilor bunurilor imobile de către organele cadastrale
teritoriale, cu sprijinul autorităților administrației publice locale. În cazul
dezacordului cu mărimea valorii estimate a obiectului, proprietarul acestuia este
în drept să-și expună obiecțiile față de organul cadastral teritorial în termen de o
lună de la data primirii notificării respective.”
13. La articolul 28, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Contestațiile privind evaluarea și reevaluarea bunurilor imobile în
scopul impozitării se examinează de către organele cadastrale teritoriale, Instituția
Publică Cadastrul Bunurilor Imobile și Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru,
în conformitate cu Regulamentul cu privire la procedura de examinare a
contestațiilor rezultatelor evaluării și reevaluării în scopul impozitării, aprobat de
către Guvern.”
14. Articolul 30 se completează cu alineatele (6) și (7) cu următorul cuprins:
„(6) Până la dezvoltarea și implementarea Sistemului informațional
„Registrul prețurilor bunurilor imobile”, evaluatorii vor transmite dările de seamă,
Y:\DRAN 2025\200\Decizii protocolare\238-AGCC-2025\[Link]
 17

în format electronic, în conformitate cu instrucțiunea elaborată și aprobată de către

Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru.
(7) Până la demararea programelor de formare profesională în domeniul
evaluării bunurilor mobile și imobile, eliberarea certificatului de evaluator în
domeniul solicitat se poate face fără prezentarea certificatului de competență
profesională.”

Art. IV. – Articolul 21 alineatul (91) din Legea privind delimitarea

proprietății publice nr. 29/2018 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018,
nr. 142-148, art. 279), cu modificările ulterioare, se completează cu literele h) și
litra i) cu următorul cuprins:
„h) terenuri agricole din fondul de privatizare al unității
administrativ-teritoriale de nivelul întâi, neatribuite în proprietate;
i) terenuri destinate amplasării obiectivelor de utilitate publică, identificate
conform prevederilor art. 7 din Legea exproprierii pentru cauză de utilitate publică
nr. 488/1999.”

Art. V. – Legea nr. 778/2001 cu privire la geodezie, cartografie și

geoinformatică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr. 29-31,
art. 160), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. Pe tot parcursul textului legii, textul „topografo-geodezic”, la orice
formă gramaticală, se substituie cu cuvântul ,,topogeodezic”, la forma
gramaticală corespunzătoare.
2. La articolul 1:
a) la noțiunea „ridicare topografică de execuție”, textul „obiectelor de
infrastructură tehnico-edilitară” se substituie cu cuvintele „rețelelor edilitare” și
textul „Registrul obiectelor de infrastructură tehnico-edilitară” se substituie cu
cuvintele „Registrul de evidență a rețelelor edilitare”;
b) se completează cu noțiunile cu următorul cuprins:
„Atlasul Național al Republicii Moldova – document cartografic oficial de
referință, elaborat și actualizat de autoritatea responsabilă de elaborarea politicilor
în domeniu, care reprezintă, în formă sistematică și unitară, informații geografice,
economice, sociale și istorice privind teritoriul național, având rol informativ,
științific și administrativ în procesul de planificare, cercetare și luare a deciziilor
de către autoritățile publice, instituțiile academice și alte entități interesate;
certificat de competență profesională – act de studii eliberat pe un termen
de 5 ani, dovadă a finalizării unui program de formare profesională, coordonat cu
autoritatea administrativă centrală responsabilă de realizarea politicilor în
domeniul geodeziei, cartografiei, prospecțiunilor topografice și geoinformaticii,
supus evaluării externe în vederea autorizării/acreditării, în conformitate cu
legislația;”.

3. La articolul 3 alineatul (2), litera k) se abrogă.

Y:\DRAN 2025\200\Decizii protocolare\238-AGCC-2025\[Link]
 18

4. Articolul 63:
1) alineatul (1):
a) la litera a), după cuvintele „Republicii Moldova” se introduc cuvintele
„sau deține permis de ședere legală pe teritoriul Republicii Moldova”;
b) la litera d), după cuvintele „în domeniu” se introduc cuvintele
„geodeziei, cartografiei, prospecțiunilor topografice și geoinformaticii”;
c) se completează cu litera e) cu următorul cuprins:
„e) deține certificat de competență profesională.”;
2) la alineatul (11):
a) litera b) se abrogă;
b) la litera c), cuvintele „și de pe actele privind conferirea titlurilor
științifice” se substituie cu textul „și/sau copiile de pe actele privind conferirea
titlurilor științifice (în cazul cadrelor didactice)”;
c) la litera e), după cuvântul „participat” se introduce textul „ , înregistrate
în Registrul de stat al lucrărilor topografo-geodezice și confirmată prin semnătura
administratorului (persoanei juridice)”;
3) se completează cu alineatul (13) cu următorul cuprins:
„(13) Specialiștii în domeniul geodeziei, cartografiei, prospecțiunilor
topografice și geoinformaticii au obligația de a participa, o dată la fiecare 5 ani, la
programe de formare profesională continuă în domeniu, organizate de instituții
acreditate, în conformitate cu programele de perfecționare coordonate de
autoritatea administrativă centrală în domeniul geodeziei, cartografiei,
prospecțiunilor topografice și geoinformaticii.”
5. Articolul 63:
1) aliniatul (11):
a) la litera a), după cuvintele „de identitate” se introduc cuvintele „sau
copia permisului de ședere legală pe teritoriul Republicii Moldova”;
b) la litera c), cuvintele „și de pe actele privind conferirea titlurilor
științifice” se substituie cu textul „și/sau copiile de pe actele privind conferirea
titlurilor științifice (în cazul cadrelor didactice)”;
c) la litera e), după cuvântul „participat” se introduce textul „ , înregistrate
în Registrul de stat al lucrărilor topografo-geodezice și confirmată prin semnătura
administratorului (persoanei juridice)”.
6. La articolul 64, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Comisia de certificare este formată din 5 membri, specialiști în
domeniul geodeziei, cartografiei, prospecțiunilor topografice și geoinformaticii,
dintre care:
a) doi reprezentanți din cadrul Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru;
b) un reprezentant din cadrul Inspectoratului Național pentru Supraveghere
Tehnică;
c) un reprezentant al mediului academic;
d) un reprezentant al societății civile.”
7. Articolul 69:
Y:\DRAN 2025\200\Decizii protocolare\238-AGCC-2025\[Link]
 19

1) la alineatul (1), după cuvântul „întreprinzător” se introduce textul

„ , precum și în conformitate cu dispozițiile prezentei legi:
a) în cazul în care un control de stat constată încălcări ale legislației
aplicabile;
b) în cazul identificării unor abateri de la cerințele și condițiile legale,
confirmate de Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică;
c) suspendarea actului permisiv poate avea loc în baza unei hotărâri a
instanței de judecată;
d) termenul de suspendare a valabilității actului permisiv nu poate depăși
șase luni.”;
2) se completează cu alineatul (11), cu următorul cuprins:
„(11) Comisia de certificare dispune suspendarea valabilității certificatului
topogeodezic și cartografic în baza unei sesizări motivate formulate de
Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică și prezentate Comisiei de
certificare, în cazul în care acesta constată, în limitele competențelor stabilite prin
lege, încălcări ale legislației în domeniu.”;
3) la alineatul (2), după cuvântul „întreprinzător” se introduc cuvintele
„precum și în conformitate cu dispozițiile prezentei legi”;
4) se completează cu alineatul (21), cu următorul cuprins:
„(21) Comisia de certificare retrage certificatul topogeodezic și cartografic,
cu adresarea ulterioară în instanța de judecată în termen de 3 zile lucrătoare pentru
a valida prescrierea, în următoarele cazuri:
a) actul permisiv este retras în baza constatărilor Inspectoratului Național
pentru Supraveghere Tehnică, în conformitate cu procedurile legale;
b) actul permisiv este retras ca urmare a aplicării unei sancțiuni
contravenționale în domeniul de activitate;
c) actul permisiv este retras în cazul în care Inspectoratul Național pentru
Supraveghere Tehnică constată nereguli sau deficiențe semnificative în
desfășurarea activităților geodezice;
d) deținătorul actului permisiv desfășoară activități în perioada de
suspendare a certificatului;
e) la a doua suspendare, actul permisiv este retras.”
8. La articolul 7, alineatul (1) se completează cu literele d) și e) cu următorul
cuprins:
„d) Conceptul Atlasului Național al Republicii Moldova;
e) Regulamentul privind organizarea și funcționarea Colegiului editorial al
Atlasului Național al Republicii Moldova, precum și a componenței acestuia.”
9. La articolul 8, litera a) va avea următorul cuprins:
„a) asigură elaborarea și promovarea politicii de stat în domeniile geodeziei,
cartografiei, geoinformaticii, fotogrammetriei și teledetecției;”.
10. La articolul 9, alineatul (7) va avea următorul cuprins:
„(7) Modalitatea de recepționare, de păstrare și utilizare a materialelor și
datelor Fondului se aprobă de către Guvern.”
Y:\DRAN 2025\200\Decizii protocolare\238-AGCC-2025\[Link]
 20

11. La articolul 15 alineatul (1), cuvintele „Agenției Relații Funciare și

Cadastru” se substituie cu textul „Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru”.

Art. VI. – Anexa nr. 1 la Legea nr. 160/2011 privind reglementarea prin
autorizare a activității de întreprinzător (Monitorul Oficial al Republici Moldova,
2011, nr. 170-175, art. 494), cu modificările ulterioare, compartimentul III, poziția
24, la prima liniuță se exclude cuvântul „imobile”.

Art. VII.
(1) Prezenta lege intră în vigoare la expirarea termenului de o lună de la data
publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția:
1) prevederilor art. I pct. 8, care vor intra în vigoare la data de
1 ianuarie 2027;
2) prevederilor art. III pct. 5 subpct. 2) și 4), în partea ce se referă la art. 15
alin. (31), pct. 6 subpct. 2), în partea ce se referă la art. 151 alin. (1) lit. f), pct. 6
subpct. 3) și 4), pct. 6 subpct. 5), în partea ce se referă la art. 151 alin. (2) lit. d),
pct. 6 subpct. 7) și 8), pct. 8 subpct. 2), în partea ce se referă la art. 201 alin. (22) și
(23), pct. 9, care vor intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2027;
3) prevederilor art. V pct. 4 subpct. 1) lit. b) și subpct. 3), care vor intra în
vigoare la data de 1 ianuarie 2027;
4) prevederilor art. VI, care vor intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2027.
(2) Guvernul, în termen de 9 luni de la data intrării în vigoare a prezentei
legi:
a) va aduce actele sale normative în conformitate cu aceasta;
b) va elabora Regulamentul cu privire la activitatea Consiliului de verificare
a rapoartelor de evaluare.

Y:\DRAN 2025\200\Decizii protocolare\238-AGCC-2025\[Link]

 NOTA DE FUNDAMENTARE
la proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative
(reglementarea activității în domeniul geodeziei, cadastrului și evaluării bunurilor imobile)
1. Denumirea sau numele autorului și, după caz, a/al participanților la elaborarea
proiectului actului normativ
Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative este elaborat de către Agenția
Geodezie, Cartografie și Cadastru.
2. Condițiile ce au impus elaborarea proiectului actului normativ
2.1. Temeiul legal sau, după caz, sursa proiectului actului normativ
Proiectul de lege este elaborat în temeiul art.152 alin. (3), art. 18 alin. (3) din Legea cadastrului
bunurilor imobile nr. 1543/1998 (Republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2021, nr.
88-95, art. 79), cu modificările ulterioare și art. 20 alin. (1) din Legea nr. 354/2004 cu privire la
formarea bunurilor imobile (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 233-236, art. 999),
art. 141 din Legea privind delimitarea proprietății publice nr. 29/2018, Legea cu privire la activitatea
de evaluare nr. 989/2002, Legea cu privire la geodezie, cartografie și geoinformatică nr. 778/2001.
2.2. Descrierea situației actuale și a problemelor care impun intervenția, inclusiv a
cadrului normativ aplicabil și a deficiențelor/lacunelor normative.
1. În activitatea cadastrală:
În prezent, cadrul normativ aferent activității cadastrale, reglementat prin Legea nr. 1543/1998
privind cadastrul bunurilor imobile, nu oferă o structură clară și cuprinzătoare în raport cu cerințele
actuale ale practicii din domeniu. Lipsa unor reglementări explicite privind certificarea profesională,
executarea lucrărilor cadastrale, supravegherea tehnică și responsabilitatea specialiștilor generează
disfuncționalități majore la nivel instituțional și operațional.
În prezent, cadrul normativ aferent activității cadastrale este fragmentar, fără a oferi o
reglementare comprehensivă care să includă atât exercitarea profesiei de inginer cadastral, cât și
mecanismele de monitorizare și control aferente. Această lacună normativă generează incertitudini
în aplicarea corectă a procedurilor și drepturilor, atât pentru executanți, cât și pentru beneficiari.
Totodată, se constată deficiențe semnificative în ceea ce privește monitorizarea și gestionarea
activității cadastrale. Lipsa unor mecanisme eficiente de control și supraveghere împiedică
identificarea și sancționarea corespunzătoare a abaterilor de la cadrul normativ. Aceste carențe
conduc la acumularea de sesizări din partea beneficiarilor, care adesea nu pot obține remedierea
neregulilor apărute în procesul de prestare a serviciilor cadastrale.
Metodele actuale de certificare a inginerilor cadastrali, desfășurate fără participarea la cursuri de
formare continuă, s-au dovedit a fi ineficiente. Datele statistice relevă o tendință constantă de
diminuare a nivelului de pregătire profesională a candidaților, reflectată prin scăderea anuală a ratei
de promovare a examenelor de certificare. Astfel, conform datelor raportate lunar de Instituția
Publică Cadastrul Bunurilor Imobile (IP CBI), instituția restituie definitiv de la recepție, în mediu
câte 150-170 de lucrări cadastrale, lunar. Această situație evidențiază necesitatea introducerii unui
sistem integrat de formare profesională continuă, ca parte esențială a procesului de certificare, în
vederea asigurării competențelor necesare pentru executarea corectă și legală a lucrărilor cadastrale.
În acest sens, pînă la întrarea în vigoare a prevederilor (01 ianuarie 2027), va fi elaborat programul
de formare continuă.
Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru, în calitate de autoritate responsabilă de certificarea
inginerilor cadastrali, a constatat, în urma monitorizării activităților din domeniu, o tendință
constantă de specializare a companiilor de cadastru și a inginerilor cadastrali pe anumite tipuri de
lucrări. În aceste condiții, conferirea dreptului de a presta întregul spectru de servicii cadastrale, fără
a distinge domeniile de competență, se dovedește a fi inadecvată și contrară principiului asigurării
calității profesionale.
În scopul adaptării cadrului de certificare la realitățile practice, al consolidării responsabilității
individuale și al creșterii gradului de conformitate a lucrărilor executate, se impune instituirea unui
sistem de categorisire a certificatelor de inginer cadastral, în funcție de tipurile lucrărilor executate.
Acest model de reglementare este în concordanță cu bunele practici aplicate în alte state europene,
precum România, Lituania, Polonia, unde certificarea profesională se realizează diferențiat, în
funcție de competențele, experiența profesională și complexitatea lucrărilor.
 Totodată, în cadrul cooperării bilaterale moldo-române în domeniul cadastrului, a fost abordată
posibilitatea recunoașterii reciproce a certificatelor de calificare profesională, în vederea facilitării
exercitării activității pe teritoriul ambelor state. În acest context, implementarea unui sistem național
de certificare diferențiată va contribui la crearea unui cadru compatibil cu standardele europene și la
susținerea mobilității profesionale transfrontaliere.
Un alt aspect relevant vizează impactul negativ asupra relațiilor contractuale dintre executanți și
beneficiari, precum și lipsa transparenței în furnizarea serviciilor. În absența unui cadru legal clar,
raporturile contractuale rămân ambigue, ceea ce afectează calitatea lucrărilor și compromite
încrederea publicului în sistemul cadastral național.
De asemenea, se impune consolidarea responsabilității registratorilor în cadrul organelor
cadastrale teritoriale, având în vedere numeroasele cazuri în care deciziile de respingere sau refuz de
înregistrare au fost emise fără o motivare juridică adecvată. Aceste decizii sunt, în unele situații,
rezultatul unor interpretări eronate ale legislației aplicabile sau al neglijenței profesionale.
În acest context, devine necesară instituirea unui mecanism clar de responsabilizare, care să
contribuie la protejarea eficientă a drepturilor reale imobiliare și, totodată, la consolidarea
responsabilității profesionale a registratorilor, prin asigurarea legalității, corectitudinii și calității
actelor emise în procesul de înregistrare a bunurilor imobile și a drepturilor aferente.
Conform recomandării 2.3.2 din Hotărârea Curții de Conturi nr. 24 din 28 mai 2024, a fost
stabilită sarcina de identificare a posibilităților privind evaluarea cadastrală a valorii proprietății
publice și excluderea limitării reevaluării bunurilor imobile doar în scop de impozitare de către IP
CBI. Scopul acestei măsuri este de a permite reflectarea unei valori juste și actualizate a acestor
bunuri în evidențele contabile ale instituțiilor publice, contribuind astfel la o gestiune mai eficientă
a patrimoniului public și la evitarea suportării unor cheltuieli suplimentare de la bugetul de stat,
generate de sub-evaluarea sau lipsa unei reevaluări corespunzătoare. În acest context, proiectul de
modificare legislativă propus prevede eliminarea sintagmei „în scopul impozitării” din Legea nr.
1543/1998 privind cadastrul bunurilor imobile. Această modificare va permite efectuarea evaluărilor
cadastrale nu doar în vederea stabilirii obligațiilor fiscale, ci și în alte scopuri de interes public, cum
ar fi raportarea financiară a autorităților publice.
2. În activitatea de evaluare.
Necesitatea modificării Legii nr. 989/2002, în special a reglementării activității de evaluare
a bunurilor mobile, derivă din faptul că aceste bunuri reprezintă o componentă esențială a
Standardelor Internaționale de Evaluare, care stabilesc metodologii și principii pentru evaluarea
diverselor categorii de bunuri. De-a lungul timpului, Agenția a recepționat multiple solicitări de
clarificare din partea inspectoratelor de poliție, autorităților publice și reprezentanților profesiei de
avocat. Aceste demersuri au vizat cu precădere aspecte legate de legalitatea efectuării lucrărilor de
evaluare a bunurilor mobile de către evaluatorii certificați în domeniul bunurilor imobile, precum și
identificarea autorității competente care reglementează domeniul evaluării bunurilor mobile. În
contextul procesului de aprobare a Standardelor de Evaluare, Banca Națională a Moldovei a formulat
o propunere concretă de completare a Legii nr. 989/2002 cu un capitol distinct care să conțină cerințe
clare de certificare pentru o nouă specializare în evaluare – evaluarea bunurilor mobile. Această
recomandare subliniază importanța reglementării corespunzătoare a domeniului din perspectiva
instituției care supervizează sistemul financiar național. Suplimentar, în cadrul consultărilor publice
desfășurate pentru aprobarea Standardelor de Evaluare, evaluatorii certificați ai bunurilor imobile au
susținut necesitatea reglementării domeniului evaluării bunurilor mobile. Fundamentarea acestei
solicitări rezidă în imperativul creării unui cadru legal adecvat care să permită aplicarea efectivă a
Standardelor de Evaluare în activitatea practică.
În procesul de fundamentare a necesității reglementării distincte a evaluării bunurilor mobile,
au fost analizate bunele practici din statele Europei Centrale și de Est, unde sistemele de autorizare
a profesiei de evaluator sunt structurate pe domenii de specializare. Astfel, în România, certificarea
pentru evaluarea bunurilor mobile este reglementată prin calificarea EBM (Evaluator de Bunuri
Mobile), administrată de ANEVAR, în baza unor cerințe profesionale și etice clare, aplicabile
distinct de cele pentru evaluarea imobilelor. Modelul este urmat și de Bulgaria, unde Camera
Evaluatorilor Independenți acordă certificate separate pentru diverse domenii, inclusiv pentru
evaluarea mașinilor și echipamentelor, dar și de alte țări precum Ucraina, Serbia sau Croația, care
prevăd formalizarea calificărilor în funcție de categoria bunurilor evaluate. Aceste exemple sunt
relevante pentru Republica Moldova nu doar prin proximitate geografică, ci și prin structura
comparabilă a instituțiilor, dimensiunea pieței și stadiul de dezvoltare a cadrului normativ.
Totodată, în Europa de Vest, unde profesia este frecvent reglementată prin organisme
profesionale cu autoritate recunoscută, se menține același principiu al diferențierii pe categorii de
bunuri. Organizații precum RICS (Royal Institution of Chartered Surveyors) sau TEGoVA (The
European Group of Valuers’ Associations) aplică scheme de acreditare care presupun delimitarea
specializărilor, cerințe diferențiate de instruire și obligația de a demonstra competențe tehnice pentru
fiecare domeniu în parte. În cadrul acestor organizații, evaluatorii sunt supuși periodic unor procese
de reevaluare profesională, inclusiv prin auditul activității, actualizarea cunoștințelor și formarea
continuă. Astfel, chiar și în sistemele bazate pe autoreglementare, se aplică un control strict al
calificărilor, ceea ce confirmă că reglementarea distinctă a evaluării bunurilor mobile reprezintă o
practică standardizată la nivel european, esențială pentru menținerea calității, credibilității și
integrității profesiei.
Subsidiar, proiectul are la bază necesitatea instituirii unui Consiliu de verificare a rapoartelor
de evaluare ca răspuns la disfuncționalitățile actuale identificate în sistemul de certificare și
supraveghere a activității evaluatorilor. Dublul rol al Comisiei de Certificare – eliberarea actelor
permisive și verificarea rapoartelor de evaluare, compromite transparența și obiectivitatea procesului
de supraveghere, întrucât aceeași entitate care autorizează evaluatorii este responsabilă și de
validarea calității activității acestora, fără a dispune însă de mecanisme eficiente de sancționare în
cazul neconformităților. În cadrul screening-ului bilateral pentru Capitolul 6 – Dreptul societăților
comerciale, cu Comisia Națională a Pieței Financiare în calitate de instituție raportoare, a fost
identificată nevoia consolidării cadrului instituțional în domeniul evaluării. Printre recomandările
formulate în cadrul acestui proces, s-a evidențiat necesitatea instituirii unei autorități sau entități
specializate, cu un mandat clar de supraveghere și verificare a rapoartelor de evaluare, în vederea
creșterii gradului de acuratețe, transparență și fiabilitate a acestor documente, în consonanță cu
bunele practici europene.
În prezent, activitatea de evaluare a bunurilor în Republica Moldova este reglementată parțial,
fără o delimitare clară a competențelor între diferite autorități. Agenția Geodezie, Cartografie și
Cadastru este desemnată ca autoritate administrativă centrală responsabilă de elaborarea politicii de
stat în domeniul evaluării și reevaluării bunurilor, precum și reglementarea domeniul evaluării
bunurilor imobile. Subsidiar, Comisia Națională a Pieței Financiare reglementează evaluarea
valorilor mobiliare și a altor instrumente financiare, iar Agenția de Stat pentru Proprietate
Intelectuală are atribuții în domeniul evaluării activelor necorporale, inclusiv a drepturilor de
proprietate intelectuală. Fragmentarea competențelor și lipsa unui mecanism de supraveghere
interinstituțional au condus la discrepanțe în aplicarea metodologiei în evaluare și la dificultăți în
asigurarea calității serviciilor prestate de evaluatori.
În special, absența unui cadru normativ clar pentru evaluarea bunurilor mobile și lipsa unei
autorități care să reglementeze această activitate au determinat apariția unor practici neuniforme și a
unor riscuri semnificative pentru securitatea juridică a tranzacțiilor care implică astfel de bunuri.
Deși, art. 3 lit. a) stabilește că evaluării se supun bunurile mobile, imobile și drepturile asupra
acestora, cadrul normativ nu prevede dispoziții specifice privind evaluarea bunurilor mobile, astfel
în ultimele două decenii, evaluarea acestor bunuri s-a desfășurat fără un cadru normativ clar și fără
o autoritate responsabilă de reglementarea acestui sector. Lipsa unei entități care să coordoneze acest
domeniu a dus la dezvoltarea unui sector necontrolat, unde lipsa standardizării și a reglementării
unitare afectează fiabilitatea evaluatorilor și evaluărilor realizate.
Potrivit art. 15 din Legea nr.989/2002, certificarea evaluatorilor este o condiție obligatorie
pentru exercitarea profesiei, însă acest mecanism se aplică în prezent doar pentru anumite categorii
de evaluatori. Lipsa unui sistem de certificare a evaluatorilor de bunuri mobile a permis practicarea
acestei activități de către persoane fără o calificare adecvată, ceea ce a afectat calitatea rapoartelor
de evaluare. Spre deosebire de evaluatorii de bunuri imobile, proprietate intelectuală și valori
mobiliare, care trebuie să parcurgă proceduri de certificare, cei care evaluează bunuri mobile nu sunt
supuși unui proces de verificare a competențelor profesionale. Această situație a generat incertitudine
în utilizarea rapoartelor de evaluare, afectând în special domenii precum creditele garantate,
leasingul și executarea silită.
 Proiectul de lege propune o repartizare clară a competențelor între Guvern, Agenția Geodezie,
Cartografie și Cadastru, Comisia Națională a Pieței Financiare și Agenția de Stat pentru Proprietate
Intelectuală pentru reglementarea activității de evaluare, prevenind suprapunerile și lacunele
normative. Această clarificare va permite un control mai riguros al evaluatorilor printr-un cadru
metodologic unitar și mecanisme clare de supraveghere și sancționare. Măsura va contribui la
sporirea transparenței, încrederii și utilizării corecte a evaluărilor în scopuri juridice, fiscale și
economice, asigurând armonizarea standardelor de evaluare cu cerințele pieței și reducerea riscurilor
asociate unor evaluări neconforme. Totodată, prin atribuirea Agenției Geodezie, Cartografie și
Cadastru a competențelor privind reglementarea evaluării bunurilor mobile, se instituie un cadru
normativ unitar și coerent, aliniat la standardele internaționale. Această modificare va permite
elaborarea unor metodologii clare, astfel evaluatorii vor dispune de instrumente adecvate pentru
evaluări obiective, iar utilizatorii rapoartelor vor beneficia de un cadru previzibil și transparent.
Introducerea unui sistem obligatoriu de certificare pentru evaluatorii de bunuri mobile, va asigura
competență profesională, va îmbunătăți calitatea rapoartelor de evaluare, precum și va permite
supravegherea eficientă a evaluatorilor și aplicarea unor sancțiuni în cazul abaterilor.
Pe plan internațional, sistemele de certificare profesională impun evaluatorilor obligația de a
participa la cursuri de perfecționare periodică, astfel încât aceștia să își mențină nivelul de
competență și să fie la curent cu evoluțiile din domeniu. În Republica Moldova, legea cu privire la
activitatea de evaluare nu prevede obligația evaluatorilor de a urma programe de formare
profesională continuă. Această situație generează multiple probleme, inclusiv dificultăți în adaptarea
evaluatorilor la schimbările normative și la noile standarde internaționale în domeniu. Prin
introducerea obligativității ca evaluatorii să urmeze programe de formare profesională la fiecare cinci
ani, se urmărește îmbunătățirea calității evaluărilor și alinierea la bunele practici internaționale.
Această măsură va permite actualizarea periodică a competențelor evaluatorilor, în special în ceea
ce privește modificările cadrului normativ, noile metodologii de evaluare și utilizarea tehnologiilor
moderne în procesul de evaluare. De asemenea, formarea continuă va contribui la reducerea erorilor
profesionale și va crește gradul de încredere în rapoartele de evaluare elaborate pe piață.
O altă deficiență care a impus elaborarea prezentului proiect este lipsa unui mecanism
formalizat și eficient de verificare și control al calității rapoartelor de evaluare. În prezent, verificarea
rapoartelor de evaluare a bunurilor imobile se realizează indirect prin Comisia de certificare din
cadrul Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru, care are atribuții limitate și nu poate impune
sancțiuni directe. Conform datelor Comisiei de certificare a evaluatorilor de bunuri imobile, în
perioada 2014-2024, 54% dintre cele circa 280 de rapoarte examinate au prezentat deficiențe
metodologice sau abateri de la cadrul normativ. Lipsa unui sistem de sancționare a evaluatorilor care
întocmesc rapoarte neconforme afectează securitatea juridică a tranzacțiilor, iar instituțiile publice și
băncile comerciale întâmpină dificultăți în utilizarea acestor evaluări. Subsidiar, Comisia de
certficare nu se poate pronunța pe rapoartele de evaluare a altor categorii de bunuri, precum valorile
mobiliare sau proprietatea intelectuală. În lipsa unui organism dedicat supravegherii calității
evaluărilor, numeroase abateri rămân nesancționate, afectând transparența și corectitudinea
procesului de evaluare.
Instituirea unui consiliu de verificare a rapoartelor de evaluare, cu competențe clare de analiză
și constatare a abaterilor, va consolida supravegherea activității evaluatorilor și va asigura
respectarea cadrului normativ și metodologic. Acest consiliu va evalua calitatea rapoartelor, va
identifica și sancționa abaterile profesionale și va emite recomandări pentru îmbunătățirea
metodologiei utilizate, contribuind astfel la transparența și fiabilitatea procesului de evaluare.
Evaluarea bunurilor imobile în scopul impozitării este un proces esențial pentru stabilirea
corectă a obligațiilor fiscale ale contribuabililor. În prezent, însă, acest proces nu prevede o etapă de
consultare publică a rezultatelor intermediare ale evaluărilor, ceea ce duce la situații în care
contribuabilii sunt puși în fața unor decizii fiscale fără posibilitatea de a verifica și contesta valorile
stabilite anterior aplicării acestora. Lipsa unui mecanism de consultare publică afectează transparența
procesului de evaluare și poate genera neîncredere în corectitudinea valorilor utilizate pentru
impozitare. În unele cazuri, contribuabilii au contestat în instanță valorile estimate în scopul
impozitării, ceea ce a generat litigii și a complicat procesul de administrare fiscală. Prin introducerea
unei etape de consultare publică a rezultatelor intermediare ale evaluărilor, se urmărește sporirea
transparenței și corectitudinii procesului de stabilire a valorilor impozabile. Această măsură va
permite persoanelor vizate să analizeze și să formuleze obiecții asupra valorilor estimate, înainte de
aplicarea efectivă a acestora. În plus, această etapă va contribui la reducerea numărului de litigii
fiscale, întrucât eventualele neconcordanțe vor putea fi soluționate în faza de consultare, fără a fi
necesară intervenția instanțelor de judecată.
3. În activitatea geodeziei, cartografiei și geoinformaticii:
Situația actuală în domeniul geodeziei, cartografiei și geoinformaticii relevă o serie de deficiențe
și lacune normative care afectează eficiența reglementării și aplicării prevederilor legale. În acest
context, Legea nr. 778/2001 necesită ajustări pentru a asigura un cadru normativ coerent, adaptat
realităților actuale și cerințelor internaționale.
În primul rând, se constată lipsa uniformității terminologice, ceea ce generează dificultăți de
interpretare și aplicare a legii. Prin urmare, este necesară substituirea termenului „topografo-
geodezice” cu „topogeodezice” pentru asigurarea clarității și evitarea ambiguităților.
De asemenea, definițiile unor termeni tehnici sunt incomplete sau inadecvate, fapt ce impune
revizuirea și completarea acestora. Spre exemplu, noțiunea de „ridicare topografică de execuție”
necesită o reformulare pentru a include toate aspectele tehnice esențiale în procesul de determinare
a coordonatelor și cotelor obiectelor executate.
O altă problemă semnificativă este absența unui document cartografic oficial de referință. În
lipsa Atlasului Național al Republicii Moldova, informațiile geografice esențiale pentru planificarea
teritorială, cercetare și luarea deciziilor nu sunt structurate și actualizate în mod unitar. Se propune,
astfel, instituirea acestui document ca instrument oficial în domeniu.
În ceea ce privește certificarea specialiștilor, deși Hotărârea Guvernului nr. 817/2020
reglementează certificarea profesioniștilor în domeniile geodeziei, cartografiei, prospecțiunilor
topografice, geoinformaticii, evaluării bunurilor imobile și cadastrului, Legea nr. 778/2001 nu
conține prevederi corespunzătoare în acest sens. Se impune introducerea Certificatului de
competență profesională, ca document obligatoriu pentru exercitarea activităților din domeniu,
valabil pe o perioadă de cinci ani, emis de o instituție acreditată conform Legii nr. 235/2011 privind
activitățile de acreditare și evaluare a conformității.
Totodată, legislația actuală impune restricții nejustificate privind accesul la profesie, prin
limitarea dreptului de exercitare a activităților geodezice și cartografice doar la cetățenii Republicii
Moldova. Se propune modificarea prevederilor legale în sensul extinderii dreptului de exercitare și
pentru persoanele care dețin permis de ședere legală pe teritoriul Republicii Moldova, în vederea
alinierii la standardele internaționale privind mobilitatea forței de muncă.
În plus, se constată insuficiența prevederilor referitoare la controlul și sancționarea activităților
neconforme. Normele actuale nu reglementează clar suspendarea și retragerea actelor permisive,
ceea ce creează dificultăți în aplicarea măsurilor de supraveghere și sancționare. Se propune
completarea legii pentru a introduce criterii și proceduri clare privind suspendarea și retragerea
certificatelor, inclusiv în cazul constatării unor abateri de către Inspectoratul Național pentru
Supraveghere Tehnică.
Un alt aspect necesar de ajustat este restructurarea instituțională, prin modificarea denumirii
Agenției Relații Funciare și Cadastru în Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru, astfel încât să
reflecte mai fidel domeniul de competență al instituției.
În concluzie, modificările propuse urmăresc modernizarea cadrului legislativ prin
îmbunătățirea reglementărilor privind certificarea specialiștilor, asigurarea accesului la informații
geografice oficiale, clarificarea terminologiei utilizate, eliminarea restricțiilor nejustificate și
consolidarea mecanismelor de control și sancționare. Aceste intervenții vor contribui la creșterea
calității serviciilor geodezice, cartografice și cadastrale în Republica Moldova și la eficientizarea
activităților desfășurate în acest domeniu strategic.
4. În cadrul Proiectului de Înregistrare și Evaluare Funciară se constată multiple cazuri cînd din
conturul terenului agricol (din fondul de privatizare a unității administrativ teritoriale de nivelul
întâi), au rămas suprafețe de teren neînregistrate (neatribuite în proprietate sau sau creat ca urmare a
erorii de măsurare). Astfel, în condițiile în care aceste suprafețe de teren sînt proprietatea unității
administrativ teritoriale de nivelul întâi, pentru înregistrarea lor nu este relevantă aplicarea procedurii
de delimitare.
3. Obiectivele urmărite și soluțiile propuse
3.1. Principalele prevederi ale proiectului și evidențierea elementelor noi
 1. Modificarea Legii cadastrului bunurilor imobile:
1) Reglementarea lucrării cadastrale ca activitate distinctă, cu conținut, tipologie și
procedură de recepție clar stabilite
Proiectul introduce în mod expres noțiunea de lucrare cadastrală, definită ca totalitatea
operațiunilor de teren și de birou, efectuate în vederea identificării și măsurării bunului imobil,
întocmirii documentației tehnice și asumării răspunderii asupra acesteia. Sunt stabilite tipurile de
lucrări cadastrale, conținutul acestora, precum și scopurile pentru care sunt executate. De asemenea,
proiectul prevede condițiile de recepție a lucrărilor de către instituția de implementare, în vederea
asigurării calității, legalității și coerenței informațiilor înscrise în baza de date cadastrală.
2) Introducerea certificării profesionale obligatorii pentru inginerii cadastrali
Proiectul instituie procedura de certificare prin introducerea: certificatul de competență
profesională și certificatul inginerului cadastral. Certificatul de competență profesională este emis
de o instituție acreditată și atestă formarea tehnică a specialistului în domeniul cadastrului, în timp
ce certificatul inginerului cadastral, emis de Comisia de certificare, constituie actul permisiv pentru
exercitarea activității. Se instituie condiții clare de eligibilitate, procedura de evaluare, durata
valabilității certificatelor (5 ani) și obligativitatea participării la programe de formare profesională
continuă.
3) Stabilirea responsabilității și a obligațiilor inginerului cadastral
Pentru prima dată, proiectul reglementează în mod detaliat statutul profesional al inginerului
cadastral, stabilind atât drepturile acestuia (de acces, de refuz, de contestare, de independență
profesională), cât și obligațiile (respectarea normelor tehnice, corectitudinea datelor, protejarea
informațiilor, colaborarea instituțională). Aceste prevederi au ca scop consolidarea
profesionalismului în domeniu și garantarea interesului public.
4) Instituirea procedurii de supraveghere tehnică și de sancționare disciplinară
Prin proiect se conferă Inspectoratului Național de Supraveghere Tehnică atribuții de
monitorizare, coordonare și control al activităților cadastrale, precum și competența de a constata
abateri profesionale. În funcție de gravitatea situației, Comisia de certificare va putea decide
suspendarea temporară sau retragerea certificatului inginerului cadastral. Sunt reglementate clar
condițiile de suspendare, durata aplicabilă și procedura de contestare. Această măsură vizează
prevenirea erorilor profesionale și protejarea drepturilor beneficiarilor.
5) Introducerea reatestării obligatorii a registratorilor în caz de abateri repetate
În vederea responsabilizării registratorilor, proiectul prevede că, în cazul emiterii a două
respingeri neîntemeiate sau a două decizii anulate definitiv de instanță într-o perioadă de șase luni,
registratorul va fi supus unei proceduri de reatestare, dacă mai rămân peste șase luni până la
reatestarea planificată. Această intervenție legislativă este menită să corecteze comportamente
neprofesioniste și să întărească încrederea în legalitatea actului de înregistrare.
6) Clarificarea calității de executant și condițiile de exercitare a activității cadastrale
Se reglementează clar categoriile de entități care pot executa lucrări cadastrale (instituția de
implementare, întreprinderi publice și private), precum și condiția obligatorie ca acestea să dispună
de personal calificat, inclusiv ingineri cadastrali certificați. Se introduce obligația ca inginerul
cadastral să semneze documentația cadastrală și să își asume responsabilitatea pentru corectitudinea
acesteia, în conformitate cu reglementările în vigoare.
7) Reglementarea contractului de prestare a lucrării cadastrale și a raporturilor dintre
executant și beneficiar
Proiectul prevede că lucrarea cadastrală se execută în temeiul unui contract, care poate
include obligația expresă de depunere a documentației de către executant. Sunt reglementate și
situațiile în care lucrarea poate fi dispusă prin hotărâre judecătorească. Aceste dispoziții contribuie
la transparentizarea relației prestator-beneficiar și la prevenirea conflictelor de competență.
8) Instituirea evidenței electronice a certificatelor și a trasabilității documentelor permisive
Proiectul stabilește că certificatul inginerului cadastral va fi emis în format electronic, prin
Sistemul informațional de gestionare a documentelor permisive (SIA GEAP), cu identificare prin
cod QR. Această măsură facilitează verificarea autenticității documentului, reduce riscul de
falsificare și permite un control eficient al activității desfășurate.
2. Modificarea Legii privind delimitarea proprietății publice.
 Conform datelor Proiectului de Înregistrare și Evaluare Funciară, în Republica Moldova urmare
implementării proiectului în circa 275 de UAT nu o să fie asigurate lucrării masive.
Astfel, autoritățile menționate o să aplice procedura selectivă de înregistrare primară a terenurilor
publice. Prin urmare, întru buna colaborare și asigurarea unui proces participativ la optimizarea
utilizării resurselor și crearea unui cadru unic, stabilirea unor reguli clare pentru administrarea
eficientă a proprietății publice, s-a decis modificarea cadrului normativ privind delimitarea
proprietății publice, prin includerea la art. 21 alin. 91, a suprafețelor de terenuri agricole din hotarele
unui contur, din fondul de privatizare a unității administrativ-teritoriale, neatribuite în proprietate.
De asemenea, autoritățile publice locale semnalează multiple cazuri când este necesar urgent de
înregistrat un teren proprietate publică, pentru participarea în cadrul unui proiect investițional de
infrastructură (stație de epurare, de pompare, instalarea turnului de apă potabilă, etc), iar lucrările de
delimitare durează o perioadă mai lungă. În acest context, pentru a asigura pentru aceste terenuri o
procedură mai operativă de întocmire a documentației cadastrale, de asemenea se propun
completarea art. 21 alin. 91, cu acest tip de teren pentru care se va executa lucrarea cadastrală.
Modificările propuse urmează să asigure APL cu posibilitatea întocmirii pentru aceste terenuri
proprietate publică, a documentației cadastrale prin metodă simplificată, care la rândul său va asigura
diminuarea costurilor și timpului pentru înregistrarea acestora.
3. Modificarea Legii privind evaluarea bunurilor imobile:
Prin modificările propuse în proiectul de lege se urmăresc următoarele obiective:
1) Stabilirea competențelor autorităților implicate în activitatea de evaluare
Proiectul urmărește clarificarea și consolidarea atribuțiilor instituțiilor implicate în domeniul
evaluării, precum Guvernul, Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru, Comisia Națională a Pieței
Financiare și Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală. Prin această reglementare, se dorește o
delimitare clară a responsabilităților fiecărei instituții, evitarea suprapunerilor de competențe și
asigurarea unei coordonări eficiente între diferitele autorități implicate în procesul de evaluare și
reevaluare a bunurilor.
2) Reglementarea activității de evaluare a bunurilor mobile
Modificarea legislativă propune extinderea competențelor autorității administrative centrale
în domeniul evaluării bunurilor imobile și asupra bunurilor mobile, un sector nereglementat de peste
20 de ani. Această schimbare este necesară pentru uniformizarea standardelor de evaluare, impunerea
unor cerințe clare pentru evaluatorii de bunuri mobile și alinierea la bunele practici internaționale.
Prin această reglementare, se urmărește crearea unui cadru legislativ coerent, care să permită
recunoașterea și certificarea evaluatorilor, precum și dezvoltarea unor metodologii clare pentru
evaluarea bunurilor mobile. Totodată, autoritatea administrativă centrală va avea responsabilitatea
de a elabora ghiduri specifice, de a implementa reglementări metodologice și de a asigura
coordonarea activităților de evaluare și reevaluare a bunurilor mobile, contribuind astfel la creșterea
transparenței și fiabilității rapoartelor de evaluare.
Un element esențial al noii reglementări este introducerea unui sistem clar și riguros de
certificare pentru evaluatorii de bunuri mobile, destinat profesionalizării domeniului și asigurării
unui nivel înalt de competență. Certificarea devine obligatorie și va fi acordată de autoritatea
administrativă centrală, în baza unor criterii precum deținerea unei diplome de studii superioare
relevante, experiența practică în domeniu, lipsa antecedentelor penale și promovarea unui examen
de certificare. Certificatul va avea o valabilitate de cinci ani, cu posibilitatea reînnoirii printr-o
procedură specifică. Aceste măsuri vor contribui la consolidarea pieței evaluatorilor de bunuri
mobile, la creșterea profesionalismului în domeniu și la sporirea încrederii beneficiarilor în
rapoartele de evaluare.
3) Introducerea programelor de formare profesională pentru evaluatori
Această modificare are drept obiectiv asigurarea unui nivel ridicat de competență
profesională în rândul evaluatorilor prin impunerea unor programe de formare continuă. Introducerea
obligativității parcurgerii unor cursuri de formare profesională o dată la 5 ani înainte de procedura
de certificare are menirea de a actualiza cunoștințele evaluatorilor în funcție de schimbările
legislative, metodologice și tehnologice din domeniu. Prin această măsură, se urmărește atât
creșterea calității evaluărilor, cât și adaptarea continuă a evaluatorilor la cerințele pieței. Proiectul
prevede ca aceste programe să fie organizate în coordonare cu Ministerul Educației și Cercetării și
să includă atât aspecte teoretice, cât și aplicații practice din domeniul evaluării bunurilor mobile și
imobile. Programele de formare vor fi desfășurate de instituții acreditate, iar absolvirea acestora va
constitui o condiție obligatorie pentru obținerea certificării.
4) Instituirea Consiliului de verificare a rapoartelor de evaluare
Prin această modificare se urmărește consolidarea mecanismelor de supraveghere și control
asupra activităților de evaluare prin crearea unui consiliu specializat pentru verificarea rapoartelor
de evaluare. Scopul acestui consiliu este de a analiza conformitatea rapoartelor cu prevederile
normative și metodologice și de a identifica eventualele abateri. Instituirea acestui organism este
necesară pentru a spori acuratețea și fiabilitatea evaluărilor, reducând riscul erorilor sau al
manipulărilor de preț. Consiliul de verificare va fi format din specialiști din domeniul evaluării și va
avea atribuții de analiză și sancționare a abaterilor. Acesta va putea constata necesitatea de a
suspenda sau chiar retrage certificatele evaluatorilor care nu respectă normele legale, având un rol
esențial în asigurarea calității rapoartelor de evaluare. Implementarea acestui mecanism va contribui
la creșterea transparenței procesului de evaluare și la protejarea intereselor beneficiarilor de evaluări.
5) Introducerea etapei de consultare publică a rezultatelor evaluării și reevaluării bunurilor
imobile în scopul impozitării
Această măsură are drept scop sporirea transparenței și corectitudinii procesului de evaluare și
reevaluare a bunurilor imobile în scopul impozitării. Prin introducerea unei etape de consultare
publică a rezultatelor intermediare, proprietarii bunurilor vor avea posibilitatea de a analiza și, dacă
este cazul, de a contesta valoarea stabilită. Această modificare vine ca răspuns la necesitatea unei
mai mari implicări a contribuabililor în procesul de evaluare a proprietăților lor și la reducerea
litigiilor generate de discrepanțele dintre valorile de evaluare și așteptările proprietarilor. Conform
noii reglementări, rezultatele evaluării vor fi publicate pe Geoportalul tematic pentru datele spațiale
al Agenției de Geodezie, Cartografie și Cadastru pentru o perioadă de trei luni. În acest interval,
proprietarii pot depune contestații, care vor fi analizate conform regulamentului aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr.799/2024. Această măsură va asigura o mai mare corectitudine în evaluarea
bunurilor imobile și va permite ajustarea valorilor în funcție de observațiile și argumentele
proprietarilor.
4. Modificarea Legii geodeziei, cartografiei și geoinformaticii:
Prin modificările propuse în proiectul de lege se urmăresc următoarele obiective:
Proiectul urmărește clarificarea și uniformizarea terminologiei în domeniul geodeziei,
cartografiei și geoinformaticii, pentru a asigura coerența și precizia reglementărilor. De asemenea,
se intenționează îmbunătățirea cadrului normativ referitor la certificarea specialiștilor din domeniu,
prin introducerea Certificatului de competență profesională și reglementarea procesului de formare
profesională. Un alt obiectiv este creșterea accesibilității profesiilor din domeniul geodeziei și
cartografiei, extinzând dreptul de exercitare a acestora și pentru persoanele care dețin permis de
ședere legală în Republica Moldova. Se urmărește și consolidarea mecanismelor de control și
supraveghere a activităților geodezice și cartografice, prin stabilirea unor norme clare pentru
suspendarea și retragerea actelor permisive. Un alt obiectiv al proiectului este modernizarea
instituțională, prin schimbarea denumirii „Agenției Relații Funciare și Cadastru” în „Agenția
Geodezie, Cartografie și Cadastru”, pentru a reflecta mai corect competențele acesteia. În plus, se
dorește promovarea unui sistem informațional unitar prin instituirea și reglementarea utilizării
Atlasului Național al Republicii Moldova.
Aceste obiective vizează sprijinirea dezvoltării domeniului geodeziei, cartografiei și
geoinformaticii, asigurând un cadru legislativ mai eficient și adaptat cerințelor actuale.
5. Legea cu privire la formarea bunurilor imobile nr. 354/2004.
Prin modificările propuse în proiectul de lege se urmăresc următoarele obiective:
1) excluderea articolului 51 din lege, în contextul că prevederile acestuia se includ în legea
cadastrului.
2) pentru aducerea în concordanță cu Legea exproprierii pentru cauză de utilitate publică,
cuvintele ”actul de expropriere” se substitute cu cuvintele ”actul de declarare a utilității publice”.
3) Articolul 17 prevede formarea bunului imobil proprietate a statului sau a unității
administrativ-teritoriale. Astfel, pentru a aduce în concordanță alin. 5) din articol, după cuvintele ”a
statului” se completează cu cuvintele ”sau a unității administrativ-teritoriale.
3.2. Opțiunile alternative analizate și motivele pentru care acestea nu au fost luate în
considerare
 Opțiuni alternative nu au fost identificate.
4. Analiza impactului de reglementare
4.1. Impactul asupra sectorului public
Modificările propuse Legii nr. 1543/1998 privind cadastrul bunurilor imobile vor avea un
impact semnificativ asupra sectorului public, în special asupra organizării instituționale, eficienței
administrative și calității serviciilor prestate în domeniul cadastrului bunurilor imobile.
În primul rând, proiectul determină o clarificare și consolidare a atribuțiilor instituțiilor
implicate în implementarea politicii statului în domeniul cadastrului, prin stabilirea expresă a funcției
de instituție de implementare și a rolului acesteia, inclusiv prin definirea structurilor sale teritoriale.
Această măsură contribuie la eliminarea ambiguităților privind competențele instituționale și la
asigurarea unei guvernanțe unitare și eficiente la nivel național.
Totodată, prin reglementarea activității inginerilor cadastrali și instituirea unui mecanism
formal de certificare profesională, proiectul creează premisele pentru creșterea capacității
instituționale a sectorului public în ceea ce privește supravegherea și controlul calității lucrărilor
cadastrale. Atribuirea unui rol activ Inspectoratului Național de Supraveghere Tehnică în procesul
de monitorizare tehnică va permite identificarea mai eficientă a abaterilor și aplicarea unor măsuri
corective proporționale, contribuind la protecția drepturilor beneficiarilor și la creșterea gradului de
conformitate în sistem.
Pe termen scurt, implementarea modificărilor propuse va permite aplicarea eficientă a noilor
prevederi legislative, întrucât cadrul instituțional, normativ și tehnic necesar este deja existent și
funcțional. Nu se impun investiții suplimentare în infrastructura informațională sau în elaborarea de
noi acte normative de bază.
Cadrul normativ existent poate fi revizuit și adaptat într-un termen scurt, prin efectuarea doar
a unor ajustări punctate, necesare alinierii la noile cerințe legale. Nu este necesară elaborarea unui
cadru normativ complet nou, întrucât actele existente – inclusiv regulamentul privind certificarea
specialiștilor, instrucțiunile tehnice și reglementările procedurale – pot fi modificate în baza
competențelor deja stabilite ale autorității administrative centrale în domeniul cadastrului.
Având în vedere că sistemul informațional destinat gestionării și eliberării certificatelor este
deja funcțional, emiterea documentelor permisive în format electronic poate fi implementată imediat,
fără necesitatea modificării platformei sau a dezvoltării unor noi module.
În ansamblu, aceste condiții favorabile permit punerea în aplicare rapidă și eficientă a legii,
cu un efort administrativ redus, dar cu impact pozitiv imediat asupra calității, trasabilității și
responsabilității în domeniul cadastrului.
Tot pe termen scurt, proiectul va permite creșterea capacității de reacție a autorităților, prin
introducerea unor mecanisme clare de responsabilizare, cum este reatestarea registratorilor sau
suspendarea certificatelor în caz de abateri. Aceste prevederi vor contribui la diminuarea practicilor
neconforme, vor facilita soluționarea rapidă a cazurilor problematice și vor reduce presiunea asupra
instanțelor de judecată.
În plus, clarificarea rolurilor și a procedurilor va genera predictibilitate administrativă și o
creștere a încrederii beneficiarilor în activitatea autorităților cadastrale, încă din primele luni de la
intrarea în vigoare a legii.
Pe termen mediu, se preconizează consolidarea capacității operaționale a instituției de
implementare și a structurilor sale teritoriale, precum și creșterea gradului de profesionalizare a
specialiștilor din sectorul public și privat, prin instituirea formării profesionale continue.
Implementarea evidenței electronice a certificatelor și a recepțiilor cadastrale va permite o
trasabilitate completă a documentației tehnice, reducând birocrația și îmbunătățind eficiența
instituțională.
Pe termen lung, se anticipează o creștere a încrederii publicului în sistemul de evidență și
înregistrare a bunurilor imobile, prin garantarea calității serviciilor prestate, transparența
procedurilor și responsabilizarea actorilor implicați. De asemenea, instituirea unor mecanisme clare
de reatestare și sancționare va contribui la asigurarea unei administrații cadastrale orientate spre
performanță și integritate.
Modificările aduse Legii nr.989/2002 cu privire la activitatea de evaluare au un impact
semnificativ asupra sectorului public, atât din perspectiva structurii instituționale, cât și a eficienței
administrative. În primul rând, acestea determină o redistribuire clară a competențelor între
autoritățile administrației publice. Extinderea atribuțiilor Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru
asupra evaluării bunurilor mobile contribuie la consolidarea unei structuri instituționale mai
coerente, eliminând ambiguitățile și fragmentarea existentă anterior. Totodată, prin instituirea
Consiliului de verificare a rapoartelor de evaluare și impunerea unor standarde unitare pentru
certificarea evaluatorilor, se creează mecanisme suplimentare de supraveghere și control, menite să
crească transparența și profesionalismul în domeniu. Aceste modificări determină și o integrare mai
clară a funcțiilor de reglementare și supraveghere a implementării standardelor profesionale în
domeniul evaluării.
Pe termen scurt, aceste modificări vor necesita eforturi administrative pentru ajustarea
cadrului normativ secundar, precum și elaborarea metodologiilor. Pe termen mediu, se anticipează o
creștere a capacității administrative prin profesionalizarea evaluatorilor și implementarea unor
sisteme informatice de evidență și transparență, cum este Registrul prețurilor bunurilor imobile. În
perspectivă lungă, se estimează că integrarea procesului de consultare publică va crește nivelul de
încredere în autoritățile publice, oferind cetățenilor un mecanism clar de contestație și ajustare a
valorilor de evaluare înainte de stabilirea impozitelor.
Legea nr. 778/2001 privind geodezia, cartografia și geoinformatică are un impact
semnificativ asupra sectorului public prin stabilirea unui cadru normativ clar și eficient în domeniul
geodeziei și cartografiei. Aceasta reglementează activitățile din acest sector, esențiale pentru
planificarea și gestionarea teritoriului național, infrastructurii publice și resurselor naturale.
Prin crearea unui sistem național de date geospatiale, legea facilitează accesul autorităților
publice la informații precise, care sunt utilizate în procesul decizional pentru dezvoltarea urbanistică,
protecția mediului și gestionarea resurselor. Astfel, se asigură o planificare mai eficientă a proiectelor
publice, contribuind la dezvoltarea durabilă a teritoriului.
Un alt aspect important al legii este reglementarea certificării profesionale a specialiștilor în
geodezie, cartografie și geoinformatică, garantând competența acestora în realizarea lucrărilor
publice. Certificarea acestora asigură că activitățile desfășurate respectă standardele de calitate și
cerințele tehnice necesare.
De asemenea, legea reglementează controlul și supravegherea activităților geodezice,
stabilind responsabilitățile autorităților competente, precum Agenția Geodezie, Cartografie și
Cadastru, care monitorizează respectarea normelor legale și tehnice. Aceasta previne posibilele
nereguli și garantează calitatea lucrărilor din domeniu.
În final, Legea nr. 778/2001 contribuie la transparența și accesibilitatea datelor geospatiale,
facilitând integrarea acestora în procesul de planificare și luare a deciziilor publice. Astfel, sectorul
public beneficiază de un cadru reglementar eficient, care susține gestionarea resurselor,
infrastructurii și teritoriului național, promovând dezvoltarea sustenabilă și utilizarea rațională a
acestora.
4.2. Impactul financiar și argumentarea costurilor estimative
Implementarea modificărilor propuse Legii nr. 1543/1998, nu presupune costuri
semnificative din bugetul de stat, întrucât majoritatea elementelor necesare pentru aplicarea noilor
prevederi legislative – atât la nivel instituțional, cât și tehnic – sunt deja existente și funcționale. În
consecință, impactul financiar este minim și vizează exclusiv ajustări administrative punctuale,
realizabile în limita bugetelor aprobate ale autorităților publice implicate.
Instituirea Consiliului de verificare a rapoartelor de evaluare reprezintă o măsură necesară
pentru îmbunătățirea calității și transparenței procesului de evaluare a bunurilor mobile și imobile.
Impactul financiar al acestei inițiative trebuie analizat în raport cu beneficiile anticipate, care includ
creșterea conformității rapoartelor de evaluare cu normele legale, reducerea riscului de fraude și
sporirea credibilității acestui sector. Din punct de vedere bugetar, cheltuielile aferente funcționării
Consiliului sunt estimate la aproximativ 1,30 milioane lei anual, sumă ce acoperă remunerațiile
membrilor, costurile logistice pentru organizarea ședințelor și cheltuielile administrative necesare.
Finanțarea acestor cheltuieli se va realiza din resursele aprobate prin legea bugetului de stat, precum
și din alte surse permise de legislație, ceea ce va permite o distribuire echilibrată a costurilor fără a
pune presiune excesivă asupra bugetului public.
Costurile principale sunt generate de remunerațiile membrilor Consiliului, care vor desfășura
12 ședințe anuale, fiecare membru având un onorariu echivalent cu salariul mediu lunar pe economie,
estimat la 16.100 lei pentru anul 2025. Acest lucru duce la un total anual de 966.000 lei (5 membri
x 12 ședințe x 16.100 lei). În plus, pentru asigurarea funcționării optime a Consiliului, este prevăzută
angajarea unui secretar cu un salariu de 9.950 lei lunar (salariul de funcție al specialistului principal),
ceea ce duce la un cost anual suplimentar de 119.400 lei (1 x 12 ședințe x 9.950 lei). Aceste cheltuieli
reflectă necesitatea de a asigura resurse umane specializate pentru analizarea și validarea rapoartelor
de evaluare, un proces esențial pentru buna funcționare a sectorului evaluărilor.
Pe lângă costurile salariale, trebuie luate în considerare cheltuielile logistice și administrative
asociate organizării ședințelor Consiliului. Acestea includ costurile pentru spațiile de desfășurare a
ședințelor, materialele de lucru, infrastructura IT necesară pentru analiza și arhivarea rapoartelor,
precum și eventualele cheltuieli pentru instruirea membrilor. De asemenea, activitatea Consiliului
poate implica deplasări pentru verificarea în teren a unor evaluări, ceea ce generează cheltuieli
suplimentare. Estimativ, aceste costuri logistice pot varia între 150.000 și 200.000 lei anual, în
funcție de complexitatea activităților desfășurate și de necesitățile operaționale ale Consiliului.
Pe termen lung, instituirea Consiliului de verificare a rapoartelor de evaluare va genera
beneficii economice prin sporirea calității rapoartelor de evaluare și reducerea riscului de erori sau
abuzuri în procesul de evaluare a bunurilor. Astfel, deși cheltuielile inițiale pot părea semnificative,
beneficiile pe termen mediu și lung, atât pentru administrația publică, cât și pentru sectorul privat,
justifică pe deplin această investiție. Astfel, cheltuieli financiare planificate din contul bugetului de
stat sau din alte surse legale, vor fi necesare din data 01.01.2027.
4.3. Impactul asupra sectorului privat
Modificările propuse Legii nr. 1543/1998 vor avea un impact direct asupra sectorului privat
care desfășoară activități în domeniul cadastrului, în special asupra întreprinderilor ce execută lucrări
cadastrale și a specialiștilor persoane fizice – ingineri cadastrali.
Prin instituirea certificatului inginerului cadastral ca act permisiv necesar pentru exercitarea
activității cadastrale, proiectul contribuie la profesionalizarea domeniului. Această măsură va
conduce la creșterea calității serviciilor oferite, va reduce incertitudinea juridică legată de lucrările
cadastrale și va crea condiții egale de acces și concurență în piața serviciilor cadastrale.
De asemenea, introducerea obligației de formare profesională continuă va stimula menținerea
unui nivel înalt de competență în rândul specialiștilor din sectorul privat. Participarea la cursurile
organizate de instituții acreditate va reprezenta o investiție în consolidarea cunoștințelor tehnice și
juridice, adaptate la standardele actuale. Această cerință nu implică costuri excesive pentru
profesioniști, întrucât programele de formare vor fi organizate periodic, cu acoperire națională, iar
accesul va fi facilitat prin intermediul rețelelor de instituții deja existente.
Clarificarea temeiurilor legale de executare a lucrărilor cadastrale și reglementarea
raporturilor contractuale dintre executant și beneficiar va contribui la reducerea disputelor
comerciale și la o mai bună delimitare a responsabilităților în relațiile de prestări servicii.
În ceea ce privește sancțiunile, proiectul instituie un mecanism de suspendare sau retragere a
certificatului inginerului cadastral în caz de abateri profesionale grave. Deși poate fi perceput ca un
element restrictiv, acest sistem este menit să protejeze reputația profesiei și să creeze o cultură a
responsabilității, având ca efect consolidarea încrederii pieței în activitatea desfășurată de sectorul
privat.
În ansamblu, proiectul creează un cadru normativ stabil și previzibil, care oferă sectorului
privat garanții de reglementare clară, proceduri standardizate și oportunități de dezvoltare
profesională, încurajând performanța, competitivitatea și încrederea beneficiarilor în serviciile
cadastrale prestate de companiile private.
Modificările aduse Legii nr.989/2002 vor avea un impact semnificativ asupra sectorului
privat, în special asupra evaluatorilor și beneficiarilor serviciilor de evaluare. Reglementarea și
certificarea activității de evaluare a bunurilor mobile va introduce un cadru normativ clar, eliminând
incertitudinile normative și practicile neconforme. Pe termen scurt, această măsură va impune
evaluatorilor cerințe suplimentare pentru obținerea certificării, ceea ce poate duce la o perioadă de
ajustare pentru profesioniștii din domeniu. În același timp, cetățenii și instituțiile care solicită
evaluări vor beneficia de o mai mare predictibilitate și standardizare a rapoartelor de evaluare,
reducând astfel riscurile asociate unor evaluări neconforme sau subiective.
Pe termen mediu, introducerea programelor de formare profesională pentru evaluatori va
avea un impact pozitiv asupra calității serviciilor de evaluare. Evaluatorii vor fi obligați să urmeze
cursuri de perfecționare o dată la 5 ani, ceea ce va asigura o actualizare constantă a cunoștințelor și
alinierea la cele mai recente standarde și metodologii internaționale. Acest aspect va contribui la
creșterea competitivității evaluatorilor certificați și la îmbunătățirea preciziei și fiabilității
rapoartelor. În plus, creșterea nivelului de pregătire profesională va facilita accesul evaluatorilor pe
piețele internaționale, consolidând reputația profesiei în mediul de afaceri.
Instituirea Consiliului de verificare a rapoartelor de evaluare va avea un impact direct asupra
transparenței și credibilității evaluărilor realizate în sectorul privat. Pe termen scurt, această măsură
ar putea întâmpina rezistență din partea unor evaluatori, care ar percepe-o ca pe o creștere a
controlului administrativ asupra activității lor. Totuși, pe termen mediu, mecanismul de verificare va
contribui la eliminarea practicilor incorecte, la prevenirea conflictelor de interese și la crearea unui
mediu concurențial echitabil. Beneficiarii rapoartelor de evaluare – inclusiv instituțiile financiare și
autoritățile publice – vor avea mai multă încredere în datele furnizate, ceea ce va îmbunătăți
predictibilitatea pieței și va facilita procesul de luare a deciziilor economice.
Pe termen lung, aceste modificări vor duce la o maturizare a pieței evaluărilor, creând un
ecosistem mai stabil și mai profesionist. Creșterea calității și transparenței în activitatea de evaluare
va spori atractivitatea pieței, iar beneficiarii se vor baza pe rapoarte de evaluare riguroase și conforme
cu normele internaționale. De asemenea, certificarea și formarea continuă vor contribui la
recunoașterea și integrarea evaluatorilor din Republica Moldova în rețele internaționale de experți.
În ansamblu, măsurile adoptate vor duce la o standardizare a proceselor, o reducere a riscurilor pentru
întreprinderi și o îmbunătățire a climatului investițional, având un impact pozitiv asupra economiei
pe termen lung.
Implementarea modificărilor propuse Legii nr. 778/2001, va avea un impact pozitiv asupra
sectorului privat, prin simplificarea accesului la informații geospațiale actualizate și precise.
Întreprinderile din domenii precum construcțiile, ingineria, agricultura și dezvoltarea imobiliară vor
beneficia de un acces rapid și eficient la datele topografo-geodezice, ceea ce va facilita luarea
deciziilor și planificarea proiectelor.
De asemenea, standardizarea și centralizarea datelor vor reduce riscurile asociate erorilor și
neconcordanțelor informaționale, contribuind astfel la o mai bună predictibilitate și reducerea
costurilor pentru companiile din sectorul privat. Totodată, companiile care furnizează servicii de
topografie și geodezie vor fi obligate să respecte noile cerințe de înregistrare, ceea ce poate necesita
investiții în tehnologii și formarea personalului, dar va crește și calitatea și transparența activităților
lor.
4.4. Impactul social
4.4.1. Impactul asupra datelor cu caracter personal
Nu este aplicabil.
4.4.2. Impactul asupra echității și egalității de gen
Proiectul nu generează impact negativ asupra echității sociale sau egalității de gen.
Dimpotrivă, reglementările propuse promovează accesul egal la exercitarea profesiei de inginer
cadastral, în baza unor criterii obiective de competență profesională, experiență și formare continuă,
aplicabile în mod uniform, fără discriminare pe criterii de sex, vârstă, rasă, religie, dizabilitate sau
statut social.
Mecanismul de certificare a inginerilor cadastrali/geodezi, evaluatori, precum și accesul la
programele de formare profesională continuă, sunt deschise tuturor persoanelor care îndeplinesc
condițiile legale, iar selecția și evaluarea sunt bazate exclusiv pe merit, în conformitate cu principiile
transparenței și nediscriminării. De asemenea, componența Comisiei de certificare, precum și
atribuțiile acesteia, vor respecta principiile reprezentării echilibrate și diversității, în măsura în care
acest lucru este posibil în limitele competenței profesionale.
4.5. Impactul asupra mediului
Proiectul nu conține prevederi care ar avea consecințe negative asupra mediului.
4.6. Alte impacturi și informații relevante
Nu au fost identificate.
5. Compatibilitatea proiectului actului normativ cu legislația UE
5.1. Măsuri normative necesare pentru transpunerea actelor juridice ale UE în legislația
națională.
Nu este aplicabil.
 5.2. Măsuri normative care urmăresc crearea cadrului juridic intern necesar pentru
implementarea legislației UE.
Nu este aplicabil.
6. Avizarea și consultarea publică a proiectului actului normativ
În scopul respectării prevederilor Legii nr. 239/2008 privind transparența în procesul
decizional, și în conformitate cu art. 20 din Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative, anunțul
privind inițierea elaborării proiectului hotărârii Guvernului a fost plasat pe portalul
[Link], precum și pe site-ul web oficial al Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru,
[Link], la directoriul Transparența decizională, secțiunea Anunțuri, link-ul de acces:
[Link]
proiectului-de-lege-pentru-modificarea-unor
În conformitate cu prevederile Legii nr. 239/2008 privind transparența în procesul decizional,
proiectul de modificare este plasat pe site-ul web oficial al Agenției Geodezie, Cartografie și
Cadastru, [Link] , la directoriul Transparența decizională, secțiunea Proiecte supuse
consultărilor publice și pe platforma guvernamentală [Link]. Link-ul de acces:
[Link]
a-proiectului-de-lege-pentru-modificarea-unor-acte-normative/14018
Proiectul a fost expediat spre consultare prealabilă instituțiilor în care Agenția Geodezie,
Cartografie și Cadastru are calitatea de fondator, mediului academic, organizațiilor necomerciale din
domeniile vizate.
În cadrul consultării prealabile, în domeniul evaluării, au fost recepționate propuneri și
recomandări de la Instituția Publică Cadastrul Bunurilor Imobile, Universitatea Tehnică a Moldovei,
Asociația Obștească „Societatea Evaluatorilor Profesioniști din Republica Moldova”, Asociația
Experților și Evaluatorilor din Republica Moldova, Camera de Comerț și Industrie a Republicii
Moldova, Uniunea Geodezilor din Moldova.
Astfel, propunerile parvenite de la societatea civilă, la modificarea legii cadastrului au fost
luate în considerare la definitivarea proiectului.
De asemenea, răspunsurile participanților la definitivarea legii evaluării, au vizat, în
principal, aspecte legate de reglementarea și certificarea activității evaluatorilor de bunuri mobile,
instituirea consiliului de verificare a activității profesionale, precum și necesitatea consolidării
procesului de formare profesională continuă a evaluatorilor. În vederea examinării detaliate a
propunerilor recepționate și armonizării pozițiilor, Agenția a organizat, la data de 12 martie 2025, o
ședință de consultare cu participarea reprezentanților Universității Tehnice a Moldovei, Asociației
Obștești „Societatea Evaluatorilor Profesioniști din Republica Moldova” și Camerei de Comerț și
Industrie a Republicii Moldova. De asemenea, la data de 18 martie 2025, a avut loc o ședință separată
cu reprezentanții Camerei de Comerț și Industrie.
În cadrul ședinței dedicate domeniului evaluării bunurilor mobile, reprezentanții Camerei de
Comerț și Industrie au prezentat poziția instituției, subliniind faptul că aceasta prestează servicii în
domeniu și certifică, la nivel intern, propriii experți-evaluatori. A fost exprimată opinia privind
posibilitatea ca certificarea profesională în acest domeniu să fie realizată de Cameră. Totuși, această
propunere nu poate fi acceptată, întrucât implicarea Camerei atât în prestarea serviciilor, cât și în
certificarea specialiștilor ar genera un evident conflict de interese, creând premisele unui control
unilateral asupra pieței. Această situație ar putea conduce la favorizarea propriilor angajați în
defavoarea altor specialiști, precum și la limitarea accesului altor entități pe piață. Mai mult, o
asemenea configurație instituțională ar încălca principiile concurenței loiale, afectând în mod direct
șansele specialiștilor independenți de a obține certificarea în condiții egale cu cei care activează sub
egida Camerei de Comerț și Industrie.
Recomandările formulate și concluziile consultării prealabile au fost analizate și, în măsura
în care au fost considerate relevante și compatibile cu obiectivele urmărite, au fost reflectate în textul
proiectului de act normativ.
În cadrul consultării prealabile, proiectul a fost prezentat Grupului de lucru pentru
modificarea Legii nr.778/2001 cu privire la geodezie, cartografie și geoinformatică. Grupul de lucru
a fost convocat la data de 28.02.2025 Principalele subiecte au fost:
1. Retragere certificatului de competență profesională în domeniul topogeodezic și
cartografic să fie prin judecată, iar suspendare, de către comisiei de certificare;
 2. Comisia de certificare să fie formată din 5 membri;
3. La articolului 63, aliniatului 11, litera e) se va completa cu și înregistrate în „Registrul de
stat al lucrărilor topografo-geodezice”
4. La retragere certificatul de competență profesională în domeniul topogeodezic și
cartografic să se adauge litera e) la încălcările repetate într-un termen de 1 an.
Recomandările și propunerile parvenite au fost reflectate în proiect.
Urmare a definitivării proiectului în baza avizelor recepționate, la data de 12 mai 2025 a fost
organizată o ședință interinstituțională cu participarea reprezentanților Ministerului Agriculturii și
Industriei Alimentare și ai Congresului Autorităților Locale din Moldova, în cadrul căreia au fost
examinate prevederile art. 5 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 989/2002 cu privire la activitatea de
evaluare, precum și propunerile formulate de Congresul Autorităților Locale din Moldova referitoare
la Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543/1998. În urma consultărilor, modificările agreate au
fost introduse în proiectul de lege, în vederea asigurării coerenței reglementărilor și reflectării
echilibrate a intereselor autorităților administrației publice locale.
La data de 19.05.2025 a fost organizată o ședință interinstituțională la care au participat
reprezentanții Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, în cadrul căreia au fost discutate
în mod detaliat opțiunile privind reglementarea activității de evaluare a bunurilor mobile.
Reprezentanții Ministerului au exprimat rezerve față de instituirea unui nou act permisiv. În cadrul
ședinței au fost discutate alternative, precum certificarea prin organizații necomerciale, constituirea
unei asociații a acestor organizații, sau instituirea unui mecanism de evidență electronică, fără
caracter permisiv, similar registrului administratorilor autorizați.
Cu toate acestea, în lipsa identificării unei soluții de compromis care să răspundă cumulativ
exigențelor de transparență, calitate profesională, responsabilitate și control administrativ, și având
în vedere caracterul specializat al activității de evaluare a bunurilor mobile, cu implicații directe
asupra patrimoniului public și privat, precum și asupra procedurilor judiciare, fiscale sau de
executare, Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru a menținut opțiunea instituirii unui certificat
cu statut de act permisiv.
Această soluție este justificată în mod expres de imposibilitatea gestionării riscurilor prin
mijloace mai puțin restrictive, întrucât nu există în prezent mecanisme eficiente de supraveghere a
pregătirii profesionale, a eticii și a calității prestațiilor în acest domeniu, iar autoreglementarea nu
poate asigura uniformitate și garanții suficiente pentru protejarea interesului public.
În conformitate cu pct. 236 din Hotărârea Guvernului nr. 610/2018 privind cerințele față de
documentația de elaborare a proiectelor de acte normative, versiunea finală a proiectului reflectă
punctul de vedere al autorității responsabile – Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru.
7. Concluziile expertizelor
În conformitate cu prevederile art. 34, 36 și 37 din Legea nr.100/2017 cu privire la actele
normative, proiectul a fost supus expertizei anticorupție și expertizei juridice după finalizarea
procedurii de avizare, iar constatările și concluziile sunt expuse în sinteza actului normativ.
Concluzia expertizei anticorupție:
Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (reglementarea activitǎții în
domeniul geodeziei, cadastrului și evaluǎrii bunurilor imobile) a fost elaborat de Agenția Geodezie,
Cartografie și Cadastru în vederea modernizǎrii cadrului legislativ vizat, creșterii calitǎții serviciilor
geodezice, cartografice și cadastrale în Republica Moldova și la eficientizarea activitǎților
desfǎçurate în acest domeniu.
Autorul a prezentat Sinteza avizelor parvenite în cadrul procesului de consultare publicǎ a
proiectului de cǎtre autoritǎțile responsabile de implementarea prevederilor conţinute în
proiect/instituţiilor interesate, fapt ce denotǎ aspectul definitivat al acestuia și întrunirea condițiilor
stabilite de prevederile art.36 al Legii nr.100/2017, coroborat art.28 al Legii nr.82/2017 - pentru
efectuarea expertizei anticorupție.
În procesul de promovare a proiectului, au fost respectate rigorile de asigurare a transparenţei
decizionale statuate de prevederile art.8 lit.a)-d) al Legii nr. 239-XVI din 13 noiembrie 2008 privind
transparenţa în procesul decizional.
Nota de fundamentare a proiectului a fost întocmitǎ cu respectarea exigențelor de tehnicǎ
legislativǎ statuate de prevederile art.30 lit.a)-f) al Legii cu privire la actele normative nr.100 din 22
decembrie 2017.
 Prevederile proiectului conţin factori de risc precum: - Formulare ambiguǎ care admite
interpretǎri abuzive; - Utilizarea neuniformǎ a termenilor - Atribuții care admit derogǎri și
interpretǎri abuzive; - Introducerea termenilor noi care nu au o definiție în legislație sau în proiect.
Implementarea prevederilor propuse, poate contribui la realizarea interesului public vizat de
proiect, fapt care nu este detrimentul interesului public general (în sensul prevǎzut de prevederile
Legii integritǎţii nr.82 din 25 mai 2017), sub reverva implementǎrii recomandǎrilor expuse la
capitolul III ale raportului de expertizǎ anticorupție.
Concluzia expertizei juridice:
Ministerul Justiției a recomandat revizuirea proiectului de lege atât sub aspectul clarității și
coerenței soluțiilor normative propuse, cât și din perspectiva compatibilității acestora cu cadrul
legislativ în vigoare. Observațiile formulate vizează, în principal, necesitatea clarificării
terminologiei utilizate, delimitarea exactă a competențelor instituțiilor implicate, precum și evitarea
ambiguităților care ar putea afecta aplicarea practică a reglementărilor. Totodată, a fost subliniată
importanța distingerii corecte între actele de studii și cele permisive, precum și a stabilirii unor
proceduri clare privind certificarea, suspendarea sau retragerea dreptului de exercitare a activităților
reglementate. Pe lângă aspectele de conținut, Ministerul Justiției a atras atenția asupra respectării
normelor de tehnică legislativă, precum și corelarea logică și sistematică a dispozițiilor pentru a evita
incoerențele și dificultățile de interpretare.
Recomandările formulate de Centrul Național Anticorupție și Ministerul Justiției au fost
acceptate și reflectate corespunzător în versiunea finală a proiectului de lege, prin ajustarea soluțiilor
normative și a redactării textului în conformitate cu observațiile comunicate.
8. Modul de încorporare a actului în cadrul normativ existent
Implementarea prevederilor prezentului proiect implică modificarea următoarelor acte
normative:
1. Hotărârea Guvernului nr. 817/2020 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la
certificarea specialiștilor în domeniile geodeziei, cartografiei, prospecțiunilor topografice,
geoinformaticii, evaluării bunurilor imobile și cadastrului.
2. Hotărârea Guvernului nr. 853/2020 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la atestarea
registratorilor în domeniul activității cadastrale.
3. Hotărârea Guvernului nr. 799/2024 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la
procedura de examinare a contestațiilor rezultatelor evaluării și reevaluării bunurilor imobile în
scopul impozitării.
9. Măsurile necesare pentru implementarea prevederilor proiectului actului normativ
Implementarea prevederilor proiectului de modificare a Legii nr. 1543/1998 va necesita o
serie de măsuri administrative, normative și organizatorice pentru a asigura aplicarea coerentă și
eficientă a noilor reglementări.
Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru, în calitate de autoritate administrativă centrală în
domeniul cadastrului, va trebui să revizuiască și să adapteze cadrul normativ secundar la noile
prevederi ale legii.
Un alt aspect esențial îl constituie instituirea Comisiei de certificare a inginerilor cadastrali,
care va fi responsabilă de evaluarea candidaților, eliberarea certificatelor și aplicarea măsurilor
disciplinare. În acest sens, va fi necesară revizuire componenței comisiei, a regulamentului de
funcționare și a procedurilor aferente.
De asemenea, se impune organizarea și validarea programelor de formare profesională pentru
inginerii cadastrali, în colaborare cu instituții de învățământ sau centre de instruire acreditate. Aceste
programe trebuie să fie structurate astfel încât să asigure atât actualizarea cunoștințelor teoretice, cât
și consolidarea abilităților practice, în conformitate cu standardele tehnice naționale.
În paralel, autoritatea administrativă va trebui să desfășoare campanii de informare și
îndrumare profesională privind noile cerințe pentru certificare, responsabilitățile profesionale ale
inginerilor cadastrali, precum și obligațiile ce revin executanților lucrărilor cadastrale și
beneficiarilor acestora.
Pe termen scurt, măsurile necesare pot fi realizate cu resurse instituționale existente, întrucât
sistemul informațional destinat emiterii certificatelor este deja funcțional, iar baza normativă este
structurată și poate fi adaptată prin modificări punctuale.
 Pe termen mediu și lung, va fi esențială monitorizarea continuă a procesului de implementare,
identificarea eventualelor disfuncționalități și ajustarea graduală a practicilor instituționale și
profesionale, în vederea asigurării eficacității și durabilității reformei cadrului normativ cadastral.
Implementarea prevederilor proiectului de modificare a Legii nr. 989/2002 va necesita o serie
de măsuri administrative, normative și logistice pentru a asigura aplicarea eficientă a noilor
reglementări. Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru trebuie să elaboreze actele normative
secundare necesare pentru operaționalizarea noilor structuri și mecanisme, inclusiv regulamentul de
funcționare al Consiliului de verificare a rapoartelor de evaluare și procedurile detaliate privind
certificarea evaluatorilor de bunuri mobile. De asemenea, este necesar să elaboreze ghidurile pentru
evaluarea bunurilor mobile și să elaboreze indicații metodologice aplicabile în domeniu.
Un alt aspect important este organizarea programelor de formare profesională pentru
evaluatorii de bunuri mobile și imobile, care trebuie dezvoltate în colaborare cu instituțiile acreditate.
Aceste programe trebuie să fie structurate astfel încât să acopere atât aspectele teoretice, cât și
aplicabilitatea practică a noilor reglementări. În paralel, autoritățile trebuie să desfășoare campanii
de informare și consultare publică privind noile cerințe impuse evaluatorilor și beneficiarii serviciilor
de evaluare. Pe termen scurt, va fi necesară alocarea resurselor financiare și logistice pentru
operaționalizarea noilor structuri și desfășurarea instruirilor, iar pe termen mediu și lung,
monitorizarea și ajustarea continuă a mecanismelor implementate va fi crucială pentru asigurarea
eficacității și sustenabilității modificărilor.
Implementarea prevederilor proiectului de modificare a Legii nr.778/2001 va necesita o serie
de măsuri administrative, normative și logistice, pentru a elabora reglementări detaliate și proceduri
specifice care să completeze cadrul legislativ existent și să asigure aplicarea corectă a prevederilor
legii. În paralel, va fi instituit un sistem de formare continuă și certificare a specialiștilor în domeniile
geodeziei, cartografiei și geoinformaticii, pentru a asigura înaltă calitate în activitățile desfășurate.
De asemenea, se va dezvolta o infrastructură IT modernă, care să permită gestionarea și
actualizarea continuă a datelor geospatiale, facilitând accesul autorităților publice la informații
precise. Personalul instituțiilor implicate în aplicarea legii va beneficia de instruire specifică,
asigurându-se astfel utilizarea eficientă a noilor tehnologii și a reglementărilor în vigoare.
Un alt punct important îl reprezintă implementarea unui sistem de supraveghere și control al
activităților geodezice, pentru a verifica conformitatea cu reglementările legale și tehnice. Totodată,
vor fi organizate campanii de informare și educare a sectorului public și privat, pentru o utilizare
corectă și eficientă a datelor geospatiale.
În scopul asigurării resurselor necesare, se vor aloca fonduri pentru susținerea formării
profesionale, dezvoltarea infrastructurii IT și implementarea măsurilor prevăzute în proiectul de lege.
În final, se va crea un mecanism de monitorizare și evaluare periodică a implementării, cu scopul de
a identifica deficiențele și de a face ajustările necesare.
Aceste măsuri sunt esențiale pentru realizarea unei implementări eficiente și corecte a
modificărilor legii și pentru dezvoltarea sustenabilă a sectorului geodezic și cartografic în Republica
Moldova.

Director general adjunct Ștefan CRIGAN

Ex. Lilian Mindov, tel. (022) 88-12-52, e-mail: [Link]@[Link]

Nicoleta Popa, tel. (022) 88-12-63, e-mail: [Link]@[Link]
Rita Munteanu, tel. (022) 88-12-65, e-mail: [Link]@[Link]
 SINTEZA
la proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (reglementarea activității în domeniul geodeziei, cadastrului și
evaluării bunurilor imobile)

Participantul Nr. Conținutul obiecției, Argumentarea

la avizare, crt. propunerii, recomandării, concluziei autorului proiectului
consultare
publică,
expertizare
Avizare
Grupul de 1 Propunerea unui nou act permisiv – certificat de evaluatori de bunuri mobile – nu a fost Se ia act
lucru al argumentată și analizată suficient în Nota de fundamentare, decât cu argumentarea că a fost cumva Propunerea introducerii
Comisiei de solicitată de unele autorități publice. Acest act nu este prevăzut de Nomenclatorul actelor certificatului pentru
stat pentru permisive și în proiect nu este nici propusă completarea Nomenclatorului. Ori atenționăm că la evaluatorii bunurilor mobile
reglementarea propunerea unui nou act, pe lângă faptul că trebuie de propus în loc excluderea unui existent, nu reprezintă o simplă reacție
activității de Legea nr.160/2011 impune efectuarea în preliminar a analizei riscurilor și mecanismelor existente, la solicitările punctuale ale
întreprinzător odată ce se prevede la art.4 că „instituirea unui act permisiv trebuie să fie în concordanță, în mod unor instituții, ci răspunde
(nr. 38-78-3952 obligatoriu, cu unul sau mai multe riscuri pe care acest act permisiv poate să le acopere și care nu unei necesități sistemice de
din 09.04.2025) sânt abordate prin alte mijloace de intervenție ale autorităților publice, inclusiv prin alte acte reglementare a unui domeniu
permisive”. cu impact economic și juridic
semnificativ, actualmente
lipsit de orice mecanism de
supraveghere a
competențelor profesionale.
Conform art. 4 din Legea nr.
160/2011, instituirea unui act
permisiv este justificată în
măsura în care există riscuri
care nu sunt abordate prin
alte mijloace de intervenție.
În cazul evaluării bunurilor
mobile, aceste riscuri sunt
reale și constatate în practică,
fiind legate de calitatea
neuniformă a rapoartelor de
evaluare, de lipsa verificării
2

pregătirii profesionale a celor

care activează în acest sector
și de consecințele directe
asupra siguranței circuitului
juridic, în special în
procedurile de executare
silită, garantare de credite sau
leasing. Nicio altă categorie
de certificat existentă nu
acoperă acest domeniu, iar
activitatea se desfășoară în
afara unui cadru normativ
care să permită controlul
nerespectării standardelor
profesionale.
Argumentul privind lipsa
unei analize de impact sau a
unei analize a mecanismelor
existente este depășit de
însăși structura sistemului de
reglementare prevăzut de
Legea nr. 989/2002, care nu
operează cu o certificare
generală a evaluatorilor, ci cu
certificări pe domenii
distincte, tocmai în
considerarea complexității și
specificității fiecărui tip de
bun evaluat. În Republica
Moldova, nu există un
certificat unic de evaluator
care să acopere în mod
generic toate categoriile de
bunuri, ci calificări separate
pentru evaluarea bunurilor
 3

imobile, a valorilor mobiliare

și a proprietății intelectuale.
Or, menținerea neacoperită a
segmentului evaluării
bunurilor mobile, în lipsa
unui certificat propriu, ar
însemna o incoerență față de
această abordare sistemică și
ar lăsa un domeniu întreg fără
filtrul de competență pe care
legea îl cere în mod explicit
pentru celelalte tipuri de
evaluare.
Având în vedere cele expuse,
în proiectul de lege este
prevăzută completarea
Nomenclatorului actelor
permisive cu această
categorie de certificat, în
conformitate cu cerințele
Legii nr. 160/2011.
Propunerea nu introduce o
barieră nejustificată, ci
aliniază activitatea de
evaluare a bunurilor mobile
la standardele aplicabile
celorlalte sectoare
reglementate din domeniul
evaluării, în deplin acord cu
bunele practici
internaționale.
2 Din altă perspectivă, de principiu nu e clar din ce considerente oferirea serviciilor de evaluare Se ia act
pentru persoane private trebuie să fie cumva restricționată, în cazul dat certificarea și studiile Evaluarea, chiar atunci când
evaluatorului sunt doar indicatori despre performanța acestuia și nicidecum nu trebuie să este solicitată de părți private,
restricționeze activitatea acestuia, odată ce evaluarea este acceptată de părțile cointeresate, care produce efecte economice și
 4

au solicitat evaluarea și o utilizează pe risc și responsabilitate proprie. Alta e situația când juridice concrete și poate
evaluarea sau expertiza este utilizată în raport cu instituții publice și poate duce la efecte sau influența decizii financiare
prejudicii pentru persoane terțe. Ca și exemplu, Legea nr.130/2012 prevede la art.71/1 că majore, inclusiv în tranzacții
„evaluatorii în domeniul armelor pot desfășura activitatea de evaluare în lipsa certificatului de comerciale, în contracte de
atestare sau de instruire, însă pot emite rapoarte oficiale de evaluare a armelor sau a munițiilor, la leasing, în cesiuni de active
solicitarea autorităților sau a instituțiilor publice, doar evaluatorii atestați și certificați în sau în garantarea obligațiilor.
corespundere cu prezenta lege.” Considerentul că părțile
poartă exclusiv riscul
utilizării evaluării nu acoperă
situațiile în care astfel de
rapoarte stau la baza unor
acte cu efecte erga omnes,
cum sunt procedurile
judiciare, succesiunile,
partajele, reorganizările
societare sau transferurile de
afaceri, chiar dacă inițial
evaluarea a fost comandată
de subiecte private.
Diferențierea propusă între
utilizarea rapoartelor de
evaluare de către instituții
publice și folosirea acestora
în relații private nu reflectă
realitatea pieței și a practicii
juridice, în care granița dintre
aceste categorii este adesea
fluidă. Inclusiv în cazul
exemplului invocat din Legea
nr. 130/2012 privind regimul
armelor, deși pentru unele
evaluări între privați nu se
solicită certificat, legiuitorul
a menținut obligația
certificării acolo unde există
5

riscuri de afectare a terților

sau a siguranței publice, ceea
ce confirmă importanța unui
control profesional al acestei
activități. În domeniul
bunurilor mobile și imobile,
chiar și în afara raporturilor
directe cu statul, consecințele
unei evaluări neconforme se
pot răsfrânge asupra unor
terți care nu au avut inițial
calitatea de comanditar al
evaluării, dar sunt afectați
ulterior de utilizarea
raportului respectiv ca probă
sau ca fundament pentru alte
acte juridice.
Pe lângă aceasta, trebuie
subliniat că modelul de
reglementare aplicat în
Republica Moldova pentru
evaluatori nu operează cu
distincția între raporturi
private și raporturi publice în
ceea ce privește condiția de
calificare profesională, ci cu
principiul general al
certificării pe domenii,
consacrat de Legea nr.
989/2002. Această abordare
se fundamentează pe
recunoașterea rolului social și
economic al activității de
evaluare în ansamblu, nu
doar în interacțiunea cu
 6

statul. De altfel, la nivel

european, în țările unde
profesia de evaluator este
reglementată, cerințele de
calificare se aplică uniform,
fără a se condiționa de
calitatea beneficiarului,
tocmai pentru a garanta un
standard minim de calitate și
de etică profesională în toate
situațiile în care rezultatul
evaluării poate avea
consecințe juridice sau
economice, indiferent de
părțile implicate.
3 În același timp, luând în calcul că activitatea de evaluare se preconizează să fie raportată la Se ia act
Nomenclatorul mijloacelor fixe, care este unul foarte variat și nici nu este exhaustiv, nu este cert În practica internațională de
și clar obiectul certificatului în cauză, adică nu este clar pentru evaluarea căror bunuri trebuie să reglementare, delimitarea
deții obligatoriu certificat de evaluator și pentru care nu este necesar. domeniilor de competență
pentru evaluatori nu
presupune o listare
exhaustivă a fiecărui bun în
parte, ci operarea cu categorii
generale, corelate cu
clasificările oficiale utilizate
în contabilitate și în evidența
activelor. Tocmai din acest
considerent, proiectul de lege
face trimitere la Catalogul
mijloacelor fixe, care
reprezintă în prezent referința
normativă acceptată în
Republica Moldova pentru
clasificarea acestei categorii
de bunuri, fiind utilizat deja
7

în procesul de amortizare
fiscală, contabilă și de
evidență a patrimoniului.
În mod similar, legislația
altor state care reglementează
profesia de evaluator nu
stabilește liste exhaustive ale
bunurilor pentru fiecare tip
de certificat, ci definește
domeniile de aplicare prin
raportare la categorii
generale, cum sunt
echipamentele, instalațiile
tehnologice, utilajele,
mijloacele de transport sau
alte bunuri mobile corporale.
Această practică reflectă
necesitatea de a lăsa o marjă
de aplicare adaptabilă în
funcție de evoluția
tehnologică și de
diversificarea categoriilor de
active, evitând rigidizarea
excesivă a regimului de
certificare. De altfel, și în
cazul certificării pentru
evaluarea bunurilor imobile
sau a valorilor mobiliare,
legea nu operează cu listări
exhaustive, ci cu delimitări
conceptuale, ceea ce asigură
flexibilitatea aplicării
normei.
Reiterăm faptul că
reglementarea propusă nu
 8

vizează orice tip de bunuri

mobile, ci se adresează strict
bunurilor încadrabile în
categoriile de mijloace fixe,
așa cum sunt acestea
clasificate de Catalogul
oficial. Această abordare
oferă deja un cadru clar de
aplicare, iar eventualele
interpretări vor fi suplimentar
clarificate la nivel
subsecvent, prin ghidul în
evaluare aprobat de Agenție.
4 Cu toate că în privința actului permisiv legea trebuie să stabilească toate normele primare cu Se ia act
caracter material și procesual, totuși la art.15 alin.(4) în modificări la Legea nr.1543/1998 se Proiectul de lege stabilește
propune ca autoritatea administrativă să stabilească „procedura de certificare periodică” și în alte cadrul normativ general
aspecte se indică că Guvernul aprobă modul de funcționare a Comisiei și acordare a certificatului. privind condițiile de
Totodată, din toate legile care se modifică nu este tocmai clar dacă certificatul de competență se eligibilitate pentru
acordă în urma doar a instruirii sau și atestării și cum se organizează atestarea și certificatul de certificare, durata valabilității
evaluator/inginer, nu e tocmai clar dacă necesită o atestare în cadrul comisie. certificatelor și
Pentru ca instituțiile de învățământ și formare profesională implicate să nu abuzeze de obligația obligativitatea formării
instruirii, este recomandabil ca tarifele să fie reglementate, cel puțin plafonate sau raportate la profesionale continue, lăsând
servicii de instruire similare, dar care nu sunt impuse de lege. Guvernului sarcina de a
detalia prin regulament
procedura de certificare
periodică și modul de
funcționare a Comisiei.
Această structurare respectă
principiile de ierarhie a
actelor normative și asigură
flexibilitatea necesară pentru
adaptarea metodologiilor în
funcție de evoluțiile din
domeniu, fără a submina
securitatea juridică sau
9

caracterul previzibil al
procesului.
În ceea ce privește distincția
dintre formarea continuă și
certificarea propriu-zisă,
proiectul prevede expres că
obținerea certificatului
inginerului cadastral/
evaluatorului/topo-geodezic
se face exclusiv prin
promovarea procedurii de
certificare, iar participarea la
programele de formare
profesională continuă
reprezintă o condiție pentru
reînnoirea periodică a
certificatului, fără ca
instruirea să garanteze
obținerea automată a
dreptului de practică.
Programele de formare
profesională continuă vor fi
realizate de instituții sau
organizații acreditate de
Ministerul Educației și
Cercetării sau de Agenția
Națională de Asigurare a
Calității în Educație și
Cercetare (ANACEC).
Conținutul acestor programe
va fi coordonat cu Agenția
Geodezie, Cartografie și
Cadastru, pentru a asigura
concordanța cu cerințele
reglementărilor specifice
 10

domeniului. Această soluție

garantează standardizarea
procesului de formare și
previne eventualele abuzuri
legate de conținutul și
calitatea instruirii, fără a
impune intervenții asupra
mecanismelor pieței
concurențiale în ceea ce
privește nivelul tarifelor,
aspect care poate fi
reglementat, dacă va fi
considerat necesar, de către
autoritățile competente în
domeniul concurenței și
protecției consumatorilor.
5 Din altă perspectivă, nu e tocmai clar cum se petrece obținerea certificatului de competență și cine Se ia act
îl acordă. În unele cazuri se face trimitere la legislația din domeniul învățământului și formării În forma actuală, legea
continui a adulților (ceea ce ar presupune că sunt implicate instituții de învățământ acreditate în prevede că programele de
sistemul de învățământ), în alte situații, în special pentru instruirea inginerilor cadastrali se formare profesională
prevede că formarea continuă se desfășoară prin intermediul unei instituții acreditate în temeiul continuă vor fi organizate
Legii nr. 235/2011, adică în cazul dat este vorba despre organisme de certificare de personal, exclusiv de instituții sau
acreditate de MOLDAC, ceea ce presupune cu totul altă acreditare decât cea acordată de organizații acreditate de
Ministerul Educației sau ANACEC. Totodată, dacă se impune formarea continuă la organism Ministerul Educației și
acreditat de certificare de personal, ceea ce ar presupune un proces costisitor și complex, este Cercetării sau de ANACEC,
disproporționat ca să mai fie impusă și o comisie din cadrul Agenției, pentru a mai obține un în conformitate cu legislația
certificat suplimentar de inginer cadastral. Nu e clar ce riscuri suplimentare ar trebui să mai privind învățământul și
acopere comisia din cadrul Agenției și de ce nu ar fi suficient doar să notifice Agenția, anexând formarea profesională a
la notificare documentele necesare (certificatul de competență, copii de diplome, declarație adulților. Această clarificare
privind lipsa antecedentelor etc.). asigură coerența între cadrul
legal al educației și cerințele
profesionale din domeniu,
evitând suprapunerea
reglementărilor din alte
sectoare.
11

Certificatul de competență
profesională obținut în urma
parcurgerii acestor programe
de instruire reprezintă dovada
pregătirii tehnice, dar nu
substituie procesul de
certificare pentru obținerea
dreptului de practică.
Certificatele din domeniile de
activitate ale Agenției, care
sunt necesare pentru
exercitarea efectivă a
activității, sunt eliberate de
Comisiile de certificare
instituite pe lângă Agenția
Geodezie, Cartografie și
Cadastru, în urma susținerii
procedurii de certificare.
Rolul Comisiei este esențial
pentru verificarea imparțială
și obiectivă a competențelor
aplicate ale candidatului, în
special în ceea ce privește
cunoașterea prevederilor
normative, dar și
metodologiei aplicabile în
domeniu.
Această dublă verificare —
pregătire teoretică prin
instruire și evaluare practică
prin Comisie — este
justificată de specificul
activităților din domeniul de
activitate al Agenției, care
implică consecințe directe
 12

asupra circuitului civil a

bunurilor și asupra siguranței
juridice a tranzacțiilor.
Notificarea simplă, însoțită
de anexarea documentelor
justificative, nu poate înlocui
această etapă esențială de
control al calității
profesionale, care constituie
un element de protecție a
interesului public.
6 În corespundere cu rigorile expuse în Directiva UE 2006/123 (corespunzător Legea nr.282/2024 Se ia act
care transpune Directiva în cauză) autorizarea prestatorilor de servicii de principiu necesită să fie Observația privind
efectuată fără termen (cu unele excepții, cum ar fi numărul limitat al autorizațiilor). Din aceste necesitatea revizuirii
considerente considerăm necesar revizuirea termenului de valabilitate de 5 ani propus pentru toate termenului de valabilitate a
certificatele. Se recomandă ca acestea să fie emise fără termen și vor fi valabile până la momentul certificatelor eliberate de
în care se suspendă sau se retrag. Din altă perspectivă, obligația de perfecționare/școlarizare Agenție, în lumina
continuă și periodică poate fi păstrată, în cazul în care este argumentată necesitatea acesteia. prevederilor Directivei
Considerăm că obligația de perfecționare periodică poate fi relevantă doar în situațiile în care 2006/123/CE și a Legii nr.
agentul nu activează și nu raportează servicii/evaluări pentru o perioadă mai îndelungată de timp. 282/2024, a fost analizată cu
Mai mult, luând în calcul gradul avansat de profesionalism care ar trebui să fie propriu atenție. Considerăm însă că
evaluatorilor, impunerea instruirii/perfecționării periodice este o măsură excesivă, pentru introducerea unui termen
evaluatorii care nu au efectua lucrări o perioadă îndelungată (ex. 2-3 ani la rând) este mai rațional determinat de 5 ani, cu
să fie impuse atestări obligatorii, care ar demonstra deținerea cunoștințelor necesare, indiferent de posibilitatea de reînnoire
modalitatea de acumulare a acestor cunoștințe (persoana a optat pentru cursuri organizate sau s-a condiționată de demonstrarea
autoinstruit). actualizării competențelor,
reprezintă o măsură
justificată, proporțională și
compatibilă cu regimul
european al profesiilor
reglementate. Directiva
2006/123/CE, deși vizează
eliminarea restricțiilor
nejustificate privind accesul
la activitățile de servicii, nu
13

exclude posibilitatea statelor

membre de a impune cerințe
privind calificarea
profesională, actualizarea
periodică a competențelor și
mecanismele de verificare a
acestora, în special pentru
activitățile care implică
protecția consumatorilor,
siguranța juridică și ordinea
publică economică, aspecte
recunoscute la articolele 9 și
10 ale directivei.
Activitatea de evaluare a
bunurilor mobile, imobile,
lucrărilor cadastrale și
geodezice presupune
aplicarea continuă a unor
metodologii complexe, care
sunt frecvent supuse
actualizărilor ca urmare a
modificărilor cadrului
normativ, a standardelor
internaționale, a
tehnologiilor, metodologiilor
de evaluare și a condițiilor de
piață. Menținerea unui sistem
de certificare valabil pe
durate determinate, cu
posibilitatea reînnoirii pe
baza demonstrației
competenței actualizate,
reflectă bunele practici
internaționale în domeniu,
practici aplicate inclusiv de
 14

organisme recunoscute la
nivel european și global în
domeniul evaluării, precum
TEGoVA, RICS sau
HypZert, unde certificarea
are o durată de 3-5 ani.
Această reglementare nu
limitează în mod nejustificat
accesul la profesie, ci
instituie un mecanism de
garantare a calității
serviciilor, prin care se
asigură că fiecare evaluator,
inginer cadastral și specialist
topo-geodezic deține
permanent cunoștințele și
abilitățile necesare pentru
exercitarea responsabilă a
activității.
7 Suspendarea certificatelor este reglementată cu devieri de la Legea nr.160/2011 într-un mod Se ia act
disproporționat cu potențiale situații de abuz. Suspendarea și retragerea în multe situații este Observația privind
prezentată ca și sancțiune pentru încălcările admise de persoana certificată, ceea ce contravine necesitatea corelării
expres cu Legea nr.160/2011 sau cu Legea nr.131/2012, ori prima prevede că suspendarea sau prevederilor referitoare la
retragerea nu este sancțiune și are loc doar dacă se constată că nu se întrunesc cerințele pentru care suspendarea și retragerea
actul permisiv a fost emis, totodată Legea nr.131/2012 prevede suspendarea unui act permisiv ca certificatelor cu dispozițiile
și măsură restrictivă, care nici întru-un caz nu poate fi sancțiune, aceasta se dispune doar cu scopul Legii nr. 160/2011 și Legii
asigurării înlăturării încălcărilor, gestionării riscurilor și prevenirii prejudiciilor care pot apărea nr. 131/2012 a fost analizată
dacă măsura restrictivă nu este aplicată. În control de stat, măsura restrictivă se aplică strict în și a fost luată în considerare
modul și pentru perioada necesară înlăturării încălcărilor, după care măsura obligatoriu trebuie să în procesul de definitivare a
fie ridicată. Din altă perspectivă, sancțiunea de lipsirea de dreptul de a desfășura o anumită proiectului. Subliniem că
activitate poate fi aplicată, dacă o astfel de sancțiune este prevăzută de Codul Contravențional sau suspendarea și retragerea
Codul Penal și dacă aceasta este dispusă de instanța de judecată în cadrul procesului certificatului evaluatorului,
contravențional sau penal în raport cu persoana certificată (inginer, evaluator etc.) care în cadrul inginerului cadastral și
profesiunii a comis contravenții sau infracțiuni. În aceiași ordine de idei în privința la toate topogeodezic nu sunt
certificatele, se prevede că suspendarea sau retragerea se poate realiza în cazul oricărui tip de concepute ca sancțiuni
 15

încălcări, abateri sau chiar „deficiențe”, indiferent de gravitatea lor și prejudicii. Adică se prevede disciplinare,
că acestea pot surveni dacă se constată „încălcări ale legislației aplicabile activității”, „în cazul contravenționale sau penale,
identificării unor abateri de la cerințele și condițiile legale”, „în baza constatărilor INST (deși nu ci ca măsuri restrictive
e clar ce tip de constatări ar fi)”, în cazul „deficiențelor semnificative în desfășurarea activității”. aplicabile asupra actului
Aceste prevederi sunt contrare cu un șir de legi, odată ce în cadrul controlului suspendarea poate permisiv, în sensul art. 291
fi aplicată doar în cazul „încălcărilor foarte grave”, așa cum sunt definite în art.51 din Legea alin. (10) lit. b) din Legea nr.
nr.131/2012 și doar în conformitate cu punctajul din lista de verificări aplicată de organul de 131/2012, și respectiv art. 10-
control. 11 din Legea nr. 160/2011.
Suspendarea sau retragerea unui act permisiv (în cazul dat a certificatelor care se regăsesc în Mecanismul propus în
Nomenclatorul actelor permisive), cu unele excepții (indicate la art.10 și 11 din Legea proiect se încadrează în
nr.160/2011) trebuie să fie realizate prin intermediul instanței de judecată. Ori prin normele categoria „suspendării
propuse în proiect, unde se prevede că ori autoritatea ori comisia din cadrul autorității efectuează dreptului de a desfășura unele
suspendarea/retragerea, nu se corelează cu cerințele din Legea nr.160/2011. Cu atât mai activități” prin suspendarea
îngrijorătoarea este această încălcare, cu cît temeiurile pentru suspendare sau retragere sunt foarte sau retragerea unui act
vagi, bazând-se pe oricare tip de încălcare. permisiv, aplicabilă strict în
Pe de o parte în unele situații se menționează (art.15/8 alin.(6) în Legea nr. 1543/1998 sau art. funcție de gravitatea
15/1 alin.(8/1) în Legea nr.989/2002) despre adresarea ulterioară în instanță pentru validarea încălcărilor, de criteriile de
suspendării sau retragerii, însă totodată la art.15/8 alin.(3) din Legea nr. 1543/1998 se impune risc și de potențialul
procedura de contestare prealabilă, care în practică nu are sens dacă autoritatea trebuie să se prejudiciilor, așa cum
adreseze în instanță. prevede cadrul normativ
general al controlului de stat.
În conformitate cu aceste
principii, suspendarea
certificatului este prevăzută
ca o măsură temporară, luată
pentru perioada necesară
înlăturării încălcărilor grave
sau gestionării riscurilor
identificate, urmând să fie
ridicată de îndată ce cauzele
au fost remediate. Aceasta
corespunde dispozițiilor
Legii nr. 131/2012, care
prevăd că măsurile restrictive
pot fi aplicate doar pentru
16

perioada necesară remedierii

situației și nu constituie
sancțiuni în sine.
Retragerea certificatului, la
rândul său, este reglementată
exclusiv pentru situațiile
expres prevăzute în proiect,
respectiv în cazul încălcărilor
grave și repetate ale
legislației sau al exercitării
activității în perioada de
suspendare, ceea ce înseamnă
pierderea temeiului legal
pentru menținerea actului
permisiv. Această măsură
este corelată cu prevederile
Legii nr. 160/2011 privind
actele permisive și nu
substituie sancțiunile
contravenționale sau penale,
care rămân de competența
instanțelor de judecată sau
organelor cu atribuții în
constatarea contravențiilor.
Pentru evitarea interpretărilor
largi sau arbitrare, textul
proiectului este ajustat astfel
încât să elimine expresiile
generice precum „încălcări”,
„abateri” sau „deficiențe” și
să le substituie cu sintagma
„încălcări foarte grave”, în
sensul art. 51 din Legea nr.
131/2012, respectiv în baza
punctajului și metodologiei
 17

din listele de verificare

aprobate pentru activitatea de
control. Totodată, se va
specifica clar că suspendarea
și retragerea sunt măsuri
administrative aplicabile
actului permisiv și nu
sancțiuni disciplinare, iar
aplicarea lor va respecta
principiile legalității,
proporționalității,
transparenței și
nediscriminării.
În forma sa ajustată, proiectul
prevede că suspendarea sau
retragerea certificatelor, în
calitate de acte permisive,
poate produce efecte juridice
doar în urma validării de
către instanța de judecată.
8 În completările pentru Legea nr. 989/2002, pentru certificarea evaluatorilor se impune condiția ca Se ia act
aceștia să nu aibă „antecedente penale”. Pe lângă faptul că o astfel de cerință este una excesivă, Considerăm că aceasta nu
odată ce de principiu subminează sensul și instituția pedepsei penale, ispășirii pedepse și stingerea reprezintă o propunere nouă
antecedentelor penale, este vădit disproporționat să fie cerută lipsa oricăror antecedente, indiferent sau excesivă, ci o menținere a
de categoria infracțiunilor comise și să se referă la toate antecedentele, chiar și cele stinse. Nici în cadrului deja existent în
domenii cu risc sporit cum ar fi operarea cu arme, muniții și explozivi nu sunt stabilite cerințe atât Legea nr. 989/2002 pentru
de drastice. evaluatorii bunurilor imobile.
Articolul 151 alin. (1) lit. c)
din lege prevede deja explicit
această cerință pentru
certificarea în domeniul
evaluării bunurilor imobile,
iar extinderea aceleiași
exigențe pentru specializarea
în evaluarea bunurilor mobile
18

se justifică din considerente

de uniformitate a regimului
profesiei și de coerență
legislativă, având în vedere
că responsabilitatea
profesională și potențialele
consecințe ale activității sunt
comparabile în ambele
domenii.
În ceea ce privește observația
privind proporționalitatea
măsurii, precizăm că lipsa
antecedentelor penale nu
vizează sancționarea
suplimentară a persoanelor
care au executat o pedeapsă,
ci funcționează ca o garanție
preventivă privind
integritatea și încrederea
necesare exercitării unei
activități cu impact economic
și juridic semnificativ.
Evaluatorul, în calitatea sa de
expert independent,
generează rapoarte care pot
produce efecte asupra
drepturilor și obligațiilor
altor persoane, iar
standardele etice aplicabile
acestei profesii presupun, în
mod justificat, o exigență
ridicată în privința conduitei
morale și legale a celor care
exercită această activitate.
Această cerință nu
19

subminează instituția
reabilitării penale, întrucât
efectul stingerii
antecedentelor poate fi
reflectat și interpretat în
aplicarea practică a legii, prin
solicitarea declarației care
atestă lipsa antecedentelor la
momentul examinării cererii
de certificare.
Totodată, menționăm că
exigențe similare sunt
prezente și în alte domenii
profesionale reglementate, nu
doar în cele ce implică arme
sau securitate, ci și în profesii
economice sau juridice unde
obiectivul este protejarea
încrederii publicului și a
corectitudinii proceselor
decizionale. Spre exemplu,
accesul la profesia de avocat
sau auditor în Republica
Moldova implică verificarea
integrității judiciare a
candidatului. Prin urmare,
menținerea acestei cerințe în
cazul evaluatorilor, inclusiv
pentru bunuri mobile, nu este
excesivă, ci reflectă o
practică justificată și
proporțională cu natura
activității desfășurate și cu
interesul public pe care
 20

această activitate îl
presupune.
9 Interdicția de solicita o nouă certificare (după retragerea certificatului) timp de 1 an de la retragere Se ia act
(art.15/5 alin.(9), art.15/8 alin.(7) este una disproporționată și neargumentată. O astfel de limitare Prevederile proiectului au
de drepturi nu poate fi realizată pe cale administrativă (în mod practic prin decizia de a refuza fost ajustate, ținem să
certificarea într-o perioadă de timp din partea agenției), odată ce lipsirea de drepturi este menționăm însă că
prerogativa instanței de judecată. Așa cum am menționat, lipsirea de dreptul de a profesa este prevederea a fost inclusă nu
sancțiune care se dispune complementar de instanța contravențională sau penală în contextul pentru ca agenția să dispună
condamnării pentru săvârșirea unor infracțiuni sau contravenții. O astfel de sancțiune trebuie să termenul de interdicție, ci
fie prevăzută în raport cu fapte contravențional sau penale concrete. pentru ca instanța de judecată
să aibă o bază legală clară
pentru aplicarea acestei
măsuri în cazurile justificate.
Intenția reglementării nu a
fost de a conferi autorității
administrative prerogativa de
a restrânge în mod unilateral
dreptul persoanei de a solicita
o nouă certificare, ci de a
prevedea în lege posibilitatea
ca instanța, în cadrul
procedurilor judiciare
contravenționale sau penale,
să dispună interdicția de
recertificare pentru o
perioadă determinată, în
situațiile în care se constată
încălcări grave ce justifică
aplicarea unei astfel de
sancțiuni complementare.
Această formulare a avut ca
scop acoperirea unei
eventuale lacune normative
privind lipsa de temei legal
pentru instanță de a dispune
 21

astfel de măsuri în contextul

sancționării unor fapte
deosebit de grave care
afectează integritatea
activităților de evaluare. Cu
toate acestea, pentru a evita
orice confuzie sau
interpretare care ar putea
conduce la aplicarea
administrativă a interdicției
de către agenție, textul
proiectului a fost ajustat
astfel încât să se prevadă
expres că orice interdicție
privind posibilitatea de a
solicita o nouă certificare
poate fi aplicată doar de
instanța de judecată, în
condițiile stabilite de
legislația contravențională
sau penală, și nu printr-o
decizie administrativă.
10 La nota de fundamentare: Se ia act
În analiza situației curente prezentată, se invocă practicile abuzive și prejudiciile aduse din servicii În procesul de definitivare a
necalitative ca și argumente principale. Este important de a completa nota cu mai multe detalii în proiectului de lege, nota de
acest sens, cu estimarea aproximativă a valorii și magnitudinii prejudiciilor anuale. fundamentare a fost
În aceiași ordine de idei, pentru a propune noi acte permisive (în cazul dat certificatul de evaluator completată cu detaliile
al bunurilor mobile), Legea nr.160/2011 impune efectuarea în preliminar a analizei riscurilor și oportune modificărilor
mecanismelor existente, odată ce se prevede la art.4 că „instituirea unui act permisiv trebuie să fie operate, inclusiv cu
în concordanță, în mod obligatoriu, cu unul sau mai multe riscuri pe care acest act permisiv poate argumentarea suplimentară
să le acopere și care nu sânt abordate prin alte mijloace de intervenție ale autorităților publice, privind necesitatea actului
inclusiv prin alte acte permisive”. permisiv, analiza riscurilor
La analiza impacturilor este important de a estima costul aproximativ al instruirii impuse acoperite.
suplimentar și al obținerii certificatului în special în privința evaluatorilor bunurilor mobiliare. În
special este necesar de a examina modul în care aceste costuri vor influența piața serviciilor în
 22

cauză și care vor fi modificările în prețul serviciilor. Înăsprirea condițiilor de suspendare și

retragere a certificatelor necesită o analiză a riscurilor și estimarea costurilor, bazată pe statistica
de contestări și prognoza creșterii acestora.
Ministerul 11 Lipsa obiecțiilor, propunerilor și recomandărilor. Se ia act
Culturii
(nr. 04/1-
09/1116 din
10.04.2025)
Congresul 12 În Art. I din proiect (Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543/1998 (…), cu modificările Se acceptă parțial
Autorităților ulterioare, se modifică după cum urmează: 7. Articolul 14 va avea următorul cuprins: (3) 1. Se acceptă. Au fost
Locale din Lucrările cadastrale se execută pentru bunurile imobile indicate în art. 4 alin. (3) și sunt de operate modificări.
Moldova următoarele tipuri: a) stabilirea hotarelor unităților administrativ-teritoriale; d) întocmirea 2. Nu se acceptă. Se
(nr. 110 din documentației cadastrale la modificarea hotarelor terenurilor): modifică hotarele. Pentru
11.04.2025) 1. În lit. a), după cuvântul „stabilirea” este necesară completarea cu cuvintele „sau modificarea altor
modificarea”. Modificarea hotarelor UAT este posibilă urmare a soluționării disputelor privind caracteristici nu este necesar
hotarele (suprapuneri ș.a.) pe cale amiabilă sau prin instanța de judecată, sau conform art. 8 lit. e) executarea lucrărilor
din noul Cod funciar nr. 22/2024 („modificarea hotarelor unităților administrativ-teritoriale în cadastrale.
cazul transmiterii unor terenuri din componența unei unități administrativ-teritoriale de nivelul
întâi în componența altei unități administrativ-teritoriale de nivelul întâi, în temeiul deciziilor
autorității deliberative a administrației publice locale”);
2. În lit. d), cuvântul „hotarelor” este necesar a fi substituit cu cuvântul
„caracteristicilor”. Art. 2 alin. (2) din noul Cod funciar nr. 22/2024 prevede că „Terenul se
caracterizează prin suprafață, amplasament, hotare, regim juridic, destinație și calitatea solului
(denumite în continuare caracteristicile terenului)”. Totodată, atragem atenția la alin. (5) al
aceluiași articol din Codul funciar: „Terenul este considerat indivizibil în cazul în care
caracteristicile acestuia nu permit formarea lui ca un bun independent conform normativelor
tehnice”. Prin urmare, nu doar hotarele se modifică (în practică), ci și celelalte caracteristici ale
terenului, în special, modurile de folosință care multe au fost înscrise eronat sau „cu aproximație”
în Registrul bunurilor imobile.
13 Art. I din proiect (Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543/1998) Se ia act
Referitor la pct. 7 din proiect (6) Pentru a asigura conformitatea și integritatea, lucrarea cadastrală Inspectoratul Național de
este supusă unui sistem de control și supraveghere, exercitat de Inspectoratul Național de Supraveghere Tehnică nu
Supraveghere Tehnică (în continuare - INST), responsabilă de monitorizarea implementării efectuează metrologia
normelor tehnice și procedurale), solicităm autorului proiectului să expună argumentat (normativ), utilajului.
care sunt raționamentele de a include „Inspectoratul Național de Supraveghere Tehnică” în calitate
 23

de organ de „control și supraveghere” a lucrării cadastrale. Considerăm că această entitate statală

poate și trebuie să supravegheze doar instrumentele și utilajul specializat în activitatea cadastrală,
inclusiv modul de utilizare a acestuia, dar nu „lucrarea cadastrală” propriu-zis, care se supune
controlului în procedura de recepție și de control administrativ-ierarhic exercitat de autoritatea
administrativă centrală în domeniul cadastrului bunurilor imobile. Această observație este valabilă
și pentru alte norme similare din proiect (de ex.: „Articolul 156. Supravegherea de Stat și Controlul
Activității (2) INST are responsabilitatea de a coordona, supraveghea și verifica executarea
lucrărilor cadastrale, garantând conformitatea acestora cu cerințele stabilite de sistemul
cadastral național și european”).
14 La pct. 7 (7) Lucrările cadastrale indicate la art. 14 alin. (4), lit. a)- i) se finisează cu recepția Se acceptă
acestora și nu pot fi utilizate decât dacă sînt recepționate în modul stabilit): Au fost operate modificări.
cifra „4” (din alin. (4) necesită a fi substituită cu cifra „3” (pe motiv că „lucrările cadastrale
indicate” sunt la alin. (3) art. 14 și nu la alin. (4).
15 Art. I din proiect (Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543/1998) Se acceptă parțial
În pct. 7 (Articolul 15 va avea următorul cuprins: Articolul 15. Executanții lucrărilor cadastrale. 1. Nu se acceptă. Norma
(1) Lucrările cadastrale se execută de către instituția de implementare și structurile teritoriale privind executarea lucrărilor
ale acesteia, de întreprinderi de stat și private, care dispun în ștatele de personal de ingineri cadastrale de instituțiile cu
cadastrali și/sau geodezi și inginer cadastral certificat): regim special, se datorează
1. După cuvintele „de întreprinderi de stat și private” este necesară completarea cu statutului acestor imobile (cu
cuvintele „autorități publice centrale și locale”. Proiectul discriminează autoritățile publice regim secret sau
locale, prin excluderea acestora din categoria de persoane juridice care pot dispune (în restricționat). Autoritățile
statele de personal) de ingineri cadastrali certificați. Totodată, atragem atenția că autorul publice locale nu dispun de
proiectului a inclus anumite autorități publice centrale în această categorie („art. 15 alin. (7) așa tip de imobile.
La bunurile imobile aparţinînd Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Interne și organelor 2. Se acceptă. Au fost
din subordinea lui, Serviciului de Informații și Securitate, precum și Administrației Naționale a operate modificări.
Penitenciarelor, lucrările cadastrale pot fi executate de aceste instituții, dacă dispun de ingineri 3. Se acceptă. Au fost
cadastrali certificați”). Menționăm, că autoritățile publice locale au cel mai mare volum de lucrări operate modificări.
cadastrale ce necesită a fi executate, în regim continuu, de aceea sunt cele mai interesate în a avea
în statele de personal ingineri cadastrali certificați. Conform raționamentului proiectului se
promovează interesele profesionale ale inginerilor cadastrali certificați, în detrimentul interesului
public al autorităților publice locale și al comunităților locale, care, doar pentru câteva lucrări
cadastrale contractate și achitate sporadic (la necesitate), ar putea fi nevoite să achite mijloace
financiare egale cu bugete publice anuale pentru asemenea angajați profesioniști;
2. Cuvântul „ștatele” necesită a fi substituit cu cuvântul „statele” (corectarea gramaticală);
 24

3. Construcția gramaticală „ingineri cadastrali și/sau geodezi și inginer cadastral

certificat” este inadecvată, or, impune obligatoriu necesitatea angajării (de către
întreprinzătorul individual sau persoana juridică) atât a cel puțin unui „inginer cadastral”
sau „geodez”, precum și a unui „inginer cadastral certificat”. În acest sens, textul „ingineri
cadastrali și/sau geodezi și” necesită a se substitui cu textul cu următorul cuprins: „cel puțin
a unui”. Menționăm, că, în special, autoritățile publice locale nu își pot majora statele sale
de personal, prin angajarea a încă unui „inginer cadastral” sau „geodez” ! O problemă de
angajare a personalului stă și în fața unui întreprinzător individual (care de aceasta și este
„întreprinzător individual”, pentru că prestează serviciile individual).
16 Art. I din proiect (Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543/1998) Se ia act
Referitor la pct. 8 (La articolul 152, alin. (3), va avea următorul cuprins: ”(3) Dacă, la Norma nu face referire la
modificarea planului cadastral, în cazurile prevăzute la art. 18 alin. (2) lit. b) –d), se constată că careva devieri maxime
suprafața terenului este mai mare decât suprafața indicată în documentul privind atribuirea admisibile ale suprafețelor.
terenului în proprietate și acest surplus de suprafață, potrivit parametrilor și amplasării, nu poate
forma de sine stătător un bun imobil, precum și nici nu poate fi separat ca, împreună cu alte
suprafețe, să formeze un bun imobil, atunci se procedează în conformitate cu art. 17, alin. (6) din
Codul funciar):
considerăm că devierile maxime admisibile ale suprafețelor terenurilor (în direcția
majorării suprafețelor) necesită a fi aprobate de către consiliile locale, ținându-se cont de
mărimile suprafețelor terenurilor recomandate în acest sens de către autoritatea
administrativă centrală în domeniul cadastrului bunurilor imobile. În caz contrar, autoritățile
administrației publice locale vor fi atrase în numeroase litigii privind modificarea hotarelor
terenurilor și totodată, va exista un potențial mai de speculații cu suprafețele de teren proprietate
publică.
17 Art. I din proiect (Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543/1998) Se acceptă parțial
La pct. 9 (Se completează cu articolul 154 cu următorul cuprins: Articolul 154. Drepturile și 1. Se acceptă. Au fost
obligațiile inginerului cadastral (1) Inginerul cadastral beneficiază de următoarele drepturi: c) operate modificări.
dreptul la accesul la informații – consultarea datelor cadastrale și a altor informații tehnice 2. Se acceptă. Au fost
necesare executarea lucrării cadastrale, în condițiile protecției datelor cu caracter personal; operate modificări.
b)respecte termenii, condițiile și clauzele stabilite în contractul public; e)refuze sau sisteze 3. Nu se acceptă. A fost
efectuarea lucrării cadastrale - în situațiile în care documentele furnizate de beneficiar conțin păstrată redacția autorului.
informații eronate sau false, nu respectă cerințele legislative de formă și conținut, în vigoare la
momentul întocmirii acestora sau situația din teren nu corespunde cu actele prezentate să refuze
sau sisteze executarea lucrării cadastrale):
1. Sintagma „necesare executarea” necesită corectare gramaticală.
 25

2. Nu este clar la care „contract public” trimite norma din proiect („clauzele stabilite în
contractul public”).
3. Atragem atenția la amplasarea inadecvată a construcției gramaticale „să refuze sau sisteze
executarea lucrării cadastrale” (în lit. e.), la final), fiind necesară corectarea.
18 Art. I din proiect (Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543/1998) Se ia act
Referitor la pct. 9 (Articolul 155. Procedura de certificare a inginerului cadastral. (1) Certificat Termenii menționați au fost
al inginerului cadastral se eliberează de către Comisia de certificare persoanei fizice care stabiliți, ținând cont de
întrunește cumulativ următoarele condiții: c) are experiență profesională în domeniul perioada minimă necesară
cadastrului: - cel puțin 3 ani consecutivi, în cazul persoanelor cu diplomă de studii superioare pentru un specialist să
sau al cadrelor didactice din învățământul superior în domeniul cadastrului; - cel puțin 5 ani execute toate tipurile de
consecutivi, în cazul persoanelor cu diplomă de studii profesionale în domeniul cadastrului): lucrări cadastrale, și să
considerăm că termenele de „3” și respectiv „5” ani sunt exagerat de mari pentru inginerii asigure calitatea acestora.
cadastrali care încă nu sunt „certificați”. În acest sens, propunem reducerea acestora la un an și,
respectiv, trei ani, în special, dacă luăm în considerație lipsa de cadre și necesitatea unui număr
considerabil de asemenea specialiști, în special debutanți în funcții publice în cadrul autorităților
administrației publice locale, care după un an de activitate, să poată obțină „certificarea”
profesională.
19 Art. I din proiect (Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543/1998) Se acceptă
La pct. 9 (Articolul 158. Condiții de suspendare a certificatului inginerului cadastral (2) Au fost operate modificări.
Suspendarea se aplică pentru situații precum: d) activități pe terenuri proprietate publică fără
acte de atribuire):
cuvintele „fără acte de atribuire” necesită a se completa cu sintagma „sau în lipsa solicitării
în scris din partea autorității publice executive a administrației publice locale sau, în cazul
terenurilor statului, solicitării în scris din partea autorității publice responsabile de
administrarea terenurilor proprietate a statului” (de ex., în cazul lucrărilor cadastrale
ocazionate de expunerea și adjudecarea terenurilor la licitație publică sau necesitatea soluționării
unor dispute/litigii funciare ș.a.).
20 Referitor la Art. III. - Legea nr. 989/2002 cu privire la activitatea de evaluare (…) cu modificările Se acceptă
ulterioare: La articolul 5, alineatul (4) litera b) cuvintele „autorităților administrației publice Propunerea formulată a fost
locale” se substituie cu cuvintele „unităților administrativ-teritoriale”): discutată și agreată în cadrul
Menționăm, că printr-o modificare recentă a Legii nr. 989/2002 (art. 5 alin. (4) au fost introduse ședinței interinstituționale
prevederi care impun sarcini oneroase APL, fără a se compensa în prealabil costurile din 12.05.2025, la care au
(obligativitatea efectuării rapoartelor de evaluare la fiecare dare în arendă sau locațiune), totodată, participat reprezentanții
prin aceste prevederi promovându-se deschis interesele înguste de grup (ale evaluatorilor), în Congresului Autorităților
detrimentul bugetelor locale, limitându-se drastic autonomia locală, cu generarea unor Locale din Moldova și ai
 26

coliziuni legale. În acest sens, accentuăm, că Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru a Ministerului Agriculturii și
recunoscut în adresa sa către CALM (nr. 36/01-08/103 din 30.01.2025), că actualmente, nici Industriei Alimentare.
nu există capacități suficiente ale evaluatorilor de a efectua un număr suficient (necesar) de Modificarea este expusă în
rapoarte de evaluare, impunându-se și modificarea corespunzătoare a Legii nr. 989/2002 (5) pct. 73 a prezentei sinteze.
alin. (4) lit. b) (în redacția Legii nr. 202/2024).
Amintim, că prin art. 5 (Tipurile de evaluare) alin. (4) lit. b) din Legea nr. 989/2002, în redacția
Legii nr. 202/2024, s-a stabilit că:
„Evaluarea obligatorie se efectuează în cazul: transmiterii dreptului de folosință asupra
obiectelor proprietate publică a statului/autorităților administrației publice locale propuse
pentru darea în arendă/locațiune/superficie către persoane fizice întreprinzători individuali sau
persoane juridice, altele decât cele de drept public și autoritățile administrației publice centrale
și locale”.
Reieșind din conținutul „Sintezei obiecțiilor și propunerilor (recomandărilor) la proiectul de
hotărâre privind aprobarea proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 989/2002 cu privire la
activitatea de evaluare”, propunerea respectivă a fost acceptată de către autorul proiectului
(Agenția Geodezie, Cartografie si Cadastru), în procedura de avizare, la inițiativa
Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării al Republicii Moldova (materialele
proiectului de lege pot fi consultate la adresa:
[Link]
7060/language/ro-RO/[Link]).
Menționăm că prin modificarea în cauză au fost admise coliziuni legale (cu Legea nr. 436/2006
privind administrația publică locală, art. 77, și Legea nr. 1125/2002, Art. 29) și au fost încălcate
alte două norme legale (ale Legii nr. 436/2006), care apără interesele legitime ale autorităților
administrației publice locale, și totodată, prin aceste modificări vor fi afectate considerabil
bugetele locale și activitatea administrativă în primării.
APL nu pot suporta financiar și administrativ rapoarte de evaluare la fiecare caz de arendă sau
locațiune a bunurilor UAT, dar nu există nici justificare economică a rapoartelor de evaluare
individuale raportate la veniturile din arendă/chirie. Costurile rapoartelor de evaluare și timpul
necesar pentru organizarea acestora (costuri financiare și costuri administrative) sunt
comensurabile cu sumele încasate pentru arenda sau chiria bunurilor, ceea ce duce la absurd
această nouă obligativitate legală ce a fost introdusă în Legea nr. 989/2002. Regulile aplicate până
în prezent în materie s-au bazat pe utilizarea sistemică a prețului normativ și a propriilor
regulamente, aprobate prin deciziile consiliilor locale.
Norma legală pertinentă în vigoare, aplicabilă prin analogia superficiei (ca efect al legii) și cu care
intră expres în coliziune modificarea criticată este Art. 29 alin. (2) din Legea nr. 1125/2002.
 27

Art. 29 alin. (2) din Legea nr. 1125/2002 prevede că:

„Superficiarul care deţine superficie legală (…) este obligat să achite în bugetul de stat sau, după
caz, în bugetul local o redevenţă anuală, determinată în modul stabilit de Guvern, pentru terenul
care aparține statului sau, determinată de autoritatea publică locală, pentru terenul care
aparține unității administrativ-teritoriale, dar care nu va fi mai mică decât plata anuală minimă
de arendă a terenurilor proprietate publică, stabilită conform art. 10 alin. (11) din Legea
nr.1308/1997 privind preţul normativ şi modul de vânzare-cumpărare a pământului”.
Prin urmare, regula conformă este că statul își aprobă metodologiile de aplicare a plăților
pentru folosirea bunurilor sale (prin hotărâre de Guvern), iar consiliile locale aprobă
regulile care vizează folosirea bunurilor UAT, reieșind din minimele general acceptate (de
ex., prețul de referință (normativ) propus prin proiectul de lege cu privire la modificarea Legii nr.
121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice (număr unic
103/MDED/2025).
Totodată, modificarea propusă prin proiectul de lege, ca și modificarea Legii nr. 989/2002 prin
Legea nr. 202/2024, - intră în coliziune cu prevederile art. 77 alin. (3) din Legea nr. 436/2006,
care prevede că:
„Pentru încheierea actelor juridice de dispoziție privind bunurile proprietate publică a unității
administrativ-teritoriale cu persoanele fizice și persoanele juridice de drept privat este necesară
întocmirea raportului de evaluare”.
Darea în arendă sau în locațiune a bunurilor nu sunt acte juridice de dispoziție, ci acte de
administrare (art. 311 alin. (2) și alin. (3), art. 19 alin. (1) lit. b), art. 550 alin. (1) din Codul civil
modernizat).
Art. 311 prevede expres că:
„(2) Act juridic de administrare este actul prin care se urmăreşte o obişnuită punere în valoare a
unui bun sau patrimoniu.
(3) Act juridic de dispoziţie este actul care are ca rezultat ieşirea din patrimoniu a unui drept sau
grevarea cu drepturi reale limitate”.
Prin urmare, Legea nr. 436/2006 clar impune obligativitatea raportului de evaluare doar în
cazul actelor juridice de dispoziție.
Menționăm, că modificarea Legii nr. 989/2002, nu a fost avizată cu CALM, care este unica
asociație reprezentantivă a APL, contrar prevederilor art. 81 alin. (6) din Legea nr. 436/2006
care stabilește că:
„Procedurile de distribuire a resurselor financiare proprii ale autorităţilor publice locale,
precum şi orice modificare a legislaţiei referitoare la funcţionarea sistemului finanţelor publice
 28

locale vor fi coordonate în mod obligatoriu cu structurile reprezentative ale autorităţilor publice
locale”,
precum și contrar prevederilor art. 6 alin. (5) din Legea nr. 436/2006, care stabilește că:
„Autorităţile administraţiei publice centrale consultă asociaţiile representative ale autorităţilor
administraţiei publice locale în problemele ce ţin de administraţia publică locală”.
Prin această modificare se ignoră și raționamentele expuse în hotărârea Curții Constituționale
nr. 19 din 31 octombrie 2023 prin care au fost anulate alin. (8) și alin. (11) din art. 10 din Legea
nr. 1308/1997, și care a recunoscut marja largă de discreție a consiliilor locale în materie de punere
în valoare a bunurilor și stabilire a plăților pentru folosirea acestora, precum și a încasărilor în
bugetele locale.
Astfel, modificarea Legii nr. 989/2002 prin Legea nr. 202/2024 este afectată de o prezumție
de neconstituționalitate. Mai mult, este regretabil că asupra acestei modificări planează
bănuiala rezonabilă că a fost promovată în interesele profesionale ale întreprinderilor care
efectează evaluări, fiind favorizați evaluatorii în detrimentrul bugetelor publice locale.
Având în vedere argumentele expuse, inclusiv coliziunile legale admise și faptul că noile
prevederi care au intrat în vigoare la 25.02.2025 vor împovăra excesiv bugetele locale (și
APL) cu obligații oneroase și costisitoare de a comanda și efectua rapoarte de evaluare în
fiecare caz de folosință contra plată a bunurilor sale (dar nici nu vor exista capacități
suficiente ale evaluatorilor), solicităm modificarea în regim de urgență a art. 5 alin. (4) lit.
b) din Legea nr.989/2002, în redacția Legii nr. 202/2024, astfel încât rapoarte de evaluare a
proprietății UAT să se realizeze doar pentru actele de dispoziție (înstrăinare).
1. La Art. III (articolul 15: alineatul (1) se expune în redacție nouă: „(1) Certificarea evaluatorilor Se acceptă.
bunurilor imobile, evaluatorilor bunurilor mobile, evaluatorilor obiectelor de proprietate Au fost operate modificări.
intelectuală și evaluatorilor în domeniul valorilor imobiliare este o condiție obligatorie care
permite asigurarea pieței serviciilor de evaluare cu specialiști certificați”).
cuvântul „imobiliare” necesită a se substitui cu cuvântul „mobiliare” (care vizează evaluarea
valorilor mobiliare).
211. În Art. III (articolul 26: alineatul (2) se expune în redacție nouă: „(2) Rezultatele evaluării și Nu se acceptă.
reevaluării efectuate în scopul impozitării se aduc la cunoştinţa proprietarilor bunurilor imobile Procedura de evaluare în
de către organele cadastrale teritoriale, cu sprijinul autorităților administrației publice locale. scopul impozitării este
În cazul dezacordului cu mărimea valorii estimate a obiectului, proprietarul acestuia este în drept detaliată în Hotărârea
să-şi expună obiecţiile faţă de organul cadastral teritorial în termen de o lună de la data primirii Guvernului nr. 827/2020 cu
notificării respective”): privire la evaluarea și
se propune completarea normei cu textul cu următorul cuprins: „iar despre rezultatele examinării reevaluarea bunurilor
contestațiilor va fi informată (în copie) și autoritatea corespunzătoare a administrației publice imobile în scopul impozitării,
 29

locale”. Această completare este necesară pentru evitarea unor situații confuze în procesul de care reglementează fluxul de
administrare fiscală (a impozitelor locale). informații între organele
cadastrale teritoriale și
autoritățile administrației
publice locale, inclusiv
transmiterea datelor necesare
pentru administrarea corectă
a impozitelor locale.
În plus, Hotărârea
Guvernului nr. 799/2024
pentru aprobarea
Regulamentului cu privire la
procedura de examinare a
contestațiilor rezultatelor
evaluării și reevaluării
bunurilor imobile în scopul
impozitării prevede
participarea reprezentanților
autorităților administrației
publice locale în procesul de
soluționare a contestațiilor.
Prin urmare, cadrul normativ
existent asigură deja
implicarea autorităților și
informarea acestora cu
privire la rezultatele
examinării contestațiilor, fără
a fi necesară introducerea
unei prevederi suplimentare
în lege.
221. Referitor la Art. V. (Legea privind delimitarea proprietății publice nr. 29/2018 (publicată în Se ia act
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr. 142-148, Articolul 279), cu modificările Prevederea a fost exclusă.
ulterioare, se modifică după cum urmează: La Articolul 9 aliniat (2) litera i), cuvintele ”și
terenurile pe care sunt amplasați pilonii acestor linii,” se exclud):
 30

recomandăm examinarea necesității specificării acestor suprafețe, ca servituți necesare pentru

exploatarea liniilor electrice de înaltă tensiune, respectiv, grevări corespunzătoare ale terenurilor
pe care sunt amplasate.
Cancelaria de 23 La Art.I. (modificarea Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543/1998): Se acceptă
Stat 1. pct. 3, art. 5 alin. (2) în noua redacție, se va revizui prin prisma prevederilor art. 8 și art. Au fost operate toate
(nr. 30-69-4147 10 alin.(2) din Legea nr. 764/2001 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii modificările recomandate.
din 14.04.2025) Moldova. În acest sens, învederăm că, oraşului Ceadîr-Lunga i-a fost atribuit statut de municipiu.
Totodată, menționăm că orașul în care îşi are sediul consiliul raional este numit
„oraş-reşedinţă”.
2. la pct. 7, la alin. (7) din art. 14 în redacția propusă, textul „alin. (4)” se va substitui cu
textul „alin. (3)”, ori, tipurile de lucrări cadastrale sunt indicate la alineatul menționat;
3. la pct. 7, la art. 15 în noua redacție, propunem uniformizarea pe tot parcursul textului a
noțiunilor utilizate pentru a asigura claritatea normei (ex: „entități executante”; „entitate care
execută”);
4. la alin. (6) din art. 15 în redacția propusă, pentru a asigura deplinătatea reglementării, se
vor indica concret entitățile, deoarece nu este clar, la dizolvarea căror entități, arhiva documentelor
cadastrale se transmite Fondului Arhivistic.
5. completarea pct. 9 din proiect, cu un nou articol, care va stabili condițiile de respingere a
cererii privind eliberarea certificatului inginerilor cadastrali.
24 La [Link]. (modificarea Legii nr.989/2002 cu privire la activitatea de evaluare): Se acceptă parțial
1. la pct.4 (ce vizează completarea Legii menționate cu Capitolul II1 „Competențele 1. Precizăm însă că, deși
autorităților din domeniul evaluării și reevaluării”): Legea nr. 136/2017 cu privire
- se va exclude art.141 din proiectul de lege, ținând cont de faptul că, atribuțiile Guvernului sunt la Guvern reglementează
reglementate exhaustiv în Legea nr.136/2017 cu privire la Guvern. În subsecvent, la [Link]. atribuțiile generale ale
(modificarea Legii nr.778/2001 cu privire la geodezie, cartografie și geoinformatică), pct.7 ce Guvernului, aceasta nu oferă
prevede modificarea art.7 din Legea prenotată, se va exclude subpct.2). detalierea necesară cu privire
- la art. 143, la lit. a) se va expune în următoarea redacție: „a) asigură elaborarea și prezentarea la competențele specifice
propunerilor referitoare la evaluarea obiectelor de proprietate intelectuală, inclusiv cele necesare pentru domenii sectoriale,
pentru asigurarea executării actelor normative”. inclusiv în ceea ce privește
2. la pct.5 (referitor la modificarea art.15 care stabilește condițiile de certificare a evaluarea și reevaluarea.
evaluatorilor), subpct.5) urmează a fi exclus, prin prisma propunerii la subpct.4) de redare în Conform art. 6 lit. n) din
redacție nouă a alin.(3). Legea nr. 136/2017,
Guvernul „îndeplinește și alte
atribuții prevăzute de cadrul
normativ sau care decurg din
 31

rolul și funcțiile Guvernului”.

În acest sens, prevederile
propuse în proiectul de lege
nu au caracter redundant, ci
constituie o concretizare
necesară a exercitării acestui
rol, definind clar
responsabilitățile Guvernului
în domeniul evaluării și
reevaluării, pentru a evita
eventualele interpretări
divergente privind
competența autorităților
implicate.
Art. 143 lit. a) a fost expus în
redacție nouă.
2. Au fost operate modificări.
25 În contextul eficientizării administrației publice centrale, recomandăm examinarea oportunității Se ia act
de atribuire Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru, a competenței de aprobare a Precizăm că Regulamentul cu
Regulamentului privind organizarea și funcționarea Comisiei de certificare, precum și procedura privire la certificarea
de certificare a inginerilor cadastrali, prevăzut la Art.I. la pct. 9 (ce vizează modificarea Legii specialiștilor în domeniile
cadastrului bunurilor imobile nr. 1543/1998); a Regulamentului privind organizarea și geodeziei, cartografiei,
desfășurarea activității Comisiilor de certificare a evaluatorilor bunurilor mobile și imobile și prospecțiuni topografice,
procedura de certificare, a Regulamentului cu privire la procedura de examinare a contestațiilor geoinformaticii, evaluării
rezultatelor evaluării și reevaluării bunurilor imobile în scopul impozitării și a Regulamentului bunurilor imobile și
privind organizarea și desfășurarea activității Consiliului de verificare a rapoartelor de evaluare și cadastrului este deja aprobat
procedura de verificare a acestor rapoarte, prevăzute la [Link]. la pct.5 (referitor la modificarea prin Hotărârea Guvernului
Legii nr.989/2002 cu privire la activitatea de evaluare). Reieșind din cele menționate, la Art. VII., nr. 817/2020, iar
se va examina opțional excluderea lit. c) din alin. (2). Regulamentul privind
procedura de examinare a
contestațiilor rezultatelor
evaluării și reevaluării
bunurilor imobile în scopul
impozitării este aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr.
32

799/2024. Prin urmare,

aceste acte normative sunt
deja parte a cadrului
subsecvent, aprobat la nivel
guvernamental, ceea ce
asigură stabilitatea,
uniformitatea și legitimitatea
aplicării acestora în raport cu
toate părțile implicate.
În ceea ce privește
Regulamentul privind
organizarea și desfășurarea
activității Consiliului de
verificare a rapoartelor de
evaluare și procedura de
verificare a acestor rapoarte,
considerăm că, având în
vedere caracterul său de
reglementare a unui
mecanism cu implicații
asupra tuturor categoriilor de
evaluatori, inclusiv a celor
neafiliați organizațiilor
profesionale, precum și
impactul asupra
beneficiarilor și asupra
sistemului public de control
al calității evaluărilor,
aprobarea acestui regulament
trebuie să rămână la nivelul
Guvernului. Aceasta asigură
nivelul necesar de
transparență, neutralitate și
validare instituțională pentru
o procedură cu caracter de
 33

interes public și cu
aplicabilitate extinsă.
Ministerul 26 La Nota de fundamentare a proiectului: Se acceptă
Educației și La pct. 3.1 Principalele prevederi ale proiectului și evidențierea elementelor noi: În procesul de definitivare a
Cercetării 1. Modificarea Legii cadastrului bunurilor imobile proiectului, au fost operate
(nr. 03/2- La pct. 2) Proiectul instituie procedura de certificare prin introducerea: certificatul de modificări la nota de
09/2534 din competență profesională și certificatul inginerului cadastral. Certificatul de competență fundamentare în vederea
14.04.2025) profesională este emis de o instituție acreditată și atestă formarea tehnică a specialistului în reflectării recomandărilor
domeniul cadastral, în timp ce certificatul inginerului cadastral, emis de Comisia de Certificare, înaintate și a modificărilor
constituie acul permisiv pentru exercitarea activității. Se instituie condiții clare de eligibilitate, intervenite în conținutul
procedura de evaluare, durata valabilității certificatelor (5 ani) și obligativitatea participării la proiectului de lege.
programe de formare profesională continuă, recomandăm a analiza conținutul în acord cu
prevederile art. 17 din Codul educației al Republicii Moldova, cod nr. 152/2014, cu completările
ulterioare, conform căruia „Modelele actelor de studii se publică în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova. Actele de studii eliberate în formatul aprobat de alte entități juridice nu sunt
recunoscute” și „La absolbirea de cursuri în cadrul formării profesionale a adulților se eliberează
certificate de perfecționare, de specializare, de recalificare sau de competență profesională. La
absolvirea programelor de calificare parțială (microcalificare) se eliberează certificate de
competență profesională (microcertificare).
2. Modificarea Legii privind evaluarea bunurilor imobile
La pct. 3) Introducerea programelor de formare profesională pentru evaluatori ... prin impunere
... aceste programe să fie organizate în coordonare cu Ministerul Educației și Cercetării și să
includă atât aspecte teoretice, cât și aplicații practice din domeniul evaluării bunurilor mobile și
imobile. Programele de formare vor fi desfășurate de instituții acreditate, iar absolvirea acestora
va constitui o condiție obligatorie pentru obținerea certificării, recomandăm a analiza prevederile
Metodologiei de elaborare a programelor de educație a adulților în cadrul învățării pe tot parcursul
vieții, aprobate prin Ordinului ministrului educației și cercetării nr. 785/2024, care stabilește
structura, procedura de elaborare, evaluare și certificare a competențelor formate/dezvoltate prin
programe de educație a adulților.
27 La Art. I. – Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543/1998 (republicată: Monitorul Oficial al Se acceptă
Republicii Moldova 2021, nr.88-95, art. 79), cu completările ulterioare: Au fost operate modificările
La art. 2 alin. 2) se completează cu noțiunea „certificat de competență profesională, certificat al recomandate și coordonate cu
inginerului cadastral și lucrare cadastrală” cu următorul cuprins: „certificat de competență reprezentanții Ministerului.
profesională – reprezintă documentul oficial, eliberat pe un termen de 5 ani, de către o instituție
acreditată, care desfășoară programe de formare profesională în domeniul cadastrului bunurilor
 34

imobile și care confirmă calificarea profesională a titularului în domeniu.”, recomandăm a se

examina în acord cu prevederile Cadrului Național al Calificărilor ca instrument pentru
clasificarea calificărilor în conformitate cu un set de criterii care corespund unor niveluri specifice
de învățare atinse, al cărui scop este integrarea și coordonarea subsistemelor naționale ale
calificărilor și îmbunătățirea transparenței, progresului și calității în raport cu piața muncii și cu
societatea civilă (Hotărârea Guvernului nr. 330/2023).
La art. 154 alin. (1) lit. d) dreptul la formare profesională – participarea la cursuri, seminare și
programe de perfecționare pentru actualizarea cunoștințelor și competențelor pentru corelare cu
prevederile pct. 8 din Regulamentul privind educația adulților, care stabilește perfecționarea –
formare profesională continuă care conduce la dezvoltarea sau competențelor profesionale
corespunzătoare meseriei/specialității formării profesionale inițiale (Hotărârea Guvernului nr.
222/2024).
La art. 154 alin. (2) lit. g) sugerăm a examina norma să participe la formarea continuă, organizate
în cadrul instituțiilor acreditate. Formarea continuă se desfășoară prin intermediul unei instituții
acreditate în temeiul Legii nr. 235/2011 privind activitățile de acreditare și de evaluare a
conformității, care eliberează certificatul de competență profesională în acord și cu Metodologia
de evaluare externă a calității în învățământul superior, profesional tehnic și formare profesională
a adulților pentru a destinge evaluarea externă a calității în vederea autorizării de funcționare
provizorie/acreditării programelor de studii și/sau instituțiilor de învățământ ofertante de
programe de formare profesională (Hotărârea Guvernului nr. 616/2016, cu completările
ulterioare).
La art. 155 alin. (1) lit. b) pentru claritatea normei deține diplomă de studii superioare și/sau de
studii profesionale sugerăm completarea cu precizări conform prevederilor art. 17 alin. (6) din
Codul educației, iar domeniul cadastrului necesită corelare cu prevederile Nomenclatoarelor
domeniilor de formare profesională (Hotărârea Guvernului nr. 293/2024 și Hotărârea Guvernului
nr. 412/2024).
28 La Art. III. – Legea nr. 989/2002 cu privire la activitatea de evaluare (Monitorul Oficial al Se acceptă parțial
Republicii Moldova, 2002, nr. 102, art. 773), cu completările ulterioare: 1. Au fost operate modificări.
1. La pct. 2 art. 1 alin. 1) se completează cu noțiunea „certificat de competență profesională” Noțiunea introdusă în proiect
cu următorul cuprins: „certificat de competență profesională – reprezintă un document oficial, este: ,,certificat de
eliberat de o instituție acreditată, cu o valabilitate de 5 ani, în urma finalizării unui program de competență profesională -
perfecționare coordonat cu autoritatea administrativă centrală în domeniul evaluării bunurilor act de studii, cu o valabilitate
mobile și imobile.”, recomandăm a se examina în acord cu prevederile pct. 49, 50, 51, 52 din de 5 ani, dovadă a finalizării
Regulamentul privind educația adulților (Hotărârea Guvernului nr. 222/2024). unui program de formare
profesională, coordonat cu
 35

autoritatea
2. La pct. 4, prevederile art. 142 alin. 2) lit. d), art. 143 lit. b), art. 151 alin. 6) (11), (12) sunt în administrativă
dezacord cu prevederile art. 151 alin. 6) (13). centrală în domeniul
3. Pentru utilizarea unui limbaj normativ, recomandăm revizuirea pct. 15, prevederile art. 30 evaluării bunurilor mobile și
alin. (7) ca conținut normativ de tranziție. imobile și supus evaluării
externe în vederea
autorizării/acreditării, în
conformitate cu legislația”.
2. În procesul de definitivare,
art. 6 alin. 6) (13) a fost
exclus.
3. Articolul 30 al Legii nr.
989/2002 reprezintă
secțiunea dedicată
dispozițiilor tranzitorii ale
legii, completarea acestuia
prin pct. 15 din proiect a fost
concepută tocmai pentru a
păstra unitatea și coerența
reglementărilor tranzitorii în
cadrul aceluiași articol.
Centralizarea tuturor
dispozițiilor cu caracter
tranzitoriu într-un singur
articol, evitând dispersarea
prevederilor de acest tip în
alte acte normative sau în alte
compartimente ale legii,
contribuie la claritatea,
accesibilitatea și coerența
reglementării.
29 La Art. VI. – Legea nr. 778/2001 cu privire la geodezie, cartografie și geoinformatică (Monitorul Se acceptă
Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr. 29-31, art. 160), cu modificările ulterioare: Au fost operate modificările
La pct. 2 art. 1 lit. b) se completează cu noțiunea Certificat de competență profesională – recomandate și coordonate cu
reprezintă un document oficial, eliberat eliberat de o instituție acreditată, cu o valabilitate de 5 reprezentanții Ministerului.
ani, în urma finalizării unui program de perfecționare coordonat cu autoritatea administrativă
 36

centrală în domeniul geodeziei, cartografiei, prospecțiunilor topografice și geoinformaticii a se

analiza cu formulările menționate supra pentru unitate terminologică.
La pct. 4 alin. 1), completările prevăzute în alin. (13) sunt în dezacord cu prevederile propuse în
alin. (14).
La pct. 6 art. 69 alin 1) (11) și la pct. 2 alin. (2) lit. b) alin. (21) nu este clară utilizarea noțiunii de
certificat topogeodezic și cartografic.
Ministerul 30 Lipsa obiecțiilor, propunerilor și recomandărilor. Se ia act
Apărării
(nr. 18-69-3523
din 14.04.2025)
Camera de 31 Astfel, cu referire la Legea nr. 989/2002 cu privire la activitatea de evaluare, constatăm Se ia act
Comerț și următoarele. La cele menționate la pct.1 și
Industrie Proiectul propune introducerea unui nou act permisiv – certificat de evaluator al bunurilor mobile, 2, din analiza practicilor
(nr. 229-03/15 fără a prezenta argumente în susținerea propunerii și nici analiza practicilor altor state. internaționale, în Europa
din 15.04.2025) În acest context, atragem atenția, că în toate statele-membre UE, care aplică standarde de Centrală și de Est, inclusiv în
evaluare, acest domeniu este liberalizat și statul nu autorizează persoanele care prestează România, Bulgaria, Ucraina,
acest serviciu (orice persoană poate presta acest serviciu). Serbia, Croația, există
În toate state-membre UE activitatea nu este reglementată de stat sau autorizată/certificată de stat sisteme de certificare formală
(sursa de informare – portalul Comisiei Europene - registru al profesiilor reglementate la nivel pentru evaluatori, cu
european, disponibil la următoarea pagină [Link] specializări distincte, inclusiv
databases/regprof/home. pentru bunuri mobile. În
În România certificarea evaluatorilor se efectuează de Asociația Națională a Evaluatorilor România, de exemplu,
Autorizați din România (”ANEVAR”) care nu este autoritate publică. În Croația sunt autorizați certificarea EBM (Evaluator
doar evaluatorii judiciari permanenți. de Bunuri Mobile) este
Cu referire la cadrul normativ național, ținem să specificăm că la propunerea unui nou act reglementată în cadrul
permisiv, Legea nr.160/2011 impune efectuarea în preliminar a analizei riscurilor și mecanismelor ANEVAR, iar în Bulgaria
existente. Autorii nu au prezentat analiza situației în domeniu, nu au reflectat activitatea Camera Evaluatorilor
organizațiilor care prestează aceste servicii și nu au evaluat riscurile legate de intervenția statului Independenți acordă
în acest domeniu. certificate separate pentru
Cu referire la procedura de certificare propusă, prevederile proiectului nu asigură claritate (de ex, diferite domenii, inclusiv
drept evaluatori ai bunuri mobile sunt acceptate persoane care au studii în domeniul arhitecturii; pentru evaluarea mașinilor și
nu este clar cum se obține certificatul și organizate cursuri de instruire; nu este justificat termenul echipamentelor. Aceste
de valabilitate – 5 ani etc.). practici au fost luate în
Procedura de suspendare a certificatelor se prezintă că o sancțiune, ceea ce contravine expres Legii considerare ca exemple
nr.160/2011. Mai mult, se prevede că suspendarea sau retragerea se poate realiza în cazul oricărui relevante, având în vedere
 37

tip de încălcări, abateri sau chiar „deficiențe”, indiferent de gravitatea lor și prejudiciile cauzate. similitudinile de context
Interdicția de a solicita o nouă certificare (după retragerea certificatului) timp de 1 an de la economic și instituțional cu
retragere la fel este una neargumentată. Republica Moldova.
În concluzie, evaluarea bunurilor mobile conform practicilor europene nu este supusă Spre deosebire de sistemele
autorizării/certificării de către stat, iar introducerea actului permisiv în Republica Moldova, nu a din Vestul Europei, unde
fost argumentată de autorii proiectului. În aceste condiții, urmează a fi menținută situația actuală, reglementarea este adesea
cînd serviciile respective sunt prestate în baza de contract, iar calitatea necorespunzătoare a lăsată la latitudinea
serviciului poate fi contestată în instanța de judecată sau conform metodelor alternative de organizațiilor profesionale,
soluționare a disputelor (mediere, arbitraj). aceste organisme aplică însă
Totodată, pentru a asigura informarea autorităților și consumatorilor, poate fi aplicată publicarea proceduri riguroase de
listei organizațiilor/persoanelor care prestează servicii de evaluare a bunurilor mobile pe pagina certificare diferențiată pe
Agenției. Drept exemplu poate servi lista evaluatorilor bunurilor sechestrate, publicată de domenii de specializare,
Serviciul Fiscal de stat [Link] inclusiv pentru evaluarea
bunurilor mobile, mașinilor
și echipamentelor, bunurilor
industriale sau altor categorii
tehnice. De exemplu, RICS
(Royal Institution of
Chartered Surveyors) din
Marea Britanie și TEGoVA
(The European Group of
Valuers’ Associations)
operează cu scheme de
certificare pe categorii
distincte de bunuri, solicitând
candidaților să demonstreze
competențe specifice pentru
fiecare domeniu, să urmeze
programe de instruire
continuă și să se supună
evaluărilor periodice pentru
menținerea statutului
profesional. Această
specializare obligatorie pe
domenii este un instrument
38

esențial pentru garantarea

calității serviciilor oferite și
pentru protejarea
beneficiarilor, chiar și în
absența unei intervenții
directe a statului. Modelul
propus în proiectul de lege
din Republica Moldova preia
această logică de asigurare a
calificării pe domenii,
adaptând-o la condițiile pieței
locale, unde nu există încă o
maturitate suficientă a
asociațiilor profesionale
pentru a putea gestiona în
mod autonom aceste procese
de certificare.
În acest sens, introducerea
certificatului nu urmărește
restrângerea accesului la
profesie, ci instituirea unui
mecanism de asigurare a unui
nivel minim de calificare și
de responsabilizare
profesională, în concordanță
cu standardele internaționale
și cu bunele practici din
regiune.
În ceea ce privește domeniul
studiilor, precizăm că,
potrivit Nomenclatorului
domeniilor de studii și al
specialităților în
învățământul superior,
aprobat prin Hotărârea
39

Guvernului nr. 412/2024,

domeniul „Arhitectură și
construcții” include, pe lângă
specializarea strictă de
„Arhitectură”, și alte
programe cu profil
inginerește, cum ar fi
„Construcții industriale și
civile”, „Inginerie geodezică
și cadastru”, „Urbanism și
amenajarea teritoriului”,
„Evaluarea și dezvoltarea
imobilului”, precum și
„Ingineria sistemelor tehnice
pentru clădiri” sau „Inginerie
antiincendii și protecție
civilă”.
Menționăm că în cadrul
acestei clasificări,
specializarea „Evaluarea și
dezvoltarea imobilului” face
parte din același domeniu de
studii cu arhitectura, fiind
recunoscută oficial ca
direcție de formare relevantă
pentru activitatea de
evaluare. De asemenea,
arhitecții care dețin formări
suplimentare sau experiență
relevantă în utilizarea,
proiectarea sau expertizarea
bunurilor tehnice (inclusiv
echipamente integrate în
construcții, instalații
tehnologice sau utilaje
 40

industriale) pot deține

cunoștințe aplicabile și în
domeniul evaluării bunurilor
mobile.
Este important de subliniat că
simpla deținere a diplomei
într-unul dintre domeniile
eligibile nu conferă automat
dreptul de exercitare a
profesiei, ci doar posibilitatea
de acces la procedura de
certificare, care presupune
parcurgerea formării
profesionale continue și
promovarea procedurii de
certificare, bazate pe
competențele tehnice și
metodologice specifice
activității de evaluare.
Această structurare a
procesului de certificare are
rolul de a filtra suplimentar
candidații și de a asigura că
doar persoanele cu pregătire
adecvată și cunoștințe
demonstrabile pot obține
certificatul de evaluator al
bunurilor mobile, indiferent
de programul de licență
absolvit.
Ministerul 32 Se avizează proiectul de lege, menționând că, în condițiile în care implementarea acestuia va Se ia act
Finanțelor genera costuri suplimentare, acestea urmează a fi acoperite din limitele alocațiilor aprobate
(nr. 15/4-06/40 instituțiilor responsabile, în funcție de resursele bugetare disponibile.
din 16.04.2025) La fel, proiectul de lege urmează a fi revizuit și definitivat în conformitate cu cerințele tehnicii
legislative prevăzute de Legea nr.100/2017 privind actele normative, pentru a asigura respectarea
 41

normelor de redactare, coerența internă a textului legislativ, precum și claritatea și previzibilitatea

reglementărilor.
Agenția de Stat 33 Ținând cont de competența sa funcțională, comunică lipsa de obiecții și propuneri de ordin Se acceptă.
pentru conceptual. Au fost operate modificări.
Proprietatea Totodată, atragem atenția asupra faptului că la articolul 143 din pct. 4 - Art. III din proiect, care
Intelectuală vizează modificarea Legii nr. 989/2002 cu privire la activitatea de evaluare, denumirea agenției
(nr. 676 din urmează să fie ajustată și anume ”Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală”.
18.04.2025)
Ministerul 34 Lipsa obiecțiilor, propunerilor și recomandărilor. Se ia act
Muncii și
Protecției
Sociale
(nr. 19/2049 din
22.04.2025)
Ministerul 35 Legea nr.1343/1998 cadastrului bunurilor imobile Se acceptă parțial
Agriculturii și 1. Ce ține de propunerea de modificare a art.2, la noțiunea „certificat de competență 1. Se acceptă. Au fost
Industriei profesională” prin care se propune ca acesta să fie eliberat pe un termen de 5 ani, de către o operate modificări.
Alimentare instituție acreditată, care desfășoară programe de formare profesională în domeniul cadastrului 2. Conform Legii
(nr. 16-05/1120 bunurilor imobile și care confirmă calificarea profesională a titularului în domeniu, este necesar nr.100/2017 cu privire la
din 22.04.2025) de completat Nota de argumentare cîte instituții sunt acrediate în acest sens și dacă acestea sunt actele normative, legea este
de stat sau private. actul normativ cu forţă
2. Se propune în textul Legii nr.1543/1998, cuvintele „autoritatea administrativă centrală în juridică superioară care poate
domeniul cadastrului bunurilor imobile” să se substitui cu textul „autoritatea administrativă modifica un act normativ cu
centrală care asigură realizarea politicii de stat în domeniul cadastrului bunurilor imobile”, cum forţă juridică inferioară
este stabilit în prevederile pct.2 din Hotărîrea Guvernului nr. 959/2023. (hotărâre de guvern), și nu
3. Totodată, pentru un spor de precizie asupra funcțiilor Agenției Geodeziei, Cartografiei și invers.
Cadastru este necesar la art. 101 de stabilit exact care sunt funcțiile acesteia în domeniul 3. Nu ține de subiectul
cadastrului bunurilor imobile. De asemenea, în cazul în care sunt antrenate la implementarea proiectului de lege.
politicilor din domeniul cadastrului bunurilor imobile și alte autorități administrative se propune 4. A fost revizuită
de stabilit funcții în acest scop (exemplu: Agenția Proprietății Publice, inginerii cadastrali etc.). prevederea.
4. De asemenea, nu este clar care literă se propune a fi exclusă din prevederile art.11, alin. 5. Se acceptă. Au fost
(2). operate modificări.
5. Titlul art.14, nu este clar formulat, astfel într-o frază este necesar de stabilit clar denumirea 6.
și scopul acestuia. a) Norma privind certificarea
6. Ce ține de propunerile de la art.15: este indicată la art. 155.
 42

a) alin. (1) - se propune ca „lucrările cadastrale să fie efectuate de către instituția de b) La art. 14 este indicat că
implementare şi structurile teritoriale ale acesteia, de întreprinderi de stat și private, care cuvintele „autoritatea
dispun în statele de personal de ingineri cadastrali și/sau geodezi și inginer cadastral administrativă centrală în
certificat”. Este necesar de reformulat o norma clară dacă se referă la certificarea obligatorie a domeniul cadastrului
bunurilor imobile se
inginerilor cadastrali angajați în oficiile cadastrale, întreprinderi de stat și private.
abreviază în: (în continuare –
b) alin. (3) și (4) - textul „autoritatea administrativă” se va completa în final cu textul autoritatea administrativă).
„centrală care asigură realizarea politicii de stat în domeniul cadastrului bunurilor imobile”. c) Se acceptă. Au fost operate
Obiecție valabilă pe tot conținutul proiectului. modificări.
c) alin. (7) - se va aduce în concordanță și cu prevederile art. 55, alin. (2) din Codul 7. Se acceptă. A fost
funciar nr.22/2024, ținînd cont că terenuri cu destinație specială includ terenurile destinate completat art. 15.
necesităților de securitate și apărare națională ale Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor 8. Este indicat în Hotărârea
Interne, Serviciului de Informații și Securitate, Serviciului de Protecție și Pază de Stat, Poliției Guvernului nr.817/2020.
de Frontieră și ale Serviciului Vamal. 9. Se acceptă parțial. A fost
7. Art.154, de precizat la care ingineri cadastrali se referă drepturile și obligațiile, pentru a completat cu cuvântul
„geodeziei”
nu crea confuzii că acestea se referă și la angajații APL.
8. Art.154 , la alin. (3) de precizat în aliniat separat că președintele Comisiei este Directorul
general/sau vice-directorul AGCC, considerăm că este necesar ca acesta să fie cu funcție de
răspundere.
9. Art.154, se propune lit. b) în final de completat cu textul „sau studii superioare în inginerie
sau conexe domeniului”, din considerentul că în prezent este o lipsă acută de specialiști din
domeniul cadastrului. Este necesar ca aceștea să fie obligatoriu certificați.
36 Legea nr. 989/2002 cu privire la activitatea de evaluare Se ia act
1. La art.20 alin. (2) se propune includerea în Consiliul de verificare și evaluare a 1. Propunerea este deja
rapoartelor, a specialiștilor din cadrul autorităților administrative și instituții care au funcții și reflectată în conținutul
competențe în domeniul evaluării pentru a aprecia și verifica rapoartele de evaluare (ASPI, CNPF proiectului de lege, la art. 20
etc.). alin. (3), care prevede expres
2. Totodată, menționăm că conform prevederilor art. 5 alin. (4) lit .b) din legea nr. 989/2002, că, în cazul verificării
evaluarea obligatorie se efectuează în cazul „transmiterii dreptului de folosință asupra obiectelor rapoartelor de evaluare din
proprietate publică a statului/autorităților administrației publice locale propuse pentru darea în domeniul proprietății
arendă/locațiune/superficie către persoane fizice întreprinzători individuali sau persoane juridice, publice, obiectelor de
altele decât cele de drept public și autoritățile administrației publice centrale și locale. Astfel, proprietate intelectuală,
autoritățile publice locale întîmpină impedimente la transmiterea în arendă a terenurilor cu valorilor mobiliare sau pentru
destinație agricolă din considerentul că este necesar să fie efectuată evaluarea dată indiferent de scopuri specifice,
reprezentanții autorităților cu
 43

termenul arendei și suprafața acestuia. În unele cazuri unde suprafețele de terenuri sunt mici costul competențe în domeniu sunt
arendei poate fi mai mic decît costul raportului de evaluare a terenului. invitați să participe la
Din aceste considerente, și ținînd cont de prevederile Legii nr.436/2006 privind administraţia ședințele Consiliului de
publică locală, se propune reglementarea unei norme prin care „prețul arendei pentru terenurile cu verificare a rapoartelor de
destinație agricolă, proprietate a autorităților administrației publice locale, (poate fi indicată după evaluare.
suprafețe etc.), să fie „nu mai mic decât prețul mediu de arendă în unitatea-administrativ teritorială 2. Propunerea formulată a
în a cărei rază este amplasat terenul în perioada desfășurării licitațiilor/sau acesta să fie stabilit de fost discutată și agreată în
aceștea în baza unor indicatori stabiliți în lege de către AGCC/ori să fie elaborași de către OCT cadrul ședinței
teritorial”. interinstituționale din
Totodată, ținînd cont că AGCC este autoritatea administrativă centrală care asigură realizarea 12.05.2025, la care au
politicii de stat în domeniul evaluării, pînă la definitivarea proiectului de lege este necesar de participat reprezentanții
examinat propunerile Camerei Notariale din RM expediate prin scrisoarea nr.474/2025 din Congresului Autorităților
15.04.2025 și de identificat soluții juridice în acest scop. Locale din Moldova și ai
Ministerului Agriculturii și
Industriei Alimentare.
Modificarea este expusă în
pct. 73 a prezentei sinteze.
37 Legea nr.29/2018 privind delimitarea proprietății publice Se acceptă parțial
1. Propunerile de la art.21, alin.91 se vor aduce în concordanță cu prevederile Codului 1. Nu ține de determinarea
funciar nr.22/2024. Menționăm faptul că, conform prevederilor art. 3 alin. (3) din Codul funciar categoriei de destinație/
nr. 22/2024, nu există destinația terenurilor pentru amplasarea construcțiilor de utilitate publică. modului de folosință a
În conformitate cu prevederile art. 48 din Cod, modul de folosință a terenurilor pentru amplasarea terenului.
construcțiilor publice se referă la terenurile destinate construcțiilor și amenajărilor. 2. Se acceptă. Au fost
2. De asemenea, este necesar de completat Nota de argumentare cu informații clare dacă în operate modificări.
prezent autoritățile publice locale de nivelul întâi au terenuri cu destinație agricolă în fondul de
privatizare, neatribuite în proprietate.
Ministerul 38 La art. V din proiectul de lege privind modificarea Legii nr. 29/2018 privind delimitarea Se acceptă
Energiei proprietății publice, se propune excluderea pct. 1, care prevede eliminarea sintagmei „și Au fost operate modificări.
(nr. 05-1145 din terenurile pe care sunt amplasați pilonii acestor linii” din art. 9 alin. (2) lit. i) a Legii menționate,
23.04.2025) menținându-se astfel redacția actuală a textului.
În urma consultărilor desfășurate cu operatorii de sistem din sectorul electroenergetic (se
anexează), responsabili de administrarea infrastructurii de transport și distribuție a energiei
electrice, în special a liniilor electrice, subliniem că modificarea propusă riscă să afecteze
integritatea juridică și funcțională a infrastructurii electroenergetice care asigură securitatea
energetică a statului.
 44

Terenurile pe care sunt amplasați stâlpii liniilor electrice de înaltă tensiune constituie componente
structurale indispensabile ale sistemului energetic național și, în consecință, este necesar ca
acestea să beneficieze de un regim de protecție juridică echivalent cu cel aplicabil echipamentelor
și instalațiilor specifice sistemului electroenergetic, cum ar fi stațiile electrice, ambele fiind
elemente fundamentale pentru asigurarea securității energetice a statului.
Stâlpii de susținere a liniilor electrice, care reprezintă construcții cu caracter permanent/cu
fundații, asigură menținerea acestora la înălțimea necesară și ocupă o suprafață tehnologică
esențială desfășurării activităților de exploatare și întreținere. Respectiv, utilizarea terenurilor
citate de terți nu este posibilă, acestea fiind destinate exclusiv gestionării de către operatorul
rețelelor electrice. Excluderea terenurilor pe care sunt amplasați pilonii liniilor electrice din
domeniul public al statului poate genera incertitudini privind regimul juridic de utilizare, precum
și accesul la infrastructura energetică critică în defavoarea securității energetice.
În conchidere, din perspectiva dreptului de proprietate și a evidenței patrimoniale, lipsa clarității
în ceea ce privește statutul juridic al acestor terenuri poate conduce la dificultăți în reflectarea
fidelă a bunurilor administrate în bilanțul patrimonial și poate limita capacitatea legală a
operatorilor de a exercita dreptul de gestiune economică și fizică a obiectivelor de infrastructură
critică, din care motive Ministerul Energiei conceptual nu susține această modificare și
consideră că Proiectul nu poate fi promovat cu această formulare.
Banca 39 La art. III pct. 2 din proiectul de lege, cu privire la completarea art.1 cu noțiunea „certificat de Se ia act
Națională a competență profesională”, sesizăm că, potrivit definiției, certificatul respectiv este eliberat de o În procesul de definitivare a
Moldovei instituție acreditată. În nota de fundamentare la proiectul de lege se menționează că certificatul de proiectului și în urma
(nr. 31- competență profesională va fi emis de o instituție acreditată conform Legii nr.235/2011 privind discuțiilor purtate cu
002/61/2146 din activitățile de acreditare și evaluare a conformității, fără alte explicații adiționale. În acest context Ministerul Educației și
24.04.2025) , considerăm oportun de a veni cu precizări suplimentare referitor la subiectul „instituție Cercetării, au fost introduse
acreditată” pentru a asigura transparența și previzibilitatea reglementărilor propuse. modificări, stabilindu-se că
programul de perfecționare
va fi elaborat și desfășurat de
către instituții sau organizații,
în conformitate cu
prevederile Regulamentului
privind educația adulților,
aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 222/2024.
Această soluție asigură
alinierea procesului de
 45

formare continuă la cadrul

normativ general aplicabil
educației adulților și
garantează coerența și
calitatea programelor de
instruire destinate obținerii
certificatului de competență
profesională.
40 La art. III pct. 3 din proiectul de lege, în contextul modificării art. 5 alin. (4) din Legea nr.989/2002 Nu se acceptă
cu privire la activitatea de evaluare: Propunerea de completare a
a) propunem expunerea art. 5 alin. (4) lit. a) în următoarea redacție: „a) privatizării sau altui art. 5 alin. (4) lit. a) din Legea
mod de înstrăinare a obiectelor evaluării proprietate publică, altora decât cele prevăzute la art. nr. 989/2002 cu o excludere
701 alin. (4) din Legea nr. 548/1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei;”. Propunerea expresă pentru bunurile
respectivă derivă din modalitatea activă și specifică a activității de gestionare a bunurilor gestionate de Banca
proprietate publică deținute de BNM și care constituie rezervele internaționale ale statului sau Națională a Moldovei în
care sunt obiectul operațiunilor de implementare a politicii monetare și valutare a statului: această temeiul art. 701 alin. (4) din
activitate este realizată prin aplicarea principiului valorii de piață și este desfășurată pe piețe Legea nr. 548/1995 nu este
reglementate, la prețuri de piață. Respectiv, în cazul tranzacțiilor cu bunurile menționate la art. oportună în cadrul
701 alin. (4) din Legea nr. 548/1995, considerăm că acestea nu necesită întocmirea de rapoarte de prezentului proiect de lege,
evaluare pentru fiecare operațiune, conform cerințelor prevăzute de Legea nr.989/2002 pentru care reglementează în mod
evaluările obligatorii. general cadrul aplicabil
b) Propunem completarea art. 5 din Legea nr. 989/2002 cu privire la activitatea de evaluare activității de evaluare, fără a
cu un alineat nou cu următorul cuprins: „(5) Dispozițiile prezentei legi nu se aplică evaluării introduce derogări sectoriale
efectuate în cazurile prevăzute de Legea nr. 232/2016 privind redresarea și rezoluția băncilor. ce țin de regimuri juridice
În cazurile respective, evaluarea se realizează în conformitate cu Legea nr. 232/2016 privind speciale. Bunurile gestionate
redresarea și rezoluția băncilor și alte acte normative ale Băncii Naționale a Moldovei.”. de BNM, în calitate de
Propunerea în cauză este argumentată de procedura distinctă de evaluare a activelor, datoriilor și rezerve internaționale sau ca
capitalurilor proprii ale băncii, realizată în conformitate cu prevederile capitolului III din Legea instrumente în cadrul politicii
nr. 232/2016 privind redresarea și rezoluția băncilor. monetare, sunt deja supuse
unui regim distinct,
reglementat de legea
sectorială specifică, iar orice
derogare sau clarificare cu
privire la obligațiile de
evaluare aferente acestora
46

urmează a fi realizată în mod

firesc în cadrul Legii nr.
548/1995. Introducerea unei
excluderi în Legea nr.
989/2002 ar însemna o
intervenție asupra regimului
juridic al unui domeniu aflat
în afara competenței
autorității administrative care
promovează proiectul și ar
crea precedentul aplicării
selective a regimului de
evaluare generală.
În același sens, nici
completarea propusă prin
introducerea unui alineat nou
(alin. 5) nu este acceptabilă,
întrucât procedura specială
de evaluare prevăzută de
Legea nr. 232/2016 privind
redresarea și rezoluția
băncilor este deja guvernată
de norme proprii, iar
delimitarea domeniului său
de aplicare față de Legea nr.
989/2002 trebuie să rămână
în competența
reglementărilor sectoriale ale
Băncii Naționale a Moldovei.
Întrucât Legea nr. 989/2002
nu reglementează expres
activitățile de evaluare
bancară din procedurile de
rezoluție, nu este necesară o
excludere formală a acestora,
 47

mai ales într-un proiect care

nu vizează modificarea
cadrului bancar sau al
competențelor BNM.
41 Corelativ propunerii de completare cu alin. (5) a art. 5 din Legea nr.989/2002, propunem Nu se acceptă
completarea proiectului de lege cu articolul VII cu următorul cuprins: Introducerea unei modificări
„Art. VII. La art. 72 din Legea nr. 232/2016 privind redresarea și rezoluția băncilor (Monitorul asupra unei alte legi, în speță
Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr. 343-346, art. 707) cu modificările ulterioare, textul „Cu Legea nr. 232/2016 privind
respectarea prevederilor art. 84 și ale art. 292-294, în cazul în care sunt îndeplinite toate cerințele redresarea și rezoluția
prevăzute de prezentul articol și de art. 73-83, evaluarea se consideră a fi definitivă” se substituie băncilor, care nu intră în sfera
cu textul „Cerințele față de persoana care efectuează evaluarea și modul de realizare a evaluării de competență a Agenției
sunt prevăzute în actele normative ale Băncii Naționale a Moldovei. Cu respectarea prevederilor Geodezie, Cartografie și
art. 84 și ale art. 292-294, în cazul în care sunt îndeplinite toate cerințele prevăzute de prezentul Cadastru și care
articol, de art. 73-83 și de actele normative ale Băncii Naționale a Moldovei, evaluarea se reglementează un domeniu
consideră a fi definitivă.”. distinct, aflat sub autoritatea
Băncii Naționale a Moldovei,
nu poate fi realizată în cadrul
acestui proiect de lege.
Proiectul de lege vizează
reglementarea activității de
evaluare și reevaluare,
inclusiv cadrul de certificare
și exercitare a profesiei de
evaluator, fără a extinde
intervențiile asupra
reglementărilor aplicabile
sectorului bancar sau asupra
competențelor Băncii
Naționale a Moldovei în ceea
ce privește evaluările
efectuate în procedurile de
redresare și rezoluție. Astfel
de modificări pot fi
examinate doar în cadrul
unor inițiative legislative
 48

separate, promovate de
autoritățile competente din
domeniul bancar, cu
respectarea procedurii de
consultare interinstituțională
aplicabile.
42 La art. III pct. 6 din proiect, aferent modificării art. 151 din Legea nr. 989/2002, propunem Se acceptă parțial
menținerea cerinței privind deținerea diplomei de studii superioare în domeniul economic, precum Domeniul de studii – științe
și includerea referinței la diploma de studii superioare în drept, pentru solicitanții certificatului de economice a fost reintrodus.
evaluator bunuri mobile și imobile, pentru a permite obținerea certificării de către candidații care Precizăm că includerea
dețin studii superioare în unul din domeniile menționate. studiilor în domeniul
În acest sens, este de menționat, că potrivit cadrului normativ din România, candidații care doresc dreptului ca temei pentru
să acceadă în profesia de evaluator trebuie să dețină o diplomă de studii superioare cu profil obținerea certificatului de
economic, tehnic sau juridic (art. 15 alin. (2) lit. a) din Ordonanța nr. 24/2011 privind unele măsuri evaluator al bunurilor mobile
în domeniul evaluării bunurilor și anexa nr. 1 la Regulamentul de organizare a examenelor de și imobile nu poate fi
atribuire a calității de membru stagiar, aprobat prin Hotărârea Consiliului director al ANEVAR acceptată, întrucât formarea
nr. 40/2015). Totodată, remarcăm că în nota de fundamentare aferentă proiectului de lege nu este juridică, prin natura sa, nu
prezentată o argumentare clară privind excluderea cerinței de deținere a diplomei de studii oferă competențele tehnice
superioare în științe economice, fiind menționat doar generic unul dintre criteriile de certificare – necesare procesului de
deținerea unei diplome de studii superioare relevante. evaluare, care presupune în
În contextul celor specificate supra, propunem a se evalua următoarele redacții: mod esențial identificarea,
• Pentru articolul 151, alin. (1), lit. a): „dețin diplome de studii superioare în domeniul descrierea, analiza și
evaluării bunurilor imobile sau în domeniul general de studii științe economice, drept sau estimarea caracteristicilor
arhitectură și construcții conform Nomenclatorului domeniilor de studii și al specialităților în fizice, funcționale și
învățământul superior, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 412/2024”; constructive ale bunurilor
• Pentru articolul 151, alin. (11), lit. a): „dețin diplome de studii superioare în domeniul supuse evaluării. Evaluarea
evaluării sau în domeniile generale de studii științe economice, drept, inginerie, tehnologii de bunurilor mobile și imobile
prelucrare, arhitectură și construcții conform Nomenclatorului domeniilor de studii și al implică aplicarea unor
specialităților în învățământul superior, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 412/2024”. metode și tehnici specifice,
fundamentate pe cunoștințe
din domeniul ingineriei,
construcțiilor, tehnologiilor
de prelucrare sau evaluării,
iar simpla pregătire juridică,
chiar și completată de
 49

experiență în domenii
conexe, nu poate substitui
această bază tehnică
obligatorie.
Referința la practica din
România, inclusiv la
reglementările din Ordonanța
nr. 24/2011 și la procedurile
ANEVAR, nu poate fi
preluată ca argument în
favoarea unei astfel de
extinderi în Republica
Moldova, întrucât sistemul
din România presupune un
cadru distinct de formare
profesională, bazat pe etapa
obligatorie de membru
stagiar, care presupune
acumularea unei experiențe
supravegheate pe parcursul a
până la 2 ani și evaluarea
continuă a cunoștințelor
tehnice în cadrul unei
organizații profesionale
autonome.
43 La art. III pct. 9 din proiectul de lege, aferent completării Legii nr. 989/2002 cu art. 20 2 Se acceptă parțial
„Verificarea rapoartelor de evaluare”, atragem atenția asupra următoarelor aspecte: 1. Au fost operate modificări.
1. Remarcăm formulare foarte vagă și ambiguă a prevederilor art. 202 alin. (1): din textul 2. Argumentarea se regăsește
prevederii nu se poate determina cu certitudine cui urmează să fie „prezentate” rapoartele de la pct. 63.
evaluare. Totodată, din redacția prevederii nu se poate deduce în mod clar și fără echivoc în ce 3. Au fost operate modificări.
cazuri rapoartele de evaluare pot fi prezentate spre verificare: în orice situație, ori de câte ori
solicitantul verificării consideră necesar, sau doar în anumite cazuri (care nu sunt expuse explicit
în textul art. 202). În măsura în care subiecții menționați la art. 202 alin. (1) sunt enumerați în
calitate de solicitanți ai verificării și verificarea se va efectua în orice situație în care solicitantul
verificării consideră necesar, recomandăm a se evalua oportunitatea reformulării alin. (1) în modul
 50

următor: „(1) La solicitarea beneficiarilor evaluării, utilizatorilor desemnați ai evaluării,

organelor de urmărire penală, procuraturii, instanței de judecată, precum și autorităților publice,
verificarea rapoartelor de evaluare se efectuează de către Consiliul de verificare a rapoartelor
de evaluare, instituit de autoritatea administrativă centrală în domeniul evaluării bunurilor, în
vederea determinării conformității acestora cu actele normative și metodologia de evaluare a
bunurilor, precum și pentru a se pronunța referitor la influența abaterilor asupra valorii
obiectului evaluat.”.
De asemenea, la art. 202 alin. (1), considerăm redundantă menționarea expresă a BNM în calitate
de potențial solicitant al verificării, or, în cazul în care BNM a beneficiat nemijlocit de raportul de
evaluare, atunci
2. Semnalăm, că art. 202 din proiect nu clarifică efectele juridice a opiniilor/deciziilor emise
de Consiliul de verificare a rapoartelor de evaluare (în continuare – Consiliul) (acestea au caracter
obligatoriu sau consultativ? În raport cu cine ar fi obligatorii opiniile/deciziile respective?). În
egală măsură, lipsesc prevederi cu privire la termenul în care Consiliul urmează să efectueze
verificare. Prin urmare, sugerăm completarea art. 202 cu norme suplimentare de precizare, în
vederea reglementării depline și fără echivoc a regimului verificării rapoartelor de evaluare și
pentru asigurarea coerenței și predictibilității cadrului legal referit.
3. Suplimentar, sub aspect redacțional, la art. 202 alin. (3), remarcăm inconsecvență în
terminologie, întrucât se face referire la „Consiliul de verificare a rapoartelor de verificare”, în loc
de „rapoartelor de evaluare”, termen utilizat constant în textul articolului. Astfel, recomandăm
revizuirea textului pentru a asigura uniformitatea terminologiei întrebuințate.
Ministerul 44 Ca urmare a examinării proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative Se ia act
Infrastructurii (reglementarea activității în domeniul geodeziei, cadastrului și evaluării bunurilor imobile),
și Dezvoltării număr unic 238/AGCC/2025, în limitele competențelor funcționale, comunicăm lipsa de obiecții
Regionale și propuneri de ordin conceptual.
(nr. 10-2261 din Conex, prezentăm anexat avizul Î.S. „Administrația de Stat a Drumurilor” (în proces de
25.04.2025) reorganizare) nr. 09-02/1826 din 09.04.2025, care va fi luat în considerare la definitivarea
proiectului, după caz.
Ministerul 45 Având în vedere că proiectul de lege propune instituirea unor acte permisive noi – „certificatul Se ia act
Dezvoltării inginerului cadastral” (Art.I din proiect pct.1, art.2), „certificatul de evaluator de bunuri Precizăm că certificatul
Economice și mobile” ([Link] din proiect pct.5 art.15), în conformitate cu prevederile art.4 alin.(12) din Legea inginerului cadastral nu
Digitalizării nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător, se impune constituie un act permisiv
(nr. 17-1202 din justificarea expresă a imposibilității gestionării sau remedierii riscurilor asociate prin măsuri nou, ci reprezintă un
18.04.2025) alternative de reglementare mai puțin restrictive, precum notificarea sau mecanismele de instrument juridic deja
autoreglementare. instituit prin Legea nr.
 51

354/2004 cu privire la
formarea bunurilor imobile,
în care certificarea era
prevăzută expres ca o
condiție pentru exercitarea
activităților de specialitate în
domeniul cadastrului.
Proiectul de lege are drept
scop doar actualizarea,
consolidarea și integrarea
acestui regim într-un cadru
normativ unitar, fără a institui
o nouă condiție permisivă.
În ceea ce privește
certificatul de evaluator al
bunurilor mobile, justificarea
instituirii acestui act permisiv
a fost detaliată în Nota de
fundamentare, și în prezenta
sinteză la punctele 1, 2, 31.
46 La Art.I - Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543/1998 Se acceptă parțial
La pct.9 din proiect: 1. Se ia act. Dispoziția
1. Art.153 alin.(1) prevede că lucrarea cadastrală se execută la cererea beneficiarului, în baza prevăzută are caracter
unui contract de efectuare a lucrării cadastrale, încheiat între două persoane. În acest context, se general și reflectă principiul
impune reformularea normei, în vederea clarificării statutului persoanelor care constituie părțile de bază al relației
contractante, sau excluderea acestor prevederi pentru a evita ambiguitățile de interpretare. contractuale dintre beneficiar
2. Totodată, se consideră oportună reconfigurarea componenței Comisiei de certificare propusă și prestatorul de servicii
la art.155 alin. (2) , prin includerea reprezentanților sectorului privat și/sau ai uniunilor cadastrale. Norma are rolul
profesionale, în vederea asigurării unei reprezentări proporționale și prevenirii potențialelor de a consfinți faptul că
conflicte de interese instituționale. executarea lucrării cadastrale
3. Deși proiectul prevede abrogarea cerinței privind cetățenia în alte acte normative, completarea are loc exclusiv în baza unei
Legii cadastrului bunurilor imobile nr.1543/1998 cu art.15⁵ alin.(1) lit.a) reintroduce indirect o cereri și a unui contract civil,
limitare prin impunerea condiției de „cetățean/rezident”. Această formulare contravine încheiat între două părți –
principiilor nediscriminării consacrate de acquis-ul comunitar și angajamentelor asumate de solicitantul (beneficiarul) și
Republica Moldova prin Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.
 52

De asemenea, mecanismele de control prevăzute la art.156 și art.157 referitoare la supravegherea persoana fizică autorizată să
de stat, recepția lucrărilor și sancționarea inginerilor cadastrali, necesită armonizare cu principiul efectueze lucrări cadastrale.
prevenirii consacrat la art.3 alin.(1) lit.a) din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra 2. În proiect, componența
activității de întreprinzător, în special în ceea ce privește clasificarea riscurilor, posibilitatea Comisiei de certificare
efectuării unui audit voluntar și stabilirea unor termene de conformare. include deja un reprezentant
al societății civile, ceea ce
asigură echilibrul și
deschiderea către
participarea sectorului non-
public în procesul decizional.
3. Se acceptă. Au fost operate
modificări.
47 La [Link] - Legea cu privire la formarea bunurilor imobile nr.354/2004 Nu se acceptă
La pct.2 din proiect, este necesară revizuirea propunerii expuse la art.7 lit.f) cu referire la Modificarea propusă prin
substituirea sintagmei „actul de expropriere” cu „actul de declarare a utilității publice”, ca temei înlocuirea sintagmei „actul
pentru executarea formării bunului imobil în cazul exproprierii pentru cauză de utilitate publică. de expropriere” cu „actul de
Această substituire prezintă un risc de aplicare eronată a procedurilor de expropriere, întrucât cele declarare a utilității publice”
două acte nu sunt echivalente din punct de vedere juridic. Actul de declarare a utilității publice va fi menținută, întrucât în
constituie doar prima etapă a procesului de expropriere, având un caracter declarativ și practică formarea bunului
neproducând prin sine efecte de transfer al dreptului de proprietate. Având în vedere că înlocuirea imobil se inițiază în temeiul
acestora poate genera confuzii privind momentul legal de dobândire a bunului expropriat și actului de declarare a utilității
condițiile în care are loc transferul dreptului de proprietate, considerăm judicios menținerea publice, iar această etapă
referinței la „actul de expropriere”. Această opțiune corespunde succesiunii etapelor și măsurilor permite demararea lucrărilor
care preced exproprierea, prevăzute la art.9 alin.(11) din Legea exproprierii pentru cauză de cadastrale fără a condiționa
utilitate publică nr.488/1999, potrivit căruia expropriatorul asigură efectuarea complexului de începutul procedurii tehnice
lucrări cadastrale, inclusiv formarea bunurilor imobile, ulterior declarării utilității publice. de finalizarea transferului
dreptului de proprietate.
Comisia 481. Cu titlu conceptual, se atestă diseminarea atribuției de elaborare a documentelor de politici în Se ia act
Națională a domeniul evaluării între Guvern, autoritatea administrativă centrală în domeniul evaluării Se ia act de recomandarea
Pieței bunurilor mobile și imobile, CNPF și Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală. În condițiile formulată privind
Financiare art. 24 alin. (1) din Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative, documentele de politici, oportunitatea centralizării
(nr. 06-4/1886 fără a fi acte normative, sînt instrumente de decizie care abordează problemele existente într-un procesului de elaborare a
din 25.04.2025) anumit domeniu, care definesc căile de soluţionare a problemelor respective şi descriu impactul documentelor de politici
aşteptat asupra statului şi societăţii. Corelativ, cadrul normativ aferent activității de evaluării publice în domeniul evaluării
reflectă existența unui fundament unic pe marginea activității de evaluării prin prisma standardelor la nivelul Guvernului. Totuși,
 53

și metodelor utilizate. Reglementarea sectorială totodată vine să evidențieze anumite ținem să menționăm că, în
particularități de care este necesar a se ține cont în procesul de evaluare în funcție de obiectul conformitate cu cadrul
evaluării, dar și creează premisele specializării evaluatorilor calificați. În atare condiții, se normativ actual, atribuția de
opinează asupra oportunității centralizării actului de elaborare a documentelor de politici la nivelul elaborare a politicii statului
Guvernului (în corelare cu funcțiile și atribuțiile sale statuate de Legea nr. 136/2017 cu privire la în domeniul evaluării și
Guvern) și menținerea atribuțiilor autorității administrative centrale în domeniul evaluării reevaluării a fost, în perioada
bunurilor mobile și imobile, CNPF și Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală, în partea ce 2018–2023, în competența
ține de elaborarea actelor normative și certificarea specialiștilor. În acest sens, va fi asigurată o Ministerului Finanțelor, iar
abordare uniformă în raport cu evaluarea bunurilor mobile și imobile, valorilor mobiliare și a altor începând cu anul 2023 a fost
instrumente financiare, precum și a activelor necorporale, inclusiv a drepturilor de proprietate transferată, prin art. I și IV
intelectuală. În acest sens, documentele de politici urmează să abordeze aspecte precum din Legea nr. 349/2023, către
standardele de evaluare, forma și conținutul Raportului de evaluare precum și alte aspecte Agenția Geodezie,
comune tuturor domeniilor, având scopul de a uniformiza activitatea de evaluare. O atare abordare Cartografie și Cadastru.
va asigura caracterul uniform al actului de evaluare, inclusiv în condițiile în care verificarea De asemenea, prin Legea nr.
conformității rapoartelor de evaluare este atribuită la fel, centralizat Consiliului de verificare a 202/2024, atribuția de
rapoartelor de evaluare. elaborare și aprobare a
standardelor de evaluare a
fost descentralizată și
transmisă de la Guvern către
Agenție, conform art. I alin.
(5) și alin. (12) din legea
menționată. Această
redistribuire instituțională
reflectă intenția clară a
legiuitorului de a consolida
expertiza tehnică și
funcțională la nivelul
autorității administrative
centrale de specialitate în
domeniul evaluării,
asigurând astfel o abordare
coerentă și integrată în
elaborarea politicilor, a
metodologiilor și a
standardelor profesionale
 54

aplicabile tuturor categoriilor

de evaluare din sfera
bunurilor mobile și imobile.
În acest context, menținerea
Agenției Geodezie,
Cartografie și Cadastru în
calitate de autoritate
responsabilă pentru
elaborarea documentelor de
politici în domeniul evaluării
bunurilor mobile și imobile
este în deplină concordanță
cu arhitectura instituțională
adoptată prin ultimele
reforme legislative. În același
timp, domeniile de
reglementare specializată,
precum valorile mobiliare
sau activele necorporale,
rămân în responsabilitatea
autorităților competente
respective (CNPF, AGEPI),
pentru a reflecta specificul
obiectelor de evaluare și a
susține procesul de
specializare a
profesioniștilor.
491. Conform art. 23 alin. (3) din Legea nr. 171/2012 privind piața de capital, „(3) Determinarea Se acceptă
preţului conform alin.(2) lit.c) se efectuează de către o persoană calificată în domeniul evaluării, Au fost operate modificări.
înregistrată în registrul persoanelor autorizate ţinut de către Comisia Naţională în modul stabilit
de aceasta.”. Corespunzător, întru utilizarea uniformă a termenilor, dar fără a interveni în sensul
respectivei norme, art. 144 lit. b) din Legea nr. 989/2002 cu privire la activitatea de evaluare
(introdus prin art. III pct. 4 din proiectul de lege), va avea următorul cuprins „b) înregistrează
persoanele calificate în domeniul evaluării acțiunilor în Registrul persoanelor autorizate”.
 55

502. Cu referire la art. III pct. 5 alin. (1) din proiectul de Lege, ce se referă la modificările aferente art. Se acceptă
15 alin. (1) din Legea nr. 989/2002 cu privire la activitatea de evaluare, cuvântul „imobiliare” Au fost operate modificări.
urmează a fi substituit cu cuvântul „mobiliare”.
511. Complementar, se atrage atenția că proiectul nu aduce claritate pe marginea efectelor Se ia act
neconformității Rapoartelor de evaluare, constatate de Consiliul de verificare a rapoartelor de Argumentarea se regăsește la
evaluare, iar în condițiile prevederilor art. 13 din Legea nr. 989/2002 cu privire la activitatea de pct. 63.
evaluare, veridicitatea valorii estimate rămâne a fi examinată doar de instanța de judecată. Pe cale
de consecință, problematica Rapoartelor de evaluare neconforme și a corectitudinii valorii
estimate a bunurilor, rămâne a fi una actuală, cu impact major și necesită intervenție legislativă în
vederea eficientizării proceselor și excluderii abuzurilor.
Consultare publică
Asociația 52 Art. III, p.1 - ”autoritatea administrativă centrală în domeniul evaluării bunurilor mobile și Se acceptă
Experților și imobile”. Au fost operate modificări.
Evaluatorilor De exclus: ”mobile și imobile”, similar după sens de modificat în tot textul.
din Republica Temei: Conform art. 459 alin. (1) Codului Civil: ”Bunul poate fi imobil sau mobil”, astfel
Moldova denumirea propusă dublează sensul noțiunii definite normativ, care prevede constituirea
(nr. 0104-E/25 ”bunurilor” doar din ”imobile” și ”mobile”.
din 22.04.2025)

53 Art. III, p.2, la ”cu o valabilitate de 5 ani, în urma finalizării unui program de perfecționare” Nu se acceptă
De exclus: ”cu o valabilitate de 5 ani” , după ”program de perfecționare” de suplinit cu: ”în Prevederea privind
vigoare” valabilitatea de 5 ani a
Temei: certificatului de competență
a. Certificarea cunoștințelor evaluatorilor este obiectivă doar dacă corespunde normelor în profesională, obținut în urma
vigoare și nu celor valabile pînă la 5 ani în trecut; finalizării unui program de
b. Necesitatea certificării cunoștințelor evaluatorilor nu apare la termen (fiecare 5 ani), dar formare continuă, nu
în cazul necesității confirmării cunoștințelor evaluatorilor corespunzător cadrului normativ în echivalează cu limitarea
vigoare; dreptului de exercitare a
c. Proiectul prevede instituirea termenului valabilității actului (după sens - de studii) și activității de evaluator și nu
obligarea evaluatorilor la instruirea periodică, inclusiv pe un program identic celui finalizat reprezintă actul permisiv care
anterior, fapt ce pe lîngă unei exigențe ne conforme și ne întemeiate*, prezintă: conferă dreptul de exercitare
i. măsură aplicată ne adecvat momentului schimbării cadrului normativ și impediment în a profesiei, ci atestă însușirea
realizarea dreptului la muncă a evaluatorilor, care anterior au finalizat program identic celui în cunoștințelor teoretice
vigoare la nouă certificare; necesare evaluării, în
concordanță cu standardele și
 56

ii. constrângeri pe segmentul ne-statal al certificării în situația executării instruirii/certificării cadrul normativ în vigoare la
periodice obligatorii doar de prestatori de educație de drept privat cu regulamente proprii, ce pot momentul instruirii.
afecta semnificativ drepturile de bază a evaluatorilor realizate prin proceduri reglementate; Mai mult, certificatul de
iii. discriminare comparativ cu profesii de profil similar care nu sunt supuse ”certificărilor competență profesională
periodice” și au rezultat a activității mai superior în domeniul de bază – al justiției (expert judiciar urmează să înlocuiască proba
”15.01. Evaluarea bunurilor imobile”); scrisă din cadrul procedurii
* Nota de fundamentare se bazează pe motive ne veridice, ca ex. ”dificultăți în adaptarea de certificare, având rolul de
evaluatorilor la schimbările normative”, în fapt cadrul normativ în vigoare ce ține de executarea a confirma dobândirea
procesului evaluării este neschimbat timp de 22 ani. cunoștințelor teoretice într-
un cadru formalizat și
verificat, fără a mai fi
necesară susținerea unei
probe suplimentare de tip
examen scris în procesul de
certificare. Aceasta
contribuie la simplificarea
procedurii, păstrând însă
exigența de verificare
obiectivă a nivelului de
pregătire teoretică, care
rămâne esențială pentru
exercitarea activității în
condiții de profesionalism și
responsabilitate.
De asemenea, subliniem că în
practica internațională din
domeniul evaluării,
participarea periodică la
programe de formare
continuă și actualizarea
cunoștințelor sunt condiții
standard pentru menținerea
calității profesionale și a
statutului de evaluator.
Organisme internaționale cu
57

recunoaștere largă, precum

TEGoVA (The European
Group of Valuers'
Associations), RICS (Royal
Institution of Chartered
Surveyors), HypZert sau
ANEVAR, impun
obligativitatea acumulării
unui anumit număr de ore de
formare continuă (CPD –
Continuing Professional
Development) în fiecare an
sau la intervale determinate,
ca o condiție pentru păstrarea
calității de membru sau a
dreptului de semnătură.
Această cerință reflectă
recunoașterea la nivel
european și global a
necesității adaptării continue
la schimbările metodologice,
legislative și tehnologice care
influențează practica
evaluării.
În acest context, valabilitatea
limitată a certificatului de
competență profesională și
condiționarea reînnoirii sale
de actualizarea cunoștințelor
nu reprezintă o restrângere a
dreptului la muncă, ci o
măsură proporțională de
asigurare a calității
procesului de formare și de
protecție a beneficiarilor
 58

serviciilor de evaluare.
Aceasta garantează că
pregătirea teoretică rămâne
aliniată la cerințele actuale
ale profesiei, fără a impune
bariere excesive sau
nejustificate în accesul la
certificare.
54 Art. III p. 5 lit. 4), 6) , la ”sau un reprezentant al organizațiilor necomerciale sau un reprezentant Se acceptă
al întreprinderii de evaluare din sectorul privat.” Au fost operate modificări.
De exclus: ” sau un reprezentant al întreprinderii de evaluare din sectorul privat”
Temei: Prezența în cadrul Comisiei de certificare al reprezentantului întreprinderii de evaluare din
sectorul privat, prezintă:
a. Acces cointeresat și discriminatoriu a întreprinderii respective la materialele procesului
certificării (ca rezultat - aprecierea ne veridică de către Comisia de certificare a cunoștințelor
evaluatori încadrați la aceasta întreprindere în urma accesului lor prin reprezentant la materialele
probei scrise), la datele personale evaluatorilor și altor informații protejate și/sau sensibile a
concurenților de pe piață;
b. Riscul expunerii deciziilor în cadrul Comisiei la interese personale și de grup în cazul
certificării evaluatorilor afiliați sau întreprinderilor concurente de pe piață ș.m.a.
55 Art. III, p.6 lit. 7) Nu se acceptă
De modificat, după cum urmează: Agenția Geodezie,
(1 ) Evaluatorii bunurilor, la solicitarea autorității administrative centrale în domeniul evaluării Cartografie și Cadastru nu
1

bunurilor, au obligația de a participa la programe de formare profesională continuă în domeniu, este prestator de educație a
organizate cu titlu gratuit de autoritatea administrativă centrală în domeniul evaluării adulților și nu este investită
bunurilor.” cu atribuții privind
(12) Programele de formare profesională pot fi organizate și desfășurate în conformitate cu organizarea programelor de
Regulamentul cu privire la educația adulților aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.222/2024, formare profesională
în conformitate cu programele de perfecționare coordonate de autoritatea administrativă continuă în calitate de
centrală în domeniul evaluării bunurilor; furnizor de educație.
Temei: Conform cadrului normativ
Proiectul prevede executarea instruirii periodice – la fiecare 5 ani, fapt ce nu asigură în vigoare, inclusiv Hotărârii
corespunderea instruirii schimbărilor cadrului normativ pînă la instruirea ulterioară, tot odată nu Guvernului nr. 222/2024
se prevede asigurarea evaluatorilor cu instruire garantată de stat, astfel apare riscul creării situației pentru aprobarea
când instruirea impusă obligatoriu de stat nu se execută sau se execută doar de prestatori de Regulamentului cu privire la
 59

educație de drept privat cu aplicarea termenilor și tarifelor neconforme, fapt ce poate afecta educația adulților,
evaluatorii în dreptul la certificare și prin urmare – în drepturi fundamentale, și anume: programele de formare
a. Art. 142 alin. (2), lit. i) al LP989/2002 din proiect, prevede că statul prin autoritatea continuă se realizează de
administrativă centrală în domeniul evaluării bunurilor ”organizează seminare, instruiri și instituții și organizații
conferințe tematice în domeniul evaluării”; acreditate sau autorizate
b. Art. 35 al Constituţiei prevede, că ”Dreptul la învăţătură este asigurat” și ”învățământul pentru astfel de activități,
de stat este gratuit”, astfel în condiția cînd statul obligă evaluatorii la învățământ continuu și ceea ce include posibilitatea
reglementează acest învățământ, acest învățământ obligatoriu și reglementat de stat urmează a fi participării organizațiilor
gratuit; necomerciale din domeniul
c. Stabilitatea în timp a cadrului normativ în domeniul evaluării demonstrează lipsa evaluării care, potrivit art. 19
justificării pentru instruirea repetată (fiecare 5 ani) a evaluatorilor. Cadrul normativ ce ține de lit. b) din Legea nr. 989/2002,
executarea procesului evaluării în R. Moldova a fost neschimbat până în prezent timp de 22 ani, au dreptul să asigure
iar aprobatele recent Standarde Internaționale de Evaluare timp de peste 20 ani nu au schimbări instruirea profesională a
radicale a concepțiilor și abordărilor de evaluare, astfel instruirea continuă este necesară doar membrilor și să organizeze
odată cu schimbarea cadrului normativ. cursuri de perfecționare.
Reglementarea propusă de
proiect are în vedere
coordonarea tematicii și a
conținutului programelor de
formare cu autoritatea
administrativă centrală din
domeniu, pentru a garanta
relevanța și calitatea
instruirii, fără ca aceasta să
presupună furnizarea directă
a educației de către stat. O
asemenea abordare respectă
principiul pieței libere a
serviciilor educaționale,
previne monopolizarea
instruirii și asigură
diversitatea ofertei, inclusiv
participarea organizațiilor
profesionale în procesul de
60

pregătire continuă a
evaluatorilor.
Totodată, invocarea art. 35
din Constituție nu este
aplicabilă în sensul propus de
obiecție, întrucât dreptul la
învățătură garantat de stat
vizează învățământul general
și profesional în cadrul
sistemului educațional
public, nu formarea continuă
aferentă unor profesii
reglementate care presupun
actualizarea periodică a
cunoștințelor ca parte a
responsabilității
profesionale. Formarea
continuă în profesiile
reglementate, inclusiv în
domeniul evaluării,
reprezintă o componentă a
standardului de calitate
profesională, nu o obligație
constituțională a statului de a
furniza gratuit servicii
educaționale pentru adulți în
afara sistemului de
învățământ public.
În ceea ce privește
argumentul legat de
stabilitatea cadrului
normativ, menționăm că,
indiferent de frecvența
modificărilor legislative,
procesul de evaluare implică
 61

aplicarea unor metode și

tehnici care evoluează,
inclusiv sub influența
standardelor internaționale, a
dezvoltării tehnologice și a
cerințelor pieței. Necesitatea
actualizării cunoștințelor nu
poate fi condiționată strict de
modificările formale ale
legislației, ci ține de buna
practică profesională și de
menținerea nivelului de
competență cerut de profesie.
56 Tot odată, AEERM cere să fie informată despre motivele inacțiunii AGCC la toate sesizările Se ia act
AEERM pe cazul modificării art. 21 alin. (1) lit. e) al LP989/2002 (necesitate cu care AGCC a Se ia act de observația
expus acordul încă prin scrisoarea nr. 36/01-08/758 din 12.11.2021), în vederea înlăturării viciu formulată de AEERM
normativ, folosit pentru a nu executa personal de evaluator obligațiunii de inspectare a obiectului privind necesitatea
evaluării. modificării art. 21 alin. (1) lit.
e) din Legea nr. 989/2002, cu
referire la caracterul de
„drept” al prevederii privind
inspectarea obiectului
evaluării și presupusa
utilizare abuzivă a acestei
formulări de către unii
evaluatori. Totodată,
subliniem că prevederea nu
va fi revizuită, întrucât
regimul drepturilor și
obligațiilor evaluatorilor este
aplicabil tuturor tipurilor de
evaluatori, indiferent de
categoria de bunuri evaluate,
și nu poate fi configurat
 62

distinct pentru o anumită

specializare.
Norma în vigoare stabilește
în mod corect că evaluatorul
are dreptul de a inspecta
obiectul evaluării, ceea ce
înseamnă că deține
prerogativa legală necesară
pentru accesul la obiectul
supus evaluării, inclusiv
pentru a solicita asigurarea
accesului din partea
deținătorului bunului. În
același timp, obligațiile
generale ale evaluatorului,
prevăzute la art. 22 lit. c) din
aceeași lege, impun
realizarea evaluării în mod
conștiincios, prin
identificarea corectă a
obiectului, stabilirea scopului
evaluării și luarea în
considerare a tuturor
factorilor esențiali care
influențează valoarea, ceea
ce presupune inclusiv
verificarea stării obiectului
atunci când acest lucru este
posibil și necesar.
Asociația 57 Referitor la instituirea mecanismului de reglementare a evaluării bunurilor mobile, considerăm că, Se ia act
Obștească la moment, nu există suficientă justificare pentru a introduce un nou mecanism de reglementare a Argumentarea este
„Societatea acestei activități antreprenoriale. Evaluarea bunurilor mobile este o activitate desfășurată atât în prezentată la pct. 1, 2 și 31.
Națională a cadrul unei evaluări independente, cât și în cadrul activităților de consultare financiară. Informația
Evaluatorilor privind valoarea bunurilor din această categorie este disponibilă într-o varietate de surse, atât
Profesioniști externe (liste de prețuri, nomenclatoare, prețuri de la furnizori), cât și interne ale deținătorului
 63

din Republica (contracte de vânzare – cumpărare, documente contabile și fiscale). Autorul proiectului de lege nu
Moldova” a prezentat o analiză a riscurilor, care ar face necesară impunerea unei astfel de reglementări.
(nr. 5 din Astfel, reglementarea suplimentară prin introducerea certificării specialiștilor care fac evaluarea
22.04.2025) acestei categorii de bunuri o considerăm drept un mecanism nejustificat de intervenție a statului
în activitatea de întreprinzător. În această ordine de idei, propunem excluderea din proiectul de
modificare a Legii referirere la reglementarea activității de evaluare a bunurilor imobile.
58 Referitor la componența Comisiei de certificare a evaluatorilor (art.15, (3), pct.c)) propunem Se acceptă
excluderea sintagmei ”un reprezentant al întreprinderii de evaluare din sectorul privat”. Legea cu Au fost operate modificări.
privire la activitatea de evaluare prevede mecansimul de co- reglementare a activității de evaluare,
fiind recunoscut rolul organizațiilor necomerciale (asociațiilor obșești profesionale) în art. 19.
Organizațiile necomerciale reprezintă majoritatea profesioniștilor ce activează pe piața serviciilor,
astfel, prezența acestora în comisia de certificare este justificată pentru apărarea drepturilor și
independenței profesiei. O întreprindere de evaluare din sectorul privat nu reprezintă comunitatea
profesională, astfel, rolul acesteia în comisia de certificare nu este justificată, și mai mult poate fi
tratată ca promovare a intereselor proprii. La fel, menționăm că inclusiv, AGCC a realizat acest
fapt în cazul constituirii comisiilor de certificare a inginerilor cadastrali și inginerilor geodezi în
proiectele de modificare a legilor respective, incluse în proiectul propus consultărilor publice.
59 Referitor la limitarea accesului în profesie a specialiștilor cu studii superioare în domeniile Se acceptă
economice și inginerești generale. Considerăm o măsură excesivă modificarea cerințelor față de Proiectul de lege menține
evaluatorii bunurilor imobile, prin excluderea posibilității accederii în profesie a specialiștilor, cerința studiilor superioare în
care dețin studii superioare în domeniul economic sau inginerie, limitându-se doar la specialiști domeniul științelor
ce dețin diplome de studii în domeniul evaluării, arhitecturii sau construcțiilor. Este de menționat economice. În ceea ce
că asemenea restricții nu există în nici un stat al Uniunii Europene, la nivel regional și național privește studiile necesare
fiind aprobate cerințe minime față de cunoștințele care trebuie să le posede un evaluator pentru evaluarea bunurilor
independent, iar acestea sunt confirmate de certificatele de competență obținute în cadrul mobile, argumentarea se
dezvoltării profesionale continue (a se vedea TEGOVA Minimum Educational Requirements). La regăsește la pct. 31.
fel, autorul proiectului de lege nu a prezentat nici o justificare pentru limitarea accesului în
profesie. În special, a se reține că specializarea în domeniul economic este justificată în cazurile
evaluării bunurilor imobile cu potențial investițional sau evaluării întreprinderilor (afacerilor),
unde se utilizează preponderent instrumente de analiză financiară. Din aceste considerente,
propunem păstrarea art.151, alin.(1) în redacția existentă.
60 Pentru asigurarea uniformității abordării față de dezvoltarea profesională contunuă, propunem de Nu se acceptă
introdus în lege numărul de ore pentru cursurile de instruire obligatorii pentru obținerea Detalierea procesului de
certificatului de calificare profesională, similar prevederilor introduse în legislația cu privire la formare continuă, inclusiv
activitatea de audit sau cea a mediatorilor. Acest fapt va permite crearea unei predictibilități în stabilirea duratei cursurilor și
 64

planificarea costurilor, care impun aceste programe de instruire continuă asupra companiilor de a numărului de ore de
evaluare, precum și asigurare a uniformității. instruire obligatorii pentru
obținerea certificatului de
competență profesională, va
fi reglementată la nivelul
actelor normative
subsecvente, și nu în lege.
Această abordare este
justificată de necesitatea
menținerii flexibilității
procesului de formare
profesională, astfel încât
conținutul, durata și structura
programelor de instruire să
poată fi ajustate
corespunzător evoluțiilor
cadrului normativ,
metodologiilor de evaluare,
cerințelor standardelor
internaționale și necesităților
reale ale pieței. Introducerea
unor astfel de detalii la nivel
de lege ar reduce capacitatea
de adaptare a sistemului de
formare la schimbările
intervenite în domeniu și ar
rigidiza procesul de
reglementare.
61 Propunem excluderea modificării art.18 în ceea ce privește elaborarea de către autoritatea Nu se acceptă
administrativă a codului de etică deoarece: Legea reglementează
a. Drepturile și obligațiile minime ale evaluatorului deja se conțin în Legea nr.989 din 2002, activitatea mai multor
b. Elaborarea și aprobarea codului deontologi al evalutorului este rolul organizațiilor categorii de evaluatori, nu
necomerciale profesionale și este deja prevăzut în art.19. Existența a două coduri de etică va crea doar a celor din domeniul
confuzie și nu este justificat. bunurilor imobile, iar
necesitatea introducerii unui
65

Cod de Etică aprobat de

autoritatea administrativă
centrală derivă din obligația
de a asigura un cadru unitar
de conduită profesională
pentru toți evaluatorii,
indiferent de specializare sau
apartenență la organizații
profesionale.
Deși Legea nr. 989/2002
stabilește drepturile,
obligațiile și restricțiile
generale ale evaluatorilor,
aceasta nu acoperă
complexitatea situațiilor de
ordin etic care apar în
exercitarea profesiei.
Normele de etică depășesc
simplele prevederi legale
privind drepturile și
obligațiile, vizând inclusiv
aspecte precum independența
profesională, conflictul de
interese, confidențialitatea,
integritatea în raportările de
evaluare și comportamentul
responsabil față de
beneficiari și societate.
Argumentul potrivit căruia
existența codurilor elaborate
de organizațiile profesionale
ar fi suficient nu poate fi
acceptat, întrucât aceste
coduri nu sunt aplicabile
tuturor evaluatorilor, ci doar
66

membrilor respectivelor
asociații. În practică, există
evaluatori care nu sunt afiliați
la nicio organizație
profesională, iar activitatea
lor nu poate fi lăsată în afara
oricărui cadru etic
reglementat. Fragmentarea
standardelor deontologice și
existența unor coduri
multiple, cu prevederi
diferite sau chiar
contradictorii, creează riscul
de inconsecvență în aplicarea
principiilor etice și poate
afecta credibilitatea profesiei
în ansamblu.
Prin urmare, instituirea unui
Cod de Etică unic, aprobat de
autoritatea administrativă
centrală, nu contravine
dreptului organizațiilor
profesionale de a elabora
propriile coduri
deontologice, ci stabilește un
fundament comun,
obligatoriu pentru toți
practicienii, indiferent de
afiliere. Acest cod-cadru va
reprezenta un minim de
exigență etică, lăsând
libertatea organizațiilor de a
dezvolta norme suplimentare,
adaptate specificului
activității membrilor lor, dar
 67

fără a putea coborî sub

standardele stabilite la nivel
național.
62 Art.201 nu este reglementată responsabilitatea autorității care colectează aceste rapoarte, precum Se ia act
și funcțiile care le va îndeplini în privința acestor rapoarte. Considerăm important de reglementat: Rapoartele de evaluare vor fi
perioada de păstrare a rapoartelor, care sunt acțiunile care urmează a fi întreprinse de autoritate: stocate permanent în
examinează, se expune asupra corectitudinii, sau altele; responsabilitatea funcționarilor în cazul Sistemul informațional
divulgării sau utilizării neautorizate a rapoartelor, etc. Registrul prețurilor bunurilor
imobile, iar aspectele
referitoare la păstrarea,
utilizarea, accesul și protecția
acestor informații vor fi
reglementate detaliat prin
Regulamentul cu privire la
modalitatea de ținere a
Registrului, care urmează a fi
aprobat de Guvern, în
conformitate cu cadrul
normativ în vigoare.
Legea stabilește cadrul
general privind
obligativitatea prezentării
rapoartelor de evaluare și
instituie Registrul ca
instrument de colectare și
sistematizare a acestora, însă
detalierea aspectelor tehnice,
procedurale și de
responsabilitate aferente
gestionării rapoartelor nu este
de competența legii, ci a
actului normativ subsecvent,
respectiv regulamentul de
aplicare.
 68

63 Referitor la instituirea procedurii de verificare a rapoartelor de evaluare de către Consiliul de Se ia act

verificare (art.202): considerăm că insituirea unui astfel de Consiliul de verificare, finanțat din Subliniem însă că
bugetul de stat, care să examineze rapoartele de evaluare întocmite de un evaluator independent mecanismul propus nu
la adresarea persoanelor fizice, juridice de drept privat și drept public este o imixtiune nejustificată reprezintă o imixtiune în
în activitatea antreprenorială și poate fi considerată o subrogare a funcției instanței de judecată activitatea antreprenorială și
sau unui expert judicial în cazul unei situații litigioase. Acestă procedură poate crea riscuri de nu afectează independența
povară financiară și adminstrativă pentru companiile de evaluare; restricționare a competențelor profesională a evaluatorilor,
și independenței profesionale a evaluatorului, într-o activitate care se bazează pe cunoștințe ci are caracter de măsură
specifice și capacități intelectuale ale specialistului; interferențe, inclusiv politice și administrative administrativă și preventivă,
în activitatea independentă cu potențială favorizare, prin opinie părtinitoare, a actorilor publici sau fundamentată pe necesitatea
unor anumiți actori pe piața imobiliară; perturbarea pieței prin reglementări excesive și rigide, asigurării calității procesului
ceea ce poate descuraja investițiile și încetini activitatea economică. de evaluare, protecției
beneficiarilor și credibilității
pieței, așa cum este motivat
în Nota de fundamentare a
proiectului.
În prezent, potrivit pct. 52 din
Hotărârea Guvernului nr.
817/2020, Comisia de
certificare a evaluatorilor
bunurilor imobile
organizează ședințe pentru
examinarea rapoartelor de
evaluare a bunurilor imobile,
prezentate de către persoane
terțe, în scopul verificării
respectării cadrului normativ
și a metodologiei de evaluare
aplicabile, inclusiv cu
invitarea și audierea
evaluatorilor care au elaborat
rapoartele respective.
Această practică
demonstrează că verificarea
rapoartelor în cadrul unui
 69

proces administrativ
structurat nu constituie o
restrângere a independenței
profesionale și nu substituie
în niciun mod rolul instanței
de judecată sau al experților
judiciari în procedurile
litigioase.
Noua reglementare urmărește
extinderea și consolidarea
acestui mecanism, prin
instituirea Consiliului de
verificare ca structură
distinctă, cu competențe
clare, asigurând astfel
uniformitatea și transparența
procesului de verificare
pentru toate categoriile de
evaluatori și tipurile de
rapoarte. Rolul Consiliului
este limitat la examinarea
aspectelor de conformitate cu
cerințele legale și
metodologice, fără a
interveni asupra opiniilor
profesionale exprimate în
cadrul evaluării, ci exclusiv
asupra respectării cadrului
normativ și a principiilor
deontologice.
64 La fel, în scopul îmbunătățirii procesului de evaluare în scopul impozitării, propunem să fie Se ia act
revăzute prevederele ce țin de contestarea rezultatelor evaluării în scopul impozitării în instanțele Potrivit art. 27 din Legea
de judecată, pentru a nu admite distorsiuni ale sistemului de evaluare în cazul când instanța decide nr.989/2002, evaluarea
să admită corectarea valorii bunului imobile în baza unui raport de evaluare individuală a unui bunurilor imobile în scopul
bun specific, nefiind revizuită valoarea pentru toate celelalte bunuri imobile din categoria din care impozitării este reglementată
 70

face parte obiectul evaluării. Această practică subminează principiul echitării și uniformității a clar ca fiind realizată prin
sistemului de evaluare masivă aplicat în Republica Moldova (a se vedea cazul bunului imobil evaluare masivă pentru
0121102.425 aprobat prin Ordinul ARFC nr. 86 din 2022). bunurile imobile tip și prin
evaluare individuală doar
pentru obiectele specifice,
conform metodologiilor
aprobate de autoritatea
administrativă centrală în
domeniul cadastrului
bunurilor imobile.
Contestarea valorilor stabilite
în procesul de evaluare
masivă nu conduce la
înlocuirea metodologiei
aplicate cu opinii exprimate
într-un raport de evaluare
individuală realizat în afara
cadrului metodologic
aprobat. Chiar și în situațiile
în care există litigii, soluțiile
se bazează pe aplicarea și
respectarea metodologiei
aprobate, iar nu pe
substituirea acesteia cu
evaluări individuale efectuate
în mod izolat.
Exemplul invocat privind
cazul bunului imobil
0121102.425, aprobat prin
Ordinul ARFC nr. 86 din
2022, nu contrazice acest
principiu, întrucât
recalcularea valorii
respective s-a realizat tot în
baza metodologiei legale
 71

aplicabile, prin ajustarea

coeficienților pentru a
reflecta mai corect realitatea
bunului imobil, și nu prin
simpla preluare a unei valori
stabilite într-un raport de
evaluare individuală fără
raportare la sistemul de
evaluare masivă.
Astfel, cadrul legal în vigoare
și metodologia de evaluare
pentru scopul impozitării
asigură deja protecția
împotriva distorsiunilor
semnalate, menținând
principiul echității și
uniformității în procesul de
stabilire a valorilor
impozabile. Eventualele
corecturi determinate în urma
contestațiilor nu pot produce
efecte decât prin aplicarea
regulilor metodologice
general valabile, iar nu prin
derogare de la acestea în
favoarea unui caz individual.
65 De ordin redacțional, propunem revizuirea redacției art. 15 (21), expusă în pct.5, alin.3) al Se acceptă
proiectului de Lege, și anume, substituirea sintagmei ”care permite asigurarea pieției serviciilor Au fost operate modificări.
de evaluare cu specialiști certificați” cu sintagma ”care permite asigirarea pieței serviciilor de
evaluare cu specialiști calificați, care corespund cerințelor minime stabilite în lege”. Întru
argumentarea propunerii dorim să menționăm că certificarea este un mecanism de reglementare a
profesiei independente de evaluator, care are scopul de a permite desfășurarea activității doar celor
specialiști, care corespund cerințelor minime stabilite de cadrul normativ național și care dețin
cunoștințele profesionale necesare exercitării profesiei. Prin revizuirea redacției considerăm că va
fi îmbunătățit conținutul alineatului și justificarea existenței mecanismului de certificare.
 72

Avizare repetată
Agenția 66 La pct. 7 din proiect: Se acceptă
Proprietății Se propune expunerea art. 15 alin. (7) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543/1998, cu Au fost operate modificări.
Publice următorul cuprins:
(nr. 05-04-3117 ,,(7) La bunurile imobile din administrarea/gestiunea Ministerului Apărării, Ministerului
din 29.04.2025) Afacerilor Interne şi organelor din subordinea lui, Serviciului de Informații și Securitate, precum
și Administrației Naționale a Penitenciarelor, lucrările cadastrale pot fi executate de aceste
instituții, dacă dispun de ingineri cadastrali certificați. La solicitare, lucrările cadastrale pot fi
executate și de entitățile ce execută aceste lucrări”.
67 Cu privire la propunerea de modificare a literei i) alin. (2) art. 9 al Legii nr. 29/2018 privind Se acceptă
delimitarea proprietății publice, Agenția informează că nu acceptă propunerea dată, or Ministerul A fost exclus.
Energiei, în calitate de autoritate publică centrală din domeniu, în ședințele de lucru a informat
despre necesitatea determinării terenurilor aferente stâlpilor electrici pentru activitatea sectorului
energetic, care, reprezintă unul de importanță națională.
Congresul 68 În Art. I din proiect (Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543/1998 (…), cu modificările Se ia act
Autorităților ulterioare, se modifică după cum urmează: În cadrul ședinței
Locale din În pct. 6 (Articolul 14 și 15 se expun în redacție nouă: …„Articolul 14. Tipurile și conținutul interinstituționale din
Moldova lucrării cadastrale Lucrările cadastrale se execută pentru bunurile imobile indicate în art. 4 alin. 12.05.2025, la care au
(nr. 131 din (3) și sunt de următoarele tipuri): participat reprezentanții
08.05.2025) propunem introducerea unui nou tip de lucrări cadastrale, anumecare se efectuează pentru Congresului Autorităților
înlăturarea erorilor sau neconformităților din cadastru (de ex., înlocuirea numărului cadastral Locale din Moldova și ai
convențional sau înlăturarea unor erori sau a unor date care nu corespund situației reale privind Ministerului Agriculturii și
bunurile imobile, titularii de drepturi sau drepturile acestora, înregistrate sau neînregistrate). Industriei Alimentare, s-a
clarificat că intervențiile
propuse nu se încadrează în
categoria lucrărilor
cadastrale, astfel cum acestea
sunt definite în actele
normative în vigoare.
69 În Art. I din proiect (Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543/1998 (…), cu modificările Se acceptă
ulterioare, se modifică după cum urmează: Propunerea a fost discutată și
În: (Articolul 15. Executanții lucrărilor cadastrale agreată în cadrul ședinței
Lucrările cadastrale se execută de către instituția de implementare şi structurile teritoriale ale interinstituționale din
acesteia, de întreprinderi de stat și private, care dispun în statul de personal, de cel puțin o 12.05.2025, la care au
persoană care deține diplomă de studii superioare de licență sau de studii profesionale, în participat reprezentanții
 73

domeniul cadastrului și organizării teritoriului sau geodeziei și a certificatului inginerului Congresului Autorităților
cadastral): Locale din Moldova și ai
cuvintele „întreprinderi de stat și private” este necesar a se substitui cu cuvintele Ministerului Agriculturii și
„persoane juridice de drept public și de drept privat, precum și întreprinzători individuali”. Industriei Alimentare. În
Proiectul discriminează autoritățile publice locale, prin excluderea acestora din categoria de urma consultărilor, proiectul
persoane juridice care pot dispune (în statele de personal) de ingineri cadastrali certificați. a fost ajustat în sensul
Totodată, atragem atenția că autorul proiectului a inclus anumite autorități publice centrale în substituirii sintagmei
această categorie („art. 15 alin. (7), iar explicația autorului din Sinteză că aceste entități dispun de „întreprinderi de stat și
categorie specială de bunuri nu are nicio legătură cu propunerea și raționamentele expuse de private” cu formularea
CALM. extinsă „persoane juridice de
Reiterăm, că autoritățile publice locale au cel mai mare volum de lucrări cadastrale ce necesită a drept public și de drept
fi executate, în regim continuu, de aceea sunt cele mai interesate în a avea în statele de personal privat, precum și
ingineri cadastrali certificați. Conform raționamentului proiectului se promovează interesele întreprinzători individuali”,
profesionale ale inginerilor cadastrali certificați, în detrimentul interesului public al autorităților pentru a asigura caracterul
publice locale și al comunităților locale, care, doar pentru câteva lucrări cadastrale contractate și incluziv al reglementării și
achitate sporadic (la necesitate), ar putea fi nevoite să achite mijloace financiare egale cu bugete pentru a evita orice formă de
publice anuale pentru asemenea angajați profesioniști. De asemenea, articolul vizat din proiect nu discriminare instituțională.
include posibilitatea desfășurării activității sub forma întreprinzătorului individual (persoană
fizică).
70 În Art. I din proiect (Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543/1998 (…), cu modificările Se ia act
ulterioare, se modifică după cum urmează: Conform regulilor de
În: (Articolul 157. Măsuri corective ortografie se utilizează
În cazurile de încălcare a normelor tehnice și legale sau a principiilor etice, inclusiv atunci când cuvîntul „corectitudinii”.
instituția de implementare constată multiple respingeri definitive ale lucrării cadastrale din cauza
corectitudinii lucrării cadastrale, situația se raportează autorității administrative, care este
împuternicită să aplice măsuri restrictive, conform prevederilor legii):
cuvântul „corectitudinii” este necesar a se substitui cu cuvântul „incorectitudinii” (sau
alternativ de substitui cu cuvintele „lipsei corectitudinii necesare”).
71 În Art. I din proiect (Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543/1998 (…), cu modificările Se ia act
ulterioare, se modifică după cum urmează: În redacția actuală temeiuri
La pct. 8 (Se completează cu articolele 153 – 158 cu următorul cuprins: Articolul 158. Condiții pot fi mai multe decît
de suspendare a certificatului inginerului cadastral (4) Suspendarea se aplică pentru situații solicitarea în scris a APL.
precum: e) lucrări cadastrale pe terenuri proprietate publică, în lipsa actelor prevăzute de lege):
după cuvintele „în lipsa actelor prevăzute de lege” necesită a se completa cu sintagma
 74

„sau în lipsa solicitării în scris din partea autorității publice executive a administrației
publice locale sau, în cazul terenurilor statului, solicitării în scris din partea autorității
publice responsabile de administrarea terenurilor proprietate a statului” (această ipoteză
este necesară, în cazul lucrărilor cadastrale ocazionate de expunerea și adjudecarea terenurilor la
licitație publică sau necesitatea soluționării unor dispute/litigii funciare ș.a.)
72 În Art. I din proiect (Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543/1998 (…), cu modificările Se ia act
ulterioare, se modifică după cum urmează: Mecanismul prevăzut la art.
Referitor la pct. 9 (La articolul 23 alineatul (4) primul enunț va avea următorul cuprins: 23 alin. (4) din Legea
„Registrul bunurilor imobile conţine un capitol-supliment privind valoarea bunului imobil, cadastrului bunurilor
estimată de către organele cadastrale teritoriale, în baza modelelor de evaluare, aprobate de imobile, în redacția propusă
către autoritatea administrative centrală în domeniul evaluării bunurilor.”): prin proiect, se referă la
la aspectele de modificare în cauză, solicităm luarea în considerație a faptului că, în reflectarea valorii bunului
procedura de promovare a proiectului de lege privind politica bugetar fiscală pentru anul imobil în Registrul bunurilor
2026, CALM propune să fie modificată norma corespunzătoare din Codul fiscal (art. 279), imobile, în baza evaluării
astfel încât să fie încorporată regula actuală din art. 4 alin. (2) din Legea nr. 1056/2000 (care expiră efectuate de organele
la 31.12.2025), care permite APL să determine valorile bunurilor în scopul impozitării (inclusiv cadastrale teritoriale conform
bunurile neînregistrate, ceea ce nu este prevăzut și asigurat de modelele de evaluare masivă) modelelor aprobate de
conform valorii de inventariere apreciate de către comisiile de specialitate formate în cadrul autoritatea administrativă
primăriilor, constituite și care activează conform hotărârii de Guvern nr. 193/2024. De asemenea, centrală în domeniul
CALM propune să se extindă acest mecanism, prin care APL estimează valorile bunurilor din evaluării.
UAT în scopul impozitării - la toate categoriile de bunuri și titulari de drepturi, precum și cu Totodată, se menționează că
posibilitatea contractării individuale, din surse proprii, pe piața liberă a serviciilor de evaluare. Regulamentul cu privire la
aprecierea sau actualizarea
valorii de inventariere a
bunurilor imobile în scopul
impozitării, aprobat ca Anexa
nr. 3 la Hotărârea Guvernului
nr. 827/2020, reprezintă un
mecanism tranzitoriu,
destinat exclusiv pentru
localitățile în care nu a fost
încă realizată evaluarea
generală, în special pentru
casele de locuit din mediul
rural. Acesta rămâne
75

aplicabil până la finalizarea

evaluării generale în baza
modelului aprobat prin
Ordinul Agenției Geodezie,
Cartografie și Cadastru nr.
60/2024 și a reevaluării
generale realizate în temeiul
modelului aprobat prin
Ordinul Agenției Relații
Funciare și Cadastru nr.
91/2023.
Propunerile formulate de
CALM privind extinderea
posibilității de estimare a
valorii în scopul impozitării
de către autoritățile publice
locale, inclusiv prin comisiile
constituite conform Hotărârii
Guvernului nr. 193/2024,
intră în sfera politicii fiscale
și urmează a fi analizate în
cadrul procedurii de
promovare a proiectului de
lege privind politica bugetar-
fiscală pentru anul 2026,
inclusiv prin corelare cu
eventualele modificări ale
art. 279 din Codul fiscal.
Până la acel moment, se
menține aplicabilitatea
cadrului existent, care
prevede expres competențele
autorității administrative
centrale în domeniul
evaluării în ceea ce privește
 76

aprobarea modelelor și
coordonarea procesului de
reflectare a valorii în registrul
bunurilor imobile.
73 Referitor la Art. III. (Legea nr. 989/2002 cu privire la activitatea de evaluare (…) cu modificările Se acceptă
ulterioare : La articolul 5, alineatul (4) litera b) cuvintele „autorităților administrației publice Propunerea formulată a fost
locale” se substituie cu cuvintele „unităților administrativ-teritoriale”): discutată și agreată în cadrul
Reiterăm, că printr-o modificare recentă a Legii nr. 989/2002 (art. 5 alin. (4) au fost introduse ședinței interinstituționale
prevederi care impun sarcini oneroase APL, fără a se compensa în prealabil costurile din 12.05.2025, la care au
(obligativitatea efectuării rapoartelor de evaluare la fiecare dare în arendă sau locațiune), totodată, participat reprezentanții
prin aceste prevederi promovându-se deschis interesele înguste de grup (ale evaluatorilor), în Congresului Autorităților
detrimentul bugetelor locale, limitându-se drastic autonomia locală, cu generarea unor Locale din Moldova și ai
coliziuni legale. În acest sens, accentuăm, că Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru a Ministerului Agriculturii și
recunoscut în adresa sa către CALM (nr. 36/01-08/103 din 30.01.2025), că actualmente, nu Industriei Alimentare.
există capacități suficiente ale evaluatorilor de a efectua un număr suficient (necesar) de În urma consultărilor, s-a
rapoarte de evaluare, impunându-se și modificarea corespunzătoare a Legii nr. 989/2002 (5) convenit asupra operării unei
alin. (4) lit. b) (în redacția Legii nr. 202/2024). divizări tehnico-legislative a
Amintim, că prin art. 5 (Tipurile de evaluare) alin. (4) lit. b) din Legea nr. 989/2002, în redacția literei b) de la alineatul (4) al
Legii nr. 202/2024, s-a stabilit că: articolului 5 din Legea nr.
„Evaluarea obligatorie se efectuează în cazul: transmiterii dreptului de folosință asupra 989/2002, în două subpuncte
obiectelor proprietate publică a statului/autorităților administrației publice locale propuse distincte, pentru a reflecta
pentru darea în arendă/locațiune/superficie către persoane fizice întreprinzători individuali sau diferențiat regimul juridic
persoane juridice, altele decât cele de drept public și autoritățile administrației publice centrale aplicabil bunurilor
și locale”. proprietate publică în funcție
Reieșind din conținutul „Sintezei obiecțiilor și propunerilor (recomandărilor) la proiectul de de titularul dreptului de
hotărâre privind aprobarea proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 989/2002 cu privire la proprietate și de tipul actului
activitatea de evaluare”, propunerea respectivă a fost acceptată de către autorul proiectului juridic prin care se transmite
(Agenția Geodezie, Cartografie si Cadastru), în procedura de avizare, la inițiativa folosința. Astfel:
Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării al Republicii Moldova (materialele – litera b) va reglementa
proiectului de lege pot fi consultate la adresa: expres situațiile în care
[Link] evaluarea obligatorie se
7060/language/ro-RO/[Link]). aplică transmiterii dreptului
Menționăm că prin modificarea în cauză a fost admisă coliziunea legală (cu Legea nr. 436/2006 de folosință asupra bunurilor
privind administrația publică locală, art. 77) și au fost încălcate alte două norme legale (ale proprietate publică a statului
Legii nr. 436/2006), care apără interesele legitime ale autorităților administrației publice locale, și către persoane fizice,
 77

totodată, prin aceste modificări vor fi afectate considerabil bugetele locale și activitatea întreprinzători individuali
administrativă în primării. sau persoane juridice, altele
Astfel, APL este împovărată financiar și administrativ cu obligația de a comanda și achita rapoarte decât cele de drept public și
de evaluare la fiecare caz de arendă sau locațiune a bunurilor UAT, însă nu există nici justificare autoritățile administrației
economică a rapoartelor de evaluare individuale raportate la veniturile din arendă/chirie. Costurile publice;
rapoartelor de evaluare și timpul necesar pentru organizarea acestora (costuri financiare și costuri – litera b¹) va prevedea că, în
administrative) sunt comensurabile cu sumele încasate pentru arenda sau chiria bunurilor, ceea ce cazul bunurilor proprietate
duce la absurd această nouă obligativitate legală ce a fost introdusă în Legea nr. 989/2002. publică a unităților
Regulile aplicate până în prezent în materie s-au bazat pe utilizarea sistemică a prețului normativ administrativ-teritoriale,
și a propriilor regulamente, aprobate prin deciziile consiliilor locale. evaluarea obligatorie se
Regula în materie conformă raționamentelor expuse de Curtea Constituțională în aplică exclusiv în cazul
Hotărârea sa nr. 19 din 31.10.2023 este că statul își aprobă metodologiile de aplicare a constituirii dreptului de
plăților pentru folosirea bunurilor sale (prin hotărâre de Guvern), iar consiliile locale superficie.
aprobă regulile care vizează folosirea bunurilor UAT, reieșind din minimele general
acceptate (de ex., prețul de referință (normativ) propus prin proiectul de lege cu privire la
modificarea Legii nr. 121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice (număr
unic 103/MDED/2025).
Totodată, modificarea propusă prin proiectul de lege, ca și modificarea Legii nr. 989/2002 prin
Legea nr. 202/2024, - intră în coliziune cu prevederile art. 77 alin. (3) din Legea nr. 436/2006,
care prevede că:
„Pentru încheierea actelor juridice de dispoziție privind bunurile proprietate publică a unității
administrativ-teritoriale cu persoanele fizice și persoanele juridice de drept privat este necesară
întocmirea raportului de evaluare”.
Darea în arendă sau în locațiune a bunurilor nu sunt acte juridice de dispoziție, ci acte de
administrare (art. 311 alin. (2) și alin. (3), art. 19 alin. (1) lit. b), art. 550 alin. (1) din Codul civil
modernizat).
Art. 311 prevede expres că:
„(2) Act juridic de administrare este actul prin care se urmăreşte o obişnuită punere în valoare a
unui bun sau patrimoniu.
(3) Act juridic de dispoziţie este actul care are ca rezultat ieşirea din patrimoniu a unui drept sau
grevarea cu drepturi reale limitate”.
Prin urmare, Legea nr. 436/2006 clar impune obligativitatea raportului de evaluare doar în
cazul actelor juridice de dispoziție.
 78

Menționăm, că modificarea Legii nr. 989/2002, nu a fost avizată cu CALM, care este unica
asociație reprezentantivă a APL, contrar prevederilor art. 81 alin. (6) din Legea nr. 436/2006
care stabilește că:
„Procedurile de distribuire a resurselor financiare proprii ale autorităţilor publice locale,
precum şi orice modificare a legislaţiei referitoare la funcţionarea sistemului finanţelor publice
locale vor fi coordonate în mod obligatoriu cu structurile reprezentative ale autorităţilor publice
locale”,
precum și contrar prevederilor art. 6 alin. (5) din Legea nr. 436/2006, care stabilește că:
„Autorităţile administraţiei publice centrale consultă asociaţiile representative ale autorităţilor
administraţiei publice locale în problemele ce ţin de administraţia publică locală”.
Prin această modificare se ignoră raționamentele expuse în hotărârea Curții Constituționale
nr. 19 din 31 octombrie 2023 prin care au fost anulate alin. (8) și alin. (11) din art. 10 din Legea
nr. 1308/1997, și care a recunoscut marja largă de discreție a consiliilor locale în materie de punere
în valoare a bunurilor și stabilire a plăților pentru folosirea acestora, precum și a încasărilor în
bugetele locale.
Astfel, modificarea Legii nr. 989/2002 prin Legea nr. 202/2024 este afectată de o prezumție
de neconstituționalitate. Mai mult, este regretabil că asupra acestei modificări planează
bănuiala rezonabilă că a fost promovată în interesele profesionale ale întreprinderilor care
efectează evaluări, fiind favorizați evaluatorii în detrimentrul bugetelor publice locale.
Având în vedere argumentele expuse, inclusiv coliziunile legale admise și faptul că noile
prevederi care au intrat în vigoare la 25.02.2025 împovărează excesiv bugetele locale (și
APL) cu obligații oneroase și costisitoare de a comanda și efectua rapoarte de evaluare în
fiecare caz de folosință contra plată a bunurilor sale (și nici nu există capacități suficiente
ale evaluatorilor, în acest sens), solicităm modificarea art. 5 alin. (4) lit. b) din Legea nr.
989/2002, în redacția Legii nr. 202/2024, astfel încât rapoarte de evaluare a bunurilor UAT
să se realizeze doar pentru actele de dispoziție (înstrăinare, superficie).
CALM atrage atenția asupra impactului financiar sporit al reglementării asupra APL și
insistă pe luarea în considerație a obiecțiilor și propunerilor expuse supra, în procedura de
promovare a proiectului.
Ministerul 74 Legea nr. 989/2002 cu privire la activitatea de evaluare Se acceptă
Agriculturii și Conform prevederilor art. 5 alin. (4) lit .b) din Legea nr. 989/2002, evaluarea obligatorie se Propunerea formulată a fost
Industriei efectuează în cazul „transmiterii dreptului de folosință asupra obiectelor proprietate publică a discutată și agreată în cadrul
Alimentare statului/autorităților administrației publice locale propuse pentru darea în ședinței interinstituționale
(nr. 16-05/1275 arendă/locațiune/superficie către persoane fizice întreprinzători individuali sau persoane juridice, din 12.05.2025, la care au
din 07.05.2025) altele decât cele de drept public și autoritățile administrației publice centrale și locale. participat reprezentanții
 79

Astfel, autoritățile publice locale întimpină impedimente la transmiterea în arendă a terenurilor cu Congresului Autorităților
destinație agricolă din considerentul că este necesar să fie efectuată evaluarea dată indiferent de Locale din Moldova și ai
termenul arendei și suprafața acestuia. Conform informației autorităților publice locale în unele Ministerului Agriculturii și
cazuri unde suprafețele de terenuri sunt mici, costul arendei poate fi mai mic decât costul Industriei Alimentare.
raportului de evaluare a terenului. Modificarea este expusă în
Din aceste considerente, este necesar reglementarea de către AGCC, care este autoritatea pct. 73 a prezentei sinteze.
administrativă centrală responsabilă de realizarea politicii de stat în domeniul evaluării, a unor
indicatori în acest scop în Legea nr.989/2002. De asemenea, pînă la definitivarea proiectului de
lege este necesar de examinat propunerile Camerei Notariale din RM expediate prin scrisoarea
nr.474/2025 din 15.04.2025 și de identificat soluții juridice în acest scop.
75 Legea nr. 989/2002 cu privire la activitatea de evaluare Se ia act
Totodată, la art.202 considerăm necesar includerea în Consiliul de verificare și evaluare a Propunerea este deja
rapoartelor, a specialiștilor din cadrul autorităților administrative și instituții care au funcții și reflectată în conținutul
competențe în domeniul evaluării pentru a aprecia și verifica rapoartele de evaluare (ASPI, CNPF proiectului de lege, la art. 202
etc.). alin. (3).
Camera de 76 CCI a RM a prezentat un aviz în care au fost evidențiate obiecții fundamentale, în special cu Se ia act
Comerț și privire la introducerea unui nou act permisiv și anume certificatul pentru evaluatorul bunurilor Argumentarea se regăsește la
Industrie mobile. pct. 1, 2 și 31 a prezentei
(nr. 274-03/17 În contextul eforturilor de aliniere a legislației naționale la cea a Uniunii Europene, ținem să iterăm sinteze.
din 13.05.2025) că introducerea unui act permisiv nou pentru activitatea de evaluator al bunurilor mobile
contravine practicilor statelor membre ale UE. Astfel, în statele membre ale UE, această activitate
nu este supusă unor proceduri de autorizare/certificare din partea statului.
În România, această activitate la fel nu este autorizată de către stat, fiind reglementată de către
asociația profesională a evaluatorilor, ANEVAR. Informația respectivă, care confirmă că în UE
statul nu intervine în certificarea/autorizarea acestui gen de activitate este accesibilă în Registrul
profesiilor reglementate la nivel european al Comisiei Europene, disponibil la următoarea pagină:
[Link]
Având, în vedere că introducerea unui act persmisiv pentru evaluatorii de bunuri mobile va genera
contradicții semnificative față de practicile Uniunii Europene, va constitui un obstacol în procesul
de armonizare legislațivă, și va crea o incertitudine pentru activitatea de evaluare, considerăm că
promovarea acestei inițiative legislative nu este oportună la etapa actuală.
Totodată, reiterăm deschiderea CCI a RM, care deține experiența și capacitățile necesare în
domeniu, pentru a colabora în vederea identificării celor mai bune soluții și pentru asigurarea unui
cadru normativ și instituțional eficient în domeniul evaluării bunurilor mobile.
 80

Ministerul 77 La [Link] - Legea nr.989/2002 cu privire la activitatea de evaluare Se ia act

Dezvoltării Având în vedere că, potrivit pct.5 din proiect la art. 15 se propune instituirea unui nou act La data de 19.05.2025 a fost
Economice și permisiv – „certificatul de evaluator de bunuri mobile”, conform art. 4 alin. (12) din Legea organizată o ședință
Digitalizării nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător, este necesară interinstituțională la care au
(nr. 17-1364 justificarea expresă a introducerii acestuia. În acest sens, se impune justificarea expresă a participat reprezentanții
din 12.05.2025) imposibilității gestionării sau remedierii riscurilor asociate acestei activități prin măsuri Ministerului Dezvoltării
alternative de reglementare mai puțin restrictive, precum notificarea sau mecanismele de Economice și Digitalizării, în
autoreglementare. cadrul căreia au fost discutate
în mod detaliat opțiunile
privind reglementarea
activității de evaluare a
bunurilor mobile.
Reprezentanții Ministerului
au exprimat rezerve față de
instituirea unui nou act
permisiv. În cadrul ședinței
au fost discutate alternative,
precum certificarea prin
organizații necomerciale,
constituirea unei asociații a
acestor organizații, sau
instituirea unui mecanism de
evidență electronică, fără
caracter permisiv, similar
registrului administratorilor
autorizați.
Cu toate acestea, în lipsa
identificării unei soluții de
compromis care să răspundă
cumulativ exigențelor de
transparență, calitate
profesională, responsabilitate
și control administrativ, și
având în vedere caracterul
specializat al activității de
81

evaluare a bunurilor mobile,

cu implicații directe asupra
patrimoniului public și
privat, precum și asupra
procedurilor judiciare, fiscale
sau de executare, Agenția
Geodezie, Cartografie și
Cadastru a menținut opțiunea
instituirii unui certificat cu
statut de act permisiv.
Această soluție este
justificată în mod expres de
imposibilitatea gestionării
riscurilor prin mijloace mai
puțin restrictive, întrucât nu
există în prezent mecanisme
eficiente de supraveghere a
pregătirii profesionale, a
eticii și a calității prestațiilor
în acest domeniu, iar
autoreglementarea nu poate
asigura uniformitate și
garanții suficiente pentru
protejarea interesului public.
În conformitate cu pct. 236
din Hotărârea Guvernului nr.
610/2018 privind cerințele
față de documentația de
elaborare a proiectelor de
acte normative, versiunea
finală a proiectului reflectă
punctul de vedere al
autorității responsabile –
Agenția Geodezie,
Cartografie și Cadastru.
 82

Comisia 781. Cu referire la art. III pct. 4 din proiectul de lege, ce vizează completarea Legii nr. 989/2002 cu Se acceptă
Națională a privire la activitatea de evaluare cu art. 144 lit. a), reiterăm obiecțiile prezentate în Avizul nr. 06- Se acceptă. În urma
Pieței 4/1886 din 25.04.2025. Or, documentele de politici, emiterea cărora urmează a fi arogată unei consultărilor și coordonării
Financiare singure autorități, vor asigura o abordare coerentă și integrată în elaborarea politicilor, a cu reprezentanții Comisiei
(nr. 06-4/2099 metodologiilor și a standardelor profesionale aplicabile tuturor categoriilor de evaluare din sfera Naționale a Pieței Financiare,
din 15.05.2025) bunurilor mobile și imobile. Totodată, actele normative subordonate legii, rămân în prevederea a fost revizuită,
responsabilitatea autorităților competente respective, pentru a reflecta specificul obiectelor de fiind exclusă sintagma
evaluare și a susține procesul de specializare a profesioniștilor. „documente de politici” din
conținutul art. 144 lit. a)
propus în proiectul de lege.
791. Cu referire la art. III pct. 5 alin. 1) din proiectul de Lege, ce se referă la modificările aferente art. Se acceptă
15 alin. (1) din Legea nr. 989/2002 cu privire la activitatea de evaluare, reținem că deși în pct. 50 Modificările au fost operate.
din Sinteza la proiectul de lege obiecția CNPF se acceptă, nu au fost operate modificările
corespunzătoare.
Expertizare
Centrul 80 Articolul 15, alineatul 2 Se acceptă
Național „Responsabilitatea pentru corectitudinea executării lucrării cadastrale și transmiterea acesteia Au fost operate modificări.
Anticorupție spre recepție, o poartă inginerul cadastral certificat, angajat al entităţii executante a lucrării
(nr. cadastrale.”
ELO25/10540 Obiecții:
din 06.05.2025) Considerǎm improprie utilizarea termenului de „responsabilitate” în acest context, aça cum
acesta semnificǎ starea psihologicǎ a persoanei care are capacitatea de a înţelege. Respectarea
congruenței termenilor utilizați și asigurarea eficienței normei vizate poate fi realizatǎ prin
utilizarea termenului de
„rǎspundere”. În linii mari, rǎspunderea juridicǎ reprezintǎ obligaţia subiectului de a suporta
consecinţele nerespectǎrii unei norme juridice în vigoare, în vederea restabilirii ordinii de drept.
Respectiv, pentru a limita tentativele de eschivare de la obligația de a suporta consecințele juridice
a unei executǎri neconforme a lucrǎrilor cadastrale, considerǎm oportunǎ substituirea termenului
„responsabilitate” cu „răspundere”. Acest termen este preferabil și în raport cu exigențele
constituționale privind claritatea și previzibilitatea legii. În Hotǎrârea nr. 26 din 23 noiembrie
2010, Curtea Constituționalǎ a reținut cǎ: „Pentru a corespunde celor trei criterii de calitate –
accesibilitate, previzibilitate şi claritate – norma de drept trebuie să fie formulată cu suficientă
precizie, astfel încît să permită persoanei să decidă asupra conduitei sale şi să prevadă, în mod
rezonabil, în funcţie de circumstanţele cauzei, consecinţele acestei conduite. În caz contrar, cu
toate că legea conţine o normă de drept care aparent descrie conduita persoanei în situaţia dată,
 83

persoana poate pretinde că nu-şi cunoaşte drepturile şi obligaţiile. Într-o astfel de interpretare,
norma ce nu corespunde criteriilor clarităţii este contrară art. 23 din Constituţie […].”
Recomandări:
Substituirea termenului „responsabilitate” cu „răspundere”.
81 Articolul 15/6, alineatul 2 Se acceptă
„INST are responsabilitatea de a coordona, supraveghea și verifica executarea lucrărilor Au fost operate modificări.
cadastrale, garantând conformitatea acestora cu cerințele stabilite de actele normative.”
Obiecții:
În sens complementar recomandǎrii expuse supra, notǎm cǎ în vederea asigurǎrii unei
supravegheri de stat eficiente și pentru a reflecta mai exact o sarcinǎ legalǎ, ar putea fi mai
oportunǎ utilizarea sintagmei „are obligația”. Aceasta ar accentua imperativul legal instituit
Inspectoratului Național pentru Supraveghere Tehnicǎ de a coordona, supraveghea și verifica
executarea lucrǎrilor cadastrale. Formularea propusǎ de autor, în sens contrar, atribuie
incertitudine obligaţiilor reglementate şi drept consecinţǎ creeazǎ precondiţii pentru aplicarea
discreţionarǎ a normei. Utilizarea termenului „are responsabilitate” ar putea diminua caracterul
imperativ al normei şi ar permite eludarea acesteia. În acest sens accentuǎm faptul cǎ o normǎ este
clarǎ, accesibilǎ şi previzibilǎ numai atunci cînd este redactatǎ cu suficientǎ precizie în aşa fel
încît sǎ permitǎ oricǎrei persoane sǎ îşi corecteze conduita şi sǎ fie capabilǎ, cu consiliere adecvatǎ,
sǎ prevadǎ într-o mǎsurǎ rezonabilǎ consecinţele care pot apǎrea dintr-o normǎ.
Recomandări:
Substituirea termenului „responsabilitatea” cu „obligația”.
82 Articolul 15/7 , alineatul 2 Se acceptă
„În cazurile de încălcare a normelor tehnice și legale sau a principiilor etice, inclusiv atunci când Au fost operate modificări.
instituția de implementare constată multiple respingeri definitive ale lucrării cadastrale din cauza
corectitudinii lucrării cadastrale, situația se raportează autorității administrative, care este
împuternicită să aplice măsuri restrictive, conform prevederilor legii.”
Obiecții:
Sintagma „principii etice” poate genera o aplicare abuzivǎ a normei și instituirea nefondatǎ a
mǎsurilor restrictive inginerilor cadastrali, aça cum aceasta este susceptibilǎ de a fi interpretatǎ în
mod subiectiv și inechitabil. Introducerea termenului „principii etice” poate crea riscul ca
mǎsurile restrictive sǎ fie aplicate în mod disproporționat și nefondat, în baza unor percepții
personale ale autoritǎții administrative care este împuternicitǎ sǎ aplice mǎsuri restrictive. Pentru
a evita abuzurile și pentru a asigura aplicarea corectǎ și echitabilǎ a mǎsurilor restrictive, este
esențial ca reglementarea sǎ fie clarǎ, precisǎ și sǎ se bazeze pe criterii obiective. În acest sens,
cadrul legal opereazǎ cu termenii „bunele moravuri” și „ordinea publică”, utilizați pe larg și
 84

interpretați unitar și frecvent, acest noțiuni ar putea oferi o aplicare uniformǎ și exclusiv întemeiatǎ
a mǎsurilor restrictive.
Recomandări:
Substituirea sintagmei „principiilor etice” cu „ordininii publice și bunelor moravuri”.
83 Articolul 15/8, alineat 1 Se acceptă
„Urmare a examinării informațiilor și datelor, audierilor și materialelor de control constatate de Au fost operate modificări.
INST, a lipsei sau insuficienței cunoștințelor, sau a încălcărilor premeditate sau din neglijentă,
Comisia de certificare aplică măsuri restrictive.”
Obiecții:
Temeiul de aplicare a mǎsurilor restrictive - „lipsei sau insuficienței cunoștințelor” este
interpretabil în lipsa unei proceduri exhaustiv stabilite și a criteriilor de evaluare, termenul
„insuficiența” cunoçtințelor amplificǎ ambiguitatea acestui temei. În lipsa unor criterii clare,
prezenta formulare poate genera aplicarea inechitabilǎ a mǎsurilor restrictive, în funcție de
discreția comisiei de certificare, fapt care poate genera riscuri de corupție.
Recomandări:
Excluderea textului „a lipsei sau insuficienței cunoștințelor”.
84 Concluzia expertizei: Se ia act
Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (reglementarea activitǎții în domeniul
geodeziei, cadastrului și evaluǎrii bunurilor imobile) a fost elaborat de Agenția Geodezie,
Cartografie și Cadastru în vederea modernizǎrii cadrului legislativ vizat, creçterii calitǎții
serviciilor geodezice, cartografice și cadastrale în Republica Moldova și la eficientizarea
activitǎților desfǎçurate în acest domeniu.
Autorul a prezentat Sinteza avizelor parvenite în cadrul procesului de consultare publicǎ a
proiectului de cǎtre autoritǎțile responsabile de implementarea prevederilor conţinute în
proiect/instituţiilor interesate, fapt ce denotǎ aspectul definitivat al acestuia și întrunirea condițiilor
stabilite de prevederile art.36 al Legii nr.100/2017, coroborat art.28 al Legii nr.82/2017 - pentru
efectuarea expertizei anticorupție.
În procesul de promovare a proiectului, au fost respectate rigorile de asigurare a transparenţei
decizionale statuate de prevederile art.8 lit.a)-d) al Legii nr. 239-XVI din 13 noiembrie 2008
privind transparenţa în procesul decizional.
Nota de fundamentare a proiectului a fost întocmitǎ cu respectarea exigențelor de tehnicǎ
legislativǎ statuate de prevederile art.30 lit.a)-f) al Legii cu privire la actele normative nr.100 din
22 decembrie 2017.
 85

Prevederile proiectului conţin factori de risc precum: - Formulare ambiguǎ care admite interpretǎri
abuzive; - Utilizarea neuniformǎ a termenilor - Atribuții care admit derogǎri și interpretǎri
abuzive; - Introducerea termenilor noi care nu au o definiție în legislație sau în proiect.
Implementarea prevederilor propuse, poate contribui la realizarea interesului public vizat de
proiect, fapt care nu este detrimentul interesului public general (în sensul prevǎzut de prevederile
Legii integritǎţii nr.82 din 25 mai 2017), sub reverva implementǎrii recomandǎrilor expuse la
capitolul III al prezentului raport de expertizǎ anticorupție.
Ministerul 85 Art. I, modificări propuse la Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543/1998: Se acceptă parțial
Justiției În dispoziția de modificare, la indicarea sursei de publicare, textul „republicată:” se va substitui cu Se acceptă. Au fost operate
(nr. 04/2-4603 cuvintele „republicată în”. modificări.
din 19.05.2025) La pct. 1, prin care se modifică art. 2, la sbp. 2) textul „noțiunea:” se va substitui cu cuvântul Se acceptă. Au fost operate
„noțiunile”, iar la definirea noțiunii de „certificat de competență profesională” după cuvintele modificări.
„domeniul cadastrului” se va completa cu cuvintele „bunurilor imobile”, conform terminologiei
Legii nr. 1543/1998. Totodată, se va face o distincție între certificat de competență profesională,
care este un act de studii și certificat în calitate de act permisiv. Astfel, actul de studii atestă
finalizarea unui program de formare, pe când actul permisiv confirmă promovarea procedurii de
certificare în domeniu și dreptul de a desfășura activitatea în cauză. Prin urmare, termenul de 5
ani ar fi pentru valabilitatea actului permisiv, dar nu al actului de studii. În acest context, se vor
revizui și restul cazurilor similare din proiect în care se prevede un termen de valabilitate al actelor
de studii.
Modificarea propusă la pct. 2, ce vizează art. 3 alin. (2), contravine prevederilor art. 1 alin. (1) din Se acceptă. A fost exclus.
Legea nr. 1543/1998, potrivit cărora „Prezenta lege stabileşte modul de creare şi de ţinere a
cadastrului bunurilor imobile, prin care se asigură recunoaşterea publică a dreptului de proprietate
şi a altor drepturi patrimoniale asupra bunurilor imobile, ocrotirea de către stat a acestor drepturi,
susţinerea sistemului de impozitare şi a pieţei imobiliare.”. Observația dată este valabilă și pentru
pct. 11, ce vizează modificarea art. 36 alin. (2). Se acceptă. Au fost operate
La pct. 3, modificarea art. 5 alin. (2) se va revizui, întrucât are un conținut defectuos și neclar. Se modificări.
consideră oportună menținerea redacției actuale a alin. (2). Se acceptă. Au fost operate
La pct. 5, pentru a clarifica incidența expresiei „a rămas mai mult de 6 (șase) luni” în context, modificări.
sugerăm autorului reformularea soluției normative propuse, deoarece este formulată defectuos.
Totodată, se va examina dacă nu este excesivă obligația reatestări registratorului pentru orice tip
de încălcare comisă (de ex. care nu are impact). Propunem să se precizeze tipul sau gravitatea
încălcării care atrage reatestarea registratorului.
La pct. 6:
 86

- dispoziția de modificare se va reda în felul următor: „Articolele 14 și 15 vor avea următorul Se acceptă. Au fost operate
cuprins:”. Se va reține că, în cazul expunerii în redacție nouă a conținutului unui element structural modificări.
sau a unei părți a acestuia, se va utiliza sintagma „va avea următorul cuprins:”, urmată de redarea
noului text (observație valabilă pentru toate cazurile similare din proiect, spre exemplu: la Art. III
pct. 5, 6, 7, 8, 10 etc.);
- cu referire la redacția propusă a art. 14 alin. (1) lit. l) privind tipul lucrării cadastrale de Se ia act. Se menține redacția
„transpunerea în teren a coordonatelor punctelor de cotitură a hotarelor”, atenționăm că astfel de autorului.
terminologie nu este menționată nici în textul Legii nr. 1543/1998, nici în conținutul proiectului
propus. Astfel, tipul respectiv necesită a fi concretizat de către autorul proiectului;
- cu referire la soluția normativă propusă pentru art. 15 alin. (1), se va exclude textul „care deține Se acceptă. A fost exclus.
diplomă de studii superioare de licență sau de studii profesionale, în domeniul cadastrului și
organizării teritoriului sau geodeziei și a”, deoarece este excedent în contextul în care obținerea
certificatului este condiționată de deținerea acestor acte. Se acceptă. Au fost operate
Totodată, întru asigurarea normei cu conținut clar și constant recomandăm după sintagma modificări.
„întreprinderi de stat și private” completarea cu textul „(în continuare – entitate executantă)”. În
acest context se va uniformiza conținutul acestui proiect legislativ. Se acceptă. Au fost operate
- la alin. (5) necesită a fi revizuită transmiterea documentelor cadastrale ale lucrărilor executate, modificări.
deoarece din conținutul normei nu este clar cui urmează a fi transmise respectivele documente.
În același articol, la alin. (7) excluderea Administrației Naționale a Penitenciarelor urmează a fi
argumentată în nota de fundamentare la proiect.
La pct. 8:
- cu referire la soluția normativă propusă pentru art. 153: Se acceptă. Au fost operate
la alin. (1), atragem atenția autorului asupra faptului că din textul propus nu este clar cu cine va modificări.
încheia beneficiarul contractul menționat. Pentru a asigura deplinătatea reglementării este necesar
a se stabili clar cine sunt părțile contractului, precum și felul contractului și forma acestuia; Se acceptă. Au fost operate
la alin. (2) nu se consideră judicioasă punerea în sarcina judecătorului desemnarea modificări.
executantului lucrării cadastrale, în contextul în care, lucrările cadastrale se execută de către
instituția de implementare şi structurile teritoriale ale acesteia, de întreprinderi de stat și private.
Astfel, se va stabili doar că instanța judecătorească dispune efectuarea lucrărilor cadastrale, lăsând
la latitudinea părților alegerea executantului; Se ia act. Este indicat la alin.
la alin. (3), având în vedere conținutul acestuia, obligația menționată a executantului lucrării se (2).
va reflecta și la art. 155 „Drepturile și obligațiile inginerului cadastral certificat”; Se acceptă. Au fost operate
la alin. (4), sugerăm reformularea normei propuse, având în vedere că este eronată afirmația modificări.
precum că „volumul lucrării cadastrale este determinat de beneficiar”. Beneficiarul lucrării
 87

determină obiectul contractului, iar volumul și tipul lucrării poate fi determinat doar de
executantul lucrării cadastrale care deține competențele necesare. Se acceptă. A fost exclus art.
Totodată, la reformularea dispoziției se va ține cont de faptul că condițiile care trebuie întrunite 26 alin. (31).
de executantul lucrării cadastrale la depunerea cererii de înregistrare sunt deja prevăzute la art. 26
alin. (31) din Legea nr. 1543/1998;
- cu referire la soluția normativă propusă pentru art. 154: Se acceptă. Au fost operate
alin. (2) sugerăm să fie reformulat, având în vedere că din conținutul acestuia rezultă că modificări.
„persoanele certificate vor avea dreptul să execute sau să verifice lucrările cadastrale ”, astfel se
face distincție între lucrări de executare și cele de verificare a acestora. Totodată, în același articol
la alin. (5) nu prevede așa categorie de activitate, precum verificarea lucrărilor cadastrale.
Recomandăm autorului să completeze nota de fundamentare cu argumentele care au stat la baza
divizării certificatului inginerului cadastral pe diferite categorii bazate pe tipurile de lucrări
cadastrale, propus pentru art. 154 alin. (5). Adițional, trimiterea la alin. (3) se va substitui cu
trimiterea la alin. (1) care enumeră tipurile lucrărilor cadastrale.; având în vedere că lipsește
conținutul alin. (3), se va redacta numerotarea alineatelor din prezentul articol; Se acceptă. Au fost operate
la alin. (15) cuvântul „avansată” se va exclude (a se vedea Legea nr. 124/2022 privind modificări.
identificarea electronică și serviciile de încredere); Se acceptă. Au fost operate
- cu referire la soluția normativă propusă la art. 155, la alin. (2) lit. e) se va exclude textul „să modificări.
refuze sau sisteze executarea lucrării cadastrale” de la finalul enunțului, aceasta având caracter
repetitiv. Totodată, sugerăm autorului a completa propunerea normativă de la art. 155 cu privire
la dreptul la remunerație a inginerului cadastral pentru serviciile prestate; Se acceptă. Au fost operate
- cu referire la soluția normativă propusă la art. 156, la alin. (3) recomandăm substituirea modificări.
cuvintelor „și al uniunilor de specialitate” cu abrevierea „INST”, care ar oferi informații relevante
procesului de monitorizare și verificare a lucrărilor cadastrale;
- cu referire la soluția normativă propusă la art. 157: Se acceptă. Au fost operate
la alin. (1) textul „ , iar încălcarea acestora atrage aplicarea sancțiunilor, conform legislației”, modificări.
se va exclude, fiind excedent în cazul dat; Se acceptă. Au fost operate
alin. (2), se va revizui și reformula, deoarece are un caracter general, fiind evitată utilizarea modificări.
formulărilor ambigue „principiilor etice”, „multiple respingeri definitive”, care nu oferă claritate
normei. Totodată, din textul propus nu este clar cine raportează situația respectivă. Sugerăm
autorului să intervină cu clarificări în acest sens;
- cu referire la art. 158: Se acceptă. Au fost operate
recomandăm autorului să revadă și reformuleze soluția normativă propusă pentru alin. (1), modificări.
având în vedere că acesta este expus într-o manieră ambiguă care ar crea incertitudine la etapa de
implementare, în special nu este clar termenul „respinse definitiv”.
 88

În același context sugerăm autorului să intervină cu clarificări a termenului utilizat de „lucrare Se ia act. Recepția lucrării și
respinsă definitiv” la alin. (3) din același articol; respingerea definitivă sunt
reglementate de
instrucțiunile de profil.

la alin. (4) dispoziția introductivă după cuvântul „Suspendarea” se va completa cu cuvântul Se acceptă. Au fost operate
„certificatului”, pentru precizia normei. Totodată, conținutul lit. g) din acest alineat, care prevede modificări.
falsificarea înscrisurilor în actele prezentate, se va exclude, având în vedere gravitatea acestei
fapte, respectiva ar trebui să aibă drept consecință retragerea actului permisiv;
la alin. (5), pentru asigurarea proiectului normativ cu terminologie constantă, cuvântul Se acceptă. Au fost operate
„specialistul” se va substitui cu sintagma „inginerul cadastral”; modificări.
alin. (6) recomandăm a se completa cu dispozițiile referitoare la modalitatea de contestare a Se ia act. Este indicat la art.
deciziilor emise de Comisia de certificare; 154 alin. (12).

recomandăm revizuirea și reformularea alin. (7), deoarece redacția propusă nu stipulează clar Se acceptă. Au fost operate
cazurile care servesc drept motiv de inițiere a procedurii de retragere a certificatului. Totodată, modificări.
utilizare în context a sintagmei „încălcări grave cu consecințe juridice” nu oferă claritate
dispoziției și ar putea genera o marjă de incertitudine la interpretare.
În contextul pct. 9 atragem atenția că, referința la Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru Se acceptă. Au fost operate
nu este uniformă în tot textul proiectului. Astfel, remarcăm că, la art. 14 alin. (2) s-a indicat că modificări.
pentru autoritatea administrativă centrală în domeniul cadastrului bunurilor imobile în continuare
se va utiliza forma prescurtată „autoritatea administrativă”.
86 Art. II, modificări propuse la Legea nr. 354/2004 cu privire la formarea bunurilor imobile, Se acceptă
la pct. 2 după textul „articolul 7” se va completa cu textul „alineatul (1)”, pentru precizia normei. Au fost operate modificări.
87 Art. III, modificări propuse la Legea nr. 989/2002 cu privire la activitatea de evaluare: Se acceptă parțial
1. La pct. 4 se va revedea numerotarea alineatelor art. 142, ținând cont de prevederile art. 51 alin. 1. Se acceptă. Au fost operate
(6) din Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative, potrivit cărora alineatele articolului modificări.
sunt însemnate succesiv cu numere ordinare, exprimate prin cifre arabe, luate între paranteze 2. Se acceptă. Au fost operate
rotunde. Totodată, la alin. (1) partea introductivă se va completa cu sintagma „autoritatea modificări.
administrativă centrală”. 3. Se acceptă. Au fost operate
2. La pct. 5, modificările propuse la alin. (1) și (2) ale art. 15 se vor comasa, întrucât vizează modificări, art. 151 alin. (1) a
elementele structurale ordonate consecutiv (observație valabilă pentru toate cazurile similare din fost prezentat în redacție
proiect). nouă în totalitate. Totodată,
În același articol, cu referire la redacția propusă la alin. (32), textul „alineatul (3)”, al doilea caz, au fost specificate încălcările
se va substitui cu textul „alineatul (31)”, întru corectitudinea referinței normative. care prezintă temei pentru
 89

Adițional, pentru a asigura un stil uniform, propunem ca cuvintele „organizațiilor suspendare și termenul
necomerciale” să fie substituite cu cuvintele „societății civile”. suspendării.
3. La pct. 6, prin care se modifică art. 151: 4. Se ia act. Prevederea
- textul „alineatul (1) se expune în redacție nouă” se va substitui cu textul „alineatul (1): propusă la art. 202 alin. (1) a
partea introductivă va avea următorul cuprins:”, în continuare conform textului propus pentru fost concepută cu respectarea
partea introductivă; cadrului legal existent,
- textul „alineatul (1) litera a) se expune în redacție nouă:” se va substitui cu textul „litera a) va inclusiv a art. 12 și art. 13 din
avea următorul cuprins:”, urmată de redarea textului propus pentru lit. a). Totodată, în conținutul Legea nr. 989/2002, și nu are
propus pentru lit. a) textul „prin Hotărârea Guvernului nr. 412/2024” se va substitui cu cuvintele ca scop înlocuirea sau
„de Guvern”, ținând cont principiul ierarhiei actelor normative (observație valabilă și pentru alin. subrogarea instanței de
(11) lit. a)); judecată în aprecierea
- la fel, în sbp. 4) și 5) se vor exclude referințele la alineatul (1); veridicității valorii estimate
- la sbp. 9), ce modifică alin. (7), textul „după cuvintele „a activității de întreprinzător”” se va într-un raport de evaluare.
exclude ca fiind excedent, întrucât completarea este propusă în finalul normei; Actul emis de Consiliul de
- la alin. (71) se va stabili un termen pentru care poate fi suspendat certificatul evaluatorului. verificare a rapoartelor de
Adițional, se vor stabili încălcările care pot atrage suspendarea. evaluare are caracter de
4. La pct. 9, cu referire la soluția normativă propusă pentru art. 202 alin. (1), recomandăm concluzie consultativă și
revizuirea conținutului propus prin prisma art. 12 din Legea nr. 989/2002, care stabilește că servește exclusiv la
valoarea estimată indicată în raportul de evaluare, întocmit în conformitate cu prezenta lege, se determinarea conformității
consideră veridică şi se recomandă beneficiarului şi/sau utilizatorului serviciilor de evaluare în raportului cu actele
scopul menţionat în raportul de evaluare, dacă legislaţia sau hotărârea instanţei de judecată nu normative și metodologia de
stabileşte altfel. Litigiile privind veridicitatea valorii estimate indicate în raportul de evaluare se evaluare în vigoare, inclusiv
soluționează de către instanța de judecată conform art. 13 din aceeași lege. În acest context autorul prin indicarea eventualei
urmează să stabilească care va fi valoarea juridică a actului emis de către Consiliul de verificare a influențe a abaterilor
rapoartelor de evaluare, altfel această procedură riscă să genereze incertitudine și diminuarea constatate asupra valorii
încrederii beneficiarilor în serviciile prestate de evaluatori. Suplimentar, la alin. (2) lit. d) se va estimate.
asigura că nu este necesar a se completa și cu un evaluator în domeniul evaluării bunurilor mobile. Această concluzie nu are
5. La pct. 10, ce modifică art. 22 lit. e), se va redacta și reformula conținutul propus. Prin urmare, valoare de act jurisdicțional
având în vedere că este menționat că se va face „darea de seamă a tuturor rapoartelor elaborate”, și nu poate produce, de sine
se va exclude textul „și rapoartele de evaluare a bunurilor imobile proprietate publică” ca fiind stătător, efecte asupra
excedent. validității juridice a
6. La pct. 13 remarcăm că, alineatele ce se propun a fi modificate, încă nu au intrat în vigoare, raportului sau asupra
motiv pentru care se vor propune modificări în Legea de modificare (nr. 202/2024 pentru drepturilor și obligațiilor
modificarea Legii nr. 989/2002 cu privire la activitatea de evaluare). dintre părți. Totuși, în baza
acesteia, Agenția poate iniția
90

proceduri administrative,
cum ar fi suspendarea sau
retragerea certificatului
evaluatorului în cazurile
prevăzute de lege, iar
instanțele de judecată sau
organele de urmărire penală
pot utiliza concluzia ca
mijloc de probă sau punct de
pornire în analiza legalității
unei evaluări, fără a-i conferi
caracter decisiv.
5. Nu se acceptă. Menținerea
sintagmei „și rapoartele de
evaluare a bunurilor imobile
proprietate publică” este
justificată prin faptul că, deși
evaluatorii au obligația de a
prezenta darea de seamă cu
privire la toate rapoartele
elaborate, în sistemul
informațional dedicat vor fi
încărcate și rapoartele de
evaluare întocmite pentru
bunurile imobile din
proprietatea publică. Prin
urmare, textul propus nu este
redundant, ci reflectă
diferența dintre obligația
generală de raportare și
obligația specifică de
transmitere efectivă a
conținutului rapoartelor
aferente proprietății publice.
 91

6. Se ia act. Pct. 13 a fost

exclus din proiectul de lege,
pentru a evita modificarea
unui articol care încă nu a
intrat în vigoare și pentru a nu
afecta structura legislativă
consolidată a proiectului.
Modificările vizate vor fi
examinate și promovate
ulterior, după intrarea în
vigoare a prevederilor Legii
nr. 202/2024.
Art. V, modificări propuse la Legea nr. 778/2001 cu privire la geodezie, cartografie și Se acceptă
geoinformatică: Au fost operate modificări la
În dispoziția de modificare, la sursa de publicare textul „Articolul 160” se va substitui cu textul toate punctele menționate de
„art. 160” (observație valabilă și pentru restul cazurilor similare din proiect). Ministerul Justiției.
La pct. 2, ce modifică art. 1, la noțiunea „ridicare topografică de execuție” înainte de textul
„rețelelor edilitare” se va suplini cu termenul „cuvintele”.
Cu referire la noțiunea „certificat de competență profesională” se va ajusta denumirea autorității
administrative centrale conform terminologiei utilizate în Legea nr. 778/2001 (observație valabilă
pentru toate cazurile similare din Art. V).
La pct. 4, modificările propuse la alin. (11) al art. 63 se vor plasa înaintea completării cu alin. (13).
Cu referire la soluțiile normative propuse la pct. 6 sbp. 1) lit. c) și sbp. 2) lit. b), având în vedere
că Comisia de certificare este entitatea care decide eliberarea Certificatului topogeodezic și
cartografic, respectiv aceasta va soluționa și cazurile de retragere sau suspendare a actului
permisiv. Drept urmare, recomandăm substituirea sintagmei „Autoritatea administrativă centrală
în domeniul geodezie, cartografie, geoinformatică și teledetecției” cu sintagma
„Comisia de certificare”.
La sbp. 2) lit. b) între semnele citării se va indica numărul de ordine al alineatului expus în
redacție nouă.
La sbp. 2) lit. e), pentru a asigura deplinătatea normei, sugerăm autorului să intervină cu
completări în vedere concretizării numărului de suspendări admise.
La pct. 9, cuvântul „Agenția” se va substitui cu cuvântul „Agenției”, conform redacției art. 15
alin. (1).
 92

La Art. VII alin. (1) remarcăm că, pentru stabilirea datei intrării în vigoare a actului normativ Se acceptă
după o anumită perioadă de timp din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, Au fost operate modificări.
pentru indicarea exactă a momentului intrării în vigoare a actului normativ recomandăm utilizarea
cuvintelor „la expirarea a”, urmată de perioada rezervată pentru intrarea în vigoare a actului, după
următorul exemplu: „intră în vigoare la expirarea termenului de o lună de la data publicării în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, sau prin indicarea exactă a datei intrării în vigoare. În
acest sens dispozițiile de intrarea în vigoare se vor revedea. Tot aici, la pct. 3) textul „Art. VI” se
va substitui cu textul „Art. V”.
La alin. (2) alineatul introductiv se va expune fără numerotarea cu „1)”, iar cuvintele „Monitorul
Oficial” se vor substitui cu cuvintele „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”.
Având în vedere raționamentele menționate supra, reiterăm necesitatea revizuirii proiectului atât Se ia act
din punct de vedere conceptual al fiecărei soluții normative preconizate, cât și din punct de vedere
al modului practic de implementare a acestora.

Director general adjunct Ștefan CRIGAN

Ex. Lilian Mindov, tel. (022) 88-12-52, e-mail: [Link]@[Link]

Nicoleta Popa, tel. (022) 88-12-63, e-mail: [Link]@[Link]
Rita Munteanu, tel. (022) 88-12-65, e-mail: [Link]@[Link]