0% au considerat acest document util (0 voturi)
19 vizualizări50 paginiProiect CCMAI
Documentul prezintă un proiect de calcul și construcție a unui motor cu ardere internă pentru autovehicule, detaliind parametrii tehnici și procesele termice implicate. Se analizează etapele de admisie, comprimare, ardere și evacuare, oferind formule și valori specifice pentru fiecare proces. Proiectul include, de asemenea, calcule pentru puterea, temperatura și presiunea în diferite etape ale funcționării motorului.
Încărcat de
it's PeterDrepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
19 vizualizări50 paginiProiect CCMAI
Documentul prezintă un proiect de calcul și construcție a unui motor cu ardere internă pentru autovehicule, detaliind parametrii tehnici și procesele termice implicate. Se analizează etapele de admisie, comprimare, ardere și evacuare, oferind formule și valori specifice pentru fiecare proces. Proiectul include, de asemenea, calcule pentru puterea, temperatura și presiunea în diferite etape ale funcționării motorului.
Încărcat de
it's PeterDrepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
6
UNIVERSITATEA TEHNICA "GHEORGHE ASACHI” IASI q
Facultatea de Mecanica S
Calculul si constructia motoarelor
cu ardere interna pentru
autovehiculele rutiere
-proiect-
Prof. coordonator:
$.[Link]. Andrei-lonut Donqu
Student: Molocea Alexandru
Grupa: 8403 lasi 2022-2023
TEMA PROIECTULUI:
Si se efectueze calculul termic i organologic al unui motor cu aprindere
prin scfinteie (MAS) cu 4 cilindri in linie, in 4 timpi, cu aspiratie normala, racit ew
lichid. destinat tractiunii rutiere si avand urmatoarele date initiale:
© Putere Pe = 92 kw
© Turatie n = 6000 rovmin
© Numar cilindri 4
© Alezaj D= 81mm
© Cursi $= 86.4 mm
* Raport de comprimare ¢ = 10,3,
Etapa 1
Parametri geomettici
6) Cilindreea totala V,
Vi =V +i dm
©) Volumul cilindrului V,
a) Volumul camerei de ardere Ves
ve
=I
cate dm?
a dm
@) Viteza medie a pistonului Wom
Wp 107 sg
m= 39
Parametri geometrici
(Gindreea unitara
VS=(in"(O°2}°s}/a)" 10°C)
Gilindreea totala m 1.779973056 tema)
Volumul camerei de ardere va 0087948738 (sme)
Volurmul total al alindrulu va (0.492842002 dma)
Vitera medie a pistonulul Wwp={(S*r}/30)°30°3) 1728 Ins}
Calculul procesului de admisie
Llpoteze de calcul:
- fluidul proaspat si gazele reziduale sunt gaze ideale
~ dupa intrarea in cilindru, energia cinetica a incdrcaturii proaspete se transforma integral in
caldura
2. Conditiile initiale de stare
Presiunea si temperatura fluidului proaspat la intrarea in motor, in cazul admisiei
normale, sunt presiunea si temperatura aerului ambiant, po si To: po= I bar To = 298K
3, Presiunea si temperatura gazclor reziduale
La motoarele in 4 timpi, se considerd c presiunea gazelor reziduale, p, este egala cu
presiunea medic din colectorul de evacuare. in general, se adopta:
Pe=(1,08....1.25) po
Temperatura gazelor reziduale variazi in functie de turatia motorului, raportul de
comprimare si coeficientul de exces de aer. Valorile lui Ty sunt:
= mas. cu carburator: T,= 900 + 1100 K
~[Link]. T, = 600 +900 K
4, Coeficientul gazelor reziduale,
y, «unde v, (kmol/ciclu) este numarul de kmoli de gaze reziduale pe ciclu, iar vip
*
(kmol/ciclu) reprezinta numarul de kmoli de fluid proaspat pe ciclu
= mas. cu carburator: y, = 0,04 = 0,10
- mac, r= 0,02 + 0,05
5. Cresterea de temperatura a fluidului proaspat, AT
dul proaspat se incalzeste in contact cu peretii sistemului de admisic 5 al
cilindrului. Cresterea temperaturii depinde de viteza fluidului proaspit, de durata admisici, de
temperatura peretilor gi a fluidului proaspat. In funcjie de tipul motorului, AT are valorile:
= m.a.s, cu carburator: AT=0+20°
-mac. AT= 10+ 40°
6, Presiunea din cilindru la sférsitul cursei de admisie, ps
Pa=po- Apa,
in care Ap, (bar) — ciderea de presiune pe colectorul de admisie
Pentru motoarele de automobil, la regim nominal, valorile Ini Ap, sunt:
= m.a.s. cu carburator: ‘Apa = (0,05 ~ 0,20) po
-mac. Ape = (0,03 * 0,18) po
7, Temperatura la sfarsitul cursei de admisie, Ty
‘Aceastd temperatura se determind din relatia bilangului termic aplicat fluidului
proaspat inainte si dupa amestecarea cu gazele arse. Se considera cd amestecarea se produce
la presiune constant, iar capacitatea caloricd specifica a amestecului este egala cu a fluidului
proaspat: T,+AT+E-7%,T, unde &=Cyo/ Cos
Ta
I+,
Ce —capacitatea calorica specifi
Chip ~ eapacitatea caloric& specifica la pre
Pentru caleule aproximative, se poate adopta &
Orientativ, functie de tipul motorului, temperatura la sférsitul procesului de admisie nu
trebuie si depageascé 370 K la [Link],, $i 350 K la mac.
8, Gradul de umplere, ny
Acesta este definit prin raportul dintre cantitatea (masicd, molard, volumica) de fluid
proaspat rejinuta in cilindru la sfarsitul admisiei $i cantitatea posibila de a fi introdusd in
cilindreea Vs, in conditiile de temperatura de la intrarea in motor.
4 la presitine constant’ a gazelor restante
ne constant a fluidului proaspat 9weste gradul de postumplere, reprezentand raportul dintre numdrul de kmoli de fluid proaspat care
patrunde in cilindru dupa p.m.c. si numarul total de kmoli de fluid proaspat refinut in cilindri. Pentru
motoarele in 4 timpi. @yu = 0.08 ~ 0,25, el depinzaind de turatie si de performanja umplerii.
Calculul procesului de admisie
Presiunea gavelor reziduale
(205125)
rr se)
033]
[i5)
[037]
[033]
| 353.273)
| 258)
| coy}
| io}
Be
(0.05_0.25)°pe
(Tosaredeyrerey/itaye)
Caderea de presiune
Temperatura la sfarsitul cursel
Presiunea aerului ambiant
Temperatura gazelor reziduale
coeficientul gazelor reziduale 207]
Cresterea de temperatura a
|
[|
favo |
[ro |
fs Oana | isc ER | ERE
fi. fT
ff
jp PT
jr fT
SS |
{po} *(TO/Ta)*(e/(e-1)*(1/(1~ppt
Ps
‘Gradul de umplere
Gradul de postumplere
Calculul procesului de comprimare
Calculul procesului de comprimare are ca scop determinarea starii fluidului motor din cilindru,
in momentul declansarii sedntei sau injectiei, in punctul ,c” de pe diagrama indicat
Presiunea si temperatura la sfarsitul comprimarii se calculeaz, aproximand comprimarea cu o evolutie
politropicd cu exponent politropic constant ne
P. = P,€° [MPa]
T=T,
(K]
Valorile exponentului politropic mediu depind de schimbul de caldura dintre fluidul motor si
peretii cilindrului, Odata cu cresterea turatiei, ne are o crestere importanta
Valorile lui ne sunt cuprinse intr:
MAS. cu carburator
MAC
1,32+1,38
131 +137
Calculul procesului de comprimare
a
[re [ ever | ps0 [mr]
a a a
siunes fuidului la sfasitul comprim:
[Link] la star
Exponent politropic, Etapa 2
Calculul proceselor de ardere, evacuare si destindere
la MAL.
Calculul procesului de ardere
1. Calculul arderii urmareste precizarea legii de variatie a presiunii p() in perioada degajarii
calduriide reactie. in vederea
= determinarii presiunii’ may
mecanismului motor;
~ precizarii temperaturii Muidului
contact cu gazele fierbinti:
~ determinarea ariei diagramei indicate care defineste lucrul mecanic specific sau presiunea
medie.
2. Ipoteze fundamentale de calcul.
= capacitatile calorice specifice depind numai de temperatura;
~ arderea se desfasoara dupa evolutii simple: izobare, izocore, izoterme. Se considera ca arderea
se desfasoara izocor pentru M.A.S. si mixt (izocor si izobar) pentru M.A.C.
= compozitia fluidului motor la sfarsitul arderii depinde de coeficiennul de exces de aer ’.
Pentru > 1 produsele de ardere sunt: CO2, H20, O2
Pentru 2 <1 produsele de ardere sunt: COz, CO, HzO, Ho si Nz.
~ gazcle reziduale au compozitia gazelor de la sfarsitul arderii
~ caldura dezvoltata prin ardere este egala cu caldura de reactie chimica a presiunea si
temperatura mediului inconjurator, degajata pana la formarea produselor de ardeve, neglijand variatia
caldurii cu temperatura.
- variatia energiei inteme a fluidului motor si efectuarea lucrului mecanic exterior in timpul
arderii sunt efectul caldurii utile, masurate prin coeficientul utilizarii caldurii care tine seama de
caldura degajata prin ardere pana in punctul z, si pierderile de caldura aferente.
3. Cantitatea teoretica de aer Lo(kmoli sau kg) necesara pentru a arde complet | kg de
combustibillichid.
Compozitia chimica a combustibilului este determinata de analiza elementara in parti sau
procente de greutate. Combustibilii lichizi au urmatoarea compozitie elementars:. C +H +S +O+
= Ike,
In care: C, H, S, O, sunt participatiile masice de carbon, hidrogen, sulf, [Link] elementara a
tunor combustibili utilizati in motoare este dat in tabelul de mai jos:
me din cilindru, care defineste solicitares mecanica a organelor
motor, care defineste incarearea termica a organelor in
COMBUSTIBILUL E Compozitia elementara Mr Hi
(kg) [Htkg) (kg) (kg/kmol) | (keal/kg)
Benzina __ 0,142 1.004 110 +120 10500 |
Motorina 0.857 0.133.010 102200 | 10150
Unde Mr = masa moleculara (kg/kmol)
Hi = puterea calorica inferioara a combustibilului (keal/kg)
Ly = cantitatea de aer teoretica necesara arderii = cantitatea minima de aer necesara arderii complete I
L l (fe aft
min = | 35 | {kmol actA
Oailia* 4 32) fmol aeriks comby;
4. Mi- Numarul de kilomoli de amestee proaspat ce participa la reactie
Mi =) Lo+ I/My (kmoli/kg comb.).. vs M.A.S
Maal (kmoli/kg comb.) .nnonronennene MAC,
§. M2 ~ Numarul de kilomoli de produse rezultate din ardere
a) Cazul arderii complete:
Meo2 = C12: Mino = H/2
Mon = 0.21 Lat
1): Myz=0,79 ALp
b) Carul arderii incomplete: 2 < 1
6 Coeticientul variatiei molare a amestecului proaspat, jo
wo= M2/ My
7. Coeficientul variatiei molare a amestecului real, ae
HO+yr unde yr este coeficientul gazelor reziduale
uu ~
1+ pr
MAS consume ss seven O#1 12
MAC 1,01 +1,06
8. Caldura molara medie la volum constant a amestecului de lucru inainte de ardere
9. Caldura molara medie la volum constant a produselor de ardere
10. Caldura molara medie la presiune constanta a produselor de ardere
11, £2 ~ Coeficientul de utilizarea a caldurii pentru perioada arderii - £2 este raportul dintre
cantitatea de caldura folosita pentru cresterea energiei interne a fluidului si efectuarea de lucru
mecanicin perioada de la inceputul arderii si pana la sfarsitul ei (punctul z), si puterea calorifica
inferioara a combustibilului. Valorile coeficientului é2depind de tipul motorului, turatie, conditiile
de racire, arhitectura camerei de ardere, sarcina motorului. Valorile reduse indica nu numai un
transfer intensivde caldura, dar sio crestere intensaa arderii in destindere
Valorile lui Z se adopta _astfel
MAAS.
MAC...
0,80+0,95
0,70 + 0,88
12. Calculul puterii calorice superioare a combustibilului,
Hs = 8100 C + 30000 H + 2600 (S$ —O) (kcal / kg comb.)
Unde S = participatia masica de sulf; S = 0 la combustibilii petrolieri din tara noastra
73, Calculul temperaturii Tz la sfarsitul arderii
44, Calculul presiunii pz la sfarsitul arderii:
Pz =B- Pc (bari)
in care este raportul de crestere a presiunii. Calculul procesului de ardere
‘carbon
drogen,
masa moleculare
puterea calorica inferioare
cantitatea teoretica de aer
Thr kmoli amestec proaspat
nr kmoli de produse rezultate din ardere
coeficientul varieties molare @ amesteculur
proaspat
covficientul variatiei molare a amestecului real
bg oe
A
a a
[io ___]uol sevigcomb [yoaimucnamnaiosvaa] ost
[ui Iinoloeyigconb [oer [082
ae ee eee |e
Iv, —fnoleergcons | o7eno [00
[veo fmol eerecons | Pinayauyo7i@ [000
hs 209
Gora polars edie a volum consents
A
50
Pcveo ecai/emok | sostiowss: [650
9.30
5.30
670
Pcvi2 [icolamok | eavossionsez | _—=5.90
zicure molara medie la pres ct A SE a PE
Ficerta de utiizareacalduriiptperioadadeardte | «dS
‘calcul putericalovce Tuiz00
Caealul ela sfarstu arden a ie | at | T2s F)
Ceuta presiuni peta stardert [ne fran | Yd scare
raportul de crestere a presiunii p be*(72/Te) 3.73402
15. Alegerea raportului de crestere a presiunii 8.
Orientativ, valorile temperaturii si presiunii la sfarsitul procesului de ardere sunt
M.A.S Tz = 2400 + 2900 K pz = 35 +75 bar
MAAC... Tz = 1800 + 2300 K pz = 55+ 120 bar CALCULUL PROCESULUI DE DESTINDERE
Destinderea este evaluata printr-o evolutie politropica, cu exponent politropic constant, notat cul ms
Valoarea exponentului politropic my depinde de cantitatea de combustibil care arde in destindere
(cresterea sa determina scaderea lui ma si a coeficientului de utilizare a caldurii), de schimbul de caldura cu
Pereti si de pierderile prin neetanscitati (md seade cu scaderea ceda
neetanseitati),
Exponentul politropic mg scade cu cresterea turatiei si scaderea sarcinii. Valorle spre limita
inferioara se obtin pentru motoare de dimensiuni mari, la reducerea racirii cilindrului si la viteze de ardere
mici
de caldura si a pierderilor de gaze prin
Valorile lui ma se adopta intre limitele
MAS. oe we 23+ 1,30
MAC = oe soo 118 +128
Relatiile de calcul pentru presiunea gi temperatura de la sfargtul cursei de destindere, ps, respectiv, Ty sunt
pentru:
= MAS, caracterizate prin ardere la volum constant:
Py =P. /&™ (MPal;
tr,
Tile" Ky;
Verificarea valorii adoptate pentru temperaturia Tr a gazelor reziduale.
Cunoscand presiunea si temperatura gazelor la sfarsitul cursei de destindere, pd si Td , se poate verifica
temperatura gazelor Tr admisa. Se admite ca destinderea de la presiunea pd la presiunea pr este o evolutie
politropica cu exponentul constant 1,5.
Tsim = Ta] Pal P, (K)
Eroarea maxima admisibila intre valoarea temperaturii gazelor reziduale adoptat anterior, la caleulul
procesului de admisic, si cea care se obtine prin calcul, este de 10%, In caz contrar, se relau calculele.
adoptand alte valori pentru T; si pr.
exponentul poitopie Pe]
;
verficare Te Té/Nipd/en) i
bd = Se OUSETlU SECU EEUU EU EUCUCUMUCUCUCMEUCUCUMPWCCUBUCU EClCUEEULlUKlCUlU Ce 2 Oe 2
Etapa 3
STABILIREA DIMENSIUNILOR PISTONULUI
Pistonul se dimensioneaza pe baza unor date statstice, functie de destinajia motorului,
materialul utilizat, solutia constructiva aleasi.
Cele mai multe informafii provin de la motoarele usoare, a c&ror pistoane realizate in
constructie unitard si solicitate aproximativ identic au permis stabilirea unor limite de valori
ale dimensiunilor principale. De exemplu, la dimensionarea pistoanelor confectionate din
aliaje ugoare pot fi izale indicajiile din tabelul 1.3 (Anexa 1), in care marimile respective,
ilustrate in figura 1.2, se aleg in funetie de alezajul D.
Dep =™2BBSVESERBSBESBSSESE SEE BE AE FW DW a
a
ofel. care asigura boltul contra deplasarilor axiale.
Dimensiunile canalelor si siguranjelor din sérma
ura 1.5, a) sau din tabla de ofel (figura 1.5, b) se
in tabelele 1.4 si 1.5
Tabelul 14 ~ Dimensiuni pentru canale si inele de
sma oom
be [da [a [a
8 [139/10 ] 32] iT
Jina] a2 | 163
18 [45 [205]1s [197] 16
20 5/226] 15 ]2L7] 16
6 [rae] is 237/16
25 [aes] 7 i [27a [16
Tabelul 1:
siguranya
= Dimensiuni pentru canale si
din tabla de ofel [mm]
aim [bb fe [di | d {ds
14 |) 108] 12 [ios liz [oe
20 ft [ra] 7 [tee fia fia
2/42/23 f [21s] 20 fanoli2 [is
25 [28 [47 | 279/20 [272 [14 [20
30/30 148 [321] 20 [ara ]ia far
35/35 (Sa | 1S 388] 25 370/17 [30
Figura 1.5
Figura 13
Alte recomandari_privind
uncle dimensiuni interioare ale
pistonului se dau sub forma grafic’,
in figura 1.4 (marimi ilustrate in
figura 1.3), funciie de alezajul
\drului
Cand boljul este flotant in
ambel ‘iri, se prevad inele de
siguranga din sérma sau din tabla de
>) Tabelul 1. aliajelor de aluminiu pentru pistoane
f J Marca aliajui
Marimea caracteristics Hipoeute | Eutectic Hipereutectic ‘Aligj Y
tie
| Notajia STAS sau [ATCSHTO | ATCSiI2CuMgNIKS | ATCSiI8CuMgNIKS | KS28IM | ATCCUdNiZMg:KS
| cchivalent \cuMgk | 1275;MAHLE 124 | 281 MAHLE 138. | AHLE24 | Y:MAHLEY
s270 4 |
Objneresemiabrit | TGC) |Te2) [MG [Tew [Me [EC TEm [Mw
Elemente de Cu 25.4 08.2 08.15 0813 | 3545
pire x 06 08.24 O71 08.13 | 17.23
ae ve ISAS 1NS..014,2 16,5...18,5 23.26 | 0,8
Fe OFA 08.13 [Link] 08.15 Wal B
Mn 09 0,6 max 0,5 max 07.08 07.08 |
Ti os ik 02.05 | 02.06
02 k 0,2 02 | 0,1. |
zn 08.1 02.03 03 | 02
Masa “pecifca—p [275 | a7 1a 265 28
[kg/d]
Coeficient de dilate a, | 21.22 203.215 785.195 17.8 Bar|
[10°] la 293-473 K |
Condvctiviatea temmied | 109 | RASS ] 146.159 | TAIT | TAB ASS | TSISE | 158,18 | WR. |
3 [Wim] la 293 K |
Rezistentade 293K | 200..250 | 200...250 | 300..370 | 180..220 | 230..300 | 170.
rupere la waetiune 423K | 180..230 | 250..300 | 170..210 | 200.260 | 160.
e(MPa}la— 523K | 170..200 | 100.150 | 110..170 | 100..140 | 109..170 | 10.
temperatuie: |
: _ : | oo
Limita de curgere 293K | 190..230 | 190..230 | 280.340 | 170..200 | 220,.260 | 110..200 | 150,.240 | 280.3
odMPa}la 423K 10..220 | 230,,280 | 150..190 | 200 130.180 | 20
temperaturile: 523K + 70.110 | 90.120 | 80...120 | 100...140 | 90...120 ie |-
“Rezla oboseala 293K | 80.120) 80..120 | 110..140 | 80.110 | 90..120 | 70..100 ] 7
Ciclu [Link]. 423K | 70...90 70...100 | 90.120 | 60...90 70...110 | $0...80 |. .
incovoieres., S23K 50.70 | 60..70 | 40.50 | 50..70 | 40..60 |= 7
[MPa} enue i | |
Duritatea Brinell 293K | 90...125 90...125 | 90...125 90...125 1 90...12
latemperatuile: 423K | $0..55 70..90 | 10.90 70.90 s
523K 30..40 30..40 30.45 35.45 75.90
60.70
[Modululde 293K 7,5 7 | &l OR 86.88 | 7577 | 7.6.7,
Elasiciate 523K 13 13 18 79 69 |s
E[10**MPa) | |7
‘Coeficientul contractiei a 0,36...0,32 -
transversal Tabelul 1.3. —Dimensiunile relative ale pistoanelor din aliaj de Al_ mm]
| Marimea MAS. MAC.
caracteristica
Doi timpi Patru timpi Patru timpi
D 35.70 65.100 80...180 180...355 355...650
3D 0.08..0,12 | 0,08..0,1 0.12...0,18 0,15...0.20
LD “T0812 08.1) 08.15 12.18 15.18
HED 1 OA8...0,75 0,55...0,85 0.7.10 1.00
LwD [Link] 0: 05.1.0 08.1.2 10.12
aD 0,3..055 03.05
BD 0.25..0.40 | 0,30..0,40 0,32..0,42 0,36..0.42 | 0.38..0,42
“SD 0.05...0.10 0,05..0,10
aD 0,04...0,045 0.04...0,045
[Link]
aD | 0,038...0,043 _ 0,038...0,043
[Link]
Aa 0,5...0,95 0,5...0,95 — aad
[Link]
‘Sa [Link] 0.8..11 08.11 —_ =
D, D-2(s+a+Aa)
HD 0,04..0,1 0,06...0,12 0.1..0,18 [Link] | 0.18...0,22
h 15.20 15..2,50 15..3,50 4.6 6.10
HD 0,04...0,05 | 0,035...0,045 0.045...0,055
aD 0,24..0,28 034.038» <3000ratimin | =
ad 0,64...0,72 03.032 n>3000rovmin | — |
iD Bol flotant 0.8...0,87
Bolt fix 0,88...0,93 Tenia oboreals
coef contractiel wansversale a nE
Dimensiuni pentru canale si inele de siguranta
Etapa 4
VERIFICAREA PISTONULUI LA SOLICITARI
VERIFICAREA CAPULUI PISTONULUI
Capul pistonului se verificd la solicitari termice, mecanice si rezultante, asimilandu-l cu o placd
circulara incastrata sau rezemati pe contur (fig. 1.3).
in capul pistonului se dezvolta eforturi unitare de incovoiere constante, produse de solicitari termice
i variabile, generate de actiunea gazelor si inertia masei sale. Verificarea rezistenfei capului pistonului
consta in determinarea eforturilor unitare maxime si minime, si, functie de tipul cielului de solictare, in
stabilirea coeficientilor de siguranga la oboseala in sectiunile periculoase
Se considera capul pistonului rezemat pe contur, cénd grosimea lui in zona de unire cu RPS
(regiunea port-segmenti) este mai mica, sau cel pufin egal cu grosimea medie (fig. ). in acest caz, raza
periferiei capului pistonului, Ri (mm) se ia egal cu raza medic a RPS.
R,=0,5-(D, +8 +a+ da) (mm) a
Se considera capul pistonului incastrat pe contur, cdnd in zona de unire cu RPS, grosimea sa este
mai mare decat valoarea medie. in acest caz, raza de incastrare Ri (mm) este:
R,=0,5-D, (mmm) @)
Sub aspectul marimilor eforturilor unitare rezultante, cit si al amplitudinii variatiilor acestora,
zonele periculoase se situeaza in punctele 1, 2,3 si4 (fig.3.2).
Punetul 1 - centrul capului pistonului, pe fibra extetioara
(dinspre camera de ardere)
Punctul 2 — central capului pistonului, pe fibra interioard
(dinspre arborele cotit)
Punctul 3 ~ periferia caputui pistonului, pe fibra exterioara
Punetul 4 — periferia capului pistonului, pe fibra interioara
Fig.3.2
in fiecare din aceste puncte (1, 2, 3 si 4) se dezvolta eforturi unitare pe directie radiala
directie tangentiala, 0
Gs si pe VERIFICAREA CAPULUI PISTONULUI LA SOLICITARI TERMICE
Eforturile termice unitare sunt generate de repartitia neuniforma a temperaturilor in capul pistonului,
$i de modul in care acesta se dilata liber sau limitat. Influenta grosimii capului este neglijabila. Factorul
Principal de care depind cforturile unitare termice este diferenja temperaturilor extreme, AT, la care este
supus capul pistonului prin inealzire.
sta trei ipoteze, trei variante de calcul al eforturilor unitare termice, functie de modul de racire a
Pistonului: pistonul neracit, pistonul racit mediu, si pistonul racit intens.
Densitatea fluxului total de cildura, q [W/m’], se exprima prin raportul dintre fluxul de caldura Qr
cedati capului pistonului, si suprafaya acestuia. Cantitatea de caldur’ Qrreprezint’ numai o fracjiune din
cAldura totala dezvoltata prin ardere.
0, cop.
q= Q, oan
mR, ime Rt
H, [Wim?} QB)
unde: P, [kW] = puterea nominala
ge [kg/kW h] = consumul specific de combustibil la regim nominal
H, [kJ/kg] = puterea calorificd inferioara a combustibilului; Hi= 43929,5 [kJ/kg]
Pentru M.A.S, consumul specific se incadreaza intre valorile: ge = 275 = 394 [g/kWh]
R [mm] = raza cilindrului
i= numarul de cilindri
Fracjiunea ¢ depinde de modul de racire a pistonului:
© £=0,020........0,025 pistoane nericite
© F=0.03...00.0,09 — pistoane ricite mediu
+ f=01 0.15 pistoane racite intens
Densitatea fluxului de caldurd q se poate determina si cu ajutorul unor relatii empirice, stabilite pe
baza datelor experimentale.
Pistonul neracit — evacuarea cildurii acumulate de capul pistonului se face aproape in totalitate prin RPS,
deci prin conductie dinspre centrul capului spre periferia sa. Varianta pistonului neracit este limitata (tab.3.1)
de valoare puterii specifice, Ps (raportul dintre puterea nominala si suprafata tuturor capurilor pistoanelor) la
motoare de tractiune rutierd, sau, la motoarele navale, de puterea pe cilindru, Pe
Destinatia | Materialul ca Valori limita
motorului | pistonului
pului
Ps = 20 [kWidh
Pay = 90 [kW/eil]
"Tractiune rutiera | Aliaj de aluminiu
Naval in 4 timpi | Fonti
dealuminiu | Per = 180 (kWieil]
(tab.3.1)
in cazul pistonului neracit, diferenta AT, intre temperatura centrului, Te si temperatura perife
este:
[kK] (a) unde: q,[W/m?] = densitatea fluxului de caldura pe directie radiala
R, [mm] = raza periferiei capului pistonului
8° [mm] = grosimea medie a capului pistonului
4. [W/mK] = conductivitatea termica a materialului capului pistonului
Se considera a=4 [Wim?] (5)
Pistonul racit mediu (de exemplu, cu jet de ulei) — evacuarea caldurii acumulate se face atat pedirectie
radiald, cat si pe directic axiala, Diferenfa de temperatura ATs, intre temperatura Te a fibrei exterioare, si
temperatura Ta fibrei_interioare, qo [Wim?] = densitatea fuxului de e&ldura pe directie axiala
in functie de eficienga raciri, se recomanda qy = (0,8...0,5) q. , valorile mai mari caracterizand
ricirile mai putin intense
Varianta ricirii medii a pistonului presupune evacuarea calduriiatat pe directie radial
si pedirectic axial’, deci q = q; + qalW/m?} ”
cat
Piste intens — cildura este evacuatd aproape in totalitate pe directie aniala
periferia capului pistonului fiind o diferenga neglijabilé de temperatura, adica AT; = 0.
Secconsiderd) qq) [Wim]
VERIFICAREA PISTONULUILASOUCITAR
[roe st) T0527]
fa fermen TT aetcrenreer eren2)
es eT a RT|
fee Terawn 75398 300)
intre centrulsi
DE INCASTRARE
Gensitatea Tuxulul total de caldura
consumul specific
uterea calorifica
Pistonul racit mediu
Joo ore oe
for Poymeg oer
fara eto 200250) |
ensitatea Fiuxului de caldura
ciferenta de temperatura Etapa 5
CALCULUL EFORTULUI UNITAR REZULTANT
Toate eforturile unitare termice si mecanice mentionate anterior sunt de incovoiere. Efortul unitar
rezultant se va determina prin sumarea algebricd a eforturilor componente. Prin explicitarea termenilor
din relapile (9),..(24) si prin sumarea cu eforturile unitare mecanice din relagiile (25)...(28), se obfin
expresiile gen le eforturilor rezultante in oricare punct al capului pistonului. Aceste relatii
generale sunt prezentate, pentru capul pistonului simplu rezemat, in tabelul 3.2, iar pentru capul
pistonului incastrat, in tabelul 3.3
Valorile periculoase ale eforturilor se inregistreaza in cenirul si la periferia capului pistonului,
ait pe fibra exterioara cit si pe fibra interioard (punctele 1,2, 3, 4 din figura 3.2)
Eforturile rezultante maxime se dezvolté in capul pistonului cdnd acesta se afli in pozitia
corespunzitoate atingerii presiunii maxime a gazelor. Eforturile rezultante minime apar la inceputul
procesului de aspiratie
Avand in vedere cele 2 solujii de rigidizare a capului pistonului (rezemat pe contur gi
incastrai). i cele 3 solufii corespunzatoare racirii (nerdcit, rAcit mediu $i racit intens), apar 6 variante
constructive posibile pentru capul pistonului. in tabelele 3.4....3.9 sunt date, pentru fiecare dintre
aveste variante constructive, relajiile de calcul pentru eforturile unitare rezultante maxime si minime
in_punctele periculoase (punctele 1,2,3,4 din figura 3.2). in aceste relafii, primul indice (r sau t) se
refera la felul efortului (radial sau tangential) iar al doilea indice (), 2,3 sau 4) la locul producer
efortului
. 3p [mm] = grosimile capului pistonului in centru si respectiv la
periferia sap, [MPa] = presiunea maxima a gazelor
= [MPa] = presiunea din timpul
aspiratieipo [MPa] = presiunea
mediului ambiant
jmay [7W/s*] = acceleratia maxima a pistonului
j, [rs] = acceleratia pistonului in momentul atingerii presiunii maxime p, la regim
nominalunde: 6° [mm] = grosimea medie a capului pistonului
8 [mm] = grosimea unde se dezvolté efortul unitar (calculul este acoperitor daci pentru 5
se iavaloarea cea mai mica)
[mm] = raza unde se dezvolt efortul unitar
1p [kg/dm*] = masa specifica a materialului capului
o (R4R |
(Ee.
R-R+d (R= Tabelul 3 $.~ Relapi pentru caleull efortunlor rezultante maxime ;: minime pentru capul
Prstomulm rieit mediu, incastrat
x Rolaja de ctel
~
om
= od
° “Wl usk) 1a ~ Pa ~ PS |u| 10%
| meas | OOM Eek) (Pp, - Ps ~ 75" nl
=
an —__
| @E3-u+k) af 31+ 1 )R?
Same gy Oy ee Pe
ee laa) 7 (Pz
@E(3—- +k) aE 3(1+ wR? = 4)
| Oyama = - SE Tar, 4S a7, + AE (py, — py — p5'|jo|-10
mae Oe) 2 asi (Pe Po PO"
=
— aE (3—u+k) 57 _
[° “Woawer + (2, - 2, - 78" naa “10
lus) 5 0 PS | sl
3R} ne
Rat | 77S 7, AT, «gr (Pe ~ Po 10 |
= ~ BERT 3B yp, pd") 104)
Srna ~~ sk) =n) 452 287 pe
aEAT, ;
Ts PS" |jma|-10*)
Wane we aay age re Po PO Ve
OE aEAT, = 7
ogee Po 10*)
Mawsk) Wp) 4 (pz - Py |
ale) 5 EBT, 30 ae
eet | Ora = . 2 — Pp — p5'|jz|-10
Tagmed | Comer 90 ek)” =p) 2 — pS |j2|
pet, :
an aE(k=u) , AEST, 3-4 R? ss
- oe 7 (Pe ~Po~ PS [nal 10°)
een an hace (Pe -Po~ P5" [mal
— Elk 1) EAT, 3--R?/ 104)
tog) Come ek) Wu) AS
ri
oe, aE (ky) EAT, 3-y-R} 104)
coon : 7
Prone H1—ek) Wu) 45: (pz - Py - P5'|i2|
aa mar
Fnmin = Fri CALCULUL LA OBOSEALA AL CAPULUI PISTONULUL
Caleulul la oboseala al capului pistonului consta in determinarea valorilor
Hor de siguran{a in cele patru puncte periculoase (Fig.3.2), pentru solicitarile pe
directie radiala yi tangenialt
in punctele 1 si 2. eforturite radiate sunt egale cu cele tangengiale, deci se va
determina cate un singur coeficient pentru fiecare punct (1, 2): ¢1 gi ca.
in punctele 3 si 4, se vor determina coeficientii de siguranta atat pentru solicitarile
pe directic radial’, cit gi tangengiald: es, gi ex C4 gi C4,
In total, se vor determina 6 coeficienti de siguranta: ¢), €2, c3, ext, Car, Ca. Nir se
calculeaza un coeficient global de siguran{d. Cei 6 coeficienti trebuie s& fie mai mari
deeat 1.5. acest luctu fiind necesar pentru un calcul acoperitor.
Se vor calcula, pentru fiecare din cele 4 puncte, atat pe directie radiala, cat si
tangentiala:
© Amplitudinea eforturilor [MPa]
o
' 2
+ Efortul mediu to [MPa]
o
© Coeficientul de asimetrie Con [Mpa]
y
© mar
Se caleuleaza raportul
.; [MPa] = rezistenga la oboseala la solicitari de ineovoiere, dupa cielul alternant
simetric
c» [MPa] = rezistenja la oboseali la solicitari de incovoiere, dupa ciclul pulsant
. [MPa] = limita de curgere a materialului capului pistonului mBeESBSEaRS SERRE SERB SET SE Ee EE EE EF ee a
in calculul coeficientilor de siguran{a mai intervin trei marimi
[= coeficient de concentrare a tensiunilor
© > coeficient dimensional
+7 coeficient de calitate a suprafejelor
in tabelut 3.10 se dau relajile de determinare # rezistenfelor la oboseala pentru
‘materialul capului pistonului, in cazul in care se cunose numai unele caracteristici ale
materialului, sau chiar numai ce (efortul unitar static de rupere a materialului)
Tabelul 3.10
Rezistenta la ___ Relafia de determinare ]
oboseala Aliaje de aluminiu [Font Orel
1a incovoiere, ciclu 91 = 0,35 on 0.1 = 04 oR 0. = 0,6 ae -0,00167x
H ssa ees
La incovoiere, 90= 12+1,5 64 oo= 1541804 |
__puilant oy 7
ia tractiune, cielo o.1= 0,670.7 021 o-1= 0,88 0.1
Hemant simetric oy
(arisucire. cielu 44 = 0,751 61 11 = 0,55 61
altemantsimetric ta |
(Ta [Link] pulsant at 31 %
Coeficientul de concentrare a tensiunilor (se alege din figura 3.3. Pentru
pistoanele cu forma plana a capului nu apar concentratori de tensiuni in punctele 1,2.3
(fig.3.2), astfel ea se considera B= 1. in punctul 4 concentrarea tensiunilor este generata
de raza de racordare a capului cu RPS. Exista situatii cind si in celelalte puncte, sau
numai la unele dintre ele, apar zone de concentrare a tensiunilor, generate de diverse
racordari (forme speciale ale camerei de ardere, nervurarea interioara a capului, etc.). in
aceste cazuri, coeficientul de concentrare a tensiunilor se alege tot din figura 3.3, functie
de raza de racordare rr, grosimea s a RPS si grosimea capului, 6
fae]
19 15 20 30 «0 5060 80 109 150 200 250 5
own wien ar 05 e207 a
Figura3.3 Coeficientul dimensional « se determina din figura 3.4. functie de grosimea
capului pistonului, 8, si de materialul lui: 1- aliaje usoare; 2 — ofel carbon fara
Concentratori de tensiuni: 3 — fel aliat fra concentratori sau ofel carbon eu
concentratori modera{i ((} < 2): 4 — ofel aliat cu concentratori moderati
Coeficientul de calitate al suprafefei y se alege in functie de metoda de
Prelucrare si de tratamentul termochimic. in general, capul pistonului nu se trateaza
termic. astfel i lege dupa indicate din tabelul 3.11
Tabelul 3.11
neal y se poate
Metoda de prelucrare a suprafet: | Coeficientul y i
Supratete rectificate a |
Supratefe slefuite [GT aarO85 |
Strunjire fina F094. an ,80
Strunjire brut [Link] 60
Fara prelucrarimecaniee | OT xnsarnn50 |
Caiculy) efortului unitar rezultant
Bara everioara a pist
rer
4
Lungimea bielel
Viteza unghiulara
[Ravortul dintre lungimea biel sia fsulul
Radial in centrupe fibra etme,
be fibra ext min
Rodis! in cartrupe fibre insure mo
Radial in centr pe fibra interioare min
Radial
ia perifeve petra ext max
Radial, a perferie,pefibra ext min
Radial la perferie pe fibra int max
Rodial la per feriepefibra int min
pe
Tangential per ferie pe fibra ext min
Tengentis
erie pe Fibra ext max
Tangential la periferie pe fibre intmax
Tangent al la per erie pe fibra int min
Amplitudine eforturilor
efor media efortul unitar static la rupere
rexistenta la asucire
|
ST
[coe dimersionat fe]
coet de calitate a suprafeelor
eS
ET Etapa 6
TRASAREA DIAGRAMEI INDICATE
Diagrama indicata a motorului cu ardere interna se construieste pe baza calculului
Proceselor de Iucru. Se traseaza mai intati diagrama nerotunjita, apoi se rotunjeste in raport cu
cotcle de reglaj ce se adopta. Trasarea se face in coordonate _p~ V. Se alege o scara a presiunilor,
Imm = .... bar, sio seara a volumelor.
Trasarea liniilor de evacuare si admisie se face prin cate 0 izobara de valoare p =p, si
In ecea ce priveste politropele de destindere si comprimare, deoarece in abscisa apare si
cursa pistonului, se traseaza variatia presiunilor in functie de cursa pistonului
Pentru politropa de comprimare
poop, (=)
xts (x 4s)"
Pentru politropa de destindere
Pam Pls (+s) a
Po. ~ presiunea corespunzatoare deplasari x apistonului in timpul cursei de comprimare
Pa. presiunea corespunzatoare deplasarii x a pistonului in timpul cursei de destindere
P, — presiunea la sfarsitul cursei de admisie
P, — presiunea teoretica la sfarsitul procesului de ardere
‘X= cursa pistonului, masurata din P.M.1.
ves [lreos@ 2 (1x00 4 2 coer
2 4 {2 44 - unghiul de
rotatie al
arborelui cotit, considerat zero la inceputul ciclului motor.
2. —raportul dintre lungimea bielei si lungimea bratului arborelui cotit;
0.322
— inaltimea cilindrului de diametru D (alezajul) si acelasi volum cu camera de ardere:
e-1
In timpul unui ciclu de functionare, arborele cotit efectueaza doua rotatii complete, deci @
Variaza intre 0 si 720°. Legatura dintre variatia unghiului @ de rotatie a arborelui motor si procesele
de lucru este data explicit in urmatorul tabel: o | Procesul de lueru Legea de variatie a presiunii ]
0° + 180° 7 Admisia | p=-m «SY
180° + 360° Comprimarea |
360° « $40 7 Arderea si destinderea |
Eva
540° 5 72 rea p
Pentru trasarea diagramei indicate nerotunjite, se calculeaza marimile constante:
Ripe)" ke=pe sm
Se completeaza urmatorul tabel
Arderea se reprezinta, in cazul ciclului necorectat, la M.A.S., prin izocora cz; presiunea prdeterminata
este mai mare decat cea reala,astfel ca se ia pmax=(0,85+0.98)pz
La MAC, arderea se reprezinta izocora cz, izobara z
destindere prealabila 8)
Pentru a putea trece la fotunjies digrame! india trebuiese adoptate cotele de reglaj alemotorului
Bos Brse Bos | Bsa
MAS | 40° 80° | 10° 60° 52 45° 40° = 85°
20° + 50°
. punctul 2° find determinat degradul de
MAC 20° + 50° 15° + 25°
Dupa adoptarea cotelor de reglaj se adopta pozitile pistonului corespunzatoare acestor cote: Xv ~
inainte de P.M.I. pentru inceputul admisiei
X) — dupa P.M.E., pentru sfarsitul admisiei
X:~inainte de P.M.I. pentru inceputul aprinderii X3—
inainte de P.M.E., pentru inceputul evacuariiXs— dupa
P.M... pentru sfarsitul evacuarii
Cu ajutorul acestor pozitii calculate se plaseaza pe diagrama punctele care marcheaza fazeledistributiei
si se fac rotunjirile necesare. 3.218882627| 17608 5618
56855.09348
136134 7805,
218602 2908
360613 4363
20773977106
019356926) 8460852506] ___435765.4083
1 404903 264
[se]
735765 3485
7207733.7105
360611.4163
ro 2858745602
G736eana) <2 ease7s7e] 216602 2909
1361247843
cr7esoesee] izse0c011s] 66855 00548
Ps [asrsereai| zasovsez7
[ os[[Link][ sseize zee |
| os|yooee| asossxsi6s |
yl
60]
“0755088
220]
LL PEEPRL FELT
320
320
70.0364
70939692
[sea] sesoosz6s
093969
cresossd] 7es6eaciod) s07739.7306 |
Tooisa| sees |
640] 017364818] 42.4438737@) 2186022909 ‘|
[ost aesieef zeine7ees |
13]
oo} ossosszsa]3.sxesszsz7] ieossers | 12)
sonora]
aE
[|
[00rs) ae
620] -o.r7scesa| s7 acvovesa| aesareseon | 12)
[2]
[2]
[|
9.29032]
240539]
052363] 0 Etapa 7
VERIFICAREA REGIUNII PORT - SEGMENTI
Solicitirile periculoase apar in primul umdr de segment si in sectiunea transversala prin capul
pistonului, la nivelul canalului pentru segmentul de ungere, unde se evidentiaza zona slabiti din cauza gaurilor
sau taicturilor practicate contra pompajului,sau pentru impiedicarea conductiei c&ldurii eatre manta,
Figura 4.1
1, VERIFICAREA PRIMULUI UMAR DE SEGMENT
Primul umar de segment este solicitat variabil la incovoiere si forfecare in sectiunea de incastrare,
dupa un ciclu pulsant (y = 0), de catre forta generaté de presiunea maxima a gazelor, pz [MPa]. Datorita
laminar, in primul canal de segment se transmite numai o fractiune din aceasta presiune maxima a gazelor, si
anume, 0,9pz
Eforturile unitare maxime de incovoiere si forfecare se determina cu relatiile:
_2\1p;(D=a~da)-(a+.da)
Cay = Pe NO : MPa
“ (D=2a-2Aa)-H} aD
le (D-a~-Aa)-(a + Aa)
uns (D = 2a = 2Aa)-H;
unde, D[mm] = alezajul cilindrului, iar a [mm], Aa {mm}, H> [mm] au semnificatiile dinfigura 4.1
a{mm] = grosimea radiald a primului segment
‘ha [mm] = jocul radial dintre segment gi canal
H2 [mm] = indltimea primului umar de segment
Efortul unitar rezultant se calculeaza cu relayia:
[MPa] Oe = \ Fm +A ame isa)
Efortul unitar rezultant ces nu trebui
[MPa] la cele din fonta sau oe.
Cocticientul de siguranga la obosea
si depaseasca valori de 30 + 40 [MPa] lapistoanele usoare sau 60 + 80
pentru incovoiere se determina cu relaia
¢ Ira}
Coeficientul B se alege din figura 3.3. (inlocuind f;/5 cu ry / H2), iar coeficientul
& din figura 3.4, tinnd cont de inalimea umarulu primului sezment, Hp. Coeficientul decalitate al suprafeei se alege din
tabelul 3.11
1, VERIFICAREA SECTIUNII TRANSVERSALE PRIN CANALULSEGMENTULUL
DE UNGERE.
tn sectiunea transversala prin canalul segmentului de ungere se de7volta eforturi unitare mecanice
Periculoase, datorita micgorarii suprafetei, in urma prevederilor gaurilorcare diminueaza pompajul uleiului,
sau fantei pentru intreruperea fluxului de caldurd spremantaua pistonului
Aceasti seetiune este solicitata variabil dupa un ciclu asimetric la care valorile maxime si minime ale eforturilorunitare de
‘omprimare ~ tractiune se determind cu relatile
(pz - py) D? - 4M, -Lj2]
+A,
[MPa]
(p.— py)--D* 4M, jul
4-4,
[rs]
in care: Mcp [kg] = masa capului pistonului, delimitat de sectiunea prin canalul
Acp [mm] = aria sectiunii intrerupte de gaurile sau de fanta din canal
nentului de ungere
Ma=pVep [ke]
» [ke/dm'] = densitatea materialului
Vep [dm] = volumul eapului pistonului; se determina geometric, functie dedimensiunile capului
pistonulu
Se calculeaza valorile
‘© Amplitudinea eforturilor
© Efortul mediu
Fn
+ Coeficientul de asimgtrie
© Coeficient —Y
oy Somes,
Coeficientul de siguranya la oboseald se calculeaza cu relatile:
A. incazul in care: 3 —aliaje usoare
Figura 4.2
0 qos 00S Sg2DS«CSSSCg 0
a Coeficientul dimensional ¢ se alege din
figura 3.4 (inlocuind pe 8 cu s). in cazul
care s