CONTABILITATEA STOCURILOR

A. Evaluarea stocurilor la intrare

B. Evaluarea stocurilor la ieşire
C. Evaluarea stocurilor la inventar şi bilanţ.
D. Mărfuri la preț de vânzare cu amănuntul
E. Achiziții/vânzări de stocuri pe bază de avans
F. Achiziții/vânzări de stocuri fără factură
G. Decontarea datoriilor şi creanţelor comerciale privind stocurile

A. Evaluarea stocurilor la intrare

1. Evaluare
Conform OMFP 1802/2014 cu modificările şi completările ulterioare, stocurile sunt active
circulante:
a) deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii;
b) în curs de producţie în vederea vânzării în procesul desfăşurării normale a activităţii; sau
c) sub formă de materii prime, materiale şi alte consumabile care urmează să fie folosite în procesul
de producţie sau pentru prestarea de servicii.
Conform ordinului menţionat, în categoria stocurilor se cuprind şi activele cu ciclu lung de
fabricaţie, destinate vânzării (de exemplu, echipamente, nave, ansambluri sau complexuri de
locuinţe etc.), realizate de entităţile ce au ca activitate principală obţinerea şi vânzarea unor astfel
de produse.
La data intrării în entitate, stocurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la
valoarea de intrare, care poate fi:
a) costul de achiziţie pentru stocurile procurate cu titlu oneros;
b) costul de producţie pentru stocurile produse în entitate;
c) valoarea de aport pentru stocurile reprezentând aport la capitalul social;
d) valoarea justă pentru stocurile obţinute cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere.
Modalitatea de determinare a costului de achiziţie a fost prezentată la IMOBILIZĂRI
CORPORALE.
Reducerile comerciale acordate de furnizor şi înscrise pe factura de achiziţie diminuează costul
de achiziţie al bunurilor.

15
 Reducerile comerciale pot fi:
a) rabaturile – se primesc pentru defecte de calitate şi se practică asupra preţului de vânzare;
b) remizele – se primesc în cazul vânzărilor superioare volumului convenit sau dacă cumpărătorul
are un statut preferenţial;
c) risturnele – sunt reduceri de preţ calculate asupra ansamblului tranzacţiilor efectuate cu acelaşi
terţ, în decursul unei perioade determinate.
Aceste reduceri comerciale se calculează în cascadă în ordinea prezentată anterior, după fiecare
reducere se calculează o nouă valoare netă comercială. Bunul achiziţionat se înregistrează în
contabilitate la ultima valoare netă comercială.
Societăţile comerciale pot primi şi reduceri financiare. Reducerile financiare sunt sub
formă de sconturi de decontare acordate pentru achitarea datoriilor înainte de termenul normal de
exigibilitate. Reducerile financiare se determină în funcție de ultima valoare netă comercială. După
reducerea financiară se calculează o valoare netă financiară.
Taxa pe valoare adăugată se determină în funcție de ultima valoare netă (care poate fi
comercială sau financiară).
Modalitatea de determinare a costului de producție a fost prezentată la IMOBILIZĂRI
CORPORALE.
Exemple de costuri care nu trebuie incluse în costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept cheltuieli
ale perioadei în care au survenit, sunt următoarele:
– pierderile de materiale, manoperă sau alte costuri de producţie înregistrate peste limitele normale
admise, inclusiv pierderile ca urmare a risipei;
– cheltuielile de depozitare, cu excepţia cazurilor în care aceste costuri sunt necesare în procesul
de producţie, anterior trecerii într-o nouă fază de fabricaţie.
– cheltuielile generale de administraţie
- costurile de desfacere.
2. Contabilizare
Pentru evidenţa contabilă a stocurilor se folosesc conturile din clasa 3 Stocuri.
Căi de intrare a stocurilor în entitate: achiziţie, producţie, aport la capital, plusuri contatate la
inventariere, donaţie.
În cazul achiziție de stocuri pe bază de factură, datoria față de furnizor este evidențiată cu
ajutorul contului 401 Furnizori.
Achiziţie stocuri pe bază de factură :
% = 401 Furnizori Datorie față de furnizor
Conturi din clasa 3 Cost de achizitie
4426 TVA deductibilă TVA deductibilă

16
 Pentru evidența reducerilor comerciale primite la achiziție nu se folosește un cont distinct,
stocul fiind evaluat la ultima valoare netă comercială.
În cazul plăţilor înainte de termenul stabilit între părţi, furnizorul poate acorda o reducere
financiară. În contabilitatea firmei care primeste reducerea financiara, aceasta se contabilizează cu
ajutorul contului 767 Venituri din sconturi obtinute.
Obținerea produselor obținute de firmă se înregistrează astfel:
34 Produse = 711 Venituri aferente costurilor Cost de
stocurilor de produse producție

3. Exemple
1. O societate comercială achiziționează materii prime conform factură: preț de cumpărare
5.000 lei, transport 200 lei, cota TVA 19%. Să se calculeze costul de achiziţie și să se prezinte
înregistrările contabile știind că societatea comercială realizează plata peste o săptămână de la
achiziție.

2. Societatea DIANA achiziţionează de la societatea MARA marfă P la un preț de

cumpărare de 16.000 lei (800 bucăţi), cota TVA 19% pentru care primeşte un rabat de 5% şi o
remiză de 10% conform facturii emise de furnizor. Determinaţi costul de achiziţie total şi pe unitate
de produs şi datoria faţă de furnizor. Înregistraţi achiziţia.

17
 3. Societatea ANA obţine din procesul de producţie 1.600 de bucăţi produs finit P. Pentru
perioada respectivă se cunosc următoarele informaţii: materii prime achiziţionate 260.000 lei,
materii prime consumate 200.000 lei, materiale auxiliare consumate pentru realizarea produsului
finit 120.000 lei, salarii ale muncitorilor direct productivi 400.000 lei, materiale consumabile
pentru administraţie şi desfacere 9.000 lei, cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială pentru
muncitorii direct productivi 160.000 lei, amortizarea utilajelor productive 40.000 lei, cheltuieli
indirecte de producţie variabile 20.800 lei, amortizarea automobilului directorului 10.000 lei,
comisioane distribuitori 8.000 lei, gradul de utilizare a capacităţii de producţie este 80%.
Să se determine costul de producţie al produsului P. Să se înregistreze obţinerea produselor
finite.

18
 B. Evaluarea stocurilor la ieşire

1. Evaluare
Evaluarea stocurilor la ieșire se realizează în funcție de posibilitatea de identificare a stocurilor
respective ieșite din gestiune prin consum, vânzare. Pentru stocurile identificabile se folosește
metoda identificării specifice. Pentru stocurile fungibile se folosește una din metodele:
a) metoda primul intrat – primul ieşit (FIFO);
b) metoda ultimul intrat – primul ieşit (LIFO).
b) metoda costului mediu ponderat (CMP);

a) Metoda primul intrat – primul ieşit (FIFO)

Stocurile ieșite sunt evaluate în ordinea în care au intrat în funcție de costurile de intrare ale
fiecărui lot intrat. Stocul final este evaluat la cele mai recente costuri.
b) Metoda ultimul intrat – primul ieşit (LIFO)
Stocurile ieșite sunt evaluate la costul ultimei intrări (în ordine invers cronologică). Stocul final
este evaluat la cele mai vechi costuri.
c) Metoda costului mediu ponderat (CMP) se poate folosi în următoarele variante: CMP
calculat la sfârșit de lună sau după fiecare intrare.
Costul mediu ponderat se determină pe baza relației:
(sold inițial + valoare intrări) / (stoc inițial + cantitate intrată).
c.1) CMP calculat la sfârșit de lună:
- toate ieșirile din cursul lunii sunt evaluate în funcție de costul mediu ponderat calculat la
sfârșit de lună
- prezintă avantajul calculului simplu
- nu se poate stabili valoarea ieșirilor în cursul lunii (dezavantaj).

c.2) CMP calculat după fiecare intrare:

- costul mediu ponderat calculat după fiecare intrare este utilizat pentru evaluarea tuturor
ieșirilor până la următoarea intrare
- după fiecare intrare se recalculează costul mediu ponderat
- se poate stabili valoarea ieșirilor în cursul lunii (avantaj)
- calcul mai complex decât c.1) CMP calculat la sfârșit de lună, (dezavantaj anulat prin
utilizarea mijloacelor informatice).

19
 2. Contabilizare
Căi de ieşire a stocurilor din entitate: consum, vânzare, minusuri contatate la inventariere,
calamităţi naturale, donaţie.

În cazul plăţilor înainte de termenul stabilit între părţi, furnizorul poate acorda o reducere
financiară. În contabilitatea firmei care acordă reducerea financiară, aceasta se contabilizează cu
ajutorul contului 667 Cheltuieli privind sconturile acordate.

3. Exemplu SC PROD SA prezintă următoarea evoluție a stocului de materie primă F pentru luna
septembrie 201N:

Materie primă F
Data Explicații
Cantitate (kg) Cost de achiziție (lei/ kg)
01.09. 201N Stoc inițial 300 10
05.09. 201N Consum pe bază de bon de consum 250
10.09. 201N Achiziție pe bază de factură 450 11
12.09. 201N Consum pe bază de bon de consum 300
18.09. 201N Consum pe bază de bon de consum 180
20.09. 201N Achiziție pe bază de factură 400 11,53
25.09. 201N Consum pe bază de bon de consum 320
28.09. 201N Achiziție pe bază de factură 350 11,5
Societatea este plătitoate de TVA, cota de TVA fiind 9%.
Să se stabilească valoarea consumului de materie primă Fdin luna septembrie 201N dacă societatea
comercială ar folosi următoarele metode:
a) FIFO
b) LIFO
c) CMP calculat la sfârșit de lună.
Să se înregistreze achiziţia din 10.09.201N și consumul din 18.09.201N pentru cele trei metode.

20
 a) Fişa stocului de materie primă F conform metodei FIFO
Achiziţii (intrări ) Consum (Ieşiri ) Stoc final
Cantitate Cost Valoare Cantitate Cost Valoare Cantitate (kg) Cost Valoare
Data
(kg) achiziţie (lei) (kg) unitar (lei) unitar (lei)
(lei/kg) (lei/kg) (lei/kg)
01.09.201N Stoc iniţial 300 10 3.000
05.09.201N 250 10 2.500 50 10 500
10.09.201N 50 10 500
450 11 4.950
450 11 4.950
12.09.201N 50 10 500
200 11 2.200
250 11 2.750
18.09.201N 180 11 1.980 20 11 220
400 11,53 4.612 20 11 220
20.09.201N
400 11,53 4.612
20 11 220
25.09.201N 100 11,53 1.153
300 11,53 3.459
100 11,53 1.153
28.09.201N 350 11,5 4.025
350 11,5 4.025
Stoc final la 30.09.201N 450 - 5.178
Total consum materie primă F 1.050 - 11.409 -

21
 b) Fişa stocului de materie primă F conform metodei LIFO
Achiziţii (intrări) Consum (Ieşiri ) Stoc final
Cantitate Cost Valoare Cantitate Cost Valoare Cantitate (kg) Cost Valoare
Data
(kg) achiziţie (lei) (kg) unitar (lei) unitar (lei)
(lei/kg) (lei/kg) (lei/kg)
01.09.201N Stoc iniţial 300 10 3.000
05.09.201N
10.09.201N

12.09.201N
18.09.201N

20.09.201N

25.09.201N

28.09.201N

Stoc final la 30.09. 201N

Total consum materie primă F

22
[Link] stocurilor la inventar şi bilanţ
1 Evaluare
„În scopul întocmirii situaţiilor financiare anuale, entităţile trebuie să procedeze la inventarierea
şi evaluarea elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii.”
Conform OMFP 1802/2014, în cazul în care valoarea contabilă a stocurilor este mai mare decât
valoarea de inventar, valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă netă, prin
constituirea unei ajustări pentru depreciere.

23
 Conform ordinului menţionat, valoarea realizabilă netă (VRN) a stocurilor se determină astfel:
prețul de vânzare estimat a se obține pe parcursul desfășurării normale a activității - costurile
estimate pentru finalizarea bunului (atunci când este cazul) - costurile estimate necesare vânzării.
Costuri destinate vânzării: cheltuieli de transport, comisioane privind vânzările etc.

Cu ocazia inventarierii stocurilor, pot fi stabilite două categorii de diferenţe:

1. difereţe cantitative atunci când se constată cantităţi mai mici/mai mari decât cele din în evidenţa
contabilă …..

2. diferenţe valorice atunci când există diferenţe între valoarea de inventar şi valoarea contabilă:
2.1 plusurile de valoare (valoarea realizabilă netă este mai mare decât valoarea contabilă)……

2.2 minusurile de valoare (valoarea realizabilă netă este mai mică decât valoarea contabilă)……….

2. Contabilizare
• Înregistrarea ajustării pentru deprecierea stocurilor
6814 = 39x
Cheltuieli de exploatare privind Ajustări pentru deprecierea
ajustările pentru deprecierea activelor stocurilor şi producţiei în curs de
circulante execuţie

• Înregistrarea reluarii la venituri a ajustării pentru deprecierea stocurilor

(diminuarea/anularea ajustării)
39x = 7814
Ajustări pentru deprecierea Venituri din ajustări pentru
stocurilor şi producţiei în curs de deprecierea activelor circulante
execuţie
Evaluarea stocurilor la bilanț se realizează la valoarea contabilă (SFD conturi de stocuri 3xx),
mai puţin ajustările pentru depreciere constatate (SFC conturi ajustări pentru deprecierea stocurilor
39X), respectiv la min (cost, valoarea realizabila neta).

[Link]
1. La inventarierea realizată la sfârşitul anului 201N s-au constat:
- 50 kg materie primă A, preţ de vânzare estimat 10 lei/kg
- 6 bucăţi material consumabil C, preţ de vânzare estimat 5 lei/bucata.
Informaţii din evidenţa contabilă la sfârşitul anului 201N:
- 55 kg materie primă A, cost de achiziţie 10 lei/kg
- 5 bucăţi material consumabil C, cost de achiziţie 5 lei/bucata.
Calculaţi diferenţele stabilite la inventariere şi precizaţi soluţiile contabile. Prezentaţi înregistrările
contabile adecvate.

24
2. La inventarierea realizată la sfârşitul anului 201N s-au constat:
- 70 kg materie primă B, preţ de vânzare estimat 12 lei/kg, comision pentru vânzare 1
leu/kg
- 10 kg material consumabil D, preţ de vânzare estimat 12 lei/kg
Informaţii din evidenţa contabilă la sfârşitul anului 201N:
- 70 kg materie primă B, cost de achiziţie 14 lei/kg
- 10 kg material consumabil D, cost de achiziţie 11 lei/kg
Calculaţi diferenţele stabilite la inventariere şi precizaţi soluţiile contabile. Stabiliţi valoarea
stocurilor în bilanţul de la sfârşitul anului 201N.

25
3. Se primesc ca aport la capitalul social în schimbul acțiunilor subscrise materii prime în valoare
de 40.000 lei și materiale consumabile în valoare de 3.000 lei.
Primirea materiilor prime şi materialelor ca aport la capitalul social
% = 456 43.000 lei
301 40.000 lei
302 3.000 lei

4. O societate comercială a obținut în cursul lunii decembrie N produsul finit A 500 bucăți. Costul
de producție pentru acest produs este 15 lei/bucată. În cursul lunii decembrie N a vândut 300 bucăți
produs A cu prețul de vânzare de 20 lei/bucată, cota TVA 19% conform factură. Prezentați
înregistrările contabile [Link]ţi valoarea stocurilor în bilanţul de la sfârşitul anului 201N.

1. înregistrarea produselor finite obținute

Cost de producție =
2. Vânzare produse finite

Venituri din vânzarea produselor finite =

TVA colectată=19%*
3. Descărcarea gestiunii de produsele finite vândute

Costul de producție al produselor finite vândute=

D 345 Produse finite C D 711 Venituri aferente costurilor C

stocurilor de produse

26
5. O societate comercială a stabilit la inventarierea din decembrie N valoarea realizabilă netă
pentru marfa S de 5.900 lei, valoarea contabilă a acesteia fiind 8.000 lei. La inventarierea din
decembrie N+1 s-a stabilit valoarea de vânzare de 5.000 lei pentru marfa S, costurile suplimentare
pentru vânzare S fiind de 200 lei. În decembrie N+2 se vinde marfa S cu prețul de vânzare de 9.000
lei, cota TVA 19%. Prezentați înregistrările în cei trei ani. Stabiliți valoarea stocului S în bilanțul
de la sfârșitul celor 3 ani.

31.12.N
Valoare contabilă = 8.000 lei
Valoare realizabilă netă = 5.900 lei
Ajustare necesară= 8.000-5.900=2.100 lei
Ajustare existentă în contabilitate = 0

În contabilitate se înregistrează o ajustare pentru deprecierea stocurilor în valoare de 2.100 lei.

• Înregistrarea ajustării pentru deprecierea stocurilor
6814 = 397 Ajustări 2.100 lei
Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea
pentru deprecierea activelor circulante marfurilor

31.12.N+1
Valoare contabilă =
Valoare realizabilă netă =
Ajustare necesară =
Ajustare existentă în contabilitate =

Decembrie N+2

27
D.Mărfuri la preț de vânzare cu amănuntul

[Link]
Preţ de vânzare cu amănuntul = cost de achiziţie + adaos comercial + TVA neexigibilă
Adaos comercial = cota adaos comercial * cost de achiziţie
TVA neexigibilă = cota tva * (cost de achiziţie + adaos comercial)
2. Contabilizare
Adaosul comercial este evidențiat cu ajutorul contului 378 Diferenţe de preţ la mărfuri.
Adaosul comercial aferent mărfurilor vândute = coeficient de repartizare (K378) * rulaj creditor
cont 707 Venituri din vânzarea mărfurilor.
K378-cota medie de adaos comercial
Mărfurile sunt prezentate în bilanţ la valoarea de intrare corectată cu eventualele ajustări
pentru depreciere (SFC cont 397). Pentru a stabili valoarea de intrare din preţul de vânzare cu
amănuntul al mărfurilor (SFD cont 371) se scade adaosul comercial (SFC cont 378) şi TVA
neexigibilă aferentă mărfurilor în stoc (SFC cont 4428).

• Achiziţie mărfuri pe bază de factură :

% = 401 Furnizori Datorie față de furnizor
371 Mărfuri Cost de achizitie
4426 TVA deductibilă TVA deductibilă

• Înregistrarea adaosului comercial :

371 Mărfuri = 378 Diferenţe de preţ la mărfuri Adaos comercial

28
 • Înregistrarea TVA neexigibilă:
371 Mărfuri = 4428 TVA neexigibilă TVA neexigibilă
• Vânzarea mărfurilor în numerar :
5311 Casa în lei = % Preț de vânzare cu amănuntul
707 Preț de vânzare fără TVA
4427 TVA colectată

• Scăderea din gestiune a mărfurilor vândute :

% = 371 Preț de vânzare cu amănuntul
607 Costul de achiziție al mărfurilor vândute
378 Adaosul comercial al marfurilor vândute
4428 TVA neexigibilă aferentă mărfurilor vândute

[Link]
1. Societatea ALFA a achiziţionat în luna decembrie 201N mărfuri la preț de cumpărare de 39.000
lei, transport 1.000 lei conform factură. Pentru aceste mărfuri societatea stabileşte un adaos
comercial de 40%. Cota de TVA este de 19%. Presupunem că societatea comercială nu deţine
mărfuri în stoc la data de 30.11.201N. În cursul perioadei a vândut toate mărfurile achiziționate.
a) Să se stabilească valoarea contabilă a mărfurilor la data achiziţiei, ştiind că societatea ţine
evidenţa mărfurilor la preţ de vânzare cu amănuntul. Prezentați înregistrările contabile adecvate.
b) să se prezinte valoarea mărfurilor în bilanțul de la 31.12.201N dacă societatea nu ar fi vândut
mărfurile achiziționate.

29
2. SC ALFA SA deține mărfuri în stoc la sfârșitul lunii noiembrie N în valoare de 18.207 lei preț de vânzare
cu amănuntul, cota TVA 19 %, costul de achiziție al acestor mărfuri fiind 10.000 lei. În cursul lunii
decembrie N a achiziționat mărfuri pe bază de factură la preț de cumpărare de 25.000 lei, transport 1.000
lei, cota TVA 19 %, pentru care societatea practică adaos comercial de 50%. În cursul lunii decembrie N
vinde mărfuri cu încasare în numerar în valoare de 21.420 lei, cota medie de adaos comercial fiind 33,7%.
Prezentați înregistrările contabile corespunzătoare. Stabiliţi valoarea mărfurilor în bilanţul de la sfârşitul
anului N.
D 371 Mărfuri C D 378 Diferenţe de preţ C
la mărfuri

RD RC RD RC
TSD TSC TSD TSC
SFD SFC

D 4428 TVA neexigibilă C

RD RC
TSD TSC
SFC

30
31
E. Achiziții/vânzări de stocuri pe bază de avans
Pentru evidenţa avansurilor plătite pentru achiziţii de stocuri se foloseşte contul 4091 Furnizori-debitori
pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor. În contabilitatea vânzătorului, avansul încasat se
evidenţiază cu ajutorul contului 419 Clienţi creditori.

Exemplu Societatea AAA achiziţionează materiale consumabile de la firma BBB. Pentru achiziţia
materialelor consumabile de 20.000 lei, AAA trebuie să plătească un avans de 6.000 lei conform facturii
din 10.10.2017, cota TVA 19%. Peste 12 zile s-au livrat bunurile, cota TVA 19% conform factură. În ziua
achizitiei, societatea AAA a dat in consum jumatate din materialele consumabile achizitionate. Pentru BBB
bunurile livrate reprezintă mărfuri, costul de achiziţie al acestora fiind 13.000 lei. Peste 3 zile de la data
livrării, societatea AAA a plătit contravaloarea bunurilor achiziţionate. Prezentaţi înregistrările în
contabilitatea celor două societăţi.
În contabilitatea societăţii AAA (client) În contabilitatea societăţii BBB (furnizor)
1. Primirea facturii de avans [Link] facturii de avans

2. Plata avansului prin contul bancar

2. Încasarea avansului prin contul bancar

[Link]ţia de materialelor consumabile pe baza

de factura
3.Vânzarea marfurilor pe baza de factura

4. Consum de materiale consumabile

[Link]ărcarea din gestiune a marfurilor vandute

5. Regularizarea avansului
5. Regularizarea avansului

6. Încasarea diferentei dintre valoarea facturii de

6. Plata diferentei dintre valoarea facturii de vanzare a mărfurilor si valoarea avansului prin contul
achizitie a materiilor prime si valoarea avansului bancar
prin contul bancar

32
[Link]ţii/vânzări de stocuri fără facturi
În cazul achiziţiilor de stocuri fără facturi (pe bază de aviz de expeditie), pentru evidenţa
datoriei se foloseşte contul 408 Furnizori-facturi nesosite ( ),
iar TVA este neexigibilă, folosindu-se contul 4428 TVA neexigibilă (
În cazul vânzărilor de stocuri fără facturi (pe bază de aviz de expeditie), pentru evidenţa
creanţei se foloseşte contul 418 Clienţi-facturi de întocmit ( ),
iar TVA este neexigibilă, folosindu-se contul 4428 TVA neexigibilă (
La emiterea facturii, (atât la cumpărător cât şi la vânzâtor), se anulează ( )
achiziţia/vânzarea pe bază de aviz şi apoi se înregistrează achiziţia/vânzarea pe bază de factură.

Exemplu SC SERV SA a achiziţionat materiale de natura obiectelor de inventar în valoare de

2.000 lei, cota de tva 19 % conform aviz emis de MODDAV SA la 02.09.N. Peste 2 zile SC SERV
primeşte factura ce conţine aceleaşi informaţii ca avizul și dă în folosință materiale de natura
obiectelor de inventar în valoare de 1.400 lei. Prezentaţi înregistrările contabile pentru ambele
societăţi, ştiind că pentru firma MODDAV bunurile vândute reprezintă produse finite obţinute în
luna vânzării la un cost de producţie de 1.100 lei. Firma SERV plătește bunurile achiziționate.

În contabilitatea societăţii SERV(client) În contabilitatea societăţii MODDAV (furnizor)

1. Achiziția de materialelor de natura 1. Obținerea produselor finite
obiectelor de inventar pe bază de aviz de
expediție
2. Vânzarea produselor finite pe bază de aviz de
expediție

2. Primirea facturii
2.1 stornarea achiziției pe bază de aviz

3. Descărcarea din gestiune a produselor finite

vândute

2.2. înregistrarea achiziției pe bază de factură

4. Emiterea facturii
4.1 stornarea vânzării pe bază de aviz
3. Darea în folosință a materialelor de natura
obiectelor de inventar

4.2. înregistrarea vânzării pe bază de factură

4. Plata datoriei prin virament bancar

5. Încasare prin virament bancar

33
G. Decontarea datoriilor şi creanţelor comerciale privind stocurile
1. Decontarea datoriilor şi creanţelor comerciale privind stocurile prin casierie si conturi
bancare
2. Decontarea datoriilor şi creanţelor comerciale privind stocurile pe baza de efecte
comerciale

1. Decontarea datoriilor şi creanţelor comerciale privind stocurile prin casierie si conturi bancare

Pentru aceste decontari se folosesc conturile 531 Casa si 512 Conturi curente la banci.
Pentru transferul sumelor din casierie în conturile bancare şi din conturile bancare în casierie se
utilizeaza contul 581 Viramente interne.
Acest transfer se realizează in doua etape:
• Ridicarea numerarului din / Ridicarea numerarului din contul bancar
casierie
581=531 581=512

• Depunerea numerarului în / Depunerea numerarului în casierie

conturile bancare
512=581 531=581

Exemplu SC ALFA a achiziţionat la începutul lunii noiembrie 201N ambalaje în valoare de 600
lei de la firma BETA şi piese de schimb 10 bucăți la un cost unitar de achiziție de 150 lei de la
firma GAMA care a realizat si transportul acestora. Furnizorii au emis facturi la data livrării
bunurilor, cota TVA fiind 19%. Pentru GAMA piesele vândute reprezinta produse finite. ALFA a
depus la banca 14.875 lei din vânzarea mărfurilor în numerar din data de 20 noiembrie. De
asemenea, a plătit ambalajele la sfârşitul lunii prin virament bancar iar piesele de schimb după 2
zile de la data achiziţiei. Deoarece SC ALFA vrea să plăteasca înainte de termenul stabilit, firma
GAMA acorda o reducere de 5% (scont de decontare) întocmind o factură suplimentară de
reducere financiară. Prezentați înregistrările contabile la firma ALFA și cele de la GAMA.

ALFA
1. Achizitia ambalajelor de la BETA pe bază de factură

2. Achizitia pieselor de schimb de la GAMA pe baza de factura

34
 3. Vanzarea marfurilor cu înacasare in numerar

4. Depunerea numerarului la banca

4.1 Ridicarea numerarului din casierie

4.2

5. Plata ambalajelor prin virament bancar

6. Înregistrarea facturii de reducere financiară

7. Plata pieselor de schimb

GAMA
1.

35
2 Decontarea datoriilor şi creanţelor comerciale privind stocurile pe baza de efecte comerciale

Pentru decontarea datoriilor şi creanţelor comerciale privind stocurile pe baza de efecte comerciale
se foloseste contul 403 Efecte de platit în contabilitatea clientului si contul 413 Efecte de primit
de la clienți in contabilitatea furnizorului (efecte comerciale acceptate).

Exemplu SC ANA a obținut semifabricate pe care le vinde societății SARA, prețul de vânzare
din factură fiind 10.000 lei, cota de tva 19%. Costul de producție al semifabricatelor este 7.500 lei.
Pentru SARA bunurile achiziționate reprezintă materii prime. SARA emite un bilet la ordin în
favoarea SC ANA care se deconteaza la scadență prin virament bancar. Prezentați înregistrările
contabile pentru cele două societăți.

În contabilitatea societăţii ANA (furnizor) În contabilitatea societăţii SARA (client)

1. Obținere semifabricate [Link]ția materiilor prime pe bază de factură

2.Vânzare semifabricate pe bază de factură

[Link] biletului la ordin

3. Plata biletului la ordin prin bancă

3. Descărcarea gestiunii de semifabricatele

vândute

4. Acceptarea biletului la ordin

5. Încasarea biletului la ordin prin bancă

36