Scribd
Încărcați
33 vizualizări1 pagină

Basmul 8

Basmul popular este o specie literară epică în proză, caracterizată prin îmbinarea întâmplărilor reale cu cele fantastice, având personaje cu puteri supranaturale care simbolizează binele și răul. Acțiunea se desfășoară într-un spațiu imaginar și un timp nedeterminat, iar protagonistul trece prin diverse probe pentru a-și dovedi virtuțile necesare înfruntării antagonistului. Structura basmului include o schemă epică standardizată și utilizează narațiunea ca mod principal de expunere, fiind caracterizată de elemente tradiționale și colective.

Încărcat de

paula
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca RTF, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
33 vizualizări1 pagină

Basmul 8

Basmul popular este o specie literară epică în proză, caracterizată prin îmbinarea întâmplărilor reale cu cele fantastice, având personaje cu puteri supranaturale care simbolizează binele și răul. Acțiunea se desfășoară într-un spațiu imaginar și un timp nedeterminat, iar protagonistul trece prin diverse probe pentru a-și dovedi virtuțile necesare înfruntării antagonistului. Structura basmului include o schemă epică standardizată și utilizează narațiunea ca mod principal de expunere, fiind caracterizată de elemente tradiționale și colective.

Încărcat de

paula
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca RTF, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

1

BASMUL
A – argument principal; a – argument secundar;
BASMUL – plan de argumentare
BASMUL POPULAR este o specie literară a genului epic în proză, în care întâmplări reale, obişnuite se împletesc cu cele
neobişnuite, fantastice, fiind puse pe seama unor personaje cu puteri supranaturale care reprezintă binele şi răul şi se află într-un
conflict ce se încheie întotdeauna cu victoria binelui. Fragmentul din opera literară ”....” este un basm popular, deoarece are
toate trăsăturile specifice ale acestuia. Ca dovezi ale faptului că această operă este creație populară amintim: caracterul tradițional
(tipare structurale, clișee, motive, mituri, formule magice, descântece), caracterul colectiv (emanație a unei conștiințe colective),
caracterul oral (este un mod de existență și de manifestare propriu folclorului), caracterul anonim (o premisă a îmbogățirii la
nesfârșit a operei prin intervenția altor autori anonimi, a căror paternitate artistică nu este nicăieri înregistrată), caracterul
sincretic (constă în contopirea și în omogenizarea într-un produs artistic folcloric a unor elemente aparținând unor arte diferite –
muzică, dans, literatură).
AI – ACŢIUNEA: acţiunea cuprinde întâmplări reale, obişnuite care se împletesc cu cele neobişnuite, fantastice – rezumă acţiunea în idei prin
aI – SPAŢIUL ŞI TIMPUL IMAGINARE: spaţiul acţiunii este organizat pe două dimensiuni: împărăţia/tărâmul acesta şi tărâmul celălalt, co
de raţiunea omului comun; timpul acţiunii este nedeterminat, vag delimitat, imaginar, trecut, fabulos, fixat prin formula iniţială a basmului: “a
AII – PERSONAJE CU PUTERI SUPRANATURALE: personajele basmului întruchipează binele şi răul şi au atât trăsături obişnuite, cât şi pu
rău se încheie întotdeauna cu victoria binelui. Protagosnistul basmului, care întruchipează binele, se află în conflict cu antagonistul, parcurge
la diverse probe, pentru a-şi dovedi virtuţile fizice şi morale necesare atingerii condiţiei de împărat. În urma parcurgerii traseului iniţiatic
Personajul principal, protagonistul, este complex, apare în diferite ipostaze, fiind urmărit în evoluţie, fiind caracterizat atât direct, cât ş
semnificative ale personajului principal şi ilustrează cu citate.
aII – Se remarcă, de asemenea, prezenţa “ajutoarelor” (obiecte magice şi fiinţe necuvântătoare) care intervin în lupta cu răul şi sprijină pro
prezenţa cifrelor magice (3 şi multipli de 3) constituie şi ea o caracteristică a basmului.
AIII – SCHEMA EPICĂ SPECIFICĂ BASMULUI: Basmul este structurat după o schemă tipică, după o formulă epică standardizată care p
iniţială (indică intrarea în timpul imaginar în care este plasată acţiunea), mediană (arată continuitatea în spaţiu şi timp a acţiunii) şi finală (ind
al acţiunii).
AIV – MODURI DE EXPUNERE: Naraţiunea este modul principal de expunere prin care se prezintă întâmplările în ordinea desfăşurării lor
Prin descriere se prezintă cadrul acţiunii (spaţiul şi timpul întâmplărilor) şi sunt caracterizate în mod direct personajele, iar dialogul dinamizea
indirect de caracterizare a personajelor.
Notă!!! În realizarea compunerilor se vor utiliza structura şi conectorii specifici tipului de text argumentativ!

S-ar putea să vă placă și