DIFERENȚE ÎNTRE CICLURILE DE VIAȚĂ Ș I METODOLOGIILE DE DEZVOLTARE

INTRODUCERE

Sub necesitatea de a căuta adaptarea proceselor la cerin ț ele noii ordini

tecnologic, a fost necesar ca procesul să fie gestionat în mod esenț ial, lăsând deoparte

tehnica codificării ș i corectării ș i căutând o nouă metodă care să permită urmărirea

succesul sau eș ecul acestui proiect.

Unul dintre punctele principale ale ingineriei software-ului este stratul atribuit procesului. Acest lucru

deoarece acest proces va defini un mediu de lucru între domeniile implicate, care

vor suporta ș i vor gestiona proiectul software-ului în cauză, stabilind prin metode,

controale ș i măsuri de calitate elemente cheie pentru un rezultat optim al muncii.

În cadrul acestui strat atribuit proceselor, se află o serie de elemente care vor permite

a distinge între timpul sau durata unui proiect, precum ș i metodologia folosită pentru acesta

construcț ie.

Această metodologie este compusă iniț ial din moduri sistematice de a realiza, gestiona ș i

administrarea unui proiect prin etape ș i acț iuni, pornind de la necesitatea produsului

până la îndeplinirea obiectivului pentru care a fost creat.

Putem distinge la prima vedere că metodele ne indică cum să construim tehnic.

software-ul, definind roluri ș i activităț ile implicate. Acestea cuprind o gamă extinsă de

sarcini care variază de la analiza cerinț elor, proiectarea ș i construirea programelor, testare ș i

întreț inere.
De asemenea, putem vizualiza ciclul tradus într-o serie de activităț i ș i sarcini implicate

în dezvoltarea, exploatarea ș i întreț inerea unui produs software.

Aceste cicluri trebuie să fie planificate ș i studiate de la început până la sfârș it, precum ș i să stabilească

metodologia de dezvoltare care va fi utilizată în întregul acest proces.

Procesul de elaborare ș i de viaț ă al unui software trebuie să fie susț inut de o serie de

elemente de calitate, grupate în metodologii definite. Această efort de a gestiona calitatea

promovează o cultură de îmbunătăț ire constantă în procesele care zi de zi provoacă dezvoltarea

ș i structura elementelor axate pe ingineria software-ului să fie mai robuste.

În continuare, vom prezenta o abordare mai exactă a definiț iei ș i distincț iei între Ciclos

de Viaț ă ș i metodologii de dezvoltare a unui proces.

DEZVOLTARE

Aș a cum am menț ionat anterior, este necesar să stabilim definiț iile necesare pentru

Cicluri de viaț ă ale dezvoltării sistemelor ș i cele de metodologii de dezvoltare a unui proces, deja

fără acestea, ne-ar fi foarte greu să înț elegem abordarea fiecăreia dintre ele.

Conform norme ISO 12207 (care este standardul pentru procesele ciclului de viaț ă al software-ului),

define ciclurile de viaț ă ca: „un cadru de referinț ă care conț ine procesele, activităț ile

ș i sarcinile implicate în dezvoltarea, exploatarea ș i întreț inerea unui produs de

software, acoperind viaț a sistemului de la definirea cerinț elor până la finalizare de

utilizarea sa1.

1
Organizaț ia Internaț ională pentru Standardizare, Norma ISO 12207:2008, „Ingineria sistemelor ș i software-ului -- Ciclu de viaț ă al software-ului
procesele” ([Link]
Putem observa în cadrul acestei definiț ii propuse că se concepe ciclul de viaț ă al software-ului

de la necesitate apărută în urma clientului, trecând prin definiț ie ș i dezvoltare până la a ajunge la un

produs finit care să fie util pentru utilizator.

O altă definiț ie propusă de Steve McConnell (precursor ș i influent în ingineria software-ului)

este este de a concepe Ciclu de Viaț ă ca un „model prescriptiv al a ceea ce s-ar întâmpla între prima

scânteia ș i funcț ionarea sistemului.

Este necesar să subliniem că, în cadrul acestor două defini ț ii citate, sunt luate în considerare diverse

elemente în cadrul unui „cadru de referinț ă” sau în cadrul unui „model”

Conceptual putem defini codul de referinț ă ca "o colectare scurtă ș i concisă de

conceptes, teorie ș i reglementări (aplicabile) care se relatează direct la dezvoltare

del tema y del problema de investigación2.

În mod similar, putem concepe un model ca „o reprezentare abstractă, conceptuală,

grafică sau vizualizare a sistemelor sau proceselor pentru a analiza, descrie, explica, simula acele procese.3

Subliniază aceste două concepte deoarece Ciclu de Viaț ă au abordări teoretice aduse prin

de cadre de referinț ă ș i modele pentru aplicarea lor în dezvoltarea industriei software.

Acest lucru îl putem observa din obiectivele pe care le urmăreș te un ciclu de viaț ă, care variază de la

definirea activităț ilor, realizarea congruenț ei între proiecte, precum ș i revizuirea ș i controlul până la realizare

organizaț i activităț ile într-un mod logic.

Să ne amintim că există diferite modele care pot fi aplicate unui ciclu de viaț ă, cum ar fi:

2
Cubillos Alonso, German. Proiecte de grad, “Cadru de Referinț ă” ([Link]

3([Link]
 Cascada Pura

Codificare ș i Corectare

Espiral

Cascades modificate

Cascadă cu faze suprapuse

Cascada cu subproiecte

Cascada cu reducerea riscurilor

Prototip Evolutiv

Livrare pe etape

Design prin planificare

Livrare evolutivă

Design prin unealtă

Software comercial existent

Toate aceste modele de ciclu de via ț ă al unui software au avantajele ș i dezavantajele lor,

în funcț ie de tipul de proiect asignat ș i de tipul de produs care trebuie dezvoltat.

În general, principalele funcț ii pe care trebuie să le posede ciclurile de viaț ă sunt următoarele:

Determinarea ordinii fasciculelor proiectului

Stabilirea criteriilor de tranziț ie între fiecare fază

Definirea intrărilor ș i ieș irilor fiecărei etape

Descrie fiecare stare pe care o traversează produsul

Definiț i un schelet care serveș te pentru a planifica, organiza, conduce ș i dezvolta

Fiecare ciclu de viaț ă menț ionat anterior are o serie de faze care pot fi planificate.

Aceste etape trebuie să conț ină activităț ile necesare pentru dezvoltarea proiectului, aceasta cu

scopul de a cunoaș te ce resurse trebuie să fie alocate fiecărei etape ș i activităț i.

Fiecare ciclu de viaț ă are, de asemenea, livrabile care pot apărea la finalul fiecărei etape, precum ș i

un livrabil final care va fi concluzia proiectului materializat într-un produs finit.

Cu toate acestea, aceste cicluri de viaț ă ar putea să nu conț ină detaliile necesare în cadrul fiecărei activităț i

pentru a ob ț ine succesul proiectului, deoarece reprezintă doar un cadru de referin ț ă pentru

dezvoltarea proiectului.

Din cauza acestei situa ț ii, este necesară implicarea în tehnici ș i procese unde există

definiț ii ș i roluri specifice pentru fiecare activitate, acest set de elemente le

cunoaș tem ca o metodologie.

O definiț ie despre metodologie ar putea fi: setul de metode care se utilizează într-o

activitate determinată cu scopul de a o formaliza ș i optimiza. Determină paș ii de urmat ș i cum

realizându-le pentru a finaliza o sarcină.

O altă definiț ie mai exactă a conceptului de metodologie este „o abordare structurată pentru

dezvoltarea software-ului care include modele de sisteme, notaț ii, reguli, sugestii de

design ș i ghiduri de procese4

Este din această situaț ie că o metodologie trebuie să completeze procesul ciclului de software,

deoarece va completa procesele care trebuie urmate pentru a stabili un proces formal în fiecare activitate ș i astfel

a obț ine un produs finit.

4
([Link]
Aceste metodologii definesc exact sarcinile de realizat în fiecare fază, intrările ș i ieș irile

care trebuie să existe în cadrul acestora, produsele ș i instrumentele necesare pentru a duce la bun sfârș it

procesele ș i criteriile de evaluare care trebuie respectate în timpul procesului de elaborare

del produs.

Metodologia aleasă va fi cadrul de lucru pe care va trebui să-l folosim pentru a planifica ș i

a structura fiecare dintre activită ț i ș i astfel să poată controla fiecare parte a procesului. Fiecare

metodologia stabileș te anumite virtuti ș i slăbiciuni pe care va trebui să le evalueze pentru a identifica care este

cea mai potrivită pentru fiecare proiect.

Trebuie să înț elegem că aceste metodologii sunt constituite dintr-o filozofie de dezvoltare

ș i consideră instrumente ș i modele care vor ajuta la dezvoltarea fiecărei activităț i.

Unele avantaje pe care le putem menț iona despre utilizarea acestei metodologii sunt cele de a facilita

planificare, control ș i monitorizare a proiectului, îmbunătăț irea costului alocat, optimizarea utilizării

de resurse disponibile, precum ș i facilitarea evaluării rezultatelor ș i îmbunătăț irea comunicării

între utilizator ș i echipa de dezvoltare.

Aș a cum am menț ionat în paragrafele anterioare, aceste metodologii includ o filozofie pe care...

se grupează în două grupuri importante: metodologiile tradiț ionale ș i metodologiile Agile.

Metodologiile tradiț ionale se caracterizează prin utilizarea mare a documentaț iei pe parcursul întregului

ciclul proiectului, respectând planul de lucru stabilit încă din faza sa iniț ială în schimbul

metodologiile agile se bazează pe răspunsul ș i coeziunea echipei de lucru, precum ș i pe faptul că le subliniază

în comunicarea vitală cu clientul.

Câteva exemple de tipuri de metodologii împreună cu abordarea lor sunt următoarele:

Programare Extremă (Extreme Programming, XP) – Metodologie Agile

 RAPORTUL UNIFICAT RATIONAL (RUP) – Metodologie Traditională

METODOLOGII CRISTAL

MSF–Metodologie Tradiț ionale

Este important să analizăm fiecare beneficiu pe care îl conț in fiecare dintre acestea pentru a putea realiza o

planificare corectă în fiecare proces. Deoarece altfel, metoda stabilită ar produce

probleme în executarea muncii.

CONCLUZII

Este important să facem distincț ia între modelul conceptual care va defini viaț a unui proiect (Ciclul de

viaț ă) ș i metoda de urmat în dezvoltarea fiecărei activităț i cuprinse în cadrul ciclului de

viaț ă.

Aș a cum am văzut în dezvoltarea acestui document, decizia va fi bazată pe tipul de

proiectul pe care ne pregătim să-l executăm, deoarece domeniul de aplicare ș i obiectivul acestui proiect vor determina în

în primul rând, timpul în care va dura proiectul ș i astfel alegerea ciclului de viaț ă corect pentru

ulterior, analizaț i fiecare tip de metodologie care trebuie utilizată în dezvoltarea fiecărei

faza proiectului.

Ciclurile de viaț ă ș i metodologiile nu se opun în aplicarea lor, dar trebuie să se găsească

armonii necesare pentru ca proiectul să respecte toate standardele de calitate ș i astfel clientul

este mulț umit de produsul final.

Bibliografie
Fundaț ia Wikimedia, Inc. (n.d.). Wikipedia. Obț inut de la
[Link]

Cubillos Alonso, G. (s.f.).[Link]ț inut din

[Link]

Grupo ISSI. (2003). Software, Metodologii Agile în Dezvoltarea Software-ului. Atelier realizat în
cadru al VIII Zilelor Ingineriei Software-ului ș i Bazelor de Date.
Organizaț ia Internaț ională pentru Standardizare. (s.f.). Organizaț ia Internaț ională pentru
[Link]ț inut de la [Link]

Roberth G. Figueroa, C. J. (s.f.). METODOLOGII TRADIȚ IONALE VS. METODOLOGII AGILE.

Universitatea Tehnică Particulară din Loja, Ș coala de Ș tiinț e în Calculatoare.

Uniunea Bolivariană. (s.f.). Inginerie de software. Obț inut de

[Link]

Valdéz, J. L. (f.n.)[Link] Obț inut de la [Link]

doctorale/2014/jlcv/[Link]