MINISTERUL TRANSPORTURILOR,

CONSTRUCTIILOR SI TURISMULUI

Nr. 004

REGULAMENT
DE
SEMNALIZARE

APROBATE PRIN ORDINUL MINISTRULUI

NR. 1482 DIN 04.08.2006

EDITURA FEROVIARA
2006
EDITURA FEROVIARA
Redactor-sef: ing. Marina Dejoianu
Tehnoredactare Camelia Serb,
Gheorghita Daniela
Corector Valeria Haidau
Tiparul executat la Tipografia FILARET
Str Fabrica de chibrituri nr.9-11
Sub comanda nr.
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a României
ROMÂNIA. MINISTERUL TRANSPORTURILOR,
CONSTRUCTIILOR SI TURISMULUI.
Regulamentul de semnalizare - nr. 004
Ministerul Transporturilor, Constructiilor si
Turismului
Bucuresti: Editura Feroviara, 2006
Index
ISBN 973-8923-01-8
656.25
CUPRINS
O R D I N U L nr. 1482 din 04.08.2006 pentru aprobarea
Regulamentului de semnalizare nr. 004 ………………….9
CAPITOLUL I Dispozitii generale ………………..…….… 11
CAPITOLUL II Semnale fixe ………………………….…… 12
Sectiunea 1 Clasificarea semnalelor fixe ………...……... 12
Sectiunea a 2-a Tipul de semnalizare utilizat …………..…... 14
CAPITOLUL III Semnale fixe utilizate la semnalizarea cu doua trepte de viteza …………….….…16
III – 1 Generalitati
Sectiunea 1 Vitezele corespunzatoare indicatiilor date de semnale ………………………….… 16
Sectiunea a 2-a Semnificatia culorilor de bazafolosite în semnalizare ………………...……16
III – 2 Semafoare
Sectiunea 1 Generalitati …………..…………………..… 17
Sectiunea a 2 - a Semaforul de intrare ……………………….. 17
Sectiunea a 3 - a Semaforul de iesire …………………..…… 18
Sectiunea a 4 - a Semaforul de ramificatie …………………. 20
Sectiunea a 5 - a Semaforul de parcurs ……………….……. 21
Sectiunea a 6 - a Semaforul prevestitor …………………..… 21
Sectiunea a 7 - a Semafoare cu paleta prevestitoarea semaforului de iesire sau de parcurs ….....23
Sectiunea a 8 - a Semaforul repetitor ……………………..… 26
Sectiunea a 9 - a Semnalul mecanic de manevra ……………. 27
Sectiunea a 10 - a Supravegherea luminilor de control la indicatiile de noapte ale semafoarelor ….. 27
III – 3 Semnale luminoase
Sectiunea 1 Generalitati ………………………………… 28
Sectiunea a 2 - a Semnale luminoase de intrare ……………... 28
Sectiunea a 3 - a Semnale luminoase de parcurs ……………. 30
Sectiunea a 4 - a Semnale luminoase de iesire si semnale luminoase de ramificatie ………………..… 30
Sectiunea a 5 - a Semnale luminoase de trecere …………….. 30
Sectiunea a 6 - a Semnale luminoase de înscriere pe bloc ….. 31
Sectiunea a 7 - a Semnale luminoase prevestitoare pe linii neînzestrate cu bloc de linie automat… .32
Sectiunea a 8 - a Semnale luminoase repetitoare …………. 33
Sectiunea a 9 - a Indicatia de chemare a semnalelor luminoase 34
Sectiunea a 10 - a Semnale luminoase de manevra …………… 36
Sectiunea a 11 - a Semnale luminoase de triere ………………. 37
Sectiunea a 12 - a Semnale luminoase repetitoare ale semnalelor de triere …………………….38
Sectiunea a 13 - a Semnale de avarie la trecerile la nivel …….. 38
Sectiunea a 14 - a Semnale de avarie la tuneluri ……………… 39
Sectiunea a 15 - a Semnale fixe care nu sunt în exploatare …… 40
CAPITOLUL IV Semnalizarea luminoasa cu trepte multiple de viteza ……………………..…. 42
Sectiunea 1 Generalitati ………………………………… 42
Sectiunea a 2 - a Utilizarea culorilor în semnalizarea luminoasa cu trepte multiple de viteza …….45
Sectiunea a 3 - a Indicatii luminoase de viteza la semnalizarea cu trepte multiple de viteza ………………...46
Sectiunea a 4 - a Semnale luminoase de intrare sau de parcurs …………………………………..47
Sectiunea a 5 - a Semnale luminoase de iesire sau de ramificatie ……………………………….49
Sectiunea a 6 - a Semnale luminoase de trecere ale blocului de linie automat cu functie de prevestitor ...58
Sectiunea a 7 - a Semnale luminoase prevestitoare pe linii neînzestrate cu bloc de linie automat …...….60
Sectiunea a 8 - a Semnalele repetitoare ale semnalelor de intrare, ramificatie, parcurs sau iesire ….. 61
Sectiunea a 9 - a Indicatia luminoasa de chemare …………… 62
Sectiunea a 10 -a Semnalele luminoase de trecere ale blocului de linie automat cu patru indicatii ...............62
Sectiunea a 11 - a Repetitoare luminoase pe blocul de linie automat cu patru indicatii ………….63
Sectiunea a 12 - a Repere pentru indicarea începutului sau sfârsitul semnalizarii luminoase cu trepte multiple de viteza
…………….………...….. 65
Sectiunea a 13 - a Repere pentru indicarea începutului sau sfârsitului blocului de linie automat cu patru indicatii
……………………………… 67
CAPITOLUL V Defectarea semnalelor fixe …………….… 67
Sectiunea 1 Defectarea semaforului de intrare …………. 67
Sectiunea a 2 - a Defectarea semaforului de intrare în pozitia pe oprire ………………..…………..67
Sectiunea a 3 - a Defectarea semaforului de intrare în pozitia pe liber ……………….……..……...68
Sectiunea a 4 - a Defectarea semnalului luminos de intrare … 69
Sectiunea a 5 - a Defectarea semaforului de iesire în pozitia pe oprire sau pe liber …………….…69
Sectiunea a 6 - a Defectarea semnalului luminos de iesire …... 70
Sectiunea a 7 - a Defectarea semaforului de parcurs ………… 71
Sectiunea a 8 - a Defectarea semnalului luminos de parcurs.. . 71
Sectiunea a 9 - a Defectarea semaforului de ramificatie .....…. 72
Sectiunea a 10 - a Defectarea semnalului luminos de ramificatie 72
Sectiunea a 11 - a Defectarea semaforului prevestitor ….....….. 72
Sectiunea a 12 - a Defectarea semnalului luminos prevestitor ... 73
Sectiunea a 13 - a Defectarea semaforului repetitor ………...… 73
Sectiunea a 14 - a Defectarea semnalului luminos repetitor ...... 73
Sectiunea a 15 - a Defectarea semnalului luminos de înscriere pe bloc ……................……………………73
Sectiunea a 16 - a Defectarea semnalelor luminoase de trecereale blocului de linie automat …..............74
Sectiunea a 17 - a Defectarea semnalului de manevra sau a semnalului luminos de triere …...………..75
Sectiunea a 18 - a Continuarea mersului, pe parcurs asigurat, la anularea indicatiei permisive si trecerea pe
oprire cu depasire a semnalelor luminoase ... 75
Sectiunea a 19 - a Semnale neiluminate sau cu indicatii dubioase ……………….………………...…76
CAPITOLUL VI Semnale mobile ………………………… 77
VI – 1. Semnal izarea port iuni lor de l inie s labi ta Sectiunea 1 Semnale mobile pentru semnalizarea
portiunilor de linie slabita …………....…….77
Sectiunea a 2 - a Semnalizarea portiunilor de linie slabita din linie curenta …………………….....……79
Sectiunea a 3 - a Semnalizarea a doua portiuni alaturate de linie slabita cu trepte de viteza diferite …….80
Sectiunea a 4 - a Circulatia trenurilor peste portiunile de linie slabita în linie curenta …..…………..……...82
Sectiunea a 5 - a Semnalizarea portiunilor de linie slabita din incinta statiilor ……………….……………..83
Sectiunea a 6 - a Semnalizarea portiunilor de linie slabita în conditii speciale ……………..………..…….84
VI – 2. Semnal izarea port iuni lor de l inie închisa pentru circulatie
Sectiunea 1 Semnale mobile pentru semnalizarea portiunilor de linie închisa …………………...84
Sectiunea a 2 - a Semnalizarea portiunilor de linie închisa în linie curenta din cauza obstacolelor, accidentelor si
evenimentelor feroviare sau a lucrarilor ……...85
Sectiunea a 3 - a Semnalizarea unui obstacol din apropierea semnalului de intrare ……………………...….87
Sectiunea a 4 - a Semnalizarea portiunilor de linie curenta închisa în conditii de vizibilitate redusa ……..88
Sectiunea a 5 - a Semnalizarea unui obstacol neprevazut …..… 88
Sectiunea a 6 - a Semnalizarea portiunilor de linii curente duble sau multiple daca accidentul, evenimentul feroviar sau
obstacolul constitie un pericol pentru liniile vecine …………………………………89
Sectiunea a 7 - a Semnalizarea în cazul ruperii trenului si ramânerii în linie curenta a partii rupte si a vagoanelor fugite
din statie oprite în linie curenta …….. 90
Sectiunea a 8 - a Semnalizarea portiunilor de linie închisa pentru circulatie pe liniile din incinta statiilor ………. 90
VI – 3 . Semnalizarea locurilor de executare a lucrarilor în linie curenta sau pe liniile directe din
statie…………………………...91
VI – 4. Palete, discuri si balize pitice……………………………… 92
CAPITOLUL VII Semnale date de agenti cu instrumente portative …………………………………..93
Sectiunea 1 Semnale pentru circulatie si manevra date de agenti cu instrumente portative ……………93
Sectiunea a 2 - a Semnale pentru verificarea liniei de primire si de trecere a trenurilor …………………….98
Sectiunea a 3 - a Semnale pentru proba frânei ………………. 98
CAPITOLUL VIII Indicatoare de cale si de semnalizare …… 100
Sectiunea 1 Indicatorul de directie …………………...… 100
Sectiunea a 2 - a Indicatorul de linie ………………………… 101
Sectiunea a 3 - a Indicatorul “distanta pâna la semnalul urmator mai mica de 700 m” ………………102
Sectiunea a 4 - a Indicatorul pentru semnalizarea iesirii trenurilor pe linia din stânga a caii duble ….103
Sectiunea a 5 - a Indicatorul “semnalul este pe partea stânga a caii” ……………………..………….……103
Sectiunea a 6 - a Indicatorul “asteapta” ………………..…… 104
Sectiunea a 7 - a Indicatorul permanent pentru acoperirea punctelor de sectionare de pe sectiile cu conducere
centralizata a circulatiei trenurilor ………….105
Sectiunea a 8 - a Indicatorul “numarul liniei” …………..…... 106
Sectiunea a 9 - a Balizele avertizoare …………………...…… 106
Sectiunea a 10 - a Indicatoare pentru pozitia macazurilor, sabotilor de deraiere si a opritorului fix ……109
Sectiunea a 11 - a Marca de siguranta ………………………… 114
Sectiunea a 12 - a Indicatorul coloanei hidraulice ……….…… 115
Sectiunea a 13 - a Indicatorul placii de întoarcere a locomotivelor ……………………………..116
Sectiunea a 14 - a Indicatorul pentru statii, halte de miscare, halte sau puncte de oprire …………………..117
Sectiunea a 15 - a Indicatorul de declivitate ……………….…. 118
Sectiunea a 16 - a Indicatorul permanent de viteza …………… 119
Sectiunea a 17 - a Indicatorul de fluier ……………………..… 120
Sectiunea a 18 - a Indicatorul “Împingerea trenului înceteaza” ………………………………..121
Sectiunea a 19 - a Indicatorul pentru plugul de zapada ……….. 121
Sectiunea a 20 - a Indicatorul kilometric si indicatorul hectometric …………………………………122
Sectiunea a 21 - a Indicatorul pentru semnalizarea defectarii instalatiei de telecomunicatii de la canton …124
Sectiunea a 22 - a Indicatorul basculei–pod ……………….… 124
CAPITOLUL IX Indictoare specifice liniei de contact 126
Sectiunea 1 Semnificatie si amplasare ……………….…. 126
Sectiunea a 2 - a Indicatoare pentru zona neutra …………….. 126
Sectiunea a 3 - a Indicatoare mobile de acoperire a portiunii liniei de contact defecte …………………….128
Sectiunea a 4 - a Indicatoare pentru sfârsitul liniei de contact 130
Sectiunea a 5 - a Indicatorul de intrare pe sectii de circulatie cu linie electrificata ……………………..….132
Sectiunea a 6 - a Indicatorul pentru delimitarea unor portiuni de linie de contact pe care se interzice
oprirea locomotivelor electrice cu pantograful ridicat ………………………………………………………..133
CAPITOLUL X Reperele semnalelor fixe ………………… 134
Sectiunea 1 Reperele semafoarelor prevestitoare ……… 134
Sectiunea a 2 - a Reperul semnalelor luminoase de intrare, de iesire, de parcurs sau de ramificatie ……. 135
Sectiunea a 3 - a Repere ale semnalelor luminoase de trecere ale blocului de linie automat …….…135
CAPITOLUL XI Semnale aplicate la trenuri ………………. 138
Sectiunea 1 Semnale aplicate la locomotive si vagoane ... 138
Sectiunea a 2 - a Semnalizarea trenurilor care circula pe linie simpla sau pe linia normala a caii duble ….139
Sectiunea a 3 - a Semnalizarea trenurilor care circula pe linia din stânga a caii duble ………………….….141
Sectiunea a 4 - a Semnalizarea trenurilor care circula pe linie falsa ……………………………………...…142
Sectiunea a 5 - a Semnalizarea locomotivei de manevra …….. 143
Sectiunea a 6 - a Semnalizarea locomotivelor împingatoare … 144
Sectiunea a 7 - a Semnalizarea locomotivelor care merg la si de la depou ……………………………..….. 144
Sectiunea a 8 - a Semnalizarea plugului de zapada ……….… 145
Sectiunea a 9 - a Semnalizarea vehiculelor cu sau fara motor, care se pot scoate de pe linie cu bratele 145
CAPITOLUL XII Semnale acustice ……………………….… 146
Sectiunea 1 Generalitati ………………………………… 146
Sectiunea a 2 - a Semnale date cu fluierul, claxonul sau trompeta locomotivei …………………..146
CAPITOLUL XIII Semnalizari deosebite fata de reglementarile generale ………………..…149
Sectiunea 1 Semnale de intrare în statii terminus si în statii la care se fac si intrari la linii înfundate…….149
Sectiunea a 2 - a Semnale luminoase repetitoare pentru linii înfundate ……………………………………149
Sectiunea a 3 - a Semnalizarile la punctele de frontiera ……... 151
Sectiunea a 4 - a Semnale speciale de intrare si prevestitoare... 151
Sectiunea a 5 - a Intrarea trenurilor care circula pe linie falsa în st neprevazute cu semnale de intrare ….152
Sectiunea a 6 - a Semnalul de iesire cu doua indicatii ……….. 153
CAPITOLUL XIV Dispozitii finale …………………………… 154
Sectiunea 1 Iluminarea dispozitivelor de semnalizare ….. 154
Sectiunea a 2 - a Rechizite de semnalizare si mijloace de telecomunicatii ……………………………..155
ANEXE
ANEXA 1 Exemple de amplasare a discurilor rosii pentru acoperirea portiunilor de linie închisa pentru circulatie, de pe
liniile din incinta statiilor ……………………………………..158
ANEXA 2 Amplasarea semnalelor fixe ………………. 161
ANEXA 3 Capse de alarmare CFR ……………………. 163
ANEXA 4 Compunerea semnalelor la semnalizarea cu trepte multiple de viteza ……………………169
ANEXA 5 Semnificatia indicatiilor semnalelor TMV … 172
ANEXA 6 Diagrama vitezelor la semnalizarea luminoasa cu doua trepte de viteza ………175
ANEXA 7 Diagrama vitezelor la semnalizarea cu trepte multiple de viteza ……………………176
MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR
SI TURISMULUI
O R D I N U L Nr. 1482 din 04.08.2006
pentru aprobarea Regulamentului de semnalizare – nr. 004
În temeiul prevederilor art. 4 lit. e) ultima liniuta din Regulamentul de organizare si functionare a
Autoritatii Feroviare Române – AFER, aprobat prin Hotarârea Guvernului nr. 626/1998 privind
organizarea si functionarea Autoritatii Feroviare Române – AFER, si ale art. 5 alin. (4) din
Hotarârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului
Transporturilor, Constructiilor si Turismului, cu modificarile si
completarile ulterioare, ministrul transporturilor, constructiilor si turismului emite urmatorul
ORDIN
Art. 1 – Se aproba Regulamentul de semnalizare – nr. 004, prevazut în anexa care face parte
integranta din prezentul ordin.
Art. 2 – Prevederile prezentului ordin se aplica Companiei Nationale de Cai Ferate “CFR” SA, în
calitatea sa de administrator al infrastructurii feroviare, gestionarilor de infrastructura feroviara
neinteroperabila, operatorilor de transport feroviar licentiati, operatorilor de manevra feroviara
autorizati si operatorilor economici care desfasoara operatiuni de transport feroviar si/sau care detin
vehicule feroviare, operatorilor economici care detin linii ferate industriale, precum si furnizorilor
feroviari de servicii de întretinere si reparare a elementelor infrastructurii feroviare.
Art. 3 – Autoritatea Feroviara Româna – AFER si operatorii economici prevazuti la art. 2 vor duce
la îndeplinire prezentul ordin.
Art. 4 – Nerespectarea prevederilor prezentului ordin atrage dupa sine raspunderea juridica, în
conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Art. 5 – (1) Prezentul ordin intra în vigoare în termen de 90 de zile de la data publicarii.
(2) Pâna la intrarea în vigoare a prezentului ordin Compania Nationala de Cai Ferate “CFR”-SA va
edita si pune la dispozitie celor interesati, contra cost, Regulamentul de semnalizare nr. 004.
(3) Pâna la data intrarii în vigoare a prezentului ordin conducerile operatorilor economici prevazute
la art. 2 vor asigura instruirea si examinarea întregului personal cu responsabilitati în siguranta
circulatiei trenurilor, privind aplicarea Regulamentului
de semnalizare – nr. 004.
Art. 6 – La data intrarii în vigoare a prezentului ordin, Instructia de semnalizare nr. 4, editia 1982,
aprobata de catre Consiliul Departamentului Cailor Ferate la 20.12.1974 cu nr.
1170, completata cu Semnalizarea luminoasa cu trepte multiple de viteza aprobata cu Ordinul
ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei nr. 1145/12.10.2001, precum si orice
dispozitie contrara îsi înceteaza aplicabilitatea.
Art. 7 – Prezentul ordin se publica în Monitorul Oficial al României Partea I.
MINISTRU
RADU MIRCEA BERCEANU

CAPITOLUL I
DISPOZITII GENERALE
Art. 1 (1). Obiectul prezentului regulament îl constituie semnalizarea la calea ferata româna.
(2) Prin semnal se întelege instalatia sau mijlocul prevazut în regulamentul de semnalizare, cu
ajutorul caruia se transmit sau se primesc ordine si indicatii de catre personalul care asigura
desfasurarea traficului feroviar. În categoria semnalelor, sunt cuprinse si indicatoarele care, prin
inscriptia, forma si pozitia lor, dau indicatii sau completeaza indicatiile date de semnale.
(3) Semnalele servesc pentru organizarea si desfasurarea circulatiei trenurilor si a activitatii de
manevra, în conditii de siguranta.
(4) Indicatia semnalului este un ordin care trebuie sa fie îndeplinit imediat, neconditionat, prin toate
mijloacele posibile de catre personalul care asigura desfasurarea traficului feroviar.
(5) Personalul care participa la circulatia trenurilor si activitatea de manevra, precum si la activitati
în legatura cu siguranta circulatiei este obligat:
a. sa cunoasca si sa respecte întocmai regulamentul de semnalizare;
b. sa dea semnale de oprire unui tren sau unui convoi de manevra în toate cazurile în care viata
oamenilor este amenintata sau siguranta circulatiei este pusa în pericol.
(6) Distantele de vizibilitate si de amplasare ale semnalelor si ale indicatoarelor din prezentul
regulament sunt valabile pentru viteza maxima de 160 km/h, daca nu se specifica altfel.
(7) Toate semnalele fixe si mobile, indicatoarele, reperele de la semnale, semnalele aplicate la
trenuri, balizele, precum si rechizitele de semnalizare trebuie sa fie de tipul
prezentat în regulamentul de semnalizare.
(8) Este interzis a se da derogari, a se face modificari, completari ori precizari privind regulamentul
de semnalizare. În cazuri cu totul exceptionale, acestea se vor face numai cu respectarea
prevederilor legale în vigoare.

CAPITOLUL II
SEMNALE FIXE
SECTIUNEA 1
Clasificarea semnalelor fixe
Art. 2 (1) Dupa destinatia lor, semnalele fixe se clasifica astfel:
a. semnale pentru circulatie;
b. semnale pentru manevra si triere;
c. semnale repetitoare;
d. semnale de avarie.
(2) Semnalele pentru circulatie sunt:
a. de intrare, pentru permiterea sau interzicerea intrarii unui tren în statie;
b. de iesire, pentru permiterea sau interzicerea iesirii unui tren din statie, în linie curenta;
c. de parcurs, pentru permiterea sau interzicerea trecerii unui tren, dintr-o zona în alta zona a statiei;
d. de ramificatie, pentru permiterea sau interzicerea trecerii unui tren peste o ramificatie sau
jonctiune din linie curenta, o traversare de linii la acelasi
nivel, o încalecare-descalecare de linii cu ecartament diferit, sau peste un pod cu grinzi
mobile;
e. de trecere, pe liniile cu bloc de linie automat, pentru permiterea sau interzicerea trecerii unui tren
dintr-un sector de bloc de linie automat în alt sector de bloc de linie automat;
f. prevestitoare, pentru prevestirea indicatiilor semnalelor de intrare, de iesire, de parcurs sau de
ramificatie.
(3) Semnalele pentru manevra si triere sunt:
a. de manevra, pentru permiterea si interzicerea miscarilor de manevra;
b. de triere, pentru permiterea sau interzicerea trierii vagoanelor.
(4) Semnalele repetitoare sunt utilizate pentru repetarea indicatiilor semnalelor de intrare, de iesire,
de ramificatie, de parcurs, de trecere sau de triere, daca nu este asigurata
vizibilitatea prevazuta a semnalului pe care îl preced.
(5) Semnalele de avarie sunt utilizate pentru semnalizarea pericolului pentru circulatia trenurilor la
trecerile la nivel sau prin tuneluri.
Art. 3 Dupa constructia lor, semnalele fixe sunt:
a. semafoare;
b. semnale luminoase.
Art. 4 Semnalele fixe pot îndeplini, cumulativ, mai multe functiuni cum ar fi: de circulatie si
manevra, de manevra si triere etc.
Art. 5 (1) Semnalele de circulatie si semnalele de manevra trebuie sa fie amplasate pe partea dreapta
a caii, în sensul de mers al trenurilor sau cel mult deasupra axei caii.
(2) Pe liniile duble, pentru circulatia pe linia din stânga, semnalele: de trecere ale blocului de linie
automat, prevestitoare, de avarie la trecerile la nivel, de avarie la tuneluri, de intrare, de ramificatie,
precum si semnalele repetitoare se pot monta, pe partea stânga a sensului de mers, cu conditia ca
acestea sa nu poata fi considerate ca apartin altor linii sau directii de mers si sa fie amplasate toate
pe aceeasi parte, pe intervalul dintre statii.
(3) Pe liniile duble, pentru circulatia pe linia din stânga, semnalele de avarie la trecerile la nivel se
pot monta, cu avizul Autoritatii Feroviare Române – AFER, pe partea stânga a sensului de mers,
chiar daca pe intervalul dintre statiile respective semnalele de circulatie sunt montate deasupra axei
caii. În acest caz pe partea dreapta a caii, în dreptul semnalului respectiv, se monteaza indicatorul
din fig. 139.
(4) În cazul mai multor linii alaturate, semnalele fiecarei linii trebuie sa se instaleze astfel încât sa
nu poata fi considerate drept semnale care apartin liniilor vecine.
(5) Semafoarele de intrare, prevestitoare si de trecere care semnalizeaza intrarea în statii de pe linii
cu ecartament diferit de cel normal sau descalecarea acestor linii în linie curenta sunt asezate în
acelasi profil cu semnalele corespunzatoare liniei cu ecartament normal, dar se deosebesc de
acestea, având înaltimea stâlpilor mai mica. În cazul statiilor centralizate electrodinamic, precum si
pe linii înzestrate cu bloc de linie automat, se poate
utiliza acelasi semnal atât pentru linia cu ecartament normal cât si pentru linia cu ecartament diferit
de cel normal.
(6) Indicatoarele de semnalizare se instaleaza, de regula, pe partea dreapta a sensului de mers, iar la
liniile duble pentru circulatia pe falsa, se monteaza pe partea stânga a sensului de mers.
(7) Indicatoarele de semnalizare specifice semnalelor fixe sau mobile se instaleaza pe aceeasi parte
a sensului de mers cu semnalele asociate.
(8) Indicatoarele de cale se monteaza pe partea dreapta a caii, în sensul de la Bucuresti, cu exceptia
indicatoarelor hectometrice care, pe linie dubla, se monteaza alternativ, de o
parte si de alta a caii.

SECTIUNEA a 2 - a
Tipul de semnalizare utilizat
Art. 6 (1) Pe infrastructura feroviara se utilizeaza:
a. semnalizarea cu doua trepte de viteza;
b. semnalizarea cu trepte multiple de viteza.
(2) Semnalizarea cu doua trepte de viteza si semnalizarea cu trepte multiple de viteza se
completeaza, dupa caz, cu semnalizarea directiei, numarului liniei, iesirii pe firul din stânga
al caii duble, a lipsei distantei de frânare si a valorii vitezei.
(3) Semnalizarea cu trepte multiple de viteza se refera numai la semnalizarea pentru circulatie.
(4) Începutul si sfârsitul zonelor de semnalizare cu trepte multiple de viteza, precum si începutul si
sfârsitul zonei cu bloc de linie automat cu patru indicatii se semnalizeaza prin indicatoare specifice.

CAPITOLUL III
SEMNALE FIXE UTILIZATE LA SEMNALIZAREA CU DOUA TREPTE DE VITEZA
I I I - 1 . GENERALI TATI
SECTIUNEA 1
Vitezele corespunzatoare indicatiilor date de semnale
Art. 7 (1) Vitezele corespunzatoare indicatiilor date de semnale sunt urmatoarele:
a. viteza stabilita;
b. viteza redusa.
(2) Viteza stabilita reprezinta viteza maxima de circulatie admisa si prevazuta în livretul de mers
sau prin ordin de circulatie, pentru trenul si portiunea de linie respectiva.
(3) Viteza redusa reprezinta viteza maxima admisa pentru trecerea peste schimbatoarele de cale în
abatere, adica 30 km/h sau mai mare.
(4) Circulatia peste schimbatoarele de cale în abatere cu viteza redusa mai mare de 30 km/h este
admisa numai în cazul în care aceasta viteza este indicata la semnal prin indicatorul luminos de
viteza.

SECTIUNEA a 2 - a
Semnificatia culorilor de baza folosite în semnalizare
Art. 8 Semnificatia culorilor de baza folosite la semnalizare, în legatura cu circulatia trenurilor si
executarea miscarilor de manevra, este urmatoarea:
a. rosu, ordona oprirea;
b. galben, permite circulatia trenurilor si ordona reducerea vitezei în vederea opririi la semnalul
urmator sau continuarea mersului daca semnalul urmator nu indica oprirea;
c. verde, permite circulatia trenurilor cu viteza stabilita;
d. albastru, ordona oprirea pentru miscarile de manevra;
e. alb-lunar, permite miscarile de manevra sau circulatia trenurilor, cu viteza prevazuta în
reglementarile specifice.

I I I - 2 . SEMAFOARE
SECTIUNEA 1
Generalitati
Art. 9 (1) Indicatia semafoarelor este data de pozitia bratelor si paletelor acestora. Pe timp de noapte
semafoarele se ilumineaza conform calendarului de iluminare.
(2) Pentru cresterea vizibilitatii se admite ca bratele si paletele acestora sa fie acoperite pe partea
dinspre tren cu materiale reflectorizante.

SECTIUNEA a 2-a
Semaforul de intrare
Art. 10 Semaforul de intrare da urmatoarele indicatii:
Fig. 1. OPRESTE fara a depasi semnalul!
Ziua - bratul de sus orizontal, spre dreapta
sensului de mers;
Noaptea - o unitate luminoasa de culoare
rosie, spre tren.
Fig. 2. LIBER pe linia directa.
Ziua - bratul de sus ridicat la 45º, spre
dreapta sensului de mers;
Noaptea - o unitate luminoasa de culoare
verde, spre tren.
Fig. 3. LIBER pe linie abatuta cu viteza
redusa.
Ziua - doua brate ridicate la 45º, spre
dreapta sensului de mers;
Noaptea - o unitate luminoasa de culoare
verde si una galbena, spre tren.

SECTIUNEA a 3 - a
Semaforul de iesire
Art. 11 (1) Semaforul de iesire are un brat, daca dintr-un capat al statiei se iese într-o singura
directie si doua brate daca se poate iesi în doua directii, caz în care indica si directia de mers.
(2) Semaforul de iesire cu un brat da urmatoarele
indicatii:
Fig. 4. OPRESTE fara a depasi
semnalul!
Ziua - bratul orizontal, spre dreapta
sensului de mers;
Noaptea - o unitate luminoasa de
culoare rosie, spre tren.
Fig. 5. LIBER
Ziua - bratul ridicat la 45º, spre dreapta
sensului de mers;
Noaptea - o unitate luminoasa de culoare
verde, spre tren.
(3) Semaforul de iesire cu doua brate da urmatoarele
indicatii:
Fig. 6. OPRESTE fara a depasi semnalul!
Ziua - bratul de sus orizontal, spre dreapta
sensului de mers;
Noaptea - o unitate luminoasa de culoare
rosie, spre tren.
Fig. 7. LIBER în dire ct ia I
Ziua - bratul de sus ridicat la 45º, spre
dreapta sensului de mers;
Noaptea - o unitate luminoasa de culoare
verde, spre tren.
Fig. 8. LIBER în dire ct ia I I
Ziua - doua brate ridicate la 45º spre dreapta
sensului de mers;
Noaptea - o unitate luminoasa de culoare
verde si una galbena, spre tren.
(4) Indicatia de liber a semafoarelor de iesire permite
iesirea sau trecerea:
a. cu viteza stabilita, daca toate schimbatoarele de cale
sunt atacate, la iesire, în pozitia pe directa;
b. cu viteza redusa, daca unul sau mai multe
schimbatoare de cale sunt atacate, la iesire, în
abatere.

SECTIUNEA a 4 - a
Semaforul de ramificatie
Art. 12 (1) Din punct de vedere constructiv, semaforul de ramificatie este asemanator cu semaforul
de intrare sau iesire.
(2) Semaforul de ramificatie are doua brate daca:
a. acopera ramificatia pe la vârf;
b. acopera pe la vârf o jonctiune în linie curenta, iar circulatia peste jonctiune se face în abatere.
(3) Semaforul de ramificatie are un brat daca:
a. acopera pe la calcâi ramificatia sau jonctiunea din linie curenta;
b. acopera jonctiunea din linie curenta pe la vârf, iar circulatia peste jonctiune se face numai pe
directa.
c. acopera o traversare de linii la acelasi nivel, o încalecare-descalecare de linii cu ecartament diferit
sau un pod cu grinzi mobile.
(4) Semaforul de ramificatie cu un brat are aspectul si da indicatiile din fig. 4 si 5.
(5) Semaforul de ramificatie cu doua brate are aspectul si da indicatiile din fig. 6, 7 si 8.
(6) Indicatia "LIBER" a unui semafor de ramificatie cu un brat, permite trecerea:
a. cu viteza stabilita, daca toate schimbatoarele de cale sunt atacate în pozitia pe directa;
b. cu viteza redusa, daca unul sau mai multe schimbatoare de cale sunt atacate în abatere.
(5) Indicatia de liber a unui semafor de ramificatie cu doua brate permite trecerea:
a. cu viteza stabilita, în directia I, pe linie directa;
b. cu viteza redusa, în directia II, pe linie abatuta.

SECTIUNEA a 5 - a
Semaforul de parcurs
Art. 13 În unele statii prevazute cu semafoare, semnalizarea trecerilor dintr-o zona în alta zona a
statiei se poate face cu semaforul de parcurs cu un brat, care are aspectul si da
indicatia de la fig. 4 si 5 sau cu semaforul de parcurs cu doua brate care are aspectul si da indicatiile
de la fig.1, 2 si 3.

SECTIUNEA a 6 - a
Semaforul prevestitor
Art. 14 (1) Semafoarele prevestitoare se amplaseaza înaintea semafoarelor de intrare, de parcurs,
sau a semafoarelor de ramificatie.
(2) Dupa numarul indicatiilor pe care le dau, semafoarele prevestitoare sunt:
a. semafoare prevestitoare cu doua indicatii;
b. semafoare prevestitoare cu trei indicatii.
(3) Semaforul prevestitor cu doua indicatii da urmatoarele indicatii:
Fig. 9. LIBER cu viteza stabilita. ATENTIE!
Semaforul urmator ordona oprirea sau este pe
liber pe linie abatuta, cu viteza redusa.
Ziua - paleta arata fata galbena spre tren;
Noaptea - o unitate luminoasa de culoare
galbena, spre tren.
Fig. 10. LIBER cu viteza stabilita.
Semaforul urmator este pe liber pe linia
directa.
Ziua - paleta vazuta pe muchie;
Noaptea - o unitate luminoasa de culoare
verde, spre tren.
(4) Daca distanta dintre semnale nu permite montarea semaforului prevestitor cu catarg, paleta
acestuia se poate monta pe catargul altor semafoare pentru a prevesti indicatia semaforului urmator.
În acest caz indicatiile paletei sunt aceleasi cu ale semaforului prevestitor cu doua indicatii.
(5) Semaforul prevestitor cu trei indicatii da urmatoarele indicatii:
Fig. 11. LIBER cu viteza stabilita. ATENTIE!
Semaforul urmator ordona oprirea.
Ziua - paleta arata fata galbena spre tren, iar
sageata în pozitie verticala cu vârful în jos;
Noaptea - o unitate luminoasa de culoare
galbena, spre tren.
Fig.12. LIBER cu viteza stabilita. Semaforul
urmator este pe liber pe linie abatuta, cu
viteza redusa.
Ziua - paleta arata fata galbena spre tren, iar
sageata înclinata la 45º cu vârful în jos, spre
dreapta sensului de mers;
Noaptea - doua unitati luminoase de culoare
galbena, spre tren.
Fig. 13. LIBER cu viteza stabilita. Semaforul
urmator este pe liber pe linia directa.
Ziua - paleta vazuta pe muchie, iar sageata în
pozitie verticala cu vârful în jos;
Noaptea - o unitate luminoasa de culoare verde,
spre tren.

SECTIUNEA a 7 - a
Semafoare cu paleta prevestitoare a semaforului de iesire sau de parcurs
Art. 15 (1) Indicatia semaforului de iesire sau a semaforului de parcurs poate fi prevestita de la
semaforul de intrare, prin paleta prevestitoare a semaforului de iesire sau a semaforului de parcurs.
(2) Semaforul de intrare, înzestrat cu paleta prevestitoare a semaforului de iesire sau a semaforului
de parcurs, da urmatoarele indicatii:
Fig. 14. OPRESTE fara a depasi semnalul!
Ziua - bratul de sus orizontal spre dreapta
sensului de mers, iar paleta prevestitoare a
semaforului de iesire sau a semaforului de
parcurs cu fata galbena spre tren;
Noaptea - o unitate luminoasa de culoare rosie si
una galbena, spre tren. Unitatea luminoasa de
culoare rosie este în partea de sus a stâlpului
semaforului, iar unitatea luminoasa de culoare
galbena în partea de mijloc a stâlpului.
Fig. 15. LIBER pe linia directa, cu viteza
stabilita. ATENTIE! Semaforul de iesire sau
semaforul de parcurs ordona oprirea.
Ziua - bratul de sus ridicat la 45º spre dreapta
sensului de mers, iar paleta prevestitoare a
semaforului de iesire sau a semaforului de
parcurs cu fata galbena spre tren;
Noaptea - o unitate luminoasa de culoare
verde si una galbena, spre tren. Unitatea
luminoasa de culoare verde este în partea de
sus a stâlpului semaforului, iar unitatea
luminoasa de culoare galbena în partea de
mijloc a stâlpului.
Fig. 16. LIBER pe linia directa, cu viteza
stabilita. Semaforul de iesire sau semaforul
de parcurs este pe liber.
Ziua - bratul de sus ridicat la 45º, spre
dreapta sensului de mers, iar paleta
prevestitoare a semaforului de iesire sau a
semaforului de parcurs vazuta pe muchie;
Noaptea - doua unitati luminoase de culoare
verde spre tren. O unitate luminoasa de
culoare verde în partea de sus a stâlpului
semaforului si cealalta în partea de mijloc a
stâlpului.
Fig. 17. LIBER pe linie abatuta, cu viteza
redusa. ATENTIE! Semaforul de iesire sau
semaforul de parcurs ordona oprirea.
Ziua - doua brate ridicate la 45º, spre dreapta
sensului de mers, iar paleta prevestitoare a
semaforului de iesire sau a semaforului de
parcurs, cu fata galbena spre tren;
Noaptea - o unitate luminoasa de culoare
verde si doua unitati luminoase de culoare
galbena spre tren. O unitate luminoasa de
culoare verde si una galbena în partea de sus
a stâlpului semaforului, iar cealalta unitate
luminoasa de culoare galbena, în partea de
mijloc a stâlpului.
Fig. 18. LIBER pe linie abatuta, cu viteza
redusa. Semaforul de iesire sau semaforul de
parcurs este pe liber.
Ziua - doua brate ridicate la 45º spre dreapta
sensului de mers, iar paleta prevestitoare a
semaforului de iesire sau a semaforului de
parcurs vazuta pe muchie;
Noaptea - o unitate luminoasa de culoare
verde, una galbena si una verde spre tren. O
unitate luminoasa de culoare verde si una
galbena în partea de sus a stâlpului
semaforului, iar cealalta unitate luminoasa de
culoare verde în partea de mijloc a stâlpului.
(3) Semaforul de parcurs cu un brat cu paleta prevestitoare a semaforului de iesire, da urmatoarele
indicatii:
Fig. 19. OPRESTE fara a depasi semnalul!
Ziua – bratul de sus orizontal, spre dreapta
sensului de mers, iar paleta prevestitoare a
semaforului de iesire cu fata galbena spre
tren;
Noaptea – o unitate luminoasa de culoare
rosie si una galbena spre tren. Unitatea
luminoasa de culoare galbena este
amplasata în partea de mijloc a stâlpului.
Fig. 20. LIBER cu viteza stabilita.
ATENTIE! Semaforul de iesire ordona
oprirea.
Ziua – bratul de sus ridicat la 45în dreapta
sensului de mers, iar paleta prevestitoare a
semaforului de iesire cu fata galbena spre
tren;
Noaptea – o unitate luminoasa de culoare
verde si una galbena spre tren. Unitatea
luminoasa de culoare galbena este
amplasata în partea de mijloc a stâlpului.
Fig. 21. LIBER cu viteza stabilita.
Semaforul de iesire este pe liber.
Ziua – bratul de sus ridicat la 45spre
dreapta sensului de mers, iar paleta
prevestitoare a semaforului de iesire
vazuta pe muchie;
Noaptea – doua unitati luminoase de
culoare verde spre tren. A doua unitate
luminoasa de culoare verde este
amplasata în partea de mijloc a stâlpului.

SECTIUNEA a 8 - a
Semaforul repetitor
Art. 16 (1) Semaforul repetitor se amplaseaza înaintea semafoarelor de iesire, de intrare, de parcurs
sau de ramificatie care nu au asigurata vizibilitatea.
(2) Semaforul repetitor da urmatoarele indicatii:
Fig. 22. ATENTIE! Semaforul
urmator ordona oprirea.
Ziua - bratul orizontal, spre dreapta
sensului de mers;
Noaptea - o unitate luminoasa de
culoare galbena spre tren
Fig. 23. Semaforul urmator este pe
liber.
Ziua - bratul ridicat la 45º, spre
dreapta sensului de mers;
Noaptea - o unitate luminoasa de
culoare verde, spre tren.

SECTIUNEA a 9 - a
Semnalul mecanic de manevra
Art. 17 Indicatiile date de semnalul mecanic de manevra sunt urmatoarele:
Fig. 24. OPRESTE fara a depasi semnalul la
manevra!
Ziua - paleta arata fata albastra spre convoiul
de manevra;
Noaptea - o unitate luminoasa de culoare
albastra, spre convoiul de manevra.
Fig. 25. Manevra permisa în zona acoperita
de semnal.
Ziua - paleta vazuta pe muchie;
Noaptea - o unitate luminoasa de culoare
alb-lunar, spre convoiul de manevra.
SECTIUNEA a 10 - a
Supravegherea luminilor de control la indicatiile de noapte ale semafoarelor
Art. 18 (1) Unitatile luminoase a indicatiilor de noapte ale semafoarelor trebuie sa fie
supravegheate. Supravegherea se face, fie prin observarea directa a unitatilor luminoase de
semnalizare, fie prin observarea luminilor de control, vizibile în partea opusa a
sensului de semnalizare.
(2) Luminile de control sunt de culoare alba, indiferent de indicatiile date de semafor si în numar
egal cu numarul felinarelor.
(3) Daca la un semafor de intrare, de iesire, de parcurs sau de ramificatie, la punerea pe liber sau în
timpul cât este pe liber, se constata lipsa uneia sau mai multor lumini de control, semaforul
respectiv va fi adus în pozitia pe oprire.

I I I - 3 . SEMNALE LUMINOAS E
SECTIUNEA 1
Generalitati
Art. 19 Semnalele luminoase sunt:
a. pe stâlp sau pe consola;
b. pitice.
Art. 20 La semnalizarea luminoasa cu doua trepte de viteza se aplica principiul semnalizarii de
viteza la care:
a. indicatiile date de catre semnalele luminoase pentru circulatie sunt aceleasi indiferent de locul,
functia si tipul constructiv ale acestor semnale;
b. fiecare semnal luminos de circulatie da indicatii asupra vitezei cu care se poate circula dupa
semnal, respectiv stabilita sau redusa pentru trecerea peste schimbatoarele de cale în abatere,
precum si asupra vitezei indicate de semnalul luminos urmator cu care este în dependenta.

SECTIUNEA a 2 - a
Semnale luminoase de intrare
Art. 21 Semnalele luminoase de intrare dau urmatoarele indicatii:
Fig. 26. OPRESTE
fara a depasi semnalul!
Ziua si noaptea - o
unitate luminoasa de
culoare rosie, spre tren.
Fig. 27. LIBER cu
viteza stabilita.
Semnalul urmator este
pe liber cu viteza
stabilita.
Ziua si noaptea - o
unitate luminoasa de
culoare verde, spre tren.
Fig. 28. LIBER cu
viteza stabilita.
ATENTIE! Semnalul
urmator ordona
oprirea.
Ziua si noaptea - o
unitate luminoasa de
culoare galbena, spre
tren.
Fig. 29. LIBER cu
viteza stabilita.
Semnalul urmator este
pe liber cu viteza
redusa.
Ziua si noaptea - o
unitate luminoasa de
culoare galben-clipitor,
spre tren.
Fig. 30. LIBER cu
viteza redusa.
Semnalul urmator este
pe liber cu viteza
stabilita sau redusa.
Ziua si noaptea - o
unitate luminoasa de
culoare verde si o
unitate luminoasa de
culoare galbena, spre
tren.
Fig. 31. LIBER cu
viteza redusa.
ATENTIE! Semnalul
urmator ordona
oprirea.
Ziua si noaptea - doua
unitati luminoase de
culoare galbena spre
tren.

SECTIUNEA a 3 - a
Semnale luminoase de parcurs
Art. 22 Indicatiile semnalelor luminoase de parcurs sunt aceleasi cu ale semnalelor luminoase de
intrare.

SECTIUNEA a 4 - a
Semnale luminoase de iesire si semnale luminoase de ramificatie
Art. 23 (1) Semnalele luminoase de iesire si semnale luminoase de ramificatie dau indicatii diferite,
dupa cum statia este situata pe linie:
a. înzestrata cu bloc de linie automat;
b. neînzestrata cu bloc de linie automat.
(2) În cazul unei statii situate pe o linie înzestrata cu bloc de linie automat indicatiile semnalelor
luminoase de iesire sau ale semnalelor luminoase de ramificatie sunt aceleasi cu ale semnalelor
luminoase de intrare.
(3) În cazul unei statii situate pe o linie neînzestrata cu bloc de linie automat indicatiile semnalelor
luminoase de iesire sau ale semnalelor luminoase de ramificatie sunt urmatoarele:
a. rosu - OPRESTE fara a depasi semnalul!
b. verde - LIBER cu viteza stabilita.
c. verde - galben - LIBER cu viteza redusa.
SECTIUNEA a 5 - a
Semnale luminoase de trecere
Art. 24 (1) Semnalele luminoase de trecere ale blocului de linie automat dau urmatoarele indicatii:
(2) Semnalele luminoase de trecere ale blocului de linie automat care fac si functie de semnale
prevestitoare dau în plus indicatia de galben-clipitor.
Fig. 35. LIBER cu viteza stabilita. Semnalul urmator este
pe liber cu viteza redusa.
Ziua si noaptea - o unitate luminoasa de culoare galbenclipitor,
spre tren.

SECTIUNEA a 6 - a
Semnale luminoase de înscriere pe bloc
Art. 25 În statiile situate pe sectii dotate cu bloc de linie automat, la care accesul în linie curenta
este permis prin semafoare, se foloseste pentru înscrierea pe blocul de linie automat un semnal
luminos de înscriere pe bloc, prevazut cu reper de culoare alba, care da indicatiile de la art. 23.
Fig. 33. LIBER cu viteza
stabilita. ATENTIE!
Semnalul urmator
ordona oprirea -primul
sector de bloc din fata
este liber, dar al doilea
este ocupat.
Ziua si noaptea - o
unitate luminoasa de
culoare galbena, spre
tren.
Fig. 32. OPRESTE fara a
depasi semnalul! -primul
sector de bloc din fata
este ocupat.
Ziua si noaptea - o
unitate luminoasa de
culoare rosie, spre tren.
Fig. 34. LIBER cu viteza
stabilita. Semnalul
urmator este pe liber cu
viteza stabilita -cel putin
primele doua sectoare de
bloc din fata sunt libere.
Ziua si noaptea - o
unitate luminoasa de
culoare verde, spre tren.

SECTIUNEA a 7 - a
Semnale luminoase prevestitoare pe linii neînzestrate cu bloc de linie automat
Art. 26 (1) Semnalul luminos prevestitor se monteaza înaintea semnalelor luminoase de intrare sau
de ramificatie de pe liniile neînzestrate cu bloc de linie automat.
(2) Semnalul luminos prevestitor se poate monta si înaintea semafoarelor de intrare, sau de
ramificatie de pe liniile neînzestrate cu bloc de linie automat.
(3) Semnalul luminos prevestitor da urmatoarele indicatii:
Fig. 36. LIBER cu
viteza stabilita!
ATENTIE! Semnalul
urmator ordona
oprirea.
Ziua si noaptea - o
unitate luminoasa de
culoare galbena, spre
tren.
Fig. 37. LIBER cu
viteza stabilita!
Semnalul urmator este
pe liber cu viteza
redusa.
Ziua si noaptea - o
unitate luminoasa de
culoare galbenclipitor,
spre tren.
Fig. 38. LIBER cu
viteza stabilita!
Semnalul urmator
este pe liber cu viteza
stabilita.
Ziua si noaptea - o
unitate luminoasa de
culoare verde, spre
tren.

SECTIUNEA a 8 - a
Semnale luminoase repetitoare
Art. 27 (1) Semnalele luminoase repetitoare se pot monta înaintea semnalelor luminoase sau a
semafoarelor.
(2) Semnalul luminos repetitor al semnalului luminos din statii da una dintre urmatoarele indicatii:
Fig. 39. Semnalul urmator este pe oprire.
Ziua si noaptea - o banda verticala cu lumina alba
care are la capatul de sus o banda orizontala cu
lumina alba, îndreptata spre dreapta sensului de
mers.
Fig. 40. Semnalul urmator este pe liber cu viteza
redusa.
Ziua si noaptea - o banda verticala cu lumina alba,
care are la capatul de sus o banda oblica cu lumina
alba îndreptata în jos spre dreapta sensului de
mers.
Fig. 41. Semnalul urmator este pe liber cu viteza
stabilita.
Ziua si noaptea - o banda verticala cu lumina alba,
care are la capatul de sus o banda oblica cu lumina
alba, îndreptata în sus spre dreapta sensului de
mers.
(3) Semnalele luminoase repetitoare ale semnalelor de trecere ale blocului de linie automat au
acelasi aspect ca semnalul luminos repetitor al semnalului luminos din statii
si dau indicatiile urmatoare:
a. semnalul luminos urmator este pe indicatia rosu; semnalul luminos repetitor are aspectul din fig.
39.
b. semnalul luminos urmator este pe indicatia galben sau galben-clipitor; semnalul luminos
repetitor are aspectul din fig. 40.
c. semnalul luminos urmator este pe indicatia verde; semnalul luminos repetitor are aspectul din fig.
41.
(4) Semnalele luminoase repetitoare ale semafoarelor au acelasi aspect ca semnalul luminos
repetitor al semnalului luminos din statii si dau indicatiile urmatoare:
a. semaforul urmator este pe oprire; semnalul luminos repetitor are aspectul din fig. 39.
b. semaforul urmator este pe liber cu doua brate ridicate la 45º; semnalul luminos repetitor are
aspectul din fig. 40.
c. semaforul urmator este pe liber cu un brat ridicat la 45º; semnalul luminos repetitor are aspectul
din fig. 41.
(5) La semafoarele de iesire de grup si la semafoarele de iesire cu doua directii nu se monteaza
semnal luminos repetitor.

SECTIUNEA a 9 - a
Indicatia de chemare a semnalelor luminoase
Art. 28 (1) Indicatia de chemare se foloseste în cazurile de defectare a semnalului luminos de
intrare, daca semnalul nu afiseaza nici o indicatie sau daca semnalul afiseaza indicatia rosu.
(2) Indicatia de chemare a unui semnal luminos are aspectul din fig. 42:
Fig. 42. LIBER cu viteza de cel mult
20 km/h, cu deosebita atentie, pâna la
semnalul urmator!
Ziua si noaptea - o unitate luminoasa
de culoare alb-lunar clipitor, spre tren.
(3) Cu indicatia de chemare se mai pot dota si:
a. semnalele luminoase de iesire din statiile aflate pe sectii de circulatie pe cale dubla, fara bloc de
linie automat sau cu bloc de linie automat specializat;
b. semnalele luminoase de iesire din statiile aflate pe sectii de circulatie pe cale simpla, fara bloc de
linie automat;
c. semnalele de parcurs si ramificatie.
(4) În cazul semnalelor de iesire aflate într-o statie unde se ramifica mai multe directii de mers, sau
al semnalelor de ramificatie, daca cel putin una dintre directii este înzestrata cu
bloc de linie automat banalizat, semnalul de iesire sau semnalul de ramificatie nu se doteaza cu
indicatie de chemare.
(5) În cazul semnalelor de parcurs care fac si functia de semnal de iesire pentru o directie de mers,
daca în directia respectiva linia curenta este înzestrata cu bloc de linie automat
banalizat, semnalele respective nu se doteaza cu indicatie de chemare.
(6) În cazul semnalelor de intrare care fac si functia de semnal de ramificatie pentru o directie de
mers, daca în directia respectiva linia curenta este înzestrata cu bloc de linie automat banalizat,
semnalele respective se doteaza cu indicatie de chemare care se va folosi numai pentru intrarea
trenurilor în statie. Acest lucru va fi precizat si în planul tehnic de exploatare a statiei.
(7) Pe cale dubla, daca se circula pe baza blocului de linie automat specializat, indicatia de chemare
a semnalului luminos de iesire sau ramificatie permite circulatia trenului cu viteza de cel 20 km/h,
cu deosebita atentie, pâna la semnalul urmator. Pe cale dubla cât si pe cale simpla, fara bloc de linie
automat, indicatia de chemare a semnalului luminos de iesire sau ramificatie, permite circulatia
trenului cu viteza de cel mult 20 km/h cu deosebita atentie peste schimbatoarele de cale.
(8) Indicatia de chemare a semnalului luminos de parcurs, permite circulatia trenului cu viteza de
cel mult 20 km/h, cu deosebita atentie pâna la semnalul urmator.
(9) În toate cazurile, mecanicul va conduce trenul cu deosebita atentie, va supraveghea permanent
linia si va regla viteza în functie de distanta de vizibilitate, astfel încât sa opreasca imediat trenul în
cazul în care calea este ocupata, constata lipsa de gabarit, observa semnale de fine de tren, semnale
mobile si de mâna care ordona oprirea trenului sau un alt obstacol care împiedica continuarea
circulatiei.

SECTIUNEA a 10 - a
Semnale luminoase de manevra
Art. 29 Indicatiile date de semnalul luminos de manevra sunt urmatoarele:
Fig. 43. OPRESTE fara a depasi semnalul la
manevra!
Ziua si noaptea - o unitate luminoasa de culoare
albastra, spre convoiul de manevra.
Fig. 44. Manevra permisa dincolo de semnal.
Ziua si noaptea - o unitate luminoasa de culoare
alb-lunar, spre convoiul de manevra.
(2) Semnalul luminos de manevra pe catarg sau pitic
poate fi prevazut cu unitate luminoasa de culoare rosie în loc de
unitate luminoasa de culoare albastra.

SECTIUNEA a 11 - a
Semnale luminoase de triere
Art. 30. (1) Indicatiile date de semnalele luminoase de triere sunt urmatoarele:
Fig. 45. Trierea oprita!
Ziua si noaptea - o
unitate luminoasa de
culoare rosie, spre
locomotiva
Fig. 46. Împinge încet
convoiul de vagoane la
triere!
Ziua si noaptea - o
unitate luminoasa de
culoare galbena, spre
locomotiva
Fig. 47. Împinge mai
repede convoiul de
vagoane la triere!
Ziua si noaptea - o
unitate luminoasa de
culoare verde, spre
locomotiva
Fig. 48. Împinge
convoiul de vagoane la
vârful cocoasei!
Ziua si noaptea - o
unitate luminoasa de
culoare alb-lunar-clipitor
spre locomotiva.
Fig. 49. Trage convoiul
de vagoane de pe cocoasa
înapoi pe liniile
grupei de sosire!
Ziua si noaptea - o
unitate luminoasa de
culoare rosu-clipitor
spre locomotiva.
Fig. 50. Manevra
permisa dincolo de
semnal.
Ziua si noaptea - o
unitate luminoasa de
culoare alb-lunar spre
locomotiva.
Fig. 47.
repede vagoane Ziua s i noaptea - uni tate luminoa sa culoare verde, spr locomot iva
(2) În afara de aceste indicatii, în functie de tipul instalatiilor, semnalele de triere pot da si
indicatiile galben-clipitor si verde-clipitor.
(3)Vitezele de împingere ale convoiului de vagoane la triere - în ordinea crescatoare
corespunzatoare succesiunii indicatiilor: galben, galben-clipitor, verde, verde-clipitor -
vor fi cele stabilite prin planul tehnic de exploatare a statiei.

SECTIUNEA a 12 - a
Semnale luminoase repetitoare ale semnalelor de triere
Art. 31 (1) Semnalele luminoase repetitoare ale semnalelor de triere dau aceleasi indicatii cu cele
ale semnalelor luminoase de triere, în cazul în care semnalele luminoase de triere
sunt la regim de triere.
(2) Semnalele luminoase repetitoare din mijlocul grupei de primiri, dau indicatia alb-lunar, daca
semnalele luminoase de triere nu sunt trecute la regim de triere.
(3) La semnalele luminoase de iesire din statiile de triaj, daca îndeplinesc si functia de semnale
luminoase repetitoare ale semnalelor de triere, se prevede si un indicator de directie luminos. La
indicator apare litera "T" iluminata alb, daca semnalul repeta indicatiile semnalului de triere sau
litera care indica directia spre care se expediaza trenul, daca acesta face functia de semnal de iesire.

SECTIUNEA a 13 - a
Semnale de avarie la trecerile la nivel
Art. 32 (1) La trecerile la nivel din linie curenta înzestrate cu instalatii de semnalizare automata sunt
montate semnale de avarie. Semnalele de avarie au rolul de a avertiza existenta unui pericol pentru
circulatia trenurilor la trecerea la nivel.
Fig. 50. Manevra dincolo Ziua si noaptea luminoasa lunar spre
(2) Semnalul de avarie la trecerile la nivel, se compune dintr-un stâlp care are la partea de sus un
panou în forma de romb pe care este asezata o unitate luminoasa; functia semnalului de avarie poate
fi exercitata si de catre un semnal de trecere al blocului de linie automat prevazut cu reperul de la
art.165 – fig.218.
(3) Indicatia data de semnalul de avarie este urmatoarea:
Fig. 51. Pericol la trecerea la nivel! Ia toate masurile
pentru oprire!
Ziua si noaptea - o unitate luminoasa de culoare rosie,
spre tren.
(4) Daca nu exista pericol la trecerea la nivel, semnalul de avarie nu afiseaza nici o indicatie;
circulatia trenurilor se va face conform indicatiilor date de semnalele de circulatie. La observarea
indicatiei rosu a semnalului de avarie, mecanicul va lua imediat
toate masurile pentru oprirea trenului.
(5) Trenul oprit, poate continua mersul cu viteza de cel mult 20 km/h pâna la depasirea trecerii la
nivel, mecanicul fiind gata sa opreasca imediat trenul, daca observa un obstacol pe trecerea la nivel.
(6) Dupa depasirea trecerii la nivel, circulatia trenurilor se va face, în continuare, cu viteza indicata
de semnalele de circulatie existente.

SECTIUNEA a 14 - a
Semnale de avarie la tuneluri
Art. 33 (1) Semnalele de avarie la tuneluri are rolul de a avertiza existenta unui pericol pentru
circulatia trenurilor prin tuneluri.
(2) Semnalul se compune dintr-un stâlp care are la partea de sus un panou în forma patrata pe care
este asezata o unitate luminoasa.
(3) Indicatia data de semnalul de avarie la tuneluri este urmatoarea:
Fig. 52. Pericol la tunel! Ia toate masurile pentru
oprire!
Ziua si noaptea - o unitate luminoasa de culoare
rosie, spre tren.
(4) Daca nu exista pericol la tunel, semnalul de avarie la tunel nu afiseaza nici o indicatie, circulatia
trenurilor se face conform indicatiilor date de semnalele de circulatie.
(5) La observarea indicatiei de culoare rosie a semnalului de avarie la tunel mecanicul va lua
imediat toate masurile pentru oprirea trenului. Trenul îsi poate continua mersul numai dupa
înlaturarea pericolului si semnalul de avarie la tuneluri nu afiseaza nici o indicatie.

SECTIUNEA a 15 - a
Semnale fixe care nu sunt în exploatare
Art. 34 (1) Semnalele fixe care nu sunt în exploatare se semnalizeaza cu doua sipci încrucisate
aplicate pe bratul, respectiv pe paleta semafoarelor, pe stâlpii semnalelor luminoase sau pe fundatia
semnalelor luminoase pitice.
(2) Semnalele luminoase nu trebuie sa afiseze nici o indicatie, iar semafoarele trebuie sa fie fixate în
pozitie de oprire si neiluminate.
(3) Semnalele prevestitoare si repetitoare se prevad cu sipci încrucisate numai daca si semnalul pe
care îl preced nu este în exploatare.
Fig. 53. Exemple de semnale care nu
sunt în exploatare.
Ziua - doua sipci încrucisate, fixate
pe semnale;
Noaptea - doua sipci încrucisate,
fixate pe semnale luminoase fara
indicatie sau semafoare neiluminate.
(4) Semnalele fixe care nu sunt în exploatare nu se vor lua în considerare de catre personalul de
locomotiva.

CAPITOLUL IV
SEMNALIZAREA LUMINOASA CU TREPTE MULTIPLE
DE VITEZA
SECTIUNEA 1
Generalitati
Art. 35 (1) Semnalizarea luminoasa cu trepte multiple de viteza - TMV - raspunde cerintelor
europene de semnalizare si presemnalizare a mai multor trepte de viteza si realizeaza transmiterea
vizuala a urmatoarelor informatii:
a. semnalizarea de distantare – numarul sectoarelor libere în fata trenului - prin indicatiile unitatilor
luminoase utilizând codul de culoare;
b. semnalizarea de viteza, prin indicatoarele luminoase utilizând codificarea numerica zecimala.
(2) Semnalizarea luminoasa cu trepte multiple de viteza se refera numai la semnalizarea pentru
circulatie. Semnalizarea pentru manevrarea vehiculelor feroviare si triere ramâne aceeasi ca la
semnalizarea cu doua trepte de viteza.
(3) Acest tip de semnalizare, prin indicatoarele luminoase, afiseaza viteza maxima de circulatie a
trenului permisa la semnal si o prevesteste pe cea de la semnalul urmator.
Art. 36 În acest capitol se vor utiliza urmatoarele notiuni:
a. semnalizarea luminoasa cu doua trepte de viteza - semnalizarea luminoasa clasica a caii ferate
române, folosita pentru indicarea vitezei stabilite si a vitezei reduse;
b. semnalizarea luminoasa cu trepte multiple de viteza - semnalizarea luminoasa folosita pentru
indicarea vitezei stabilite precum si a vitezelor reduse - la nevoie din 10 în 10 km/h;
c. semnalizarea de distantare se refera la numarul sectoarelor libere în fata trenului- atât pe blocul
de linie automat cât si în statie;
d. blocul de linie automat cu trei indicatii este blocul de linie automat clasic al caii ferate române
care utilizeaza pentru indicarea numarului de sectoare libere în fata trenului, unitati luminoase
colorate cu indicatiile de verde, galben sau rosu;
e. blocul de linie automat cu patru indicatii este blocul de linie automat care utilizeaza pentru
indicarea numarului de sectoare libere în fata trenului, unitati luminoase
colorate cu indicatiile de verde, verde clipitor, galben sau rosu;
f. dependenta directa între statii este situatia în care între doua statii vecine pe o sectie cu bloc de
linie automat nu exista semnale de bloc, caz în care indicatiile semnalelor de iesire ale unei statii
prevestesc indicatiile semnalelor de intrare ale statiei vecine.
Art. 37 Semnalizarea cu trepte multiple de viteza respecta urmatoarele principii:
a. semnalizarea de distantare si semnalizarea de viteza sunt indicate separat prin unitati luminoase la
semnale, respectiv indicatoare;
b. unitatile luminoase colorate - verde, galben, rosu – sunt utilizate pentru semnalizarea de distantare;
pentru a mari capacitatea sectiilor de circulatie sau pentru a permite o viteza mai mare de circulatie a
trenurilor, se pot folosi indicatii de preavertizare - sistem de semnalizare cu patru indicatii; indicatia
suplimentara a semnalului este: "prevesteste oprirea la semnalul ce urmeaza dupa semnalul urmator "
si este indicata prin verde clipitor;
c. cifrele sunt utilizate pentru semnalizarea de viteza; reducerea vitezei la un semnal trebuie sa fie
presemnalizata de la semnalul precedent; o indicatie de viteza, sub forma de cifre luminoase, nu
apare simultan cu indicatia de "oprire".
Art. 38 (1) Semnalizarea luminoasa cu trepte multiple de viteza utilizeaza, fara modificari,
semnalele luminoase de manevra, de triere, indicatoarele si reperele specifice semnalizarii
luminoase la calea ferata româna.
(2) Indicatoarele luminoase de viteza sunt amplasate pe catargul semnalelor si dau informatii, astfel:
a. indicatorul luminos de viteza, montat în partea superioara a catargului semnalului, deasupra
unitatilor luminoase, indica viteza maxima de circulatie a trenului permisa la semnalul pe care este
amplasat;
b. indicatorul luminos prevestitor de viteza montat în partea inferioara a catargului semnalului, sub
unitatile luminoase, prevesteste viteza maxima de circulatie a trenului permisa la semnalul urmator.
(3) Indicatiile luminoase de chemare, de iesire pe linia din stânga a caii duble banalizate, distanta
pâna la semnalul urmator mai mica de 700 m, precum si cele ale indicatoarelor de linie si de directie
sunt aceleasi ca la semnalizarea cu doua trepte de viteza.
Art. 39 Daca viteza afisata de indicatorul luminos de viteza la semnal difera de viteza care a fost
prevestita de indicatorul luminos prevestitor de viteza al semnalului precedent, aceasta se va
considera indicatie dubioasa si se va proceda conform celor aratate la capitolul “Defectarea
semnalelor fixe”, din prezentul regulament.
Art. 40 Daca semnalul cu indicatoare luminoase de viteza sau semnalul blocului de linie automat cu
patru indicatii este defect sau da indicatie dubioasa se va proceda conform celor aratate la capitolul
“Defectarea semnalelor fixe”, din prezentul regulament.
Art. 41 Daca semnalul nu ordona oprirea si indicatorul luminos de viteza nu afiseaza nici o
indicatie, este permisa circulatia dupa semnal cu viteza stabilita.

SECTIUNEA a 2 - a
Utilizarea culorilor în semnalizarea luminoasa cu trepte multiple de viteza
Art. 42 (1) Utilizarea culorilor în semnalizarea luminoasa cu trepte multiple de viteza din statii, în
legatura cu circulatia trenurilor este urmatoarea:
a. rosu, ordona oprirea;
b. galben, permite circulatia trenurilor cu viteza afisata de indicatorul luminos de viteza - cu cifre de
culoare alba - ordonând reducerea vitezei în vederea opririi la semnalul urmator;
c. verde, permite circulatia trenurilor cu viteza indicata de indicatorul luminos de viteza - cu cifre de
culoare alba. Semnalul urmator este pe liber cu viteza egala sau mai mare;
d. verde clipitor, permite circulatia trenurilor cu viteza afisata de indicatorul luminos de viteza - cu
cifre de culoare alba - ordonând reducerea vitezei în vederea trecerii pe lânga semnalul urmator cu
viteza prevestita de indicatorul luminos prevestitor de viteza - cu cifre
de culoare galbena. Viteza prevestita de indicatorul luminos prevestitor de viteza al semnalului este
întotdeauna mai mica decât cea afisata de indicatorul luminos de viteza al aceluiasi semnal.
(2) Exceptie de la prevederile alin.(1) fac semnalele de iesire catre linia curenta înzestrata cu bloc
de linie automat si dependenta directa între statii unde indicatorul luminos prevestitor de viteza este
asociat cu culoarea verde a semnalului, iar viteza prevestita de indicatorul luminos prevestitor de
viteza al semnalului este întotdeauna mai mica sau egala cu cea afisata de indicatorul luminos de
viteza al aceluiasi semnal.
(3) Indicatia de verde clipitor - fara indicatii de viteza – la semnalele de intrare, de parcurs sau de
iesire de la linia directa, pe sectii cu bloc de linie automat cu patru indicatii arata ca semnalul care
urmeaza dupa semnalul urmator ordona oprirea.

SECTIUNEA a 3 - a
Indicatii luminoase de viteza la semnalizarea cu trepte multiple de viteza
Art. 43 Indicatoarele luminoase de viteza afiseaza viteza de circulatie permisa - în zeci de
kilometri/ora.
Art. 44 În functie de culoarea cifrelor, indicatoarele luminoase de viteza sunt:
a. indicatorul luminos de viteza, cu cifre de culoare alba, care indica viteza permisa la semnal;
b. indicatorul luminos prevestitor de viteza, cu cifre de culoare galbena, care prevesteste viteza
permisa la semnalul urmator.
Art. 45 Viteza ordonata de indicatorul luminos de viteza este viteza maxima permisa peste
schimbatoarele de cale în abatere. Daca nu se specifica altfel în livretul de mers, buletinul de
avizare a restrictiilor - BAR sau ordinul de circulatie, viteza se poate mari numai dupa depasirea cu
tot trenul a schimbatoarelor de cale.
Art. 46 Daca viteza afisata de indicatorul luminos de viteza este de 20 km/h - respectiv cifra 2 la
indicator - aceasta viteza nu va fi depasita pe tot parcursul. Parcursul cu viteza de 20 km/h poate sa
fie atât pe linie directa cât si în abatere si se sfârseste la un semnal de circulatie pe oprire care nu are
asigurat drum de alunecare.

SECTIUNEA a 4 - a
Semnale luminoase de intrare sau de parcurs
Art. 47 Semnalele luminoase de intrare sau de parcurs, la semnalizarea cu trepte multiple de viteza,
dau una din urmatoarele indicatii:
Fig. 54. Opreste fara a depasi semnalul.
Ziua si noaptea: O uni tate luminoa sa de culoar e rosie, spre
tren.
Fig. 55. Liber cu viteza stabilita. Semnalul urmator este pe
liber cu viteza stabilita.
Ziua si noaptea: O unitate luminoasa de culoare verde, spre
tren.
Fig. 56. Liber cu viteza stabilita. ATENTIE! semnalul urmator
ordona oprirea.
Ziua si noaptea: O uni tate luminoa sa de culoare galbena,
spre tren.
Fig. 57. Liber cu viteza stabilita. Semnalul urmator indica liber
cu viteza stabilita. Semnalul care urmeaza dupa semnalul
urmator ordona oprirea. Indicatia apare numai în statiile
situate pe o sectie înzestrata cu bloc de linie automat cu patru
indicatii.
Ziua si noaptea: O unitate luminoasa de culoare verde-clipitor,
spre tren.
Fig. 58. Liber cu viteza redusa afisata de indicatorul luminos de viteza –
prin cifrele 2, 3, 6, 8, 9 sau 10. În figura, cifra 6 înseamna 60 km/h.
ATENTIE! semnalul urmator ordona oprirea.
Ziua si noaptea: O unitate luminoasa de culoare galbena, spre tren,
iar indicatorul luminos de viteza indica - cu cifre de culoare alba -
viteza permisa la semnal.
Fig. 59. Liber cu viteza redusa afisata de indicatorul luminos de viteza -
prin cifrele 2, 3, 6, 8, 9 sau 10. În figura, cifra 3 înseamna 30 km/h.
Semnalul urmator este pe liber cu viteza egala sau mai mare.
Ziua si noaptea: O uni tate luminoa sa de culoare verde spre tren,
iar indicatorul luminos de viteza indica - cu cifre de culoare alba - viteza
permisa la semnal.
Fig. 60. Liber cu viteza redusa afisata de catre indicatorul luminos
de viteza – prin cifrele 3, 6, 8, 9 sau 10. În figura, cifra 6 înseamna
60 km/h. Semnalul urmator este pe liber cu viteza prevestita de
catre indicatorul luminos prevestitor de viteza - întotdeauna mai
mica decât cea a indicatorului de viteza.
Ziua si noaptea: O unitate luminoasa de culoare verde clipitor spre
tren, indicatorul luminos de viteza indica viteza la semnal - cu cifre
de culoare alba - iar indicatorul luminos prevestitor de viteza
prevesteste viteza la semnalul urmator - cu cifre de culoare galbena.
Fig. 61. Liber cu viteza stabilita. Semnalul urmator indica liber cu
viteza redusa indicata – prin cifrele 2, 3, 6, 8, 9 sau 10 - prevestita
de catre indicatorul luminos prevestitor de viteza. În figura, cifra 6
înseamna 60 km/h.
Ziua si noaptea: O unitate luminoasa de culoare verde clipitor spre
tren, indicatorul luminos de viteza este stins iar indicatorul
luminos prevestitor de viteza prevesteste viteza la semnalul
urmator - cu cifre de culoare galbena.

SECTIUNEA a 5 - a
Semnale luminoase de iesire sau de ramificatie
Art. 48 Semnalele luminoase de iesire, la semnalizarea cu trepte multiple de viteza, dau indicatii
diferite, dupa cum statia este situata pe sectie:
a. înzestrata cu bloc de linie automat având semnale de trecere al blocului de linie automat;
b. înzestrata cu dependenta directa între statii, realizata pe principiile blocului de linie automat, la
care indicatiile semnalelor de iesire sunt în dependenta cu indicatiile semnalelor de intrare din statia
urmatoare;
c. neînzestrata cu bloc de linie automat si fara instalatie de dependenta directa între statii.
Art. 49 Semnalele luminoase de iesire, la semnalizarea cu trepte multiple de viteza, pentru statiile
situate pe o sectie înzestrata cu bloc de linie automat având semnale de bloc intermediare, dau una
din urmatoarele indicatii:
a. iesire de la linia directa catre blocul de linie automat cu trei indicatii, daca semnalul de iesire de
la linia directa nu da acces în abatere:
Fig. 62. Opreste fara a depasi semnalul!
Ziua si noaptea: O uni tate luminoa sa de culoare rosie, spre
tren
Fig. 63. Liber cu viteza stabilita. Semnalul urmator este pe liber cu
viteza stabilita.
Ziua si noaptea: O unitate luminoasa de culoare verde, spre tren
Fig. 64. Liber cu viteza stabilita. ATENTIE! semnalul urmator
ordona oprirea.
Ziua si noaptea: O unitate luminoasa de culoare galbena, spre
tren.
Fig. 65. Liber cu viteza stabilita. Semnalul urmator indica liber cu
viteza stabilita. Semnalul care urmeaza dupa semnalul urmator
ordona oprirea. Indicatia apare numai daca iesirea se face catre
blocul de linie automat cu patru indicatii.
Ziua si noaptea: O unitate luminoasa de culoare verde clipitor,
spre tren.
b. iesire de la linia directa catre blocul de linie automat cu trei sau cu patru indicatii daca semnalul
de iesire de la linia directa da acces si în abatere:
Fig. 66. Opreste fara a depasi semnalul.
Ziua si noaptea: O uni tate luminoa sa de culoare rosie, spre tren
Fig. 67. Liber cu viteza stabilita. Semnalul urmator este pe liber
cu viteza stabilita.
Ziua si noaptea: O unitate luminoasa de culoare verde, spre tren
Fig. 68. Liber cu viteza stabilita. ATENTIE! semnalul urmator
ordona oprirea.
Ziua si noaptea: O unitate luminoasa de culoare galbena, spre
tren.
Fig. 69. Liber cu viteza stabilita. Semnalul urmator indica liber
cu viteza stabilita. Semnalul care urmeaza dupa semnalul
urmator ordona oprirea. Indicatia apare numai daca iesirea se
face catre blocul de linie automat cu patru indicatii.
Ziua si noaptea: O uni ta te luminoasa de culoa r e verde
clipitor, spre tren.
c. iesire de la linie abatuta sau iesire în abatere de la linia directa:
Fig. 70. Opreste fara a depasi semnalul.
Ziua si noaptea: O uni tate luminoa sa de culoar e rosie, spre
tren.
Fig. 71. Liber cu viteza redusa afisata de catre indicatorul
luminos de viteza – prin cifrele 3, 6, 8, 9 sau 10. În figura, cifra 3
înseamna 30 km/h. Semnalul urmator este pe liber cu viteza egala
sau mai mare.
Ziua si noaptea: O unitate luminoasa de culoare verde spre tren
iar indicatorul luminos de viteza indica - cu cifre de culoare alba
- viteza permisa la semnal.
Fig. 72. Liber cu viteza redusa afisata de indicatorul luminos de
viteza – prin cifrele 3, 6, 8, 9 sau 10. În figura, cifra 3 înseamna
30 km/h. ATENTIE! semnalul urmator ordona oprirea.
Ziua si noaptea: O unitate luminoasa de culoare galbena, spre
tren iar indicatorul luminos de viteza indica - cu cifre de culoare
alba - viteza permisa la semnal.
Art. 50 Semnalele luminoase de iesire, la semnalizarea cu trepte multiple de viteza, pentru statiile
situate pe o sectie înzestrata cu bloc de linie automat si dependenta directa între statii, la care
indicatiile semnalelor de iesire sunt în dependenta cu indicatiile semnalelor de intrare din statia
urmatoare, dau una din urmatoarele indicatii:
a. iesire de la linia directa catre blocul de linie automat daca semnalul de iesire de la linia directa nu
da acces în abatere:
Fig. 73. Opreste fara a depasi semnalul!
Ziua si noaptea: O unitate luminoasa de culoare rosie, spre tren.
Fig. 74. Liber cu viteza stabilita. Semnalul urmator este pe liber
cu viteza stabilita.
Ziua si noaptea: O unitate luminoasa de culoare verde, spre
tren.
Fig. 75. Liber cu viteza stabilita. ATENTIE! semnalul urmator
ordona oprirea.
Ziua si noaptea: O uni ta te luminoa sa de culoare galbena,
spre tren.
Fig. 76. Liber cu viteza stabilita. Semnalul urmator indica liber
cu viteza redusa prevestita de catre indicatorul luminos
prevestitor de viteza – prin cifrele 2, 3, 6, 8, 10. În figura, cifra 3
înseamna 30 km/h.
Ziua si noaptea: O unitate luminoasa de culoare verde spre
tren, indicatorul luminos prevestitor de viteza prevesteste - cu
cifre de culoare galbena - viteza la semnalul urmator.
Fig. 77. Liber cu viteza stabilita. Semnalul urmator indica liber
cu viteza stabilita. Semnalul care urmeaza dupa semnalul
urmator ordona oprirea. Indicatia apare numai daca iesirea se
face catre blocul de linie automat cu patru indicatii.
Ziua si noaptea: O unitate luminoasa de culoare verde clipitor,
spre tren.
b. iesire de la linia directa catre blocul de linie automat cu trei sau patru indicatii daca semnalul de
iesire de la linia directa da acces si în abatere:
Fig. 78. Opreste fara a depasi semnalul!
Ziua si noaptea: O unitate luminoasa de culoare rosie, spre
tren.
Fig. 79. Liber cu viteza stabilita. Semnalul urmator este pe liber
cu viteza stabilita.
Ziua si noaptea: O uni ta te luminoa sa de culoare verde, spre
tren.
Fig. 80. Liber cu viteza stabilita. ATENTIE! semnalul urmator
ordona oprirea.
Ziua si noaptea: O uni tate luminoa sa de culoare galbena,
spre tren.
Fig. 81. Liber cu viteza stabilita. Semnalul urmator indica liber
cu viteza redusa prevestita de catre indicatorul luminos
prevestitor de viteza – prin cifrele 2, 3, 6, 8, 10. În figura, cifra
3 înseamna 30 km/h.
Ziua si noaptea: O unitate luminoasa de culoare verde spre
tren, indicatorul luminos prevestitor de viteza prevesteste - cu
cifre de culoare galbena - viteza la semnalul urmator.
Fig. 82. Liber cu viteza stabilita. Semnalul urmator indica liber
cu viteza stabilita. Semnalul care urmeaza dupa semnalul
urmator ordona oprirea. Indicatia apare numai daca iesirea se
face catre blocul de linie automat cu patru indicatii.
Ziua si noaptea: O uni tate luminoa sa de culoar e verde
clipitor, spre tren.
c. iesire de la linie abatuta sau iesire în abatere de la linia directa:
Fig. 83. Opreste fara a depasi semnalul!
Ziua si noaptea: O uni ta te luminoa sa de culoare rosie, spre
tren.
Fig. 84. Liber cu viteza redusa afisata de catre indicatorul
luminos de viteza – prin cifrele 3, 6, 8, 9 sau 10. În figura, cifra
3 înseamna 30 km/h. Semnalul urmator este pe liber cu viteza
mai mare decât cea afisata la semnal.
Ziua si noaptea: O uni ta te luminoa sa de culoar e verde spre
tren iar indicatorul luminos de viteza indica - cu cifre de culoare
alba - viteza permisa la semnal.
Fig. 85. Liber cu viteza redusa afisata de catre indicatorul
luminos de viteza – prin cifrele 3, 6, 8, 9 sau 10. În figura,
cifra 3 înseamna 30 km/h. Semnalul urmator ordona oprirea!
Ziua si noaptea: O uni tate luminoa sa de culoa re galbena
spre tren iar indicatorul luminos de viteza indica - cu cifre de
culoare alba - viteza permisa la semnal
Fig. 86. Liber cu viteza afisata de catre indicatorul luminos de
viteza – prin cifrele 3, 6, 8, 9 sau 10. În figura, cifra 3 înseamna
30 km/h. Semnalul urmator - de intrare în statia vecina - este
pe liber cu viteza prevestita de catre indicatorul luminos
prevestitor de viteza - întotdeauna mai mica sau egala cu cea a
indicatorului de viteza.
Ziua si noaptea: O unitate luminoasa de culoare verde, spre
tren; indicatorul luminos de viteza indica - cu cifre de culoare
alba - viteza la semnal iar indicatorul luminos prevestitor de
viteza prevesteste - cu cifre de culoare galbena - viteza la
semnalul urmator.
Art. 51 Semnalele luminoase de iesire, la semnalizarea cu trepte multiple de viteza, pentru statiile
situate pe o sectie neînzestrata cu bloc de linie automat si fara dependenta directa
între statii dau una din urmatoarele indicatii:
a. iesire de la linia directa daca semnalul de iesire de la linia directa nu da acces în abatere:
Fig. 87. Opreste fara a depasi semnalul!
Ziua si noaptea: O uni ta te luminoa sa de culoa re rosie, spre
tren
Fig. 88. Liber cu viteza stabilita. Linia curenta este libera.
Ziua si noaptea: O unitate luminoasa de culoare verde, spre
tren
b. iesire de la linia directa daca semnalul de iesire de la linia directa da acces si în abatere:
Fig. 89. Opreste fara a depasi semnalul!
Ziua si noaptea: O unitate luminoasa de culoare rosie, spre
tren.
Fig. 90. Liber cu viteza stabilita. Linia curenta este libera.
Ziua si noaptea: O uni ta te luminoa sa de culoare verde, spre
tren.
c. iesire de la linie abatuta sau iesire în abatere de la linia
directa:
Fig. 91. Opreste fara a depasi semnalul!
Ziua si noaptea: O unitate luminoasa de culoare rosie, spre
tren.
Fig. 92. Liber cu viteza redusa afisata de catre indicatorul
luminos de viteza – prin cifrele 3, 6, 8, 9 sau 10. În figura, cifra
3 înseamna 30 km/h. Linia curenta este libera.
Ziua si noaptea: O unitate luminoasa de culoare verde spre
tren, iar indicatorul luminos de viteza indica - cu cifre de
culoare alba - viteza permisa la semnal.
Art. 52 Semnalele luminoase de ramificatie, la semnalizarea cu trepte multiple de viteza, dau
indicatii diferite, dupa cum ramificatia este situata pe sectie:
a. înzestrata cu bloc de linie automat, la care indicatiile sunt aceleasi cu cele ale semnalelor de
intrare;
b. neînzestrata cu bloc de linie automat la care indicatiile sunt aceleasi cu cele ale semnalelor de
iesire catre linia curenta neînzestrata cu bloc de linie automat - fig. 89, fig. 90 si fig. 92.

SECTIUNEA a 6 - a
Semnalele luminoase de trecere ale blocului de linie automat cu functie de prevestitor
Art. 53 Semnalele luminoase de trecere ale blocului de linie automat care fac si functia de
prevestitor pot sa fie dotate sau nu, cu unitatea de rosu de rezerva si dau una din urmatoarele
indicatii:
Fig. 93. Opreste fara a depasi semnalul!
Ziua si noaptea: O uni ta te luminoa sa de culoare rosie, spre
tren.
Fig. 94. Liber cu viteza stabilita. ATENTIE! semnalul urmator
este pe oprire!
Ziua si noaptea: O uni tate luminoa sa de culoare galbena,
spre tren.
Fig. 95. Liber cu viteza stabilita. Semnalul urmator este pe liber
cu viteza stabilita.
Ziua si noaptea: O uni ta te luminoa sa de culoare verde, spre
tren.
Fig. 96. Liber cu viteza stabilita, semnalul urmator este pe liber cu
viteza prevestita de catre indicatorul luminos prevestitor de
viteza.
Ziua si noaptea: O unitate luminoasa de culoare verde-clipitor,
spre tren, indicatorul luminos prevestitor de viteza prevesteste -
cu cifre de culoare galbena - viteza permisa la semnalul urmator.
Fig. 97. Liber cu viteza stabilita. Semnalul de intrare este pe liber
cu viteza stabilita iar semnalul care urmeaza dupa semnalul de
intrare este pe oprire. Indicatia apare numai daca statia este
situata pe o sectie înzestrata cu bloc de linie automat cu patru
indicatii.
Ziua si noaptea: O uni ta te luminoa sa de culoare verde-clipitor,
spre tren.

SECTIUNEA a 7 - a
Semnale luminoase prevestitoare pe linii neînzestrate cu bloc de linie automat
Art. 54 Semnalul luminos prevestitor pe linii neînzestrate cu bloc de linie automat, la semnalizarea
cu trepte multiple de viteza, da una din urmatoarele indicatii:
Fig. 98. Liber cu viteza stabilita, semnalul de intrare este pe
liber cu viteza stabilita.
Ziua si noaptea: O uni ta te luminoa sa de culoare verde, spre
tren.
Fig. 99. Liber cu viteza stabilita, semnalul de intrare este pe
liber cu viteza prevestita de catre indicatorul luminos
prevestitor de viteza.
Ziua si noaptea: O unitate luminoasa de culoare verdeclipitor,
spre tren iar indicatorul luminos prevestitor de viteza
prevesteste - cu cifre de culoare galbena - viteza permisa la
semnalul de intrare.
Fig. 100. Liber cu viteza stabilita, semnalul de intrare este pe
oprire.
Ziua si noaptea: O unitate luminoasa de culoare galbena,
spre tren.

SECTIUNEA a 8 - a
Semnale repetitoare ale semnalelor de intrare, ramificatie, parcurs sau iesire
Art. 55 Repetitoarele semnalelor luminoase de intrare, ramificatie, parcurs sau iesire la
semnalizarea cu trepte multiple de viteza dau una din urmatoarele indicatii:
a. semnalul luminos urmator este pe oprire; repetitorul are aspectul din fig. 101;
b. semnalul luminos urmator este pe liber cu viteza redusa ordonata de indicatorul luminos de
viteza; repetitorul are aspectul din fig. 102;
c. semnalul luminos urmator este pe liber cu viteza stabilita iar indicatorul luminos de viteza este
stins; repetitorul are aspectul din fig. 103.
Fig. 101. Semnalul urmator este "pe oprire"!
Ziua si noaptea: - o banda verticala cu lumina alba
care are la capatul de sus o banda orizontala cu lumina
alba, îndreptata spre dreapta sensului de mers.
Fig. 102. Semnalul urmator este "pe liber" iar
indicatorul luminos de viteza indica viteza redusa.
Ziua si noaptea: - o banda verticala cu lumina alba,
care are la capatul de sus o banda oblica cu lumina
alba, îndreptata în jos spre dreapta sensului de mers.
Fig. 103. Semnalul urmator este "pe liber" cu viteza
stabilita iar indicatorul luminos de viteza este stins.
Ziua si noaptea: - o banda verticala cu lumina alba,
care are la capatul de sus o banda oblica cu lumina
alba, îndreptata în sus spre dreapta sensului de mers.

SECTIUNEA a 9 - a
Indicatia luminoasa de chemare
Art. 56 Indicatia luminoasa de chemare, la semnalizarea cu trepte multiple de viteza, are aceeasi
semnificatie cu cea a indicatiei luminoase de chemare de la semnalizarea cu doua trepte
de viteza.
SECTIUNEA a 10 - a
Semnale luminoase de trecere ale blocului de linie automat cu patru indicatii
Art. 57 Semnalele luminoase de trecere ale blocului de linie automat cu patru indicatii dau
urmatoarele indicatii:
Fig. 104. Opreste fara a depasi semnalul!
Ziua si noaptea: O uni tate luminoa sa de culoare rosie, spre
tren.
Fig. 105. Liber cu viteza stabilita, primul sector de bloc este
liber, al doilea este ocupat.
Ziua si noaptea: O uni ta te luminoasa de culoare galbena,
spre tren.
Fig. 106. Liber cu viteza stabilita, doua sectoare de bloc sunt
libere, al treilea este ocupat.
Ziua si noaptea: O unitate luminoasa de culoare verde-clipitor,
spre tren.
63
Fig. 107. Liber cu viteza stabilita, cel putin trei sectoare de bloc
sunt libere.
Ziua si noaptea: O unitate luminoasa de culoare verde, spre tren.

SECTIUNEA a 11 - a
Repetitoare luminoase pe blocul de linie automat cu patru indicatii
Art. 58 Repetitoarele luminoase ale blocului de linie automat cu patru indicatii au acelasi aspect ca
si repetitoarele luminoase ale semnalelor luminoase de intrare, de parcurs sau de iesire si dau una
dintre urmatoarele indicatii:
a. semnalul luminos urmator este pe oprire; indicatia repetitorului are aspectul din fig. 101;
b. semnalul luminos urmator este pe verde-clipitor concomitent cu prevestirea vitezei reduse la
semnalul urmator - fig. 96 - sau pe galben; indicatia are aspectul din fig. 102;
c. semnalul luminos urmator este pe verde sau verdeclipitor;
indicatia are aspectul din fig. 103.

SECTIUNEA a 12 - a
Repere pentru indicarea începutului sau sfârsitului semnalizarii luminoase cu trepte multiple de
viteza
Art. 59 Pentru indicarea începutului semnalizarii luminoase cu trepte multiple de viteza se prevede
un reper special.
Art. 60 Reperul pentru indicarea începutului semnalizarii luminoase cu trepte multiple de viteza
este format dintr-o placa dreptunghiulara de culoare galbena pe care sunt înscrise cu culoare neagra
literele "TMV" si care are urmatoarea semnificatie:
ATENTIE! - începe semnalizarea luminoasa cu trepte multiple de viteza.
Fig. 108. Reperul pentru indicarea intrarii pe o sectie
de circulatie cu semnale luminoase cu trepte multiple
de viteza.
Art. 61 Reperul pentru indicarea începutului semnalizarii luminoase cu trepte multiple de viteza se
monteaza la 500 m înaintea primului semnal luminos cu trepte multiple de viteza.
Art. 62 Pentru indicarea sfârsitului semnalizarii luminoase cu trepte multiple de viteza se prevede
un reper special.
Art. 63 Reperul pentru indicarea sfârsitului semnalizarii luminoase cu trepte multiple de viteza este
format dintr-o placa dreptunghiulara de culoare galbena pe care sunt înscrise cu culoare neagra
literele "TMV", taiate de o linie neagra oblica si care are urmatoarea semnificatie:
ATENTIE! - se sfârseste semnalizarea luminoasa cu trepte multiple de viteza.
Fig.109. Reperul pentru indicarea iesirii de pe o sectie
de circulatie cu semnale luminoase cu trepte multiple
de viteza.
Art. 64 Reperul pentru indicarea sfârsitului semnalizarii luminoase cu trepte multiple de viteza se
monteaza la 500 m dupa ultimul semnal luminos cu trepte multiple de viteza.
Art. 65 Reperele prezentate în figurile fig.108 si fig.109 pot fi realizate cu materiale reflectorizante.

SECTIUNEA a 13 - a
Repere pentru indicarea începutului sau sfârsitului blocului de linie automat cu patru indicatii
Art. 66 Pentru indicarea începutului blocului de linie automat cu patru indicatii se prevede un reper
special.
Art. 67 Reperul pentru indicarea începutului blocului de linie automat cu patru indicatii este format
dintr-o placa dreptunghiulara de culoare galbena pe care sunt înscrise cu culoare neagra literele
"BLA 4 I" si care are urmatoarea semnificatie:
ATENTIE! - începe blocul de linie automat cu patru indicatii.
Fig. 110. Reperul pentru indicarea începutului blocului
de linie automat cu patru indicatii.
Art. 68 Reperul pentru indicarea începutului blocului de linie automat cu patru indicatii se monteaza
pe primul semnal luminos de la care începe semnalizarea blocului de linie automat cu patru
indicatii.
Art. 69 Pentru indicarea sfârsitului blocului de linie automat cu patru indicatii se prevede un reper
special.
Art. 70 Reperul pentru indicarea sfârsitului blocului de linie automat cu patru indicatii este format
dintr-o placa dreptunghiulara de culoare galbena pe care sunt înscrise cu culoare neagra literele "BLA 4
I", taiate de o linie neagra oblica si care are urmatoarea semnificatie:
ATENTIE! - se sfârseste blocul de linie automat cu patru indicatii.
Fig.111. Reperul pentru indicarea sfârsitului blocului
de linie automat cu patru indicatii.
Art. 71 Reperul pentru indicarea sfârsitului blocului de linie automat cu patru indicatii se monteaza
pe ultimul semnal luminos la care se sfârseste semnalizarea blocului de linie automat cu patru
indicatii.
Art. 72 Reperele prezentate în fig. 110 si fig. 111 pot fi realizate cu material reflectorizante.

CAPITOLUL V
DEFECTAREA SEMNALELOR FIXE

SECTIUNEA 1
DEFECTAREA SEMAFORULUI DE INTRARE
Art. 73 (1) Semaforul de intrare se poate defecta astfel:
a. în pozitia pe oprire;
b. în pozitia pe liber.
(2) În toate cazurile de defectare a semaforului de intrare, intrarea trenului în statie este permisa
numai pe baza conditiilo stabilite în ordinul de circulatie înmânat mecanicului de catre un agent
autorizat, dupa oprirea trenului în fata semaforului defect.
(3) Dupa primirea ordinului de circulatie, mecanicul va lua la cunostinta, sub semnatura,
prevederile din ordinul de circulatie si va conduce trenul cu viteza de cel mult 20 km/h, cu
deosebita atentie, va supraveghea permanent linia si va regla viteza în functie de vizibilitate, astfel
încât sa opreasca imediat trenul în cazul în care:
a. constata ca nu este asigurat gabaritul de libera trecere;
b. observa semnale fine de tren, semnale mobile ori semnale date cu instrumente portative care
ordona oprirea trenului, sau orice alta situatie de pericol.

SECTIUNEA a 2 - a
Defectarea semaforului de intrare în pozitia pe oprire
Art. 74 (1) Daca semaforul de intrare se defecteaza în pozitia pe oprire, semnalul prevestitor care
este în dependenta cu semaforul de intrare va fi adus în pozitia corespunzatoare, iar noaptea si ziua,
daca vizibilitatea este redusa din cauza cetii,
viscolului etc., felinarul semnalului defect pe oprire trebuie sa fie iluminat.
(2) Primirea trenului în statie, în acest caz, se face pe baza ordinului de circulatie conform art. 73.

SECTIUNEA a 3 - a
Defectarea semaforului de intrare în pozitia pe liber
Art. 75 Daca un semafor de intrare se defecteaza în pozitia pe liber, bratul lui trebuie sa fie adus în
pozitia pe oprire, iar semnalul prevestitor care este în dependenta cu semaforul de
intrare trebuie sa fie adus în pozitia corespunzatoare. Dupa aducerea semaforului de intrare în
pozitia pe oprire, primirea trenului în statie se va face conform art. 73.
Art. 76 (1) Daca aducerea semaforului de intrare în pozitia pe oprire nu este posibila, se procedeaza
dupa cum urmeaza:
a. mecanicul va fi încunostintat din statia vecina, în scris, prin ordin de circulatie, sa opreasca trenul
înaintea semaforului defect pe liber, pentru a fi primit în statie
cu ordin de circulatie;
b. tot timpul cât semaforul de intrare este defect pe liber, ziua si noaptea, în fata semaforului se va
amplasa un semnal mobil de oprire, respectiv un disc rosu;
c. în timpul noptii, semaforul de intrare defect pe liber nu se va ilumina.
(2) Daca defectarea semaforului de intrare în pozitia pe liber se produce dupa plecarea trenului din
statia vecina, din care cauza mecanicul nu a putut fi încunostintat în scris sa opreasca trenul înaintea
semaforului defect pe liber, impiegatul de miscare va comunica mecanicului prin radiotelefon
despre defectarea semaforului de intrare în pozitia pe liber si va cere confirmarea receptionarii
mesajului de catre mecanic.
(3) În cazul în care mecanicul nu poate fi încunostintat prin radiotelefon despre defectarea
semaforului de intrare în pozitia pe liber, agentul statiei va amplasa semnalul mobil de oprire în fata
semaforului de intrare si va merge în întâmpinarea trenului pentru a da semnale de oprire.

SECTIUNEA a 4 - a
Defectarea semnalului luminos de intrare
Art. 77 (1) La defectarea semnalului luminos de intrare, permiterea intrarii trenului în statie se face
pe baza indicatiei de chemare, conform art. 28.
(2) Daca si indicatia de chemare nu functioneaza, trenul se primeste în statie cu ordin de circulatie,
ca si în cazul defectarii semafoarelor de intrare, conform art. 73.

SECTIUNEA a 5 - a
Defectarea semaforului de iesire în pozitia pe oprire sau pe liber
Art. 78 (1) Trecerea unui tren pe lânga un semafor de iesire defect pe oprire sau pe liber este admisa
cu viteza de cel mult 20 km/h, peste schimbatoarele de cale la iesire, pe baza ordinului de circulatie
emis de catre impiegatul de miscare din statia al carei semafor de iesire este defect.
(2) Daca semaforul de iesire se defecteaza în pozitia pe liber, va fi adus în pozitia pe oprire.
(3) Daca semaforul de iesire defect pe liber nu poate fi adus în pozitia pe oprire, toate trenurile, atât
cele cu trecere cât si cele cu oprire în statie, vor fi oprite la semaforul de intrare.
(4) Dupa ce impiegatul de miscare s-a convins ca trenul a oprit la intrare, va încunostinta prin
radiotelefon mecanicul privind defectarea semaforului de iesire pe liber, va manevra
semaforul de intrare pe liber si va opri trenul în statie cu semnale date cu instrumente portative,
pentru a-i înmâna mecanicului ordinul de circulatie.
(5) Semaforul de iesire defect în pozitia pe liber nu se va ilumina.
(6) În cazul în care semaforul de iesire este defect în pozitia pe oprire, iar semaforul de intrare nu
da indicatii asupra pozitiei semaforului de iesire, la semaforul de intrare trenurile care au trecere
prin statie vor fi oprite, procedându-se apoi conform alin.

SECTIUNEA a 6 - a
Defectarea semnalului luminos de iesire
Art. 79 (1) Trecerea unui tren pe lânga un semnal luminos de iesire defect, într-o statie aflata pe o
linie neînzestrata cu instalatii de bloc de linie automat, se face pe baza indicatiei de chemare nu
poate fi afisata, în baza ordinului de circulatie înmânat mecanicului de catre impiegatul de miscare
din statia al carei semnal este defect, cu viteza de cel mult 20 km/h peste schimbatoarele de cale la
iesire, dupa care trenul poate sa circule cu viteza stabilita, daca nu este reglementat altfel.
(2) În cazul unei statii aflata pe o linie înzestrata cu instalatii de bloc de linie automat, pe cale
simpla sau pe cale dubla cu sens banalizat, daca impiegatul de miscare constata ca toate semnalele
de iesire dintr-un capat al statiei nu se pot comanda pe liber fiind defecte, se trece la circulatia
trenurilor pe baza întelegerii telefonice – cale libera. Trecerea unui tren pe lânga un astfel de semnal
de iesire se face pe baza ordinului de circulatie, în care se vor mentiona: viteza de cel mult 20 km/h,
cu deosebita atentie, pâna la semnalul urmator si conditiile de circulatie pe blocul de linie automat,
în conditiile prevazute la art. 27, alin. (9).
(3) Daca statia este prevazuta cu semnale de iesire la fiecare linie si dupa probe impiegatul de miscare
constata ca unul sau mai multe semnale de iesire nu se pot comanda pe liber, se trece la circulatia pe
baza de cale libera numai pentru trenurile care se expediaza de la liniile ale caror semnale de iesire nu
se pot comanda pe liber. În acest caz, trecerea unui tren pe lânga semnalul luminos de iesire defect se
face pe baza ordinului de circulatie, în care se vor mentiona: viteza de cel mult 20 km/h, cu deosebita
atentie, peste schimbatoarele de cale la iesire si conditiile de circulatie pe blocul de linie automat.
(4) În cazul defectarii unui semnal luminos de iesire dintr-o statie aflata pe cale dubla cu bloc de
linie automat cu sens specializat, impiegatul de miscare asteapta timpul necesar ca primul tren
expediat sa parcurga doua sectoare de bloc, însa nu mai putin de 10 minute, dupa care expediaza
trenul pe baza indicatiei de chemare a semnalului luminos de iesire sau daca indicatia de chemare
nu poate fi afisata, expediaza trenul cu ordin de circulatie. În aceasta situatie mecanicul va conduce
trenul cu viteza de cel mult 20 km/h, cu deosebita atentie, pâna la semnalul urmator, în conditiile
prevazute la art. 28, alin. (9).

SECTIUNEA a 7 - a
Defectarea semaforului de parcurs
Art. 80 (1) La defectarea semaforului de parcurs, se va proceda la fel ca si în cazul defectarii
semaforului de iesire, în conditiile prevazute la art. 79.
(2) În plus fata de prevederile alin. (1), la semaforul de parcurs care acopera o zona a statiei ce se
gaseste între primul macaz de intrare si cladirea statiei, tot timpul cât acesta este defect pe liber,
ziua si noaptea, în fata semaforului se va monta un semnal mobil de oprire, respectiv un disc rosu.
SECTIUNEA a 8 - a
Defectarea semnalului luminos de parcurs
Art. 81 (1) În cazul defectarii semnalului luminos de parcurs, depasirea acestuia este permisa pe
baza indicatiei de chemare data de catre acesta sau daca indicatia de chemare nu poate fi afisata,
trenul se expediaza cu ordin de circulatie.
(2) Mecanicul va conduce trenul cu viteza de cel mult 20 km/h, cu deosebita atentie, în conditiile
prevazute la art. 28, alin.

SECTIUNEA a 9 - a
Defectarea semaforului de ramificatie
Art. 82 (1) Trecerea unui tren pe lânga semafoarele de ramificatie defecte pe oprire sau pe liber, se
face cu viteza de cel mult 20 km/h pe baza mentiunii de defectare a semaforului, facuta în scris, prin
ordin de circulatie de catre impiegatul de miscare din statia care expediaza trenul.
(2) Daca mecanicul trenului nu a putut fi încunostintat în scris prin ordin de circulatie despre
defectarea acestor semnale, se va proceda la fel ca si în cazul defectarii semafoarelor de intrare pe
oprire sau pe liber, dupa caz, în conditiile prevazute la art. 74 si
respectiv la art. 75.

SECTIUNEA a 10 - a
Defectarea semnalului luminos de ramificatie
Art. 83 În cazul defectarii semnalului luminos de ramificatie se procedeaza la fel ca la defectarea
semnalului luminos de intrare, în conditiile prevazute la art. 77.

SECTIUNEA a 11 - a
Defectarea semaforului prevestitor
Art. 84 (1) Semaforul prevestitor defect trebuie sa fie adus în pozitia corespunzatoare pozitiei pe
oprire a semaforului urmator si sa fie iluminat pe timp de noapte.
(2) Daca semaforul prevestitor defect nu poate sa fie adus în pozitia corespunzatoare indicatiei de
oprire a semaforului urmator, impiegatul de miscare din statia vecina va încunostinta mecanicul de
locomotiva prin ordin de circulatie. Pe timp de noapte semaforul prevestitor nu va fi iluminat.

SECTIUNEA a 12 - a
Defectarea semnalului luminos prevestitor
Art. 85 (1) Semnalul luminos prevestitor – de pe sectii fara bloc de linie automat – defect, va fi adus
la cunostinta mecanicului de locomotiva, prin ordin de circulatie, de catre impiegatul de miscare din
statia expeditoare.
(2) La trecerea pe lânga aceste semnale, mecanicul va lua masuri de reducere a vitezei trenului,
astfel încât sa poata opri singur la semnalul urmator, în cazul în care acesta ordona oprirea.

SECTIUNEA a 13 - a
Defectarea semaforului repetitor
Art. 86 În cazul defectarii semaforului repetitor, se procedeaza la fel ca la defectarea semaforului
prevestitor, în conditiile prevazute la art. 84.
SECTIUNEA a 14 - a
Defectarea semnalului luminos repetitor
Art. 87 În cazul defectarii semnalului luminos repetitor, se procedeaza la fel ca la defectarea
semnalului luminos prevestitor, în conditiile prevazute la art. 85.

SECTIUNEA a 15 - a
Defectarea semnalului luminos de înscriere pe bloc
Art. 88 La defectarea semnalului luminos de înscriere pe bloc, trecerea unui tren pe lânga un astfel
de semnal, este admisa numai pe baza mentiunii de defectare a semnalului, facuta în scris prin ordin
de circulatie de catre statia al carei semnal de înscriere pe bloc este defect.

SECTIUNEA a 16 - a
Defectarea semnalelor luminoase de trecere ale blocului de linie automat
Art. 89 (1) Daca un semnal luminos de trecere al blocului de linie automat indica o unitate
luminoasa de culoare rosie, o indicatie dubioasa sau este stins, mecanicul trebuie sa opreasca trenul
în fata semnalului, fara sa îl depaseasca. Daca dupa oprirea trenului în fata semnalului, mecanicul
vede sau este încunostintat ca sectorul de bloc respectiv este ocupat, i se interzice sa îsi continue
mersul, pâna când sectorul de bloc nu se va elibera.
Exceptii se admit numai daca s-a dispus în alt mod, prin ordin de circulatie.
(2) Dupa oprirea trenului mecanicul asteapta timpul necesar defrânarii si daca în acest timp nu se
schimba indicatia, se convinge ca la semnal exista reperul de culoare alba de forma dreptunghiulara,
dupa care conduce trenul cu viteza de cel mult 20 km/h pâna la semnalul urmator, în conditiile
prevazute la art. 28 alin. (9). Aceste conditii sunt obligatorii pâna la urmatorul semnal, indiferent de
indicatia acestuia.
(3) Daca si urmatorul semnal luminos de trecere indica o unitate luminoasa de culoare rosie, da o
indicatie dubioasa sau este stins, circulatia se face în acelasi mod.
(4) Daca mecanicul întâlneste un semnal luminos de trecere al blocului de linie automat, cu unitate
luminoasa de culoare rosie, o indicatie dubioasa sau stins, va aviza impiegatul de miscare din prima
statie prin radiotelefon. Daca nu exista radiotelefon sau nu se poate stabili legatura radio, mecanicul
va face avizare scrisa în prima statie în care trenul are oprire itinerarica.
(5) În cazul în care mecanicul întâlneste doua sau mai multe semnale luminoase de trecere ale
blocului de linie automat cu o unitate luminoasa de culoare rosie, o indicatie dubioasa sau stinse, va
aviza pe impiegatul de miscare din prima statie. Avizarea se va
face prin radiotelefon si numai daca nu exista radiotelefon sau nu se poate stabili legatura radio,
mecanicul va opri trenul în prima statie pentru avizare.
(6) Mecanicul va aviza pe impiegatul de miscare numai daca sectorul sau sectoarele de bloc de linie
automat acoperite de semnale de trecere întâlnite cu o unitate luminoasa de culoare rosie nu au fost
ocupate cu material rulant.
Art. 90 Daca mecanicul a fost înstiintat, prin ordin de circulatie, ca blocul de linie automat este scos
din functiune si ca circulatia trenului se va face pe baza întelegerii telefonice –cale libera – nu va
lua în considerare indicatiile date de semnalele de trecere ale blocului de linie automat, care sunt
prevazute cu reper de culoare alba, daca prin ordinul de circulatie nu s-a dispus altfel si va circula
fara sa opreasca la aceste semnale. În cazul
semnalelor de trecere ale blocului de linie automat care fac si functia de semnale de avarie la
trecerile la nivel, indicatia de oprire – rosu – a acestora va fi luata în considerare de mecanic care va
circula în conditiile prevazute la art. 32, alin. (4) – (6).

SECTIUNEA a 17 - a
Defectarea semnalului de manevra sau a semnalului luminos de triere
Art. 91 În cazul defectarii semnalului de manevra sau a semnalului luminos de triere, se va aviza în
scris mecanicul, prin ordin de circulatie, despre acest lucru, iar miscarile de manevra sau de triere se
vor executa pe baza semnalelor date de agenti cu instrumente portative.

SECTIUNEA a 18 - a
Continuarea mersului, pe parcurs asigurat, la anularea indicatiei permisive si trecerea pe oprire cu
depasire a semnalelor luminoase
Art. 92 În cazul anularii indicatiei permisive si trecerea pe oprire cu depasire a semnalelor
luminoase de intrare, iesire, parcurs si ramificatie, continuarea mersului se face pe parcurs
asigurat, în baza ordinului de circulatie, conform prevederilor privind defectarea acestora.

SECTIUNEA a 19 - a
Semnale neiluminate sau cu indicatii dubioase
Art. 93 (1) Semnalele luminoase care nu afiseaza nici o indicatie, semafoarele neiluminate pe timp
de noapte, semnalele care dau indicatii care se contrazic, semnalele care dau indicatii dubioase,
precum si semnalizarea nereglementara ordona oprirea.
(2) Exceptie de la ordinul de a opri neconditionat în fata semnalelor care nu dau nici o indicatie sau
care dau indicatii dubioase, fac semnalele prevestitoare pe liniile neînzestrate cu bloc de linie
automat si semnalele repetitoare, care, în cazurile de mai sus, indica reducerea vitezei pentru a
putea opri la semnalul pe care îl preced, daca acesta este pe oprire.
(3) Daca pe timp de noapte, mecanicul se convinge ca indicatia de zi a unui semafor este pe liber,
iar cea de noapte pe oprire, respectiv reducere de viteza, sau felinarele sunt
neiluminate, va lua în considerare indicatia de zi, daca semnalul respectiv nu a fost avizat ca fiind
defect.
(4) În cazul semnalelor alaturate pe aceeasi parte a caii, daca unul dintre ele nu da nici o indicatie
sau da o indicatie dubioasa, mecanicul va opri trenul în fata acestor semnale, pentru a se convinge
de pozitia corecta a semnalului care da indicatie pentru tr respectiv.

CAPITOLUL VI
SEMNALE MOBILE
VI -1 . SEMNALIZAREA PORTIUNILOR DE LINIE SLABITA
SECTIUNEA 1
Semnale mobile pentru semnalizarea portiunilor de linie slabita
Art. 94 (1) Pentru semnalizarea portiunilor de linie slabita care necesita reduceri de viteza se
folosesc semnale mobile.
(2) Semnalele mobile pentru semnalizarea unei portiuni de linie slabita sunt urmatoarele:
a. paleta de culoare galbena pe o parte si alba pe cealalta parte, care arata ca la 1000 m sau distanta
de frânare urmeaza viteza redusa ordonata prin BAR sau ordin de circulatie;
b. paleta de culoare galbena cu doua benzi negre în diagonala pe o parte si alba pe cealalta parte
deasupra careia se gaseste un indicator cu cifre negre pe fond alb pe o parte si alb pe cealalta parte,
care indica viteza ordonata; culoarea alba a paletei indica personalului de locomotiva si tren
terminarea portiunii de linie slabita;
c. balize avertizoare de forma dreptunghiulara de culoare galbena cu benzi orizontale negre.
(3) Pentru semnalizarea a doua portiuni alaturate de linie slabita cu trepte de viteza diferite se
folosesc urmatoarele semnale mobile:
a. paleta de culoare galbena pe ambele fete;
b. paleta de culoare galbena cu doua benzi negre în diagonala pe ambele fete deasupra careia se
gaseste un indicator cu cifre negre pe fond alb pe o parte si alb pe cealalta parte, care indica viteza
ordonata;
c. indicatorul de început/sfârsit al restrictiei de viteza ”I/S”, cu litera "I" - început de restrictie - pe o
parte si cu litera "S"- sfârsit de restrictie - pe cealalta parte, scrise cu negru pe fond galben;
d. balize avertizoare de forma dreptunghiulara de culoare galbena cu benzi orizontale negre.
(4) Paletele, balizele avertizoare si indicatoarele pot fi realizate cu materiale reflectorizante.
(5) În dreptul paletelor galbene, de regula, se monteaza inductoare de cale permanent active pe
frecventa de 1000Hz; în cazul restrictiilor de viteza neprevazute, pâna la montarea inductorului de
1000Hz, ordinul de circulatie privind avizarea restrictiilor de viteza va mentiona lipsa acestuia din
cale.
Art. 95 Paletele pentru semnalizarea portiunilor de linie slabita dau urmatoarele indicatii:
Fig. 112. MICSOREAZA VITEZA! Urmeaza o portiune de linie slabita care impune reducerea vitezei.
Ziua si noaptea - paleta cu fata galbena, spre
tren.
Fig. 113. Circula cu VITEZA REDUSA
ordonata! Începe portiunea slabita
Pe paleta este montat un indicator cu cifre, care
indica viteza redusa ordonata.
Ziua si noaptea - paleta cu fata galbena si cu
benzi negre în diagonala, spre tren.
Art. 96 (1) Paletele galbene cu doua benzi negre în diagonala vor avea montate indicatoare, pe care
se înscrie viteza redusa ordonata - în km/h - cu care se poate circula
pe portiunea de linie slabita.
(2) În cazul în care apar neconcordante între viteza avizata prin ordin de circulatie si cea indicata pe
teren, mecanicul de locomotiva va respecta viteza cea mai mica.
Art. 97 Indicatorul început/sfârsit de restrictie cu litera I pe o parte si litera S pe cealalta parte, se
amplaseaza la începutul/sfârsitul portiunilor de linie slabita ca în fig.114.
Fig. 114. Indicatorul de început/sfârsit al restrictiei de
viteza “I/S”.
O paleta având scrise cu negru pe fond galben, pe o parte
litera I si pe cealalta parte litera S.

SECTIUNEA a 2 - a
Semnalizarea portiunilor de linie slabita din linie curenta
Art. 98 (1) Amplasarea semnalelor mobile pentru semnalizarea portiunilor de linie slabita din linie
curenta se face în felul urmator:
Fig. 115. Schema semnalizarii portiunii de linie slabita pe linie simpla.
(2) În cazul liniilor curente duble sau multiple semnalizarea se va face pentru fiecare linie cu
portiune slabita în ambele sensuri, ca în fig. 115.
(3) Paletele galbene cu doua benzi negre în diagonala se aseaza la limitele portiunii de linie slabita.
Daca portiunea de linie slabita are o lungime mai mica de 50 m, paletele se vor amplasa la 50 m una
fata de alta, simetric fata de portiunea de linie slabita.

SECTIUNEA a 3 - a
Semnalizarea a doua portiuni alaturate de linie slabita cu trepte de viteza diferite
Art. 99 (1) Semnalizarea portiunilor de linie slabita alaturate, cu trepte de viteza diferite - 30 km/h
si 70 km/h - se face separat pentru fiecare treapta de viteza, exemplificat în figura de mai jos:
Fig. 116. Semnalizarea restrictiilor cu trepte de viteza diferite
în linie curenta.
(2) Semnalizarea spre linia curenta a limitelor portiunilor de linie slabita, cu trepte de viteza diferite,
pentru cele doua sensuri de circulatie, se face ca pentru o singura restrictie de viteza în linie curenta
conform art.98, fig.115.
(3) În acest caz, la paletele galbene cu doua benzi negre în diagonala, trebuie sa fie înscrise cifrele
indicatoare ale vitezei respective - 70 km/h în partea în care se afla portiunea de linie cu restrictia de
viteza cu treapta mai mare si 30 km/h în partea în care se afla portiunea de linie cu restrictia de
viteza cu treapta mai mica.
(4) Dinspre partea în care se afla portiunea de linie cu restrictie de viteza cu treapta mai mica - 30
km/h - la limita celor doua portiuni se amplaseaza o paleta galbena cu doua benzi negre în
diagonala, cu un indicator cu o fata alba, pe care se afla înscrise cu negru cifrele indicatoare pentru
viteza respectiva - de exemplu: 70 km/h - pe o parte si alba pe cealalta parte.
(5) Semnalizarea restrictiei de viteza cu treapta de viteza mai mica - 30 km/h – dinspre partea în
care se afla portiunea de linie cu restrictie de viteza cu treapta de viteza mai mare - 70 km/h - se
face astfel:
a. daca portiunea de linie pe care se aplica restrictia de viteza cu treapta de viteza mai mare - 70
km/h – este egala cu 1200 m sau mai mare, dinspre aceasta parte se amplaseaza la limita dintre cele
doua portiuni, o paleta galbena cu doua benzi negre în diagonala si cu indicatorul care indica viteza,
iar la 1000 m înaintea acesteia se amplaseaza o paleta galbena;
b. daca aceasta portiune este mai mica de 1200 m, dar mai mare decât distanta reala minima de
frânare, paleta galbena se poate amplasa la o distanta mai mica de 1000 m înaintea paletei galbene
cu doua benzi negre în diagonala, dar cel putin egala cu distanta
reala minima de frânare. În acest caz, se va scrie în ordinul de circulatie distanta reala dintre cele
doua palete;
c. daca pe aceeasi linie curenta sunt doua portiuni de linie slabita alaturate, care ar necesita trepte de
viteza diferite si daca ambele portiuni au o lungime mai mica decât distanta reala minima de
frânare, semnalizarea se va face în acelasi mod ca la art.98, considerând o singura restrictie peste
lungimea ambelor portiuni, însa cu treapta de viteza cea mai mica.
(6) Paleta galbena, precum si paletele galbene cu doua benzi negre în diagonala amplasate în zona
celor doua portiuni cu restrictii de viteza diferite au ambele fete colorate în acelasi fel - galbene,
respectiv galbene cu doua benzi negre în diagonala.
(7) Diferenta de viteza între cele doua trepte ale restrictiei se limiteaza la cel mult 40 km/h.
(8) Paletele trebuie sa fie vizibile din cabina de conducere a vehiculului feroviar de la o distanta de
cel putin 200 m. În caz contrar, se vor muta cu distanta necesara asigurarii vizibilitatii si respectarii
prevederilor art. 98 alin.(1).
(9) Pe poduri si în tuneluri daca din lipsa de gabarit sau vizibilitate nu se pot monta paletele sau
balizele necesare, restrictia se va aplica pe toata lungimea podului sau a tunelului.

SECTIUNEA a 4 - a
Circulatia trenurilor peste portiunile de linie slabita în linie curenta
Art. 100 (1) Trecerea trenurilor peste portiunea de linie slabita se va face cu viteza redusa indicata,
pâna ce ultimul vagon din compunerea trenului a depasit indicatorul S - sfârsitul de restrictie.
(2) Daca trenul este remorcat si cu locomotiva împingatoare, tot trenul, inclusiv locomotiva
împingatoare, va trece peste portiunea slabita cu viteza redusa indicata.
(3) Reluarea vitezei stabilite se va putea face la aprecierea mecanicului când ultimul vagon a depasit
semnalizarea care indica terminarea portiunii de linie slabita, iar în cazul remorcarii trenurilor cu
locomotiva împingatoare, la semnalul "slabeste frâna" dat de mecanicul acestei locomotive, dupa
depasirea semnalizarii de terminare a portiunii de linie slabita.
Art. 101 (1) În cazul unei portiuni de linie curenta pe care se impune introducerea unei restrictii de
viteza neprevazute – sina defecta, deripare, pod slabit etc. - se va considera obstacol neprevazut si
se va trata ca la art. 109.
(2) Pâna la semnalizarea cu semnale mobile a portiunii de linie slabita, circulatia trenurilor se va
face numai prin însotirea trenului de catre un agent autorizat al sectiei de întretinere a caii care va
stabili viteza de circulatie pentru portiunea de linie slabita.
(3) Daca portiunea de linie slabita este sesizata de mecanicul unui tren în circulatie, trenul va opri în
prima statie, chiar daca nu are oprire prevazuta în mers, pentru ca mecanicul sa avizeze personalul
de miscare despre aparitia portiunii slabite, iar acesta sa avizeze personalul de întretinere a caii.

SECTIUNEA a 5 - a
Semnalizarea portiunilor de linie slabita din incinta statiilor
Art. 102 (1) Portiunile de linie slabita din incinta statiei, care se gasesc între semnalul de intrare si
primul macaz de intrare, precum si cele aflate pe linia directa a statiei, cu exceptia statiilor în forma
de paralelogram, se semnalizeaza ca si portiunile slabite
din linia curenta.
(2) Portiunile slabite aflate pe liniile abatute din incinta statiilor, precum si portiunile slabite ale
liniilor directe sau abatute din statiile în forma de paralelogram nu se semnalizeaza pe teren.
(3) Portiunile slabite stabilite la alin. (2) si valoarea vitezei reduse se aduc la cunostinta personalului
de locomotiva prin ordin de circulatie, în care se va preciza locul unde se afla portiunea slabita si se
va indica daca aceasta se gaseste între primul macaz
de intrare si cladirea statiei, sau între cladirea statiei si ultimul macaz de iesire.

SECTIUNEA a 6 - a
Semnalizarea portiunilor de linie slabita în conditii speciale
Art. 103 Daca portiunile de linie slabita din linie curenta sau din statie, din cauza conditiilor locale,
nu se pot semnaliza pe teren, asa cum s-a indicat la art. 98-102, aceasta se aduce la cunostinta
personalului de locomotiva, prin BAR, ordin de circulatie sau dispozitie de executare a manevrei.

VI-2. SEMNALIZAREA PORTIUNILOR DE LINIE ÎNCHISA PENTRU CIRCULATIE

SECTIUNEA 1
Semnale mobile pentru semnalizarea portiunilor de linie închisa
Art. 104 (1) Orice portiune de linie închisa, din cauza obstacolelor, evenimentelor sau accidentelor
feroviare ori a executarii lucrarilor la linii, instalatii sau material rulant, trebuie
sa fie semnalizata cu semnale mobile de oprire, sau asigurata prin blocarea controlata a
parcursurilor de circulatie catre linia curenta închisa, în statiile centralizate electrodinamic sau
electronic, obligatoriu din ambele statii care delimiteaza linia curenta respectiva, indiferent daca se
asteapta sau nu trecerea unui tren.
(2) Trenurile, în timpul pregatirii lor tehnice, dupa compunere, precum si vagoanele introduse pe
liniile de încarcaredescarcare se semnalizeaza cu semnale mobile de oprire.
(3) Semnalizarea liniei închise se face cu urmatoarele semnale mobile:
a. discul galben pe o parte si alb pe cealalta parte;
b. discul rosu pe o parte si alb pe cealalta parte;
c. discul rosu pe ambele parti.
(4) Discurile galbene si rosii pot fi realizate cu material reflectorizante.
(5) Discurile galbene si rosii cu margine alba necesare semnalizarii portiunilor de linie închisa
pentru circulatie sunt prezentate în fig.117 si în fig.118:
Fig. 117. MICSOREAZA VITEZA! Urmeaza o
portiune de linie închisa care impune oprirea.
Ziua si noaptea - un disc galben, spre tren
Fig. 118. OPRESTE fara a depasi semnalul! Linia
este închisa.
Ziua si noaptea - un disc rosu, spre tren
Art. 105 (1) Amplasarea discurilor galbene si rosii trebuie sa fie astfel realizata încât sa se asigure
vizibilitatea la o distanta de cel putin 200 m, iar în caz contrar se vor amplasa la o distanta mai
mare, suficienta pentru asigurarea vizibilitatii, mentinându-se între ele o distanta de cel putin 1200
m.
(2) Discul galben nu se monteaza pe teren daca locul de amplasare prezentat în fig.119 se situeaza
în incinta statiei.

SECTIUNEA a 2 - a
Semnalizarea portiunilor de linie închisa în linie curenta din cauza obstacolelor, a accidentelor si
evenimentelor feroviare sau a lucrarilor
Art. 106 (1) Semnalizarea portiunilor de linie închisa pentru circulatie, în linie curenta, se realizeaza
cu discuri rosii, precedate de discuri galbene.
(2) Atunci când este posibila blocarea efectuarii parcursurilor de expediere catre linia curenta
închisa, nu este necesara semnalizarea pe teren a portiunii de linie curenta închisa si nici a liniei
curente închise, în afara de cazul în care urmeaza sa se deplaseze un vehicul feroviar pe linie
curenta închisa. În aceasta situatie se va amplasa numai discul rosu la 200 m fata de portiunea
închisa, în directia de unde soseste vehiculul feroviar.
(3) Amplasarea discurilor rosii si a discurilor galbene se face dupa cum urmeaza:
a. la distanta de cel putin 200 m de la limitele portiunii de linie închisa, se aseaza în ambele parti,
între sinele caii, câte un disc cu fata rosie spre tren;
b. la distanta de cel putin 1200 m de la discul rosu se asaza în ambele parti, pe partea dreapta a
liniei, în sensul de mers al trenului, câte un disc cu fata
galbena spre tren.
(4) În afara de semnalizarile din linie curenta, iesirile din ambele statii vecine obstacolului spre linia
închisa, trebuie sa fie semnalizate cu discuri cu ambele fete rosii, amplasate între acele ultimului
macaz spre linia curenta închisa.
(5) Daca în statiile mentionate la alin.(4), este necesar sa se execute miscari de manevra peste
macazurile de iesire, discul cu ambele fete rosii se amplaseaza între sinele liniei curente, în dreptul
semnalului de intrare.
(6) Amplasarea, supravegherea si ridicarea discurilor rosii se efectueaza de catre agenti autorizati
care au asupra lor radiotelefon, rechizite de semnalizare - stegulet, lanterna sau
felinar, fluier de mâna si ceas.
Fig. 119. Schema semnalizarii portiunii de linie închisa
în linie curenta, pe linie simpla.
(7) În cazul portiunilor de linie închisa pe ambele fire ale unei cai duble sau mai multe fire ale caii
multiple, semnalizarea se va face pentru fiecare fir în parte ca în fig.119, iar în cazul portiunilor de
linie închisa numai pe unul din fire, semnalizarea din fig.119 se aplica numai pentru firul respectiv.
(8) Circulatia locomotivelor de ajutor, a mijloacelor de interventie, a trenurilor de interventie, pe linie
curenta închisa catre zona cu obstacole se va face în baza conditiilor stabilite prin
ordin de circulatie.
SECTIUNEA a 3 - a
Semnalizarea unui obstacol din apropierea semnalului de intrare
Art. 107 Daca obstacolul, locul evenimentului sau accidentului feroviar ori locul de executare a
lucrarilor în linie curenta se gaseste în apropierea statiei, iar distanta între semnalul de intrare si
obstacol este mai mica de 1200 m, atunci dinspre linia curenta el se semnalizeaza conform
prevederilor art. 106, iar dinspre statie numai cu discul rosu amplasat în dreptul semnalului de
intrare, ca în fig.120.
Fig. 120. Schema semnalizarii obstacolelor din apropierea semnalului
de intrare.

SECTIUNEA a 4 - a
Semnalizarea portiunilor de linie curenta închisa în conditii de vizibilitate redusa
Art. 108 (1) Daca vizibilitatea este redusa agentii autorizati responsabili cu amplasarea, ridicarea si
supravegherea discurilor rosii care semnalizeaza portiunea de linie închisa,
trebuie sa anunte prin radiotelefon sau alte mijloace de telecomunicatii impiegatii de miscare din
ambele statii si mecanicii trenurilor expediate care ar urma sa circule pe linia
curenta închisa, asupra conditiilor de vizibilitate.
(2) Ca masura suplimentara de siguranta, trenurile (mijloacele de interventie, UAM etc.) care
circula pe linia curenta închisa, vor avea semnalele de cap si fine de tren, iluminate.

SECTIUNEA a 5 - a
Semnalizarea unui obstacol neprevazut
Art. 109 (1) În cazul în care mecanicul unui tren aflat în circulatie constata un obstacol neprevazut
care necesita închiderea liniei curente, va aviza acest fapt, prin radiotelefon, impiegatilor de miscare
din statiile vecine si mecanicilor tuturor trenurilor expediate care circula în linie curenta.
Al doilea agent al trenului este obligat:
a. sa ia legatura cu mecanicul si sa stabileasca împreuna daca este posibila continuarea mersului în
conditii de siguranta;
b. sa ia masuri de înlaturare a obstacolului daca acest lucru este posibil;
c. sa ia masuri pentru asigurarea semnalizarii obstacolului sau a locului care constituie un pericol în
circulatia trenurilor pe linia alaturata, daca este cazul;
d. daca vede sau aude ca se apropie un tren se va deplasa spre tren si va da semnale de oprire.
(2) Impiegatii de miscare avizati conform alin. (1) despre constatarea unui obstacol, vor confirma
primirea avizarii prin radiotelefon si vor lua masuri imediate de oprire a trenurilor.
Mecanicii trenurilor în circulatie care au fost avizati de impiegatii de miscare prin radiotelefon sau
alte mijloace, de existenta unui obstacol neprevazut, vor lua imediat toate masurile de oprire a
trenurilor.
(3) Daca avizarea unui obstacol neprevazut aparut în linie curenta se face de catre personal de întretinere
a caii sau al instalatiilor de siguranta, impiegatii de miscare vor înregistra cu
numar si ora în registrul de revizie a liniilor si instalatiilor de siguranta a circulatiei, avizarea
primita si vor lua masuri imediate de oprire a trenurilor.
(4) Tot personalul de întretinere a caii si al instalatiilor care efectueaza revizii sau lucrari în linie
curenta va fi înzestrat cu radiotelefon pe frecventele trenurilor în circulatie.
(5) Daca în zona respectiva nu se pot realiza legaturi prin radiotelefon sau alte mijloace de
comunicatie din cauze tehnice - configuratia terenului, conditii de perturbatii puternice etc.
personalul de întretinere a caii poate folosi pentru semnalizarea obstacolelor neprevazute, capse de
alarmare CFR asa cum este aratat în anexa 3; zonele în care nu se pot realiza legaturi prin
radiotelefon se vor stabili de fiecare regionala de cai ferate si
trebuie sa fie cunoscute de personalul interesat.

SECTIUNEA a 6 - a
Semnalizarea portiunilor de linii curente duble sau multiple daca accidentul, evenimentul feroviar
sau obstacolul constituie un pericol pentru liniile vecine
Art. 110 (1) În caz de accident, eveniment feroviar sau obstacol în linie curenta dubla sau multipla,
al doilea agent al trenului va lua masuri pentru ca locul care constituie un obstacol pentru circulatia
pe linia vecina sa fie avizat imediat prin radiotelefon, impiegatilor de miscare din statiile vecine,
precum si mecanicilor trenurilor aflate în circulatie.
(2) Toate vehiculele motoare destinate lucrarilor de întretinere, reparatii si interventii trebuie sa fie
dotate cu semnalele mobile prevazute la art.104.
Art. 111 Amplasarea semnalelor mobile pentru cazurile prevazute la art.109 se face de catre echipa
care desfasoara lucrarile de interventie pentru redeschiderea circulatiei feroviare.

SECTIUNEA a 7 - a
Semnalizarea în cazul ruperii trenului si ramânerii în linie curenta a partii rupte si a vagoanelor
fugite din statie oprite în linie curenta
Art. 112. Pentru cazurile de rupere a trenului si ramânerii în linie curenta a partilor rupte se va
asigura semnalizarea acestora similar cazurilor de oprire neprevazuta a unui tren în linie curenta, iar
personalul operatorului de transport feroviar va lua masurile suplimentare de siguranta prevazute în
Regulamentul pentru circulatia trenurilor si manevra vehiculelor feroviare - Nr.005.
Art. 113. În cazul vagoanelor fugite din staţie şi oprite în linie curentă, dacă un agent care deserveşte trenul constată
vagoane rămase pe linia curentă, va proceda conform prevederilor art. 109( modificar ord 11466)
SECTIUNEA a 8 - a
Semnalizarea portiunilor de linie închisa pentru circulatie pe liniile din incinta statiilor
Art. 114 (1) Obstacolele, zonele închise pentru circulatie, precum si locurile de executare a
lucrarilor la linii, instalatii sau material rulant, care necesita închiderea circulatiei pe liniile
respective si pe schimbatoarele de cale din statie, trebuie sa fie semnalizate cu discuri rosii de oprire
si/sau prin blocarea/eclisarea macazurilor de acces în pozitie de evitare a zonei, indiferent daca se
asteapta sau nu un tren ori miscari de manevra.
(2) Exemple de amplasare a discurilor rosii sunt prezentate în anexa 1.

VI -3 . SEMNALIZAREA LOCURILOR DE EXECUTARE A LUCRARILOR ÎN LINIE

CURENTA SAU PE LINIILE DIRECTE DIN STATIE
Art. 115 (1) Pentru semnalizarea locurilor de executare a lucrarilor în linia curenta sau pe liniile
directe din statie se amplaseaza, pe timpul executarii lucrarilor, în ambele parti ale
zonei de lucru, câte o paleta alba cu trei benzi orizontale albastre.
Fig. 121. Paleta pentru semnalizarea locurilor
de executare a lucrarilor
(2) La trecerea trenului, pe lânga paleta pentru semnalizarea locului de executare a lucrarilor,
mecanicul este obligat sa dea semnalul „ATENTIE!” cu fluierul, claxonul sau
trompeta vehiculului feroviar, pentru avertizarea muncitorilor de apropierea unui tren si pentru
luarea masurilor necesare asigurarii gabaritului de libera trecere.
(3) Paleta pentru semnalizarea locurilor de executare a lucrarilor se aseaza la o distanta de cel putin
1200 m fata de limitele locului lucrarii.
(4) Daca locurile de executare a lucrarilor se afla pe celelalte linii din statie, semnalizarea lor se
face prin amplasarea paletelor în dreptul vârfului macazurilor extreme ale statiei.
(5) Daca locul de executare a lucrarilor se afla pe una dintre liniile unei cai duble sau multiple,
atunci semnalizarea lui se face si pe liniile vecine.
(6) Paleta pentru semnalizarea locurilor de executare a lucrarilor poate fi realizata cu materiale
reflectorizante
Fig. 122. Schema semnalizarii locurilor de executare a lucrarilor
pe linie curenta simpla.

VI-4. PALETE, DISCURI SI BALIZE PITICE

Art. 116. Daca între axele liniilor unei cai duble sau multiple învecinate distanta este mai mica de
6,6 m se folosesc palete, discuri si balize pitice, care se vor amplasa la distante egale fata de cele
doua linii vecine.

CAPITOLUL VII
SEMNALE DATE DE AGENTI CU INSTRUMENTE PORTATIVE
SECTIUNEA 1
Semnale pentru circulatie si manevra date de agenti cu instrumente portative
Art. 117 (1) Semnalele date cu instrumentele portative servesc atât pentru circulatie, cât si pentru
manevra.
(2) Aceste semnale se dau astfel ca mecanicul si personalul de tren sau de manevra sa le poata
observa fie direct, fie prin retransmitere.
(3) Semnalele date de agenti cu instrumentele portative sunt urmatoarele:
Fig. 123. ÎNAINTE!
Ziua - se misca steguletul galben în arc de
cerc deasupra capului si în acelasi timp se
da un sunet lung cu fluierul de mâna
Noaptea - se misca lanterna cu lumina alba
în arc de cerc deasupra capului si în
acelasi timp se da un sunet lung cu fluierul
de mâna
Fig. 124. ÎNAPOI !
Ziua - se misca steguletul galben în arc de
cerc, jos, înaintea corpului si în acelasi
timp se dau doua sunete lungi cu fluierul
de mâna
Noaptea - se misca lanterna cu lumina alba
în arc de cerc, jos înaintea corpului si în
acelasi timp se dau doua sunete lungi cu
fluierul de mâna
Fig. 125. ÎNCET!
Ziua - se misca încet steguletul
galben, în sus si în jos, cu bratul întins
orizontal si în acelasi timp se dau mai
multe sunete lungi cu fluierul de mâna
Noaptea - se misca încet, lanterna cu
lumina alba, în sus si în jos, cu bratul
întins orizontal si în acelasi timp se
dau mai multe sunete lungi cu fluierul
de mâna
Fig. 126. OPRESTE!
Ziua - se misca steguletul galben,
în cerc, înaintea corpului si în
acelasi timp se dau trei sunete
scurte, repetate, cu fluierul de mâna
Noaptea - se misca lanterna cu
lumina alba, în cerc, înaintea
corpului si în acelasi timp se dau
trei sunete scurte, repetate, cu
fluierul de mâna
(4) La semnalul "înainte!" locomotiva cu abur se deplaseaza cu cosul înainte, iar la semnalul
"înapoi!" locomotiva cu abur se deplaseaza cu cosul înapoi, indiferent de faptul ca trage sau
împinge, ca este izolata sau circula cu vagoane.
(5) Trenurile automotoare la semnalul "înainte!" se deplaseaza cu postul de conducere înainte, iar la
semnalul "înapoi!" se misca în sens invers indiferent de faptul ca trage sau
împinge.
(6) În cazul locomotivelor diesel sau electrice izolate, întotdeauna, se va da numai semnalul
"înainte!".
(7) În cazul locomotivelor diesel sau electrice, la care sunt atasate si vagoane sau alte vehicule de
cale ferata, semnalul "înainte!" se da, daca locomotiva trebuie sa se deplaseze în sensul postului la
care nu sunt cuplate vagoane, iar semnalul "înapoi!" se
da daca locomotiva trebuie sa se deplaseze în sensul postului la care sunt cuplate vagoanele.
(8) În cazul locomotivelor diesel sau electrice intercalate, semnalul "înainte!" sau "înapoi!" se da în
functie de postul ocupat de catre mecanic.
(9) Locomotivele diesel hidraulice, la semnalul "înainte!", se deplaseaza înspre partea unde se afla
motorul diesel - partea cea mai lunga a locomotivei masurata de la cabina de conducere, iar la
semnalul "înapoi!" în sensul invers.
(10) Îmbrâncire:
Ziua:
a. Daca locomotiva cu abur este asezata cu tenderul spre
convoiul de vagoane, respectiv locomotiva diesel
hidraulica este asezata cu partea motorului în fata, se
misca repede steguletul galben în arc de cerc, jos
înaintea corpului si în acelasi timp se dau doua sunete
lungi cu fluierul de mâna. La aceleasi semnale,
locomotivele diesel electrice si locomotivele electrice se
deplaseaza în directia spre partea frontala a locomotivei
cuplata la grupul de vagoane.
b. Daca locomotiva cu abur este asezata cu cosul, respectiv
locomotiva diesel hidraulica este asezata cu partea
motorului, spre convoiul de vagoane, se misca repede
steguletul galben în arc de cerc, deasupra capului si în
acelasi timp se da un sunet lung cu fluierul de mâna.
Noaptea: aceleasi miscari cu lanterna cu lumina alba si
aceleasi semnale cu fluierul de mâna.
(11) Cuplare:
Ziua: doua sunete scurte cu fluierul de mâna si în acelasi
timp, se da cu steguletul, dupa caz, semnalul "înainte!"
sau "înapoi!", însa miscarile vor fi mai scurte.
Noaptea: aceleasi semnale cu fluierul de mâna si aceleasi
miscari cu lanterna cu lumina alba.
(12) Pornirea trenului:
Fig. 127. Semnalul “pornirea
trenului” dat de impiegatul de
miscare
Ziua - impiegatul de miscare ridica
discul manual cu fata verde, spre
mecanic
Noaptea - impiegatul de miscare
ridica lanterna cu lumina verde, spre
mecanic
Acelasi semnal - fig. 127 - se da si de catre agentul autorizat al punctului de sectionare de pe sectiile
cu conducere centralizata a circulatiei trenurilor, de pe sectiile cu sistem de circulatie dispecer fara
impiegat de miscare, precum si din anumite statii centralizate electrodinamic, cu aprobarea
conducerii regionalei de cale ferata.
(13) Gata de plecare:
Fig. 128 Semnalul "gata de plecare"
dat de conductorii de tren la trenurile
de calatori si mixte
Ziua - conductorii de tren ridica
steguletul galben
Noaptea - conductorii de tren ridica
lanterna cu lumina alba
Acest semnal - fig. 128 - completat cu un sunet lung dat cu fluierul de mâna, este transmis de catre
seful de tren, impiegatului de miscare sau agentului autorizat, numai dupa ce a primit de la toti
conductorii de tren semnalul "gata de plecare ".
Conductorii de tren dau semnalul "gata de plecare", dupa ce toti calatorii au coborât, respectiv au
urcat în vagoane. Numai dupa primirea semnalului "gata de plecare" de la
seful de tren, impiegatul de miscare sau agentul autorizat poate da semnalul de pornire a trenului.
(14) Pornirea trenurilor de calatori si mixte data de seful de tren în halte comerciale si puncte de
oprire în linie curenta - fig. 129.
Fig. 129. Pornirea trenurilor de
calatori si mixte data de seful de tren în
halte comerciale si puncte de oprire în
linie curenta
Ziua - seful de tren ridica steguletul
galben, spre locomotiva si în acelasi
timp da un sunet lung cu fluierul de
mâna
Noaptea - seful de tren ridica lanterna
cu lumina alba, spre locomotiva si în
acelasi timp da un sunet lung cu
fluierul de mâna
Acelasi semnal - fig. 129 - se da pentru trenurile de calatori si mixte, de catre seful de tren si în
punctele de sectionare de pe sectiile cu sistem de circulatie dispecer, fara impiegat de miscare sau
alt agent autorizat.
(15) Trecerea fara oprire a trenului data de impiegatul de miscare, în statiile fara semnal de iesire -
fig. 130.
Fig. 130. Trecerea fara oprire a trenului
data de impiegatul de miscare, în
statiile fara semnal de iesire
Ziua - impiegatul de miscare misca
discul manual cu fata verde spre
mecanic, deasupra capului
Noaptea - impiegatul de miscare misca
lanterna cu lumina verde, spre mecanic,
deasupra capului
Acelasi semnal - fig. 130 - se da si de catre agentul autorizat al punctului de sectionare de pe sectiile
cu conducere centralizata a circulatiei trenurilor.
Art. 118 (1) Semnalele date cu alte instrumente portative, care nu corespund cu cele de mai sus,
ordona oprirea.
(2) În mod exceptional, în caz de pericol, semnalele de oprire se pot da de oricine si cu orice obiect,
sau numai cu mâna.
(3) Este obligatoriu ca semnalele date cu instrumente portative si acustice sa se transmita în acelasi
timp si sa se repete pâna la perceperea si executarea lor. La percepere sunt valabile amândoua
semnalele sau numai unul.

SECTIUNEA a 2 - a
Semnale pentru verificarea liniei de primire si de trecere a trenurilor
Art. 119 Semnalele date cu instrumente portative pentru verificarea liniei de primire si de trecere a
trenurilor sunt urmatoarele:
Fig. 131 Linia libera
Ziua - se misca steguletul galben de
sus în jos si apoi orizontal, înaintea
corpului, descriind un "T" rasturnat
Noaptea - se misca lanterna cu
lumina alba de sus în jos si apoi
orizontal, înaintea corpului,
descriind un "T" rasturnat

SECTIUNEA a 3 - a
Semnale pentru proba frânei
Art. 120 (1) Semnalele optice date cu instrumente portative pentru proba frânei sunt urmatoarele:
Fig. 132 Strânge frâna automata
Ziua - bratele întinse în sus cu ciocanul
în mâna dreapta se misca în arcuri de
cerc si se vor împreuna deasupra
capului de mai multe ori
Noaptea - lanterna cu lumina alba se
misca de sus în jos si de jos în sus,
înaintea corpului, de mai multe ori
Fig. 133 Slabeste frâna automata
Ziua - se misca bratul înaintea
corpului cu ciocanul în mâna, dintr-o
parte în alta
Noaptea - se misca bratul înaintea
corpului, cu lanterna cu lumina alba,
dintr-o parte în alta
Fig. 134 S-a terminat proba frânei.
Frâna automata este în regula
Ziua - bratul întins în sus cu ciocanul
Noaptea - lanterna cu lumina alba se
tine deasupra capului
(2) De regula, semnalele pentru proba frânei se dau pe partea mecanicului.
(3) În cazul trenurilor lungi si în curbe, trebuie asigurata perceperea corecta a semnalelor.
(4) Pentru a exclude orice greseala la darea semnalelor, agentul trebuie sa se posteze, daca
platforma peronului este joasa, sau daca peronul este aglomerat de calatori, în asa fel ca sa fie
recunoscut în mod neîndoielnic si observat sigur, de catre mecanicul sau mecanicul ajutor al
locomotivei conducatoare.
(5) La perceperea semnalului de catre mecanic, acesta este obligat sa dea, cu fluierul, claxonul sau
trompeta vehiculului feroviar, semnale corespunzatoare -"strânge frâna automata" sau "slabeste
frâna automata"- numai la trenurile de marfa si similare lor.

CAPITOLUL VIII
INDICATOARE DE CALE SI DE SEMNALIZARE
SECTIUNEA 1
Indicatorul de directie
Art. 121 (1) Indicatorul de directie este un panou dreptunghiular, care indica prin litere iluminate
alb, directia de mers a trenului.
(2) Indicatorul de directie se monteaza sub unitatile luminoase ale semnalelor de circulatie de la
liniile de la care se pot executa parcursuri în mai multe directii de mers.
Fig. 135. Indicator de directie
(3) Litera care indica directia de mers va fi afisata la indicator în acelasi timp cu indicatiile
permisive de circulatie ale semnalului luminos respectiv.
(4) Daca indicatorul de directie nu este iluminat sau da o indicatie dubioasa, mecanicul va pune
trenul în miscare pe baza indicatiei permisive a semnalului de circulatie, oprind în cazul în care
constata ca parcursul este executat într-o alta directie de
mers.
(5) La semnalele combinate cu repetitor de triere, afisarea literei "T" la indicator semnifica faptul ca
semnalul respectiv repeta indicatiile semnalului de triere.

SECTIUNEA a 2 - a
Indicatorul de linie
Art. 122 (1) Indicatorul de linie este un panou dreptunghiular pe care se afiseaza cifre iluminate în
verde ce reprezinta numarul liniei pentru care s-a executat parcursul.
(2) Indicatorul de linie se monteaza sub unitatile luminoase ale semnalului luminos de circulatie sau
al semnalului luminos de manevra, în cazul în care aceste semnale deservesc un grup de linii.
Fig. 136. Indicator de l inie.
(3) Cifrele care indica numarul liniei vor fi afisate la indicator în acelasi timp cu indicatiile
permisive de circulatie sau de manevra ale semnalelor respective.
(4) Depasirea la circulatie a semnalelor luminoase care au indicatorul de linie neiluminat, se va face
pe baza indicatiei permisive a semnalului luminos, a ordinului de circulatie în care sa mentionat ca
trenul se expediaza cu indicatorul de linie neiluminat si a semnalului "pornirea trenului" dat de
impiegatul de miscare de lânga locomotiva.
(5) Depasirea la manevra a semnalelor luminoase care au indicatorul de linie neiluminat, se face pe
baza indicatiei permisive de manevra, a semnalului luminos respectiv si a ordinului de circulatie, în
care s-a mentionat ca manevra se executa cu indicatorul de linie neiluminat.
(6) Semnalele luminoase care deservesc atât un grup de linii cât si mai multe directii de mers, se
echipeaza cu indicatoare de linie si respectiv de directie montate alaturat.

SECTIUNEA a 3 - a
Indicatorul "distanta pâna la semnalul urmator mai mica de 700 m"
Art. 123 (1) Indicatorul "distanta pâna la semnalul urmator mai mica de 700 m" este un panou
dreptunghiular pe care se afiseaza o sageata cu vârful în jos, iluminata alb, care indica faptul ca
distanta de la semnalul luminos pe care este montat indicatorul pâna la semnalul urmator, este mai
mica decât distanta minima de frânare necesara pentru viteza maxima admisa pe parcursul respectiv
si mecanicul trebuie sa ia din timp masuri
pentru a opri trenul în fata semnalului urmator, care ordona oprirea.
(2) Sageata iluminata alb se afiseaza în acelasi timp cu indicatia de viteza redusa, data de semnalul
pe care este montat indicatorul, daca semnalul urmator ordona oprirea.
(3) Daca semnalul urmator afiseaza o indicatie permisiva, sageata nu va fi afisata.
Fig. 137. Indicatorul "distanta pâna la semnalul
urmator mai mica de 700 m".
(4) Acest indicator se monteaza si la semnalele luminoase de intrare ale statiilor la care se fac intrari
la linie înfundata, situatie în care sageata se afiseaza, pentru a se deosebi fata de intrarile la celelalte
linii. Daca toate intrarile se fac la linie înfundata - statii terminus - acest indicator nu se monteaza.
SECTIUNEA a 4 - a
Indicatorul pentru semnalizarea iesirii trenurilor pe linia din stânga a caii duble
Art. 124 (1) Pentru permiterea iesirii trenurilor din statiile centralizate electrodinamic sau electronic
spre liniile duble, dotate cu instalatii de bloc de linie automat banalizat sau cu instalatii de bloc de
linie automat specializat, dar cu dependente de excludere între statii pe linia din stânga a caii duble,
la semnalele luminoase de iesire se monteaza un indicator pentru semnalizarea iesirii trenurilor pe
linia din stânga a caii duble.
(2) Banda oblica iluminata în alb, pentru iesirea pe linia din stânga a caii duble, se afiseaza în
acelasi timp cu indicatia de liber a semnalului luminos de iesire.
Fig. 138. Semnal de iesire cu "indicator pentru
semnalizarea iesirii trenurilor pe linia din stânga a caii
duble"

SECTIUNEA a 5 - a
Indicatorul "semnalul este pe partea stânga a caii"
Art. 125 (1) Daca semnalele luminoase de intrare, de ramificatie, de parcurs, prevestitoare sau
semnalele de avarie de pe linia falsa sau de pe linia din stânga a caii duble sunt amplasate pe partea
stânga a caii în sensul de mers, în dreptul semnalului luminos respectiv se monteaza pe partea
dreapta a liniei, în sensul de mers, un indicator reflectorizant.
 (2) Indicatorul este o placa dreptunghiulara de culoare galbena, pe care este reprezentat un triunghi
de culoare rosie, cu unul din vârfuri orientat spre stânga; indicatorul poate fi realizat cu materiale
reflectorizante.
Fig. 139. Indicatorul "semnalul este pe partea
stânga a caii".
(3) Daca pe distanta dintre doua statii, toate semnalele luminoase sunt amplasate uniform pe partea
stânga în sensul de mers, acest indicator se monteaza între firele caii, în dreptul
semnalului de intrare din sens contrar, pe partea dreapta în sensul de mers, în asa fel încât sa fie
observat de mecanic la iesirea pe firul din stânga al caii si indica faptul ca pâna la statia urmatoare
toate semnalele sunt amplasate pe partea stânga.

SECTIUNEA a 6 - a
Indicatorul "asteapta"
Art. 126 (1) Indicatorul "asteapta" indica limita dintre o zona a statiei unde manevra se executa pe
baza de semnale luminoase de manevra si o alta zona unde manevra se executa pe baza de semnale
date de agenti cu instrumente portative.
(2) Indicatorul este o placa dreptunghiulara pe fond galben cu marginea alba, care are înscrisa pe
fata litera „A” de culoare neagra; indicatorul poate fi realizat cu materiale reflectorizante.
Fig. 140. Indicatorul "asteapta"
(3) Acest indicator se monteaza la limita celor doua zone de manevra din statie, cu fata pe care este
înscrisa litera A spre zona de manevra unde miscarile se executa pe baza de semnale luminoase.
(4) Depasirea de catre convoiul de manevra a acestui indicator este permisa numai pe baza
semnalelor date de agenti cu instrumente portative.

SECTIUNEA a 7 - a
Indicatorul permanent pentru acoperirea punctelor de sectionare de pe sectiile cu conducere
centralizata a circulatiei trenurilor
Art. 127 (1) Indicatorul permanent pentru acoperirea punctelor de sectionare de pe sectiile cu
conducere centralizata a circulatiei trenurilor acopera un punct de sectionare pe sectiile cu
conducere centralizata a circulatiei trenurilor.
(2) Indicatorul este un disc galben, cu marginea alba, având o fanta pentru felinar, spre linia
curenta. Acest indicator este vopsit alb pe partea opusa si este fixat pe un stâlp; indicatorul poate fi
realizat cu materiale reflectorizante.
(3) Acesta se amplaseaza la o distanta cuprinsa între 400- 700 m fata de primul macaz de intrare,
masurata de la vârful macazului atacat pe la vârf sau de la marca de siguranta a
macazului atacat pe la calcâi, în functie de panta si vizibilitate.
(4) Circulatia trenului peste schimbatoarele de cale la intrarea în statie se face cu viteza de 30 km/h
daca în livretul de mers sau în ordinul de circulatie este prevazut ca trenul sa intre la linia directa si
cu viteza de 20 km/h daca este prevazut sa intre pe
linie abatuta.
(5) La iesirea trenului din statie de pe linia directa se va respecta viteza din livret, iar la iesirea de pe
linie abatuta se va respecta viteza de 20 km/h.
Fig. 141. Indicatorul permanent pentru acoperirea
punctului de sectionare de pe sectiile cu conducere
centralizata a circulatiei trenurilor.
Ziua: Un disc cu fata galbena spre tren;
Noaptea: O lumina galbena spre tren.
SECTIUNEA a 8 - a
Indicatorul "numarul liniei"
Art. 128 (1) Indicatorul "numarul liniei” serveste pentru recunoasterea de catre personalul de
locomotiva si tren a numarului liniei pe care este garat trenul.
(2) Indicatorul "numarul liniei" este o placa dreptunghiulara alba pe care este înscris cu cifre negre
numarul liniei, placa montata pe stâlp. Daca nu este gabarit, acest indicator
poate fi pitic; indicatorul poate fi realizat cu material reflectorizante.
Fig. 142. Indicatorul "numarul liniei"
(3) Indicatorul "numarul liniei" se monteaza, de regula, în statiile centralizate electrodinamic, lânga
marca de siguranta a liniilor de expediere, prevazute cu semnale luminoase de grup.

SECTIUNEA a 9 - a
Balizele avertizoare
Art. 129 (1) Balizele avertizoare se instaleaza:
a. înaintea semnalelor prevestitoare;
b. înaintea haltelor comerciale si a punctelor de oprire în linie curenta;
c. înaintea paletei galbene de la restrictiile de viteza;
d. înaintea semnalelor de avarie de la trecerile la nivel pe distante între statii neînzestrate cu bloc de
linie automat.
(2) Înaintea semnalelor prevestitoare se instaleaza balize avertizoare de forma dreptunghiulara de
culoare alba, care au una, doua sau trei benzi negre oblice si dau urmatoarele indicatii:
(3) Pe liniile echipate cu bloc de linie automat, nu se instaleaza balize avertizoare înaintea
semnalelor luminoase prevestitoare, cu exceptia cazului de la art. 158.
(4) Înaintea haltelor comerciale si a punctelor de oprire în linie curenta se instaleaza balize
avertizoare de forma patrata, de culoare alba cu una sau doua benzi oblice negre, care dau
urmatoarele indicatii:
Fig. 146. Atentie, halta comerciala
sau punctul de oprire în linie
curenta este la 1000 m!
Fig. 147. Atentie, halta comerciala
sau punctul de oprire în linie
curenta este la 900 m!
Fig. 143. Atentie,
semnalul prevestitor
este la 300 m!
Fig. 144. Atentie,
semnalul prevestitor
este la 200 m!
Fig. 145. Atentie,
semnalul prevestitor
este la 100 m!
(5) Înaintea paletelor galbene, folosite pentru semnalizarea portiunilor de linie slabita în linie
curenta, se instaleaza balize avertizoare de forma dreptunghiulara, galbene cu una, doua sau trei
benzi orizontale negre, care dau urmatoarele indicatii:
Fig. 148. Atentie,
paleta galbena este la
300 m!
Fig. 149. Atentie,
paleta galbena este la
200 m!
Fig. 150. Atentie,
paleta galbena este la
100 m!
(6) Înaintea semnalelor de avarie la trecerile la nivel pe distante între statii neînzestrate cu bloc de
linie automat, se instaleaza balize avertizoare de forma dreptunghiulara, de culoare alba cu una,
doua sau trei benzi orizontale negre, care dau urmatoarele indicatii:
Fig. 151. Atentie,
semnalul de avarie
este la 1000 m!
Fig. 152. Atentie,
semnalul de avarie
este la 900 m!
Fig. 153. Atentie,
semnalul de avarie
este la 800 m!
Art. 130 Daca balizele avertizoare, din cauza situatiei locale, ar putea produce confuzii sau nu pot sa fie
amplasate la distanta reglementara, conducerea regionalei de cai ferate poate sa aprobe suprimarea lor cu
exceptia celor prevazute la art.129, alin. (6).
Art. 131 Toate balizele avertizoare pot fi realizate cu materiale reflectorizante de tipul aprobat,
pentru utilizarea la calea ferata.

SECTIUNEA a 10 - a
Indicatoare pentru pozitia macazurilor, sabotilor de deraiere si a opritorului fix
Art. 132 (1) Macazurile, sabotii de deraiere si opritorii ficsi trebuie sa fie prevazuti cu indicatoare;
exceptie fac macazurile si sabotii centralizati din statiile centralizate
electrodinamic si electronic, cu parcursuri de manevra centralizate la care nu se monteaza nici un
fel de indicator de macaz sau de sabot.
(2) Indicatoarele pentru pozitia macazurilor pot fi felinare sau tablite indicatoare.
Art. 133 (1) Indicatiile date de felinarele macazurilor servesc personalului de statie, linie, tren si
locomotiva, pentru a lua cunostinta de pozitia macazurilor.
(2) Pentru indicarea pozitiei macazului pe linia directa, felinarul este prevazut cu geam alb-laptos
sau material reflectorizant alb, iar pentru linia în abatere, cu geam galben sau
material reflectorizant galben.
(3) Indicatiile date de felinarele de macazuri sunt:
a) schimbator de cale simplu situat în linia directa sau
curenta;
Fig. 154. Macazul este în pozitie pe directa si
este atacat pe la vârf sau pe la calcâi.
Ziua si noaptea - un dreptunghi de culoare
alb-laptos, pozitionat cu baza mica pe fata
îngusta a felinarului
Fig. 155. Macazul este în pozitia de
abatere la dreapta si este atacat pe la
vârf.
Ziua si noaptea - o sageata de culoare
galbena, înclinata spre dreapta, pe fata
lata a felinarului
Fig. 156. Macazul este în pozitie de
abatere la stânga, si este atacat pe la
vârf.
Ziua si noaptea - o sageata de culoare
galbena, înclinata spre stânga, pe fata lata
a felinarului
Fig. 157. Macazul este în pozitie de
abatere si este atacat pe la calcâi.
Ziua si noaptea - un dreptunghi de
culoare galbena, pozitionat cu baza mare,
pe fata lata a felinarului
b) schimbator de cale simplu-simetric situat în linia directa sau curenta;
Fig. 158. Macazul este în pozitie de abatere
la dreapta si este atacat pe la vârf.
Ziua si noaptea - o sageata de culoare
galbena, înclinata spre dreapta, pe fata lata a
felinarului
Fig. 159. Macazul este în pozitie de
abatere la stânga si este atacat pe la vârf.
Ziua si noaptea - o sageata de culoare
galbena, înclinata spre stânga, pe fata lata a
felinarului
Fig. 160. Macazul este în pozitie de abatere la
dreapta si este atacat pe la calcâi.
Ziua si noaptea - un unghi de culoare
galbena pe fata lata a felinarului, ale carui
laturi indica parcursul peste macaz
Fig. 161. Macazul este în pozitie de
abatere la stânga si este atacat pe la
calcâi.
Ziua si noaptea - un unghi de culoare
galbena pe fata lata a felinarului, ale carui
laturi indica parcursul peste macaz
c) macazurile simple si simple-simetrice, amplasate pe liniile de primire-expediere sau alte linii, în
afara de cele din linii directe si curente, sunt înzestrate cu felinare de macazuri care indica pozitia
lor pe teren ca si macazurile din liniile directe si curente, cu deosebirea ca, atât la indicatia pentru
directa cât si la cea de abatere, geamurile sau materialul reflectorizant al felinarelor sunt de culoare
alb-laptos;
d) traversare-jonctiune.
Fig. 162. Macazurile sunt în pozitie pe directa,
pentru trecerea de la stânga spre dreapta.
Ziua si noaptea - felinarul indica doua benzi de
culoare alb-laptos, în prelungire, înclinate spre
dreapta
Fig. 163. Macazurile sunt în pozitie pe
directa, pentru trecerea de la dreapta spre
stânga.
Ziua si noaptea - felinarul indica doua benzi
de culoare alb-laptos, în prelungire, înclinate
spre stânga
Fig. 164. Macazurile sunt în pozitie de
abatere, pentru trecere de la stânga la
stânga.
Ziua si noaptea - felinarul indica un unghi
de culoare alb-laptos, ale carui laturi indica
parcursul
Fig. 165. Macazurile sunt în pozitie de
abatere pentru trecerea de la dreapta la
dreapta.
Ziua si noaptea - felinarul indica un unghi
de culoare alb-laptos, ale carui laturi indica
parcursul
Art. 134 (1) Tablitele indicatoare de macaz înlocuiesc felinarele de macaz de la schimbatoarele de
cale simple daca:
a. peste aceste macazuri nu se executa miscari de manevra si nici circulatie pe timp de noapte;
b. macazurile respective deservesc linii ferate industriale neramificate din linia curenta si
nepazite.
(2) Tablitele indicatoare de macaz se pot monta si la macazurile care se afla în zonele de manevra
unde se executa manevra noaptea. Aceste cazuri vor fi prevazute în planul tehnic de exploatare a
statiei. Tablitele indicatoare de la macazurile din zonele de manevra unde noaptea se executa
manevra trebuie sa fie realizate cu materiale reflectorizante.
(3) Indicatiile date de tablitele indicatoare de macaz sunt:
Fig. 166. Macazul este în pozitie pe directa.
Ziua si noaptea - tablita indicatoare în forma de
sageata, vazuta pe muchie
Fig. 167. Macazul este în pozitie de abatere la
dreapta.
Ziua si noaptea - tablita indicatoare în forma de
sageata, îndreptata cu vârful spre dreapta
Fig. 168. Macazul este în pozitie de abatere la
stânga.
Ziua si noaptea - tablita indicatoare în forma de
sageata, îndreptata cu vârful spre stânga
Art. 135 Indicatoarele sabotilor de deraiere si ale opritorilor ficsi dau urmatoarele indicatii:
a. Indicatorul sabotului de deraiere.
Fig. 169. Trecerea oprita! Sabotul de
deraiere este asezat pe sina.
Ziua si noaptea - felinarul indica un cerc
de culoare alb-laptos cu o banda neagra
orizontala la mijloc
Fig. 170. Trecerea libera, sabotul de
deraiere este rasturnat de pe sina.
Ziua si noaptea - felinarul indica un cerc
de culoare alb-laptos, cu o banda neagra
verticala la mijloc
b. Indicatorul opritorului fix.
Fig. 171. Trecerea oprita!
Ziua si noaptea - felinarul fixat pe opritor
indica un cerc de culoare alb-laptos, cu o
banda neagra orizontala la mijloc

SECTIUNEA a 11 - a
Marca de siguranta
Art. 136 (1) Marca de siguranta limiteaza zona pâna unde pot stationa vehiculele feroviare pe o
linie, fara a le pune în pericol pe cele care circula pe linia vecina.
(2) Marca de siguranta este un bloc de beton sau un cupon de sina care este vopsit în alb, cu
capetele negre.
(3) Marca de siguranta nu va fi acoperita cu materiale reflectorizante.
Fig. 172. Marca de siguranta.
SECTIUNEA a 12 - a
Indicatorul coloanei hidraulice
Art. 137 Indicatorul coloanei hidraulice indica daca este permisa sau nu trecerea unui tren pe lânga
coloana hidraulica.
Fig. 173. Trecerea oprita pe lânga coloana
hidraulica.
Ziua - bratul coloanei hidraulice, vopsit în rosu,
asezat transversal pe linie
Noaptea - felinarul coloanei hidraulice indica în
ambele sensuri de circulatie o banda de culoare
rosie, înclinata catre linia spre care este
îndreptat bratul coloanei hidraulice
Fig. 174. Trecerea libera pe lânga coloana
hidraulica.
Ziua - bratul coloanei hidraulice în pozitie
normala, de-a lungul liniei
Noaptea - felinarul coloanei hidraulice iluminat
alb în ambele sensuri de circulatie

SECTIUNEA a 13 - a
Indicatorul placii de întoarcere a locomotivelor
Art. 138 (1) Indicatorul placii de întoarcere a locomotivelor serveste pentru semnalizarea permiterii
sau interzicerii intrarii si respectiv iesirii locomotivelor pe placa de întoarcere.
(2) Indicatiile date de indicatorul placii de întoarcere a locomotivelor sunt urmatoarele:
Fig. 175. Intrarea pe placa de
întoarcere a locomotivelor sau
iesirea de pe placa este oprita.
Ziua - discul indicator al placii
de întoarcere a locomotivelor
este orientat cu fata rosie în
ambele sensuri
Noaptea - felinarul discului
indicator este iluminat rosu, în
ambele sensuri
Fig. 176. Intrarea pe placa de
întoarcere a locomotivelor sau
iesirea de pe placa este libera.
Ziua - discul indicator al placii
de întoarcere a locomotivelor
este orientat pe muchie în
ambele sensuri
Noaptea - felinarul discului
indicator este iluminat galben,
în ambele sensuri
(3) În cazul semnalizarii placii de întoarcere a locomotivelor cu indicatoare luminoase, indicatiile
atât ziua cât si noaptea vor fi cele corespunzatoare indicatiilor de noapte.

SECTIUNEA a 14 - a
Indicatorul pentru statii, halte de miscare, halte sau puncte de oprire
Art. 139 (1) Indicatorul pentru statii, halte de miscare, halte sau puncte de oprire serveste pentru
identificarea si semnalizarea locurilor de oprire a anumitor trenuri de calatori.
(2) Indicatorul pentru halte comerciale sau puncte de oprire în linie curenta este un panou
dreptunghiular de culoare albastra în care este înscris felul haltei si numele acesteia cu litere de
culoare galbena.
Fig. 177. Indicatorul pentru halte comerciale
sau puncte de oprire.
(3) Mecanicul unui tren, cu oprire itinerarica în asemenea puncte, opreste astfel ca jumatatea
trenului sa fie în dreptul acestui indicator.
(4) Indicatorul pentru haltele de miscare si statiile de cale ferata este un panou dreptunghiular de
culoare albastra în care este înscris, cu litere de culoare alba, numele haltei sau statiei.
Fig. 178. Indicatorul pentru haltele
de miscare si statiile de cale ferata.
(5) Indicatorul pentru halta comerciala sau punct de oprire în linie curenta, respectiv indicatorul
pentru halta de miscare si statie de cale ferata se amplaseaza în dreptul haltei comerciale sau a
punctului de oprire în linie curenta, respectiv în dreptul cladirii de calatori a statiei sau haltei de
miscare si la capetele peroanelor liniilor la care gareaza trenuri de calatori.
(6) Indicatorul pentru halta comerciala sau punct de oprire în linie curenta, respectiv indicatorul
pentru halta de miscare si statie de cale ferata pot fi realizate cu materiale reflectorizante.
SECTIUNEA a 15 - a
Indicatorul de declivitate
Art. 140 (1) Indicatorul de declivitate indica declivitatea liniei si distanta pe care se mentine aceasta
declivitate.
(2) Indicatorul este o placa dreptunghiulara fixata pe un stâlp, pe care se afla înscrisa declivitatea
liniei în mm/m si distanta pe care se mentine aceasta declivitate, în metri.
(3) Indicatiile date de indicatorul de declivitate sunt urmatoarele:
Fig. 179. Rampa (linia urca).
Ziua si noaptea - o placa dreptunghiulara cu fond
negru pe care este desenata o sageata de culoare alba
cu vârful în sus.
Fig. 180. Panta (linia coboara).
Ziua si noaptea - o placa dreptunghiulara cu fond negru
pe care este desenata o sageata de culoare alba cu
vârful în jos.
În interiorul sagetii este înscrisa cu cifre rosii marimea rampei, respectiv a pantei si cu cifre negre
lungimea rampei, respectiv a pantei;
Fig. 181. Palier (plan orizontal).
Ziua si noaptea - o placa dreptunghiulara cu fond negru
pe care este desenat un dreptunghi de culoare alba.
În interiorul dreptunghiului este înscrisa cu cifre negre lungimea palierului - portiunea pe care linia
se afla în plan orizontal.
(4) Pe liniile electrificate, indicatorul de declivitate poate sa fie montat si pe stâlpii liniei de contact.
(5) Indicatorul de declivitate poate fi realizat cu materiale reflectorizante.

SECTIUNEA a 16 - a
Indicatorul permanent de viteza
Art. 141 (1) Indicatorul permanent de viteza indica portiunile de linie pe care vitezele de circulatie
sunt limitate permanent din cauza constructiei caii, curbelor sau pantelor etc.
(2) Indicatiile date de indicatorul permanent de viteza sunt urmatoarele:
Fig. 182. Punctul de unde mecanicul trebuie sa ia
masuri de reducere a vitezei trenului, la viteza
înscrisa pe indicator.
Ziua si noaptea - o placa dreptunghiulara de culoare
alba fixata pe un stâlp, care are înscrisa, cu cifre
negre, viteza maxima admisa de linie si distanta în
metri la care se afla indicatorul fata de punctul de la
care se impune ca trenul sa circule cu viteza înscrisa
pe indicator.
Fig. 183. Punctul de unde mecanicul trebuie sa
circule cu viteza înscrisa pe indicator.
Ziua si noaptea - o placa dreptunghiulara de culoare
alba fixata pe un stâlp, care are înscrisa cu cifre
negre viteza maxima admisa de linie si cifra "0" care
indica faptul ca din acest punct trenul trebuie sa
circule cu viteza înscrisa pe indicator.
Fig. 184. Punctul de unde trenul poate sa circule
cu viteza stabilita.
Ziua si noaptea - o placa dreptunghiulara de
culoare alba fixata pe un stâlp, care are înscrisa
cu negru literele VS.
(3) Indicatorul permanent de viteza poate fi realizat cu materiale reflectorizante.

VS
SECTIUNEA a 17 - a
Indicatorul de fluier
Art. 142 (1) Indicatorul de fluier serveste pentru a atrage atentia mecanicului ca va circula peste o
trecere la nivel, un pod mai lung de 30 m sau va intra în tunel.
(2) Indicatorul se amplaseaza la 1000 m si 300 m înaintea trecerilor la nivel si la 1000 m înaintea
podurilor mai lungi de 30 m si a tunelurilor. Pe linie dubla, pentru circulatia pe firul din stânga al
caii duble sau pentru circulatia pe linie falsa indicatorul de fluier se monteaza pe partea stânga a
sensului de mers.
(3) Pe liniile electrificate, drept indicator de fluier se poate folosi un stâlp al liniei de contact, vopsit
partial, alternativ în negru si alb.
(4) Indicatorul de fluier poate fi realizat cu materiale reflectorizante.
Fig. 185. Indicatorul de fluier.
La trecerea trenului pe lânga indicator, mecanicul da
semnalul "ATENTIE!" cu fluierul claxonul sau trompeta
vehiculului feroviar.
Ziua si noaptea - un stâlp vopsit alternativ în negru si
alb.

SECTIUNEA a 18 - a
Indicatorul "Împingerea trenului înceteaza"
Art. 143 (1) Indicatorul "Împingerea trenului înceteaza" semnalizeaza locul pâna unde locomotiva
"împingatoare" trebuie sa împinga trenul.
(2) Indicatorul este o placa rombica de culoare rosie în partea superioara si alb în partea inferioara,
fixat pe un stâlp vopsit alternativ în alb si rosu, care poate fi realizat cu material reflectorizante.
Fig. 186. Împingerea trenului înceteaza.
Ziua si noaptea - un romb de culoare rosie în partea
superioara si alb în partea inferioara, fixat pe un stâlp
vopsit alternativ în alb si rosu.

SECTIUNEA a 19 - a
Indicatorul pentru plugul de zapada
Art. 144 (1) Indicatorul pentru plugul de zapada indica prezenta unui obstacol, pe lânga care plugul
de zapada poate trece numai cu aripile închise si cutitele ridicate.
(2) Indicatorul se amplaseaza în partea dreapta a sensului de mers la 50 m înaintea unei treceri la
nivel, pod, echipament de semnalizare sau alta constructie din apropierea caii ferate, care nu
permite trecerea plugului cu aripile deschise si cutitele lasate.
(3) Dupa ce plugul a trecut de obstacol, în dreptul indicatorului de pe partea stânga - pentru sensul
contrar – plugul de zapada poate sa lase aripile deschise si sa coboare cutitele.
Fig. 187. Indicatorul pentru plugul de zapada. Plugul
poate sa circule numai cu aripile închise si cutitele ridicate.
Ziua si noaptea - un cadru în forma de romb, de culoare
albastra, fixat pe un stâlp vopsit alternativ în alb si
albastru.
(5) Pe liniile electrificate, cadrul în forma de romb de culoare albastra se poate amplasa pe un stâlp
al liniei de contact, care se vopseste partial, alternativ în alb si albastru.

SECTIUNEA a 20 - a
Indicatorul kilometric si indicatorul hectometric
Art. 145 (1) Indicatorul kilometric si indicatorul hectometric indica distanta în km sau în hm în
sensul de la Bucuresti.
Fig. 188. Indicator kilometric.
Fig. 189. Indicator hectometric.
(2) Indicatorul kilometric sau hectometric este un bloc de beton sau un cupon de sina vopsit în alb,
care are înscrisa în partea de sus, cu cifre negre, distanta în km, sau în km si hm. Aceste indicatoare
se monteaza pe parte dreapta a caii, în sensul de la Bucuresti, cu exceptia indicatoarelor
hectometrice care, pe linie dubla, se monteaza alternativ, de o parte si de alta a caii.
(3) Indicatorul kilometric si indicatorul hectometric nu vor fi realizate cu materiale reflectorizante.
Art. 146 (1) Pe liniile de cale ferata electrificata indicarea pozitiei kilometrice se poate face cu un
indicator sub forma unei placi metalice dreptunghiulare care poate fi realizat cu material
reflectorizante, pe care este inscriptionat kilometrul si hectometrul cu cifre de culoare neagra.

247 247
0 8

47 47
0 6
Fig. 190. Indicatori kilometrici si hectometrici pentru linii de cale
ferata electrificata.
(2) Numarul din partea superioara reprezinta kilometrul iar cifra din partea inferioara reprezinta
hectometrul.
(3) Placile se monteaza alternativ, de o parte si de alta a caii pe stâlpul liniei de contact, la fiecare
kilometru si hectometru.

SECTIUNEA a 21 - a
Indicatorul pentru semnalizarea defectarii instalatiei de telecomunicatii de la canton
Art. 147 (1) Defectarea instalatiei de telecomunicatii de la cantoane se semnalizeaza prin aplicarea
pe peretele cantonului a unei placi dreptunghiulare de culoare neagra cu o banda alba în diagonala,
într-un loc unde sa poata fi vazut cu usurinta de personalul trenului, precum si de personalul de
întretinere a caii sau de personalul de instalatii care
s-ar afla în tren.
Fig. 191. Instalatia de telecomunicatii
este defecta.
(2) În prima statie în care trenul opreste, cel care a observat indicatorul trebuie sa înstiinteze pe
impiegatul de miscare, care la rândul lui va aviza personalul de telecomunicatii. Indicatorul se
ridica dupa înlaturarea defectului.

SECTIUNEA a 22 - a
Indicatorul basculei-pod
Art. 148 (1) Indicatorul basculei-pod indica interzicerea sau admiterea trecerii locomotivelor peste
bascula-pod.
(2) Ca indicatoare se folosesc:
a. semnale mecanice cu doua brate rosii;
b. discuri rosii, cu marginea alba pe cele doua fete.
(3) Indicatorul se monteaza pe cabina basculei-pod.
(4) Indicatiile date sunt urmatoarele:
Fig. 192. Trecerea oprita peste bascula-pod.
Ziua si noaptea - bratele semnalului
mecanic al basculei-pod asezate
orizontal sau discul cu fata rosie în
ambele sensuri.
Fig. 193. Trecerea libera peste bascula-pod.
Ziua si noaptea - bratele semnalului
mecanic al basculei-pod ridicate la 45°
sau discul vazut pe muchie în ambele
sensuri.
(5) La basculele-pod de 100 tone sau mai mari nu se monteaza indicatorul basculei-pod.
(6) Bratele semnalelor mecanice si discurile rosii cu marginea alba pe cele doua fete pot fi realizate
cu materiale reflectorizante.

CAPITOLUL IX
INDICATOARE SPECIFICE LINIEI DE CONTACT
SECTIUNEA 1
Semnificatie si amplasare
Art. 149 (1) Indicatoarele specifice liniei de contact semnalizeaza zone neutre, portiuni ale liniei de
contact defecte, sfârsitul liniei de contact, intrarea pe sectii de circulatie cu linie
electrificata si portiuni de linie de contact interzise opririi locomotivelor electrice.
(2) Indicatoarele specifice liniei de contact se pot instala:
a. pe suporti proprii, pe partea dreapta a caii în sensul de mers;
b. pe stâlpii liniei de contact. La liniile duble se pot amplasa si pe partea stânga a sensului de mers.
La linii simple si la mai mult de doua linii paralele nu se
admite amplasarea acestora pe partea stânga a caii, în sensul de mers;
c. în axa caii, pe traversele rigide de sustinere a liniei de contact sau între cablul purtator si firul de
contact.
(3) Indicatoarele si balizele specifice liniei de contact pot fi realizate cu materiale reflectorizante.

SECTIUNEA a 2 - a
Indicatoare pentru zona neutra
Art. 150 (1) Indicatorul de deconectare a disjunctorului locomotivei electrice semnalizeaza locul
unde trebuie deconectat disjunctorul.
(2) Indicatorul are aspectul si da indicatia urmatoare:
Fig. 194. Deconecteaza disjunctorul locomotivei
electrice.
Ziua si noaptea - romb cu fata albastra, cu
margine alba, care are desenata o banda orizontala
cu doua puncte deasupra, de culoare alba.
Art. 151 (1) Indicatorul de conectare a disjunctorului locomotivei electrice semnalizeaza locul unde
trebuie conectat disjunctorul.
(2) Indicatorul are aspectul si da indicatia urmatoare:
Fig. 195 Conecteaza disjunctorul locomotivei
electrice!
Ziua si noaptea - romb cu fata albastra, cu margine
alba, care are desenata litera U de culoare alba.
Art. 152 Indicatoarele luminoase pentru semnalizarea zonei neutre sunt prezentate în figurile 199 si
200 si dau urmatoarele indicatii:
Fig. 196. Deconecteaza disjunctorul locomotivei
electrice!
Ziua si noaptea - romb cu chenar alb, cu o banda
luminoasa orizontala cu doua puncte deasupra, de
culoare alba.
Fig. 197. Nu deconecta disjunctorul locomotivei
electrice!
Ziua si noaptea - romb cu chenar alb, cu o banda
luminoasa verticala, de culoare alba.
Art. 153. Înaintea tuturor indicatoarelor pentru semnalizarea intrarii pe zonele neutre ale liniei de
contact, trebuie sa se instaleze balize avertizoare de forma dreptunghiulara de culoare alba cu una,
doua sau trei benzi albastre în forma literei V, care dau urmatoarele indicatii:
Fig. 198. Balize avertizoare.
1. Atentie, indicatorul
de deconectare a
disjunctorului este la
300 m!
2. Atentie, indicatorul
de deconectare a
disjunctorului este la
200 m!
[Link], indicatorul
de deconectare a
disjunctorului este la
100 m!
Art. 154 Distantele la care se monteaza indicatoarele si balizele avertizoare ale zonei neutre sunt
cele din figura urmatoare:
Fig. 199. Amplasarea indicatoarelor si balizelor avertizoare ale zonei
neutre a liniei de contact.

SECTIUNEA a 3 - a
Indicatoare mobile de acoperire a portiunii liniei de contact defecte
Art. 155 (1) Semnalizarea portiunilor în care linia de contact este defecta si unde locomotivele
electrice trebuie sa circule cu pantograful coborât, se face cu urmatoarele indicatoare:
a. pregateste sa cobori pantograful!
b. coboara pantograful!
c. ridica pantograful!
(2) Indicatorul "pregateste sa cobori pantograful" da urmatoarea indicatie:
Fig. 200. Pregateste sa cobori pantograful!
Ziua si noaptea - un romb cu fata albastra cu margine
alba, care are desenate doua benzi scurte orizontale, albe,
deplasate în înaltime una fata de alta, care nu se depasesc.
(3) Indicatorul "coboara pantograful" marcheaza începutul unei portiuni de linie, pe care nu este
permis sa se circule decât cu pantograful coborât. În dreptul indicatorului, pantografele trebuie sa
fie complet coborâte. Indicatia pe care o da este:
Fig. 201. Coboara pantograful!
Ziua si noaptea - un romb cu fata albastra, cu margine
alba, care are desenata o banda orizontala alba.
(4) Indicatorul "ridica pantograful" marcheaza sfârsitul unei portiuni de linie, pe care trebuie sa se
circule cu pantografele coborâte. Indicatorul arata ca pantografele coborâte pot sa fie ridicate din
nou, numai dupa ce locomotiva l-a depasit. Indicatia pe care o da este:
Fig. 202. Ridica pantograful!
Ziua si noaptea - un romb cu fata albastra, cu margine
alba, care are desenata o banda verticala alba.
(5) Schema semnalizarii portiunii liniei de contact defecte:
Fig.203. Amplasarea indicatoarelor de acoperire a portiunii liniei de
contact pe care este interzisa circulatia locomotivelor electrice cu
pantograful ridicat.
Art. 156 (1) În cazuri urgente, pâna la instalarea indicatoarelor mobile de acoperire, personalul de
întretinere a liniei de contact va da semnale de mâna "coboara pantograful".
(2) În acest scop, agentul respectiv se va deplasa la cel putin 300 m de locul defectului în directia de
unde vine trenul si va da semnale de mâna, conform fig. 204.
Fig. 204. Coboara pantograful!
Ziua - se misca orizontal bratul drept
înaintea corpului, iar antebratul stâng se
tine în pozitie verticala în sus.
Noaptea - se misca felinarul cu lumina
alba, în forma literei L în mod alternativ.
(3) La perceperea acestui semnal, mecanicul de locomotiva este obligat sa deconecteze disjunctorul
locomotivei electrice, sa comande coborârea pantografului si sa treaca peste portiunea defecta cu
pantografele coborâte.

SECTIUNEA a 4 - a
Indicatoare pentru sfârsitul liniei de contact
Art. 157 (1) Pentru a semnaliza locul pâna unde este permisa circulatia locomotivelor electrice, se
folosesc indicatoare care indica sfârsitul liniei de contact.
(2) Aceste indicatoare sunt:
Fig.205 Indicatorul "Sfârsitul firului de contact".
Ziua si noaptea - un romb cu fata albastra, cu margine
alba, care are desenate în interior doua romburi
concentrice albe.
Fig.206 Indicatorul "În abatere spre dreapta nu este fir
de contact".
Ziua si noaptea - un romb cu fata albastra, cu margine
alba, care are desenate în interior doua romburi
concentrice albe. Deasupra placii se afla o sageata
albastra orizontala cu marginea alba, cu vârful spre
dreapta.
Fig.207 Indicatorul "În abatere spre stânga nu este fir
de contact".
Ziua si noaptea - un romb cu fata albastra, cu margine
alba, care are desenate în interior doua romburi
concentrice albe. Deasupra placii se afla o sageata
albastra orizontala cu marginea alba, cu vârful spre
stânga.
Fig.208 Indicatorul "Pe linia directa nu este fir de
contact".
Ziua si noaptea - un romb cu fata albastra, cu
marginea alba, care are desenate în interior doua
romburi concentrice albe. Deasupra se afla o sageata
verticala albastra cu marginea alba, cu vârful în sus.
(3) Intrarea pe directa sau în abatere într-o grupa de linii fara fir de contact se semnalizeaza prin
indicatorul "sfârsitul firului de contact".

SECTIUNEA a 5 - a
Indicatorul de intrare pe sectii de circulatie cu linie electrificata
Art. 158 (1) Înaintea semnalelor prevestitoare ale unei statii de la care trenurile intra pe o linie
electrificata, la distanta de 100 m, 200 m si respectiv 300 m, se amplaseaza balize avertizoare de
culoare alba cu una, doua si respectiv trei benzi oblice de culoare neagra, întretaiate de o sageata de
culoare rosie cu vârful în jos si cu semnul "pericol de moarte" aplicat în partea superioara a
acestora.
Fig. 209. Balize avertizoare pentru indicarea intrarii pe sectii de
circulatie cu linie electrificata.
(2) Semnificatia acestor balize este: ATENTIE! Se intra pe sectie de circulatie cu linie electrificata.
(3) În cazul statiilor apropiate, daca nu exista semnal prevestitor, indicatorul de intrare pe sectii de
circulatie cu linie electrificata se amplaseaza înaintea semnalului prevestitor al
statiei anterioare.

SECTIUNEA a 6 - a
Indicatorul pentru delimitarea unor portiuni de linie de contact pe care se interzice oprirea
locomotivelor electrice cu pantograful ridicat
Art. 159 (1) Indicatorul se foloseste pentru a semnaliza portiunea de linie pe care se interzice
oprirea locomotivelor electrice cu pantograful ridicat; se folosesc doua indicatoare
identice, vopsite pe ambele fete, primul în sensul de mers indica începerea portiunii respective, iar
al doilea sfârsitul acesteia.
Fig. 210. Indicatorul pentru delimitarea unor
portiuni de linie de contact pe care se interzice
oprirea locomotivelor electrice cu pantograful
ridicat.
Ziua si noaptea - un romb cu fata albastra, cu
marginea alba, care are în interior doua benzi albe
taiate de alta banda alba.
(2) Indicatorul se monteaza între cablul purtator si firul de contact la limita portiunii pe care se
interzice oprirea locomotivelor electrice cu pantograful ridicat.
Fig. 211. Amplasarea indicatorului pentru delimitarea unor
portiuni de linie de contact pe care se interzice oprirea locomotivelor
electrice cu pantograful ridicat.

CAPITOLUL X
REPERELE SEMNALELOR FIXE
SECTIUNEA 1
Reperele semafoarelor prevestitoare
Art. 160 (1) Pentru recunoastere, semafoarele prevestitoare ale semafoarelor de intrare si de
ramificatie sunt prevazute la baza cu un reper de semnal. Reperul este format dintr-o placa
dreptunghiulara pe care sunt desenate doua triunghiuri negre vârf în vârf, pe fond alb.
Fig. 212. Reperul semnalului prevestitor pe
distante între statii fara bloc de linie automat.
(2) Semnalele luminoase prevestitoare de pe distante între statii fara bloc de linie automat sunt
prevazute cu aceleasi repere ca si semafoarele prevestitoare.
Fig. 213. Reperul semnalului prevestitor pe distante
între statii fara bloc de linie automat daca distanta
este mai mica de 1000 m fata de semnalul pe care îl
precede.
(3) Daca distanta între semnalul prevestitor si semnalul pe care îl precede este mai mica de 1000 m,
acest reper se completeaza cu altul care are forma triunghiulara de culoare alba, cu marginile negre
si pe care se înscrie distanta între semnalul prevestitor si semnalul pe care îl precede.

SECTIUNEA a 2 - a
Reperul semnalelor luminoase de intrare, de iesire, de parcurs sau de ramificatie
Art. 161 (1) Pentru recunoasterea semnalelor luminoase de intrare, de iesire, de parcurs sau de
ramificatie, se monteaza de-a lungul stâlpului semnalelor repere formate dintr-o placa
dreptunghiulara de culoare alba cu o banda rosie la mijlocul ei.
(2) Acest reper indica faptul ca semnalul luminos respectiv, daca ordona oprirea, nu poate fi depasit
de tren decât în conditiile stabilite de prezentul regulament.
Fig. 214. Reperul semnalelor luminoase de intrare, de
iesire, de parcurs sau de ramificatie.

SECTIUNEA a 3 - a
Repere ale semnalelor luminoase de trecere ale blocului de linie automat
Art. 162 (1) Pentru recunoasterea semnalelor luminoase de trecere ale blocului de linie automat, se
monteaza pe stâlpul acestor semnale, repere formate dintr-o placa dreptunghiulara de culoare alba.
(2) Acest reper arata ca semnalul respectiv poate fi depasit de catre tren, daca acesta ordona oprirea,
în conditiile stabilite în prezentul regulament.
Fig. 215. Reperul semnalelor luminoase de trecere ale
blocului de linie automat.
Art. 163 Pentru recunoasterea semnalelor luminoase de trecere care fac si functia de semnal
prevestitor, pe distante între statii cu bloc de linie automat, în afara de reperul alb de pe stâlp, se
monteaza în fata semnalului si o placa dreptunghiulara de culoare alba cu chenar negru pe margine,
pe care este desenat un cerc negru cu centrul de culoare neagra.
Fig. 216. Reperul semnalelor luminoase de trecere ale
blocului de linie automat care fac si functia de semnale
prevestitoare.
Art. 164 Pe distantele între statii înzestrate cu bloc de linie automat, daca distanta dintre doua
semnale de trecere consecutive este mai mica de 1200 m, în fata primului semnal se monteaza un
reper în forma de triunghi, de culoare alba, cu marginile negre,
care are înscrisa cu cifre negre distanta la care se afla amplasat semnalul urmator.
Fig. 217. Reperul semnalelor luminoase de trecere ale
blocului de linie automat daca distanta între doua
semnale consecutive este mai mica de 1200 m.
Art. 165 Pentru recunoasterea semnalelor luminoase de trecere care fac si functia de semnal de
avarie la trecerile la nivel, pe distantele între statii cu bloc de linie automat, se monteaza lateral pe
stâlpul semnalului, în afara de reperul alb de pe stâlp si o placa rombica de culoare alba cu chenar
negru pe margine, pe care sunt înscrise cu negru literele "Av".
Fig. 218. Reperul semnalelor luminoase de
trecere ale blocului de linie automat, care fac si
functia de semnale de avarie la trecerile la
nivel.
Art. 166 Reperele semnalelor fixe pot fi realizate cu materiale reflectorizante.

CAPITOLUL XI
SEMNALE APLICATE LA TRENURI
SECTIUNEA 1
Semnale aplicate la locomotive si vagoane
Art. 167 (1) Trenurile si vehiculele feroviare izolate în circulatie se semnalizeaza, ziua si noaptea,
cu semnale optice.
(2) Toate semnalele aplicate la vehicule feroviare, în descrieri sau figuri, ca si pe teren, se considera
din punct de vedere al denumirii lor - dreapta sau stânga - ca vazute din fata.
(3) Semnalele folosite sunt de doua feluri:
a. de cap de tren;
b. de fine de tren
(4) Semnalele de "cap de tren" sunt semnalele care se aplica pe primul vehicul în sensul de mers al
trenului.
(5) Semnalele de "fine de tren" sunt semnalele care se aplica pe ultimul vehicul feroviar din tren.
(6) Vehiculele care circula izolat, trebuie sa fie semnalizate ca si trenurile cu semnale "cap de tren"
si "fine de tren".
(7) Mecanicii vor putea folosi lumina farului central daca au nevoie de vizibilitate pe linie, precum
si la restrictii de viteza, însa fara a stânjeni vizibilitatea mecanicilor de pe trenurile care circula în
sens contrar.
(8) Pentru circulatia mijloacelor de ajutor pe linie curenta închisa, pe timp de noapte sau în conditii
de vizibilitate redusa, se va folosi semnalizarea trenurilor de calatori si mixte.

SECTIUNEA a 2 - a
Semnalizarea trenurilor care circula pe linie simpla sau pe linia normala a caii duble
Art. 168 (1) Daca trenul circula pe linia din dreapta a caii duble, înseamna ca trenul circula pe "linie
normala" sau "în sensul normal de circulatie" al caii duble.
(2) Semnalizarea trenurilor, daca circula pe linie simpla sau în sensul normal de circulatie al caii
duble, se face în felul urmator:
a. Semnale de "cap de tren".
Fig. 219. Semnalizarea
locomotivei din capul trenului.
Ziua - doua faruri în partea de
jos;
Noaptea - doua faruri în partea
de jos, cu lumina alba.
Locomotivele cu abur din capul trenului, care circula cu cosul înainte pe linie normala, se
semnalizeaza în acelasi mod, folosindu-se felinare.
La fel se semnalizeaza locomotiva cu abur din capul trenului daca circula cu tenderul înainte, pe
linie normala.
Fig. 220. Semnalizarea primului vagon din
capul unui tren împins pe linie simpla sau în
sensul normal de circulatie al caii duble.
Ziua - doua felinare în partea de jos -
semnalul este dublat de un agent, care are
stegulet galben si fluier de mâna;
Noaptea - doua felinare în partea de jos, cu
lumina alba –semnalul este dublat de un
agent care are lanterna cu lumina alba si
fluier de mâna.
În mod exceptional, la circulatia trenurilor prin împingere între statiile Bucuresti Nord - Bucuresti
Gri vita, Bucuresti Nord - Bucuresti Basarab si între Bucuresti Grivita - Bucuresti Nord, Bucuresti
Basarab - Bucuresti Nord, trenurile îsi vor mentine semnalizarea
corespunzatoare sosirii, respectiv plecarii, iar pe scara primului vagon din capul garniturii - vagonul
de semnal - se va posta conductorul de tren care deserveste acest vagon, dotat cu rechizitele
necesare.
b. Semnale de "fine de tren":
Fig.221 Semnale de fine de tren de
calatori si mixte.
Ziua - un disc de culoare rosie cu
marginea alba, reflectorizant aplicat în
cârligul de tractiune peste cupla pusa în
prealabil în cârlig si cu doua felinare -
aplicate sau existente prin constructia
vagonului, în partea de jos a ultimului
vagon;
Noaptea - un disc de culoare rosie cu
marginea alba, reflectorizant, aplicat în
cârligul de tractiune peste cupla pusa în
prealabil în cârlig si doua lumini rosii, în
partea de jos a ultimului vagon.
Fig.222 Semnale de fine de tren de marfa.
Ziua si noaptea - un disc de culoare rosie cu
margine alba, reflectorizant, aplicat în
cârligul de tractiune peste cupla pusa în
prealabil în cârlig.
(3) Pe timp de zi, daca ultimul vagon din trenul de calatori sau mixt are prin constructie lampi finale
fixe de culoare rosie, atunci se aplica numai discul de culoare rosie cu margine alba si trenul se
considera semnalizat corect.
(4) Pe timp de noapte iluminarea lampilor rosii frontale ale vagoanelor de calatori este admisa
numai la vagonul de semnal, în care caz personalul de tren va aplica numai discul rosu. Daca
lampile frontale ale vagonului nu se pot ilumina, se vor aplica lampile finale.
(5) Iluminarea chiar si numai a unei singure lampi rosii frontale la vagoanele din compunerea
trenului, în afara vagonului de semnal, ordona oprirea. Trenul va fi oprit în prima statie, chiar daca
nu are oprire, în vederea remedierii neajunsului.
(6) Daca lipseste discul reflectorizant, însa ultimul vagon are cupla pusa în cârlig, trenul este
considerat a fi întreg si va fi oprit pentru semnalizare.
(7) Existenta discului reflectorizant în cârligul de tractiune, fara însa a fi aplicata în cârlig si cupla
de tractiune, nu constituie motiv de oprire a trenului.
(8) Daca la finele trenului lipseste discul reflectorizant, iar cupla nu este aplicata în cârligul de
tractiune, trenul va fi oprit considerându-se ca nu este întreg.
Art. 169 (1) Semnalizarea trenurilor de calatori formate din automotoare sau rame la care nu se
poate utiliza discul „fine de tren”, de culoare rosie cu marginea alba, se face prin doua lumini de
culoare rosie, atât ziua cât si noaptea.
(2) În cazul în care automotorul sau rama circula remorcat, semnalizarea „fine de tren” se face prin
doua lumini de culoare rosie, atât ziua cât si noaptea.
Art. 170 Daca una dintre liniile caii duble este închisa pentru circulatie, indiferent de sensul de
mers, trenurile vor pastra semnalizare pentru circulatia pe linie simpla.

SECTIUNEA a 3 - a
Semnalizarea trenurilor care circula pe linia din stânga a caii duble
Art. 171 (1) Daca exista instalatii de bloc de linie automat banalizat sau bloc de linie automat
specializat cu dependente de excludere între statii pentru linia din stânga a caii duble, înseamna ca
trenul circula pe "linia din stânga a caii duble".
(2) Daca circula „pe linia din stânga a caii duble” trenul îsi va mentine semnalizarea normala.

SECTIUNEA a 4 - a
Semnalizarea trenurilor care circula pe linie falsa
Art. 172 (1) Pe linii duble, daca prin exceptie se permite circulatia si pe linia din stânga a sensului
de mers si nu exista instalatii de bloc de linie automat banalizat sau bloc de linie
automat specializat cu dependente de excludere între statii pentru linia din stânga a caii duble,
înseamna ca trenul circula pe "linie falsa".
(2) Semnalizarea trenurilor care circula pe linie falsa se face dupa cum urmeaza:
a. Semnale de “cap de tren”
Fig. 223. Semnalizarea locomotivei din
capul trenului care circula pe linie falsa.
Ziua - o paleta alb cu rosu pe tamponul
din dreapta-ca în figura;
Noaptea - doua faruri în partea de jos,
dintre care cel din dreapta cu lumina
rosie, iar cel din stânga cu lumina albaca
în figura.
Locomotivele cu abur din capul trenului care circula cu cosul înainte pe linie falsa se
semnalizeaza în acelasi mod, folosindu-se: Ziua - un disc alb cu rosu pe tamponul din dreapta si
doua felinare în partea de jos; Noaptea - doua felinare în partea de jos, dintre care cel din dreapta cu
lumina rosie, iar cel din stânga cu lumina alba.
La fel se semnalizeaza locomotiva cu abur din capul trenului care circula cu tenderul înainte pe
linie falsa.
Fig. 224. Semnalizarea primului
vagon din capul trenului împins de
locomotiva pe linie falsa.
Ziua - un disc alb cu rosu pe
tamponul din dreapta si doua
felinare în partea de jos – ca în
figura; semnalul este dublat de un
agent cu stegulet galben si fluier de
mâna;
Noaptea - doua felinare în partea de
jos, dintre care cel din dreapta cu
lumina rosie, iar cel din stânga cu
lumina alba – ca în figura; semnalul
este dublat de un agent, care are
lanterna cu lumina alba si fluier de
mâna.
b. Semnale de "fine de tren"
Semnalizarea de "fine de tren" a unui tren care circula pe linie falsa este aceeasi ca si a unui tren
care circula pe linie normala.

SECTIUNEA a 5 - a
Semnalizarea locomotivei de manevra
Art. 173 (1) Semnalizarea locomotivei de manevra se face dupa cum urmeaza:
Fig. 225 Semnalizarea locomotivei
de manevra.
Ziua - doua faruri în partea de jos,
dintre care cel din dreapta cu geam
albastru-ca în figura;
Noaptea - doua faruri în partea de
jos, dintre care cel din dreapta cu
lumina albastra, iar cel din stânga cu
lumina alba-ca în figura.
(2) Locomotivele cu abur, de manevra, se semnalizeaza în acelasi mod, folosindu-se felinare. La fel
se semnalizeaza tenderul locomotivei de manevra.
(3) Locomotivele trenurilor în circulatie, daca executa miscari de manevra în statii, îsi mentin
semnalizarea de la tren. Pe timp de noapte locomotiva va avea lumini de semnalizare la ambele
capete.

SECTIUNEA a 6 - a
Semnalizarea locomotivelor împingatoare
Art. 174 (1) Semnalizarea locomotivelor împingatoare se face dupa cum urmeaza:
a. Daca locomotiva împingatoare merge pâna la statia vecina, trebuie sa fie semnalizata la fel ca
locomotiva izolata.
b. Daca locomotiva împingatoare merge pâna la un anumit punct al liniei si urmeaza sa se înapoieze
de acolo în statia de plecare, locomotiva va fi semnalizata astfel:
Daca împinge trenul: Ziua - doua felinare în partea de jos înainte si doua felinare în partea de jos
si un disc alb cu rosu la urma, pe tamponul din dreapta sensului de mers; Noaptea - doua lumini
albe înainte, iar la urma o lumina rosie pe dreapta si una alba pe stânga.
Daca se înapoiaza în statie, atât ziua cât si noaptea, va avea aceeasi semnalizare ca mai sus.
(2) În toate cazurile, la vagonul de semnal se mentin semnalele normale de fine de tren.

SECTIUNEA a 7 - a
Semnalizarea locomotivelor care merg la si de la depou
Art. 175 Locomotivele cu abur, diesel sau electrice care merg din depou la trenuri sau de la trenuri
în depou vor fi semnalizate înainte cu semnalul de "cap de tren", iar la urma cu o
lumina alba.

SECTIUNEA a 8 - a
Semnalizarea plugului de zapada
Art. 176. Plugurile de zapada, în actiune de deszapezire, vor avea ca semnale de “cap” si "fine" de tren
felinare corespunzatoare, cu lumini de culoare galbena, atât ziua cât si noaptea.

SECTIUNEA a 9 - a
Semnalizarea vehiculelor cu sau fara motor care se pot scoate de pe linie cu bratele
Art. 177 (1) Noaptea, sau în conditii de vizibilitate redusa, vehiculele cu sau fara motor, care se pot
scoate de pe linie cu bratele, se semnalizeaza cu lumina rosie atât înainte cât si înapoi, în toate
cazurile.
(2) În afara de aceasta semnalizare, vehiculele fara motor, care se pot scoate de pe linie cu bratele -
vagonete de cale, carucioare de masurat calea, carucioare-defectoscop, drezine de mâna etc. - daca
nu circula la “cale libera”, trebuie sa fie acoperite, dupa cum urmeaza:
a. vehiculele încarcate precum si monoraiurile care transporta sine de cale ferata sau materiale grele
trebuie sa fie acoperite în ambele sensuri, la o distanta de minim 1000 m, atât ziua cât si noaptea,
prin agenti de semnalizare înzestrati cu: radiotelefon, ceas, extras
din mersul trenurilor, stegulet, fluier iar pe timp de noapte si în conditii de vizibilitate redusa în loc
de stegulet se va folosi lanterna;
b. vehiculele goale, trebuie sa fie acoperite în ambele sensuri, prin agenti de semnalizare numai
daca trec peste poduri mai lungi de 30 m, prin tuneluri sau daca vizibilitatea este sub 1000 m.
Art. 178 Discurile rosii, paletele sau discurile alb cu rosu pot fi realizate cu materiale
reflectorizante.

CAPITOLUL XII
SEMNALE ACUSTICE
SECTIUNEA 1
Generalitati
Art. 179 (1) Indicatiile semnalelor acustice se exprima prin numarul si combinarea sunetelor de
durata diferita.
(2) Semnalele acustice se dau cu urmatoarele instrumente:
a. cu fluierul, trompeta sau claxonul vehiculului feroviar;
b. cu fluierul de mâna, de catre agenti.

SECTIUNEA a 2 - a
Semnale date cu fluierul, claxonul sau trompeta locomotivei
Art. 180 Semnalele acustice date cu fluierul, claxonul sau trompeta locomotivei sau a altor vehicule
sunt urmatoarele:
a. “Pornire” sau “atentie” – un sunet lung;
b. “Strânge frâna!” – trei sunete scurte;
c. “Slabeste frâna!” – doua sunete lungi;
d. “Pericol” (alarma) – trei sunete scurte, repetate;
e. “Trenul s-a rupt” – un sunet scurt, unul lung si unul scurt, repetate;
f. «Un agent care deserveşte trenul să plece la acoperirea obstacolului!» - patru sunete lungi( modificat ord 1466)
Art. 181 (1) Folosirea semnalelor acustice date cu fluierul, claxonul sau trompeta locomotivei se
face astfel:
(2) Semnalul “atentie!” se transmite si se iau în acelasi timp masurile impuse de împrejurari, în
urmatoarele cazuri:
a. La pornirea trenurilor, înainte de a pune trenul în miscare:
- daca remorcarea trenurilor se face cu o singura locomotiva în capul trenului;
- daca remorcarea se face cu mai multe locomotive, mecanicul locomotivei înaintase da semnalul
“atentie!”, care este repetat de ceilalti mecanici, se va începe de la cap spre urma trenului, iar
mecanicul ultimei locomotive va raspunde prin semnalul “slabeste frâna”;
- daca unul dintre mecanicii trenului nu este gata de plecare da, atunci când îi vine rândul, semnalul
“strânge frâna!”, la receptionarea caruia nu se mai da nici un semnal de la celelalte locomotive.
Dupa înlaturarea neajunsului, locomotiva care a dat semnalul “strange frâna!” va da semnalul
“atentie!”, dupa care locomotiva din cap va da din nou
semnalul de pornire, care va fi repetat de celelalte locomotive.
b. La indicatorul de fluier;
c. Daca vizibilitatea este redusa – ceata, viscol, treceri prin portiuni în curba sau în debleu;
d. Daca mecanicul a fost înstiintat despre circulatia unui vehicul care se scoate cu bratele de pe
linie; în astfel de situatii se vor da semnale repetate;
e. Daca pe linie, înaintea trenului se afla oameni sau animale;
f. La încrucisari cu alte trenuri pe cale dubla în linie curenta;
g. Daca trenul a oprit la un semnal;
h. La apropierea de semnalul de intrare în statie;
i. La paleta de semnalizare a locului de executare a lucrarilor;
j. La pornirea vehiculelor care circula izolat.
(3) Semnalul acustic “strânge frâna!” se da daca trebuie micsorata mult viteza trenului, daca trebuie
oprit trenul sau daca, dupa oprire, trenul trebuie sa fie mentinut pe loc, precum si la proba frânei.
(4) Semnalul “slabeste frâna!” se da în urmatoarele cazuri:
a. La pornirea trenului în locul semnalului “atentie!” daca:
- trenul este frânat de mâna sau mixt;
- pornirea are loc dintr-un punct unde trenului i s-a facut mentinerea pe loc si cu frânele de mâna.
b. În timpul mersului daca:
- trenul este remorcat de doua sau mai multe locomotive si mecanicul locomotivei înaintase anunta
pe ceilalti mecanici ca ataca o rampa, se transmit doua sunete lungi “slabeste frâna!” la care
primeste acelasi raspuns, ce confirma ca a fost înteles;
- locomotiva împingatoare a depasit portiunea de linie slabita, pentru ca trenul sa îsi reia viteza
stabilita.
c. La proba frânei.
(5) Semnalul “pericol!” – alarma – se da de mecanicul trenului, numai în caz de pericol.
(6) Semnalul “trenul s-a rupt” se da de mecanicul trenului daca constata ca trenul s-a rupt.
(7) Semnalul «Un agent care deserveşte trenul să plece la acoperirea obstacolului!» se dă dacă trenul s-a oprit în linie
curentă şi periclitează circulaţia pe linia vecină."( modificat ord 1466)
Art. 182 Semnalele care se dau de pe locomotive trebuie sa fie date si de pe vagoanele automotoare
si drezinele-motor.

CAPITOLUL XIII
SEMNALIZARI DEOSEBITE FATA DE
REGLEMENTARILE GENERALE
SECTIUNEA 1
Semnale de intrare în statii terminus si în statii la care se fac si intrari la linii înfundate
Art. 183 (1) În statiile terminus indicatia de liber a semnalelor de intrare este numai "LIBER cu
viteza redusa", indiferent de tipul semnalului, conform [Link], fig.3 si fig.31 care, în acest caz, are
semnificatia “LIBER cu viteza de cel mult 20 km/h peste macazul de intrare al liniei de primire,
opreste în statie!”
(2) În statiile la care se fac si intrari la linii înfundate pentru a se deosebi intrarile la linie înfundata
de intrarile la celelalte linii, indicatia semnalului luminos de intrare pentru un parcurs la o linie
înfundata se completeaza cu indicatorul "distanta pâna la semnalul urmator mai mica de 700 m".

SECTIUNEA a 2 - a
Semnale luminoase repetitoare pentru linii înfundate
Art. 184 (1) Semnalele luminoase repetitoare din statiile terminus - înfundate - repeta indicatiile de
liber ale semnalelor luminoase de iesire, numai pentru împingerea garniturilor
trenurilor de pe liniile de garare.
(2) Aceste semnale se amplaseaza la capatul peroanelor în statiile terminus, deoarece din acest loc
mecanicul nu poate observa indicatiile semnalului de iesire.
(3) Indicatiile date de semnalul luminos repetitor din statiile terminus –înfundate - sunt urmatoarele:
a. În statia Bucuresti Nord semnalele luminoase repetitoare indica daca semnalele luminoase de
iesire spre statia Bucuresti Grivita si Bucuresti Basarab sunt pe liber sau pe
oprire.
Fig. 226. Semnalul luminos de iesire este pe oprire.
Ziua si noaptea - initialele statiilor, neiluminate,
unde este posibila împingerea garniturii trenului.
Fig. 227. Semnalul luminos de iesire este pe
liber pentru directia indicata.
Ziua si noaptea - initiala statiei iluminata alb,
unde se împinge garnitura trenului.
b. Pentru alte statii, atunci când semnalele luminoase repetitoare indica daca semnalele luminoase
de iesire spre o singura grupa sunt pe liber sau pe oprire.
Fig. 228. Semnalul luminos de iesire este pe oprire.
Ziua si noaptea – o unitate luminoasa de culoare
rosie spre tren.
Fig. 229. Semnalul luminos de iesire este pe liber
pentru directia indicata.
Ziua si noaptea – initiala grupei iluminata alb.
(4) Semnalele luminoase repetitoare din statiile terminus –înfundate, repeta indicatiile de liber ale
semnalului de iesire, numai pentru împingerea garniturilor de pe liniile de garare într-o singura
directie.
SECTIUNEA a 3 - a
Semnalizarile la punctele de frontiera
Art. 185. Semnalizarile la punctele de frontiera se stabilesc în conformitate cu instructiunile de
aplicare a conventiilor feroviare de frontiera încheiate de România.

SECTIUNEA a 4 - a
Semnale speciale de intrare si prevestitoare
Art. 186 (1) Semnalele luminoase de intrare cu doua indicatii precedate de semnale prevestitoare se
pot folosi în statii centralizate electrodinamic situate pe distante între statii cu cale dubla, pentru
primirea trenurilor care circula pe linie falsa sau pe linia din stânga a caii duble.
(2) Semnalul luminos de intrare cu doua indicatii are aspectul si da indicatiile urmatoare:
Fig. 230. OPRESTE fara a
depasi semnalul!
Ziua si noaptea – o unitate
luminoasa de culoare rosie
spre tren.
Fig. 231. LIBER cu viteza de
cel mult 20 km/h cu deosebita
atentie pâna la semnalul
urmator.
Ziua si noaptea- o unitate
luminoasa de culoare rosie si o
unitate luminoasa de culoare
alb-lunar clipitor, spre tren.
(3) În mod exceptional se admite, pentru instalatiile existente, folosirea în locul semnalului luminos
de intrare cu doua indicatii, a unui semnal pitic care da aceleasi indicatii, montat
între cele doua linii ale caii duble, care poate sa nu fie precedat de semnal prevestitor.
(4) Daca unitatea luminoasa de culoare rosie este neiluminata, intrarea în statie se face numai pe
baza unitatii luminoase de culoare alb-lunar clipitor, spre tren. Mecanicul va
conduce trenul cu viteza de cel mult 20 km/h în conditiile prevazute la art.28 alin. (9).
Art. 187 (1) Semnalul luminos prevestitor al semnalului de intrare cu doua indicatii da permanent
urmatoarea indicatie:
Fig. 232. LIBER cu viteza stabilita. ATENTIE!
Semnalul urmator ordona oprirea.
Ziua si noaptea - o unitate luminoasa de culoare
galbena spre tren.
(2) Semnalul este prevazut cu acelasi reper ca si semnalul prevestitor de pe distantele între statii
fara bloc de linie automat. Înaintea semnalului prevestitor se monteaza balize avertizoare conform
art.129, alin. (2).

SECTIUNEA a 5 - a
Intrarea trenurilor care circula pe linie falsa în statiile neprevazute cu semnale de intrare
Art. 188 Daca linia falsa nu este prevazuta cu semnal de intrare, intrarea trenului în statie este
permisa, dupa oprirea trenului în dreptul semnalului de intrare al liniei normale, numai
pe baza ordinului de circulatie înmânat mecanicului de catre agentul statiei. Dupa primirea
ordinului de circulatie, mecanicul va conduce trenul cu viteza de cel mult 20 km/h în conditiile de la
art. 29.
SECTIUNEA a 6 - a
Semnalul de iesire cu doua indicatii
Art. 189. Unele linii de garare la care se termina parcursuri de circulatie se doteaza cu semnale de
iesire cu doua indicatii, prevazute cu reper alb cu banda rosie si inductor permanent activ, pe
frecventa de 2000 Hz.
Fig. 233. OPRESTE fara a depasi
semnalul!
Ziua si noaptea – o unitate
luminoasa de culoare rosie, spre
tren.
Fig. 234. Manevra permisa
dincolo de semnal.
Ziua si noaptea – o unitate
luminoasa de culoare alb-lunar,
spre convoiul de manevra.

CAPITOLUL XIV
DISPOZITII FINALE
SECTIUNEA 1
Iluminarea dispozitivelor de semnalizare
Art. 190 (1) Iluminarea dispozitivelor de semnalizare trebuie sa asigure vizibilitatea clara de pe
locomotiva a semafoarelor si indicatoarelor atât ziua cât si noaptea.
(2) Agentii responsabili cu întretinerea si iluminarea semafoarelor si indicatoarelor raspund pentru
iluminarea lor corespunzatoare la timp si fara întrerupere.
(3) Dupa iluminarea dispozitivelor de semnalizare, agentii responsabili cu aceasta operatie sunt
obligati sa verifice daca dispozitivele de semnalizare dau indicatii corecte.
(4) Pentru organizarea si controlul iluminarii raspund urmatorii salariati:
a. Sefii de statie pentru semafoare, indicatoare de statie, indicatoare de macaz ale aparatelor de cale,
sau ale opritorilor ficsi, sabotilor de deraiere si ale coloanelor
hidraulice;
b. Conducatorii altor unitati sau subunitati pentru dispozitivele de semnalizare de pe liniile de cale
ferata proprii;
c. Sefii de district de linii, pentru semnalele mobile de acoperire a portiunilor de linie slabita sau
închisa pentru lucrari sau din alte cauze;
d. Sefii districtelor de centralizare si telecomanda pentru semnalele luminoase si indicatoarele iluminate
electric din instalatiile de centralizare electrodinamica/ electronica si bloc de linie automat;
e. Sefii subunitatilor zonale de electrificare pentru indicatoarele proprii.
(5) Modalitatile de conectare si deconectare a dispozitivelor de iluminare a semafoarelor
prevestitoare, a indicatorului permanent de acoperire a punctelor de sectionare de pe sectiile cu
conducere centralizata a circulatiei trenurilor se stabilesc de catre conducatorul teritorial al
administratorului de infrastructura.
(6) Toate dispozitivele de semnalizare care dau indicatii de noapte, diferite de cele de zi, trebuie sa
fie iluminate dupa urmatorul calendar:
Iluminare de la ora... la ora...
Luna Ora de iarna Ora de vara
Ianuarie 16.50 – 7.50
Februarie 17.50 – 7.50
Martie 18.20 – 6.30 19.20 – 7.30
Aprilie 19.30 – 5.00 20.30 – 6.00
Mai 21.00 – 5.30
Iunie 21.30 – 5.00
Iulie 21.30 – 5.10
August 20.50 – 6.00
Septembrie 19.00 – 5.30 20.00 – 6.30
Octombrie 17.40 – 6.30 18.40 – 7.30
Noiembrie 16.50 – 7.00
Decembrie 16.40 – 7.50

(7) În cazuri de vizibilitate redusa - ceata deasa, viscol, furtuna, ploaie torentiala, nori -
dispozitivele de semnalizare trebuie iluminate si în afara orelor prevazute în calendarul de
iluminare.

SECTIUNEA a 2 - a
Rechizite de semnalizare si mijloace de telecomunicatii
Art. 191. Unitatile sunt obligate sa doteze personalul care lucreaza în legatura directa cu circulatia
trenurilor si activitatea de manevra, cu urmatoarele rechizite de semnalizare si mijloace de
telecomunicatii:
a. stegulet de culoare galbena, pentru personalul de statie, de tren, de locomotiva, din haltele
comerciale si punctele de oprire în linie curenta si pentru personalul de linie;
b. lanterna cu lumina verde, pentru impiegatul de miscare si agentul autorizat al punctului de
sectionare de pe sectiile cu conducere centralizata a circulatiei trenurilor, de pe sectiile cu sistem de
circulatie dispecer fara impiegat de miscare, precum si din anumite statii centralizate
electrodinamic/electronic, cu aprobarea conducerii regionalei de cale ferata;
c. lanterna cu lumina alba, pentru personalul de statie, de linie, de tren, de locomotiva si din haltele
comerciale si punctele de oprire în linie curenta;
d. lanterna cu lumina alba si ciocan pentru personalul de revizie tehnica a trenurilor si personalul de
tren si statie care executa proba frânelor;
e. disc manual de culoare verde pentru impiegatul de miscare si agentul autorizat al punctului de
sectionare de pe sectiile de conducere centralizata a circulatiei trenurilor, de pe sectiile cu sistem de
circulatie dispecer fara impiegat de miscare, precum si din anumite statii centralizate
electrodinamic/electronic, cu aprobarea conducerii regionalei de cale ferata;
f. fluier de mâna pentru personalul de statie, de tren, de locomotiva, pentru personalul din haltele
comerciale si punctele de oprire în linie curenta, din punctele de sectionare de pe sectiile cu
conducere centralizata a circulatiei trenurilor si pentru personalul de linie;
g. radiotelefon portabil pe frecventele de circulatie de pe raza proprie de activitate pentru personalul
ale carui atributii de serviciu necesita dotarea cu aceste mijloace.
Art. 192 Se interzice personalului care lucreaza în legatura directa cu circulatia trenurilor si
activitatea de manevra sa ia în primire serviciul, daca nu poseda rechizitele si mijloacele de
telecomunicatii necesare.

ANEXA 1
EXEMPLE DE AMPLASARE A DISCURILOR ROSII PENTRU ACOPERIREA
PORTIUNILOR DE LINIE ÎNCHISA PENTRU CIRCULATIE DE PE LINIILE DIN
INCINTA STATIILOR
Fig. 1. Acoperirea obstacolului sau a locului de executare a lucrarii, care se
afla pe o linie din incinta statiei.
Fig. 2. Acoperirea obstacolelor sau a locului de executare a lucrarii, daca
macazurile sunt îndreptate cu vârfurile spre obstacol sau spre locul de
executare a lucrarii.
În cazul în care macazurile se gasesc la o distanta mai mica de 50 m de
obstacol sau de locul de executare a lucrarii, discurile rosii se aseaza între
vârfurile macazurilor respective.
Fig. 3. Acoperirea obstacolului sau a locului de executare a lucrarii, daca
acesta se afla pe un schimbator de cale.
Fig. 4. Acoperirea obstacolului sau a locului de executare a lucrarii, daca
acesta se afla pe un schimbator de cale, iar în apropierea lui se gaseste un
alt schimbator de cale, care poate sa fie astfel fixat încât sa nu permita
trecerea materialului rulant spre schimbatorul de cale cu obstacol.
Fig. 5. Acoperirea unui obstacol sau a locului de executare a lucrarii, daca
acesta se afla pe schimbatorul de cale de intrare.
Fig. 6. Acoperirea unui obstacol sau a locului de executare a lucrarii, daca
acesta se afla între schimbatorul de cale de la intrarea în statie si semnalul
de intrare.

ANEXA 2
AMPLASAREA SEMNALELOR FIXE
A 2.1. Amplasarea semnalelor se face conform prevederilor reglementarilor în vigoare cu
respectarea urmatoarelor conditii:
A 2.1.1. Semnalele de intrare si ramificatie precedate de semnale prevestitoare trebuie sa fie
1

amplasate la cel putin 200 m de vârful aparatului de cale atacat pe la vârf, sau de marca de siguranta
atunci când aparatul de cale este atacat pe la calcâi. În cazul în care instalarea lor la cel putin 200 m
nu asigura distanta de vizibilitate sau când conditiile de pe teren nu permit instalarea lor la 200 m,
semnalele pot fi instalate la cel mult 250 m.
A [Link]. Pe sectiile electrificate sau care vor fi electrificate, semnalele de intrare trebuie sa fie
2

amplasate înainte de intervalele – dinspre linia curenta – care separa reteaua de contact a liniei
curente, de cea a statiei, pâna la cel mult 400 m.
A 2.1.2. Semnalele de iesire se instaleaza, de regula, la liniile din statie de la care se expediaza
3

trenuri; aceste linii pot fi prevazute si cu semnale de parcurs amplasate înaintea semnalului de
iesire, în functie de configuratia statiei.
A [Link]. Semnalele de iesire se amplaseaza înaintea marcii reale de siguranta a primului aparat de
4

cale atacat pe la calcâi.

A [Link]. Semnalele de parcurs se amplaseaza la vârful primului aparat de cale atacat pe la vârf sau
înaintea marcii reale de siguranta a primului aparat de cale atacat pe la calcâi.
1 Regulamentul de Exploatare Tehnica Feroviara-RETF art. 66, alin (1).
2 RETF art. 66 alin (2).
3 RETF art. 68 alin. (2).
4 RETF art. 68 alin (3) – (7).

A [Link]. Semnalele de iesire si de parcurs pot fi retrase fata de marca de siguranta cu o distanta de
cel putin 100 m pentru linia directa si 50 m pentru linia abatuta, distante denumite drumuri de
alunecare.
A [Link]. Se admite instalarea semnalelor si în urmatoarele cazuri:
- semnal unic de iesire, amplasat în afara dispozitivului de linii în cazul statiilor înzestrate cu
instalatii de asigurare cu încuietori cu chei cu si fara bloc;
- semnale luminoase de iesire sau de parcurs de grup, în afara de liniile pe care se efectueaza treceri
fara oprire; semnalele luminoase de iesire sau de parcurs de grup
trebuie sa fie completate cu indicatoare de linie.
A [Link] În statiile cu mai multe directii de mers, semnalele luminoase de intrare, de iesire si de
parcurs trebuie prevazute, dupa caz, cu indicatoare luminoase de directie.
A 2.2. Amplasarea semnalelor fixe se stabileste de catre o comisie numita de regionala de cale
5

ferata, în prezenta proiectantului autorizat.

A 2.3. Schemele de amplasare a semnalelor fixe din statie si din linie curenta, precum si programele
6

de înzavorîre a macazurilor, semnalelor si parcursurilor se stabilesc de catre un proiectant autorizat

si se avizeaza de catre Autoritatea Feroviara Româna – AFER.
5 RETF art. 78, alin. (1).
6 RETF art. 78, alin. (2).

ANEXA 3
CAPSE DE ALARMARE CFR
A 3.1. Daca agentul nu a fost dotat cu radiotelefon sau în zona respectiva nu se pot realiza legaturi
prin radiotelefon din cauze tehnice - configuratia terenului, conditii de perturbatii puternice, etc. -
pentru acoperirea obstacolelor neprevazute se va folosi sistemul de acoperire cu capse de alarmare.
Zonele în care nu se pot realiza legaturi prin radiotelefon se vor stabili de fiecare regionala de cai
ferate si trebuie sa fie cunoscute de personalul interesat.
A 3.2. Detunatura produsa de explozia chiar si numai a unei singure capse de alarmare ordona
oprirea imediata a trenului.
A3.3. Acoperirea semaforului de intrare în pozitia "pe liber".
A 3.3.1. Daca defectarea semaforului de intrare în pozitia "pe liber" se produce dupa plecarea
trenului din statia vecina, din care cauza mecanicul nu a putut fi încunostintat în scris sa opreasca
trenul la semaforul defect "pe liber", agentul statiei va amplasa semnalul mobil de oprire în fata
semaforului de intrare si va merge 1200 m în întâmpinarea trenului care trebuie oprit, unde va aseza
pe sine trei capse de alarmare CFR, prima la 1200 m pe
sina din dreapta, a doua la 1220 m pe sina din stânga iar a treia la 1240 m pe sina din dreapta, în
sensul de mers al trenului.
A 3.3.2. Dupa asezarea pe sina a ultimei capse de alarmare, agentul statiei va merge înca 50 m
înaintea trenului care trebuie oprit, de unde va da semnale de oprire la aparitia trenului.
A 3.3.3. Daca trenul care trebuie oprit înainte de intrarea în statie soseste mai înainte ca agentul
statiei sa fi avut timpul necesar pentru amplasarea pe teren, în fata semaforului de intrare a
semnalului mobil de oprire, acesta va amplasa semnalul mobil de oprire între sinele liniei respective
si capsele de alarmare acolo unde a putut ajunge prin alergare si va da în acelasi timp semnale de
oprire.
A 3.3.4. Dupa oprirea trenului si ridicarea de pe sine de catre agentul care le-a asezat a capselor de
alarmare ramase neîntrebuintate, mecanicul conduce trenul pâna la semnalul de intrare, dar nu va
intra în statie decât dupa ce agentul statiei îi înmâneaza ordinul de circulatie.
A 3.3.5. Daca, odata cu ordinul de oprire a trenului la semnalul de intrare defect "pe liber",
impiegatul de miscare nu a dispus si primirea trenului în statie, agentul statiei trimis la
acoperire, dupa oprirea trenului, se va înapoia la postul sau, pentru a primi dispozitie de înmânare a
ordinului de circulatie.
A 3.4. Acoperirea restrictiilor de viteza neprevazute.
A 3.4.1. În cazul unei portiuni de linie curenta sau linie directa din statii, pe care se impune
introducerea unei restrictii de viteza neprevazute - sina defecta, deripare, pod slabit etc. -
acoperirea se poate face cu capse de alarmare si se va considera obstacol neprevazut ca la A 3.6.
A 3.4.2. Pâna la semnalizarea cu semnale mobile a portiunii de linie slabita, circulatia trenurilor se
va face numai prin însotirea trenului de catre un agent autorizat al sectiei de întretinere a caii.
A 3.4.3. Daca portiunea de linie slabita, în linie curenta, este sesizata de mecanicul trenului în
circulatie, trenul va opri în prima statie, chiar daca nu are oprire prevazuta în mers, pentru ca
mecanicul sa avizeze personalul de miscare despre aparitia portiunii slabite, iar acesta sa avizeze
personalul de întretinere a caii . 1

A 3.4.4. Daca portiunile de linie slabita din linie curenta sau din statie nu se pot semnaliza pe teren,
din cauza conditiilor locale, aceasta se aduce la cunostinta personalului de locomotiva, prin BAR,
ordin de circulatie sau dispozitie de executare a manevrei.
1 RETF art. 52, alin. (2), art. 134, alin. (3), art.145, alin. (5)
A 3.5. Acoperirea portiunilor de linie curenta închisa în conditii de vizibilitate redusa.
A 3.5.1 Daca vizibilitatea este redusa sau daca statiile vecine nu au fost încunostintate despre
existenta unor semnale de acoperire a unei portiuni de linie închisa, aceste semnale se pot completa
de catre agentii de semnalizare la discurile rosii, atât ziua cât si noaptea cu trei capse de alarmare,
care se vor aseza ca în fig. 1, din prezenta anexa, dupa cum urmeaza:
- prima capsa de alarmare se aseaza la cel putin 1200 m de obstacol, pe sina din dreapta, în sensul
de mers al trenului;
- a doua capsa de alarmare se asaza la 20 m de la prima capsa de alarmare, adica la 1220 m de
obstacol, pe sina din stânga, în sensul de mers al trenului;
- a treia capsa de alarmare se aseaza la 20 m de la a doua capsa de alarmare, adica la 1240 m de
obstacol pe sina din dreapta, în sensul de mers al trenului.
A 3.5.2. În acest caz, capsele de alarmare trebuie sa fie supravegheate de catre agenti, care se
posteaza la 50 m de la prima capsa de alarmare în directia trenului si care sunt înzestrati cu rechizite
de semnalizare - stegulet, lanterna, fluier de mâna, capse de alarmare, extras din mersul de tren pe
linia respectiva.
A 3.6. Acoperirea unui obstacol neprevazut daca la locul obstacolului nu exista semnale mobile de
oprire.
A 3.6.1. În cazul constatarii unui obstacol neprevazut, daca la locul obstacolului nu exista semnale
mobile de oprire, locul obstacolului poate fi acoperit imediat, din ambele parti, prin asezarea a câte
trei capse de alarmare la distanta de 1200 m, 1220 m si respectiv 1240 m de obstacol.
Fig. 1. Schema acoperirii unui obstacol neprevazut cu capse de alarmare.
A 3.6.2. Pe cale simpla, capsele de alarmare se aseaza în primul rând în partea de unde se asteapta
trenul. Daca nu se stie din care parte vine trenul, capsele de alarmare se aseaza în primul rând pe
partea în panta spre punctul obstacolului, iar în palier, pe
portiunea în curba sau în debleu.
A 3.6.3. Pe cale dubla sau multipla cu obstacol pe mai multe linii, capsele de alarmare se aseaza pe
toate liniile, dar în primul rând pe liniile si în partea de unde se asteapta primul tren. Daca
obstacolul este numai pe o singura linie, capsele de alarmare se aseaza numai pe linia respectiva,
mai întâi din partea sensului normal de circulatie.
A [Link]. Dupa asezarea capselor de alarmare dintr-o directie, daca agentul vede sau aude trenul
apropiindu-se alearga înaintea lui si transmite semnale de oprire; daca nu vede sau nu aude trenul,
agentul este obligat sa acopere locul obstacolului si din directia opusa, dupa care se întoarce la locul
obstacolului.
A [Link]. Daca agentul vede sau aude trenul apropiinduse si nu are timpul necesar pentru a aseza
capsele de alarmare la distanta reglementara de 1200 m de obstacol, ele pot sa fie asezate la distanta
pâna la care ajunge agentul prin alergare si se vor da în acelasi timp semnale de oprire a trenului.
A [Link]. Dupa asezarea capselor de alarmare în toate directiile si pe toate liniile cu obstacole,
agentul care a descoperit obstacolul va ramâne la locul obstacolului pâna la sosirea si oprirea
primului tren de pe fiecare linie cu obstacol sau pâna la
acoperirea obstacolului si cu semnale mobile pentru linie închisa.
A 3.7. Modul de procedare pe linii curente duble sau multiple daca accidentul, evenimentul sau
obstacolul întâlnit constituie un pericol pentru liniile vecine.
A 3.7.1. În caz de accident, eveniment sau obstacol întâlnit în linie curenta dubla sau multipla care
pericliteaza circulatia pe linia vecina, seful de tren, respectiv mecanicul în cazul trenurilor care nu
au sef de tren, va dispune ca locul care constituie un pericol pentru circulatia pe linia vecina sa fie
acoperit în ambele parti.
A 3.7.2. Acoperirea se poate face prin asezarea a câte trei capse de alarmare la aceleasi distante fata
de limitele locului periculos pentru circulatia trenurilor pe linia vecina, ca si în cazul obstacolelor
neprevazute din linia curenta.
A 3.7.3. Asezarea capselor de alarmare.
A [Link]. În cazul trenurilor care circula numai cu un agent la urma asezarea capselor de alarmare
se va face de catre mecanicul ajutor în partea dinspre locomotiva si de catre agentul de la urma
trenului, în partea dinspre urma trenului. Daca agentul de la urma trenului observa gabaritul liniei
închis, pleaca la acoperirea locului periculos fara a mai astepta ca sa dispuna mecanicul.( modificat
ord 1466)
A [Link]. În cazul locomotivelor care circula izolat si la trenurile care circula fara agent la urma
asezarea capselor de alarmare se va face de catre mecanicul ajutor, pe linii duble mai întâi din
partea dinspre locomotiva, iar pe linii paralele mai întâi în partea dinspre urma trenului.
A [Link]. În cazul trenurilor de calatori sau mixte asezarea capselor de alarmare se va face de catre
conductorii de tren respectivi, în partea dinspre urma trenului.
A [Link]. Daca exista un singur conductor, mecanicul ajutor face acoperirea în partea dinspre
locomotiva si conductorul de tren în partea dinspre urma trenului.
A [Link]. În cazul trenurilor care circula cu partida de tren asezarea capselor de alarmare se va face
de catre un agent în partea dinspre locomotiva si de catre agentul de la urma trenului, în partea
dinspre urma trenului.
A 3.7.4. Daca agentii trimisi de catre mecanic la acoperire întâlnesc un agent de linii, acesta, daca
este solicitat, este obligat sa ia parte la acoperirea trenului.
A 3.7.5. Dupa asezarea capselor de alarmare, agentii se înapoiaza la posturilor lor.
A 3.7.6. Agentii trimisi la acoperirea obstacolului, daca întâlnesc un tren care circula spre locul
obstacolului, vor da semnale de oprire a trenului, iar cei care au capse de alarmare le
vor aseza pe linie.
A 3.7.7. Pâna la înapoierea agentilor trimisi la acoperire, mecanicul va da, cu fluierul, trompeta sau
claxonul locomotivei, semnale de alarma, la receptionarea carora trenul aflat în mers pe linia vecina
trebuie sa opreasca indiferent de directia de mers.
A 3.8. Acoperirea vagoanelor ramase pe linie curenta - desprinse din tren sau fugite din statie si
oprite pe linie.
A 3.8.1. În cazul ruperii trenului si ramânerii pe linie a partilor rupte, fara ca mecanicul sa aiba
cunostinta, precum si în cazul vagoanelor fugite din statie si oprite pe linie, agentul de la urma
trenului, sau în lipsa acestuia oricare agent care constata vagoane ramase pe linie curenta, trebuie sa
ia masuri de acoperire a lor, din ambele parti, atât pe linie simpla cât si pe linie dubla.
A 3.8.2. Acoperirea se va face în acelasi mod ca si în cazul obstacolelor neprevazute, conform celor
precizate la A 3.4.
A 3.9. Unitatile sunt obligate sa doteze personalul care lucreaza în legatura directa cu circulatia
trenurilor si activitatea de manevra cu capse de alarmare, în cazul în care nu au fost dotati cu
radiotelefoane pe frecventa de circulatie. Se interzice personalului care lucreaza în legatura directa
cu circulatia trenurilor si activitatea de manevra sa ia în primire serviciul, daca nu poseda rechizitele
necesare.

ANEXA 4
COMPUNEREA SEMNALELOR LA SEMNALIZAREA CU TREPTE MULTIPLE DE VITEZA
A 4.1. Semnalul de circulatie – simboluri.
- Indicator numeric – cifre de culoare alba - al vitezei
reduse dupa semnal - în zeci de km/h.
- Unitatea optica - galben.
- Unitatea optica - verde.
- Unitatea optica - rosu normal iluminat.
- Indicator numeric – cifre de culoare galbena - al vitezei
reduse dupa semnalul urmator - în zeci de km/h sau o
sageata alba cu vârful in jos pentru “ Lipsa distanta de
frânare”.
- Indicator de linie, directie, lipsa distanta de frânare, iesire
pe linia din stânga a caii duble.
- Unitatea optica - alb lunar.
A 4.2. Semnal de circulatie cu indicator luminos de directie.
Indicatorul luminos de directie indica cu litere de culoare
alba directia de mers pentru care a fost executat parcursul -
în acest caz “directia F”.
Indicatorul luminos de directie este montat pe semnalele de
la care se ramifica mai multe directii de mers. El este
montat sub unitatile luminoase, respectiv sub indicatorul
prevestitor de viteza, daca acesta exista.
Literele de culoare alba care indica directia se afiseaza
simultan cu indicatia permisiva a semnalului luminos.
A 4.3. Semnalul de grup cu indicator de linie.
Indicatorul luminos de linie indica, cu cifre de culoare
verde, numarul liniei de la care a fost executat parcursul si
este permisa circulatia trenului - în acest caz “linia 3”.
Indicatorul luminos de linie este montat sub unitatile
luminoase, respectiv sub indicatorul prevestitor de viteza,
pe stâlpul semnalului luminos cu catarg care deserveste un
grup de linii.
Cifrele care indica numarul liniei se afiseaza simultan cu
indicatia luminoasa permisiva a semnalului.
Semnalele de grup care deservesc mai multe directii de
mers au atât indicator de linie cât si indicator de directie,
montate alaturi.
A 4.4. Semnalul de circulatie cu indicatorul “distanta pâna la semnalul urmator mai mica de 700
m”.
Indicatorul “distanta pâna la semnalul urmator mai
mica de 700 m” indica faptul ca distanta de la semnalul
luminos pe care este montat pâna la semnalul urmator este
mai scurta decât distanta de frânare minima necesara
pentru viteza maxima permisa pentru parcursul respectiv si
mecanicul de locomotiva trebuie sa ia în scurt timp
masurile necesare de oprire a trenului în fata semnalului
urmator care ordona oprirea.
Indicatorul “distanta pâna la semnalul urmator mai
mica de 700 m” afiseaza atât ziua cât si noaptea o sageata
alba luminoasa cu vârful în jos.
Sageata alba luminoasa se afiseaza simultan cu indicatia de
viteza redusa data de semnal, daca semnalul urmator este
“pe oprire”. Daca semnalul urmator este “pe liber” sageata
nu va fi iluminata.
Acest indicator se poate monta si la semnalele de intrare în
statiile la care aceste semnale permit intrarea la linii
înfundate, pentru a distinge aceste parcursuri fata de
parcursurile de trecere.
Daca toate intrarile se fac la linii înfundate - statie terminus
- atunci acest indicator nu se monteaza.
A 4.5. Semnalul de circulatie cu indicator de semnalizare a iesirii trenurilor pe linia din stânga a caii
duble banalizate.
Pentru a permite iesirea trenurilor pe linia din stânga a caii
duble, în cazul caii duble cu bloc de linie automat
banalizat, pe semnalele de iesire este montat un indicator
care semnalizeaza iesirea trenurilor pe linia din stânga a
caii duble.
Indicatorul afiseaza simultan cu indicatia de “liber” a
semnalului luminos de iesire, o banda luminoasa oblica -
stânga sus catre dreapta jos - de culoare alba.
La semnalele care indica atât directia de mers cât si iesirea
trenurilor pe linia din stânga a caii duble este permisa
afisarea acestora pe acelasi indicator sau pe indicatoare
separate. Se admite, de asemenea, ca semnalizarea iesirii
trenurilor pe linia din stânga a caii duble sa fie realizata
folosind o unitate optica la fel ca la semnalizarea cu doua
trepte de viteza – conform Art. 29.
NOTA
La restul semnalelor si indicatoarelor simbolizarea este aceeasi cu
cea utilizata la semnalizarea cu doua trepte de viteza.

ANEXA 5
SEMNIFICATIA INDICATIILOR SEMNALELOR TMV
1
Opreste fara a depasi
semnalul! – valabil atât
pentru circulatie cât si
pentru miscarile de
manevra.
2
Liber cu viteza stabilita.
Atentie! semnalul
urmator ordona oprirea.
3
Liber cu viteza stabilita.
Semnalul urmator este pe
liber cu viteza stabilita.
4
Liber cu viteza stabilita
pe BLA cu patru indicatii
sau într-o statie situata pe
o sectie cu BLA cu patru
indicatii – semnal de
intrare, de parcurs sau de
iesire pe linia directa.
Semnalul urmator indica
galben si daca are
indicator de viteza,
acesta este neiluminat.
5
Liber cu viteza redusa
afisata de indicatorul de
viteza - cu cifre de
culoare alba. Atentie!
semnalul urmator ordona
oprirea.
6
Liber cu viteza redusa
afisata de indicatorul de
viteza - cu cifre de
culoare alba. Atentie!
semnalul urmator ordona
oprirea si distanta pâna la
semnalul urmator este
mai mica decât distanta
de frânare.
7
Liber cu viteza redusa
afisata de indicatorul de
viteza - cu cifre de
culoare alba. Semnalul
urmator este pe liber cu
aceeasi viteza sau mai
mare.
8
Liber cu viteza stabilita.
La semnalul urmator
viteza este cea afisata de
indicatorul prevestitor de
viteza - cu cifre de
culoare galbena.
9
10
11
Liber cu viteza redusa
afisata de indicatorul de
viteza - cu cifre de
culoare alba. La semnalul
urmator viteza este cea
afisata de indicatorul
prevestitor de viteza - cu
cifre de culoare galbena -
întotdeauna mai mica
decât cea a indicatorului
de viteza.
12
Liber cu viteza redusa
afisata de indicatorul de
viteza - cu cifre de
culoare alba. La semnalul
urmator viteza este cea
afisata de indicatorul
prevestitor de viteza - cu
cifre de culoare galbena -
întotdeauna mai mica
decât cea a indicatorului
de viteza.
13
14
15
16
Liber cu viteza redusa
afisata de indicatorul de
viteza - cu cifre de
culoare alba. Urmeaza
iesire în linie curenta pe o
distanta cu dependenta
directa între statii - fara
semnale BLA. La
semnalul urmator viteza
este cea afisata de
indicatorul prevestitor de
viteza - cu cifre de
culoare galbena.
ANEXA 6
DIAGRAMA VITEZELOR LA SEMNALIZAREA LUMINOASA CU DOUA TREPTE DE
VITEZA
Vs – viteza stabilita
Vr – viteza redusa

ANEXA 7
DIAGRAMA VITEZELOR LA SEMNALIZAREA CU TREPTE MULTIPLE DE VITEZA
Legenda:
vA – viteza la semnalul A
vB – viteza la semnalul B
v – viteza la semnalul care urmeaza dupa semnalul B
vPA – viteza prevestita la semnalul A - cu cifre galbene
vS – viteza stabilita
vSG – viteza stabilita la indicatia de galben.
vr – viteza redusa de 30 km/h
Observatie: În diagrame s-a considerat ca viteza stabilita este de 160 km/h.
Aspectul semnalului A Indicatia data de semnalul A Curba vitezei
Aspectul semnalului
B
1
Opreste fara a depasi semnalul!
– valabil atât pentru circulatie
cât si pentru miscarile de
manevra.
2
Liber cu viteza stabilita.
Atentie! semnalul urmator
ordona oprirea.
Aspectul semnalului A Indicatia data de semnalul A Curba vitezei
Aspectul semnalului
B
3
Liber cu viteza stabilita.
Semnalul urmator este pe liber
cu viteza stabilita.
4
Liber cu viteza stabilita pe BLA
cu patru indicatii sau într-o
statie situata pe o sectie cu
BLA cu patru indicatii: semnal
de intrare, de parcurs sau de
iesire pe linia directa. Semnalul
urmator indica galben si daca
are indicator de viteza, acesta
este neiluminat.
5
Liber cu viteza redusa vA
afisata de indicatorul de viteza -
cu cifre de culoare alba.
Atentie! semnalul urmator
ordona oprirea.
6
Liber cu viteza redusa vr afisata de
indicatorul de viteza - cu cifre de
culoare alba. Atentie! semnalul
urmator ordona oprirea si distanta
pâna la semnalul urmator este mai
mica decât distanta de frânare.
Aspectul semnalului A Indicatia data de semnalul A Curba vitezei
Aspectul semnalului
B
7
Liber cu viteza redusa vA
afisata de indicatorul de viteza -
cu cifre de culoare alba.
Semnalul urmator este pe liber
cu aceeasi viteza sau mai mare.
sau
8
Liber cu viteza stabilita. La
semnalul urmator viteza vB este
cea afisata de indicatorul
prevestitor de viteza vPA - cu
cifre de culoare galbena.
Aspectul semnalului A Indicatia data de semnalul A Curba vitezei
Aspectul semnalului
B
9
10
11
12
Liber cu viteza vA afisata de
indicatorul de viteza - cu cifre
de culoare alba. La semnalul
urmator viteza vB este cea
afisata de indicatorul
prevestitor de viteza vPA - cu
cifre de culoare galbena -
întotdeauna mai mica decât cea
a indicatorului de vitezâ.
Aspectul semnalului A Indicatia data de semnalul A Curba vitezei
Aspectul semnalului
B
13
14
15
16
Liber cu viteza redusa vA
afisata de indicatorul de viteza -
cu cifre de culoare alba.
Urmeaza iesire în linie curenta
pe o distanta cu dependenta
directa între statii - fara
semnale BLA. La semnalul
urmator viteza vB este cea
afisata de indicatorul
prevestitor de viteza vPA – cu
cifre de culoare galbena.
La semnalul urmator
poate sa fie
semnalizare cu doua
trepte de viteza si în
acest caz indicatia
poate sa fie galbengalben
sau verdegalben.
Aspectul semnalului A Indicatia data de semnalul A Curba vitezei
Aspectul semnalului
B
17
Liber cu viteza stabilita la
semnalul de iesire aflat în
dependenta directa cu semnalul
de intrare al statiei vecine.
Viteza la semnalul de intrare al
statiei vecine este cea afisata cu
cifre de culoare galbena de
indicatorul prevestitor de viteza
vPA.
La semnalul urmator
poate sa fie
semnalizare cu doua
trepte de viteza si în
acest caz indicatia
poate sa fie galbengalben
sau verdegalben.