Concursul interjudeţean de matematică UNIREA 2014

Ediţia 12+1
Focşani, februarie 2014
Clasa a 5-a
SOLUŢII ŞI BAREME

Problema 1. Să se afle trei numere naturale a, b, c ştiind că b ı̂mpărţit la a dă câtul
27 şi restul 4, c ı̂mpărţit la b dă câtul 3 şi restul 363, iar suma lor este 2014.

Soluţie
b = 27a+4 ..................................................................................................... 1 punct
c = 3b+363 .................................................................................................... 1 punct
c = 3(27a + 4) + 363 = 81a + 375 ............................................................... 1 punct
a + (27a + 4) + (81a + 375) = 2014 ............................................................. 2 puncte
a = 15 .......................................................................................................... 1 punct
b = 409, c = 1590 .......................................................................................... 1 punct

Problema 2. (a) Să se afle numerele ab pentru care

ab − ba = a · b + b.

(b) Fie x = 1 + 2 + 22 + ... + 22012 şi y = 1 + 2 + 3 + ... + 2013. Să se arate că x − y
este divizibil cu 10.

Soluţie
(a) 9a − 9b = ab + b, deci 9a = b(a + 10) ........................................................ 1 punct
Deci a + 10|9a, iar a + 10|9(a + 10), deci a + 10|90, deci a ∈ {5, 8} ......... 2 puncte
a = 5, b = 3 deci ab = 53 sau a = 8, b = 4 deci ab = 84 ............................. 1 punct
(b) u.c.(2 + 22 + 23 + 24 ) = ... = u.c.(22009 + 22010 + 22011 + 22012 ) = 0, deci u.c.(x) = 1
.......................................................................................................................1 punct
u.c.(y) = u.c.(2013 · 1007) = 1 ......................................................................1 punct
Deci u.c.(x − y) = 0, deci 10|x − y ...............................................................1 punct

Problema 3. (a) Să se afle numărul format din ultimile patru cifre ale numărului

x = 22018 + 15 · 22014 + 22012 + 23 + 22 + 2.

(b) Să se arate că 52014 < 24700 .

Soluţie
(a) x = 22012 · 125 + 14 ................................................................... 1 punct
x = 22011 · 1000 + 14 = .....2014 ...................................................... 2 puncte
Numărul căutat este 2014 .............................................................. 1 punct
(b) 52014 = 5 · 52013 = 5 · (53 )671 = 5 · 125671 .................................... 1 punct
52014 < 5 · 128671 = 5 · 24697 ............................................................. 1 punct
< 8 · 24697 = 24700 ............................................................................ 1 punct

Problema 4. (a) Dacă a, b dau la ı̂mpărţirea cu 3 resturile 1, respectiv 2, să se arate

că a + b este divizibil cu 3.
(b) Este adevărat că, oricare ar fi 6 numere naturale distincte ce au la descompunerea
ı̂n factori primi doar factorii 2 sau 5, există două dintre ele al căror produs este cub
perfect?

Soluţie
(a) a + b = 3x + 1 + 3y + 2 = 3(x + y + 1)
Deci a + b este divizibil cu 3 ........................................................................ 2 puncte
(b) NU! ........................................................................................................ 1 punct
Considerăm, de exemplu, numerele 10, 104 , 107 , 1010 , 1013 , 1016 . Produsul oricăror 2 nu
este cub perfect ........................................................................................... 4 puncte
 Concursul Interjudețean de Matematică "UNIREA"
Focșani, 22 februarie 2014

Clasa a VI-a

SOLUȚII

Subiectul 1. a) Arătați că numărul N  2014  abc6  bca7  cab8 este divizibil cu 185,
oricare ar fi a, b, c cifre nenule în baza 10.
b) Determinați cele mai mici trei numere naturale consecutive a căror sumă se termină în
2014.
***
Soluție. a) Folosind descompunerea în baza 10, avem:
N  2014  1000a  100b  10c  6   1000b  100c  10a  7   1000c  100a  10b  8  .

....................................................................................................................................................... 1p

Deducem că N  2035  1110   a  b  c  ....................................................................... 1p

și în final N  185  11  6a  6b  6c   N  185. ..................................................................... 1p

b) Suma a trei numere naturale consecutive este divizibilă cu 3. Într-adevăr, dacă



x  , atunci x   x  1   x  2   3  x  1  3. ......................................................................... 1p

Deoarece numărul 2014 nu este divizibil cu 3, cel mai mic număr natural care se termină
în 2014 este 22014. ...................................................................................................................... 1p
Rezolvând ecuația x   x  1   x  2   22014 obţinem x  7337. ...................... 1p

Numerele căutate sunt: 7337, 7338, 7339. ........................................................................ 1p

 Concursul Interjudețean de Matematică "UNIREA"
Focșani, 22 februarie 2014

Clasa a VI-a

SOLUȚII
Subiectul 2. Pentru n  * , se consideră
1 1 1 1
Sn     ...  și Tn  S1  S 2  S3  ...  S n .
1 2 2  3 3  4 n   n  1

a) Calculați S100 .

Sk
b) Determinați numărul perechilor  k , p  , k , p  * , astfel încât  2014.
Tp

Marius Damian, profesor, Brăila

Soluție. a) Pentru orice k  * avem:

1

 k  1  k  k  1  k  1  1 , ............................................................. 1p
k  k  1 k  k  1 k  k  1 k  k  1 k k  1

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 100
deci S100    ...       ...      . ............... 1p
1 2 2  3 100 101 1 2 2 3 100 101 1 101 101
k
b) Avem S k  ......................................................................................................... 1p
k 1
1 2 3 p 1
și Tp     ...   . ................................................................................................. 1p
2 3 4 p 1 p 1
Sk k
Atunci  2014    p  1  2014  k   p  1  2014   k  1 . ........................ 1p
Tp k 1

Astfel k 2014   k  1 și cum  k , k  1  1, avem k 2014 ........................................ 1p

În concluzie, k  D2014  1, 2,19,38,53,106,1007, 2014 , deci există 8 perechi k, p

care îndeplinesc cerințele problemei ........................................................................................... 1p
 Concursul Interjudețean de Matematică "UNIREA"
Focșani, 22 februarie 2014

Clasa a VI-a

SOLUȚII

Subiectul 3. Să se determine numerele naturale a, b, c, d și numerele naturale prime

consecutive p1  p2  p3  p4 , știind că:

a b c d
   și a 2  b 2  c 2  d 2  3132.
p1 p2 p3 p4
Gabriel Daniilescu, profesor, Brăila

a b c d
Soluție.     k , p1  p2  p3  p4 .
p1 p2 p3 p4

Din ap2  bp1  p1 ap2 și cum  p1 , p2   1  p1 a  k   

 a 2  b 2  c 2  d 2  k 2  p1  p2  p3  p4  . ................................................................................ 2p

3132  22  33  29  22  32  87
I. Dacă p1  5  p1 , p2 , p3 , p4  M 6  1  p12 , p22 , p32 , p42  M12  1 

 p12  p22  p32  p42  12n  4, n    k 2 12n  4   22  32  87  k 2  3n  1  32  87 

86
 k  3 și 3n  1  87  n   ........................................................................................... 1p
3
II. Dacă p1  3  p2  5, p3  7, p4  11  p12  p22  p32  p42  9  25  49  121  204 

32  29
 k 2  204  22  33  29  k 2  51  33  29  k 2 17  32  29  k 2   . ......................... 1p
17
III. Dacă p1  2  p2  3, p3  5, p4  7  p12  p22  p32  p42  4  9  25  49  87 

 k 2  87  22  32  87  k  6 și a  12, b  18, c  30, d  42. ............................................... 3p

 Concursul Interjudețean de Matematică "UNIREA"
Focșani, 22 februarie 2014

Clasa a VI-a

SOLUȚII
Subiectul 4. Se consideră unghiul MON cu măsura de 60 și punctele A, B astfel

încât O   AB  și punctele M, N sunt exterioare dreptei AB. Dacă OE este bisectoarea

unghiului AOM , iar OF este bisectoarea unghiului BON , calculați m  EOF  .

***
Soluție. Notăm m  MOE   m  EOA   a, m  NOF   m  FOB   b și

m  EOF   x. Analizăm patru cazuri:

I. Dacă A  Int  MON  , notând m  AON   c, avem x  a  b  c.

Atunci 2a  c  60 și 2b  c  180  2  a  b  c   240  a  b  c  120  x  120. ....... 2p

II. Dacă B  Int  MON  , notând m  BOM   c și urmând același raționament ca la I,

obținem x  120. ......................................................................................................................... 1p

III. Dacă A, B  Ext  MON  și punctele A, M se află în același semiplan determinat de

dreapta ON, atunci x  a  b  60. Cum 2a  2b  60  180 , avem a  b  60  x  60. ..... 2p

IV. Dacă A, B  Ext  MON  și punctele B, M se află în același semiplan determinat de

dreapta ON, atunci a  b  x  60 și a  b  x  180  2 x  120  x  60. .......................... 2p

În concluzie, m  EOF   60 ,120  .
 Concursul Interjudețean de Matematică "UNIREA"
Focșani, 31 ianuarie 2014
Clasa a VII-a
SOLUȚII

Subiectul 1. Să se determine abc și k  * știind că

ab bc ca
  .
2 5 k
Gabriel Daniilescu, profesor, Brăila

ab bc
Soluție.   5  ab  2  bc  5  10a  b   2  10b  c   50a  5b  20b  2c 
2 5
 50a  15b  2c  c  5  c  5. ................................................................................................... 2p
Relația devine 50a  15b  10  10a  3b  2  3b  2  10  b  6  10a  20  a  2. ............. 2p
Obținem abc  265 ................................................................................................................ 1p
26 65 52
și    k  2. .................................................................................................................. 2p
2 5 k
 Concursul Interjudețean de Matematică "UNIREA"
Focșani, 31 ianuarie 2014
Clasa a VII-a
SOLUȚII
 3 
Subiectul 2. Se dă mulțimea A   n  2  n   .
 4n  5 
a) Să se determine A  .
b) Să se determine cel mai mic element al mulțimii A.
Gabriel Daniilescu, profesor, Brăila

3 3
Soluție. a) Fie n   astfel încât n2    ,   *    n2 
4n  5 4n  5
9
   2  2 n  2  n  2  2 n  2    n  2    n  2  p 2 , p  . ............... 1p
4n  5
3 6 9 6
n2    n2 2     
4n  5 4n  5 4n  5 4n  5

 4n  5    4n  5  q 2 , q  . ............................................................................................... 1p

 4  p 2  2   5  q 2  4 p 2  q 2  3   2 p  q  2 p  q   3 

 2 p  q  1 și 2 p  q  3  p  q  1  n  2  1  n  1 .
Deci A    . .................................................................................................................... 2p
3
b) Notăm an  n  2  , n  0 și analizăm inegalitatea
4n  5
3 3 3 3
an 1  an  n  3   n2   n3  n2   
4n  9 4n  5 4n  5 4n  9

 n3  n2 
3  4n  9  4n  5 
4n  5  4n  9

n 3 n  2 3  4n  9  4n  5 
  
n3  n2 4n  5  4n  9 4n  9  4n  5  
 1 12
  
n3 n2 4n  5  4n  9 4n  9  4n  5  
 4n  5  4n  9  4n  9  4n  5   12  
n  3  n  2 (1) ................................................. 1p

 5
9
Pentru n  1, (1)  4n  5  4n  9  2  2n   2n    12
2 2
 n3  n2 . 

9
Dar n  1  4n  5  4n  9  2  9  13  2  3 26  3 16  12, 2n   n  3,
2
5
2n   n  2 și prin înmulțirea inegalităților, (1) este adevărată. ................................................... 1p
2
Pentru n  0, (1) devine

           
2
5 9 5  9  12 3 2  5 5 3  4 3 2  5 14  6 5  16 5  2 6 

 70  30 5  80  32 6  30 5  10  32 6, fals.

Deci an 1  an , n  1 și a1  a0  a1  3  1 este cel mai mic element din A. ................ 1p

 Concursul Interjudețean de Matematică "UNIREA"
Focșani, 31 ianuarie 2014
Clasa a VII-a
SOLUȚII
Subiectul 3. Se consideră triunghiul ascuțitunghic ABC cu m  B   45 , AD  BC și

CE  AB, unde D  BC și E  AB. Dacă F este mijlocul laturii  AC  , arătați că:

a) FE  FD;
b) EF  FD.
Al. Gabriel Mîrșanu, profesor, Iași

Soluție.

1
a)  DF  este mediană în ADC dreptunghic  DF  AC (1) ..................... 1p
2
1
 EF  este mediană în AEC dreptunghic  EF  AC (2) ....................................... 1p
2
Concluzia: FE  FD. ....................................................................................................... 1p
b) Din (1)  FDC isoscel cu FDC  FCD (3) ...................................... 0,5p
Din (2)  FAE isoscel cu FEA  FAE ......................................................... 0,5p
EFC este exterior pentru EFA  m  EFC   2  m  A  ....................................... 1p

Din (3)  m  DFC   1800  2  m  C  ...................................................................... 1p

m  EFD   m  EFC   m  DFC   2  m  A  +m  C    1800  2 1350  1800  900 ,

deci EF  FD. ................................................................................................................. 1p

 Concursul Interjudețean de Matematică "UNIREA"
Focșani, 1 februarie 2014
Clasa a VII-a
SOLUȚII
Subiectul 4. Pe latura  AC  a triunghiului ABC se consideră punctele M și N astfel încât

AM  3 cm, MN  4 cm, NC  5 cm, iar pe semidreptele  BM și  BN se iau punctele P,

BM BN 1
respectiv Q cu proprietatea   .
MP NQ 2
a) Să se demonstreze că triunghiurile ABQ și BCP au același centru de greutate.
b)Să se determine raportul ariilor triunghiurilor ABM și CNQ.

Gabriel Daniilescu, profesor, Brăila

Soluție.

BM BN 1 BM BN 1 MN 1
a)       BMN  BPQ cu  ............................................. 1p
MP NQ 2 BP BQ 3 PQ 3
 PQ  3MN  12 cm  PQ  AC.
În plus, MN  PQ  AC  PQ, deci ACPQ este paralelogram ....................................................... 1p

Notăm AQ  CP  O  O este mijlocul diagonalei  AQ  dar și al diagonalei CP  

  BO  mediană în triunghiul BAQ dar și în triunghiul BCP și cum centrul de greutate al unui

2 1
triunghi se află pe fiecare mediană la de vârf și de bază  centrele de greutate ale celor două
3 3
triunghiuri coincid. ............................................................................................................................. 2p
 BM  d  A, BM 
AABM 2 BM 1
b)    ................................................................................ 1p
AAPM PM  d  A, PM  PM 2
2
CN  d  Q, CN 
ACNQ 2 CN 5
   ................................................................................................ 1p
AAPM AM  d  P, AM  AM 3
2
1 1
A
AABM 2 APM 2 3
   . ............................................................................................................ 1p
ACNQ 5  A 5 10
APM
3 3
 Subiecte

Subiectul I
Să se afle numerele reale x, y, z știind că au loc simultan relațiile:
x + y + z = 2013, (1); x2 = yz, (2) și y2 = xz, (3).

Barem de corectură și de evaluare

Dacă x = 0 din (2) și (3) rezultă că y = 0 și z
, (4). (1p)
Din (1) și (4)  x = y = 0 și z = 2013, soluție. (1p)
* 2
Dacă x, y, z
 , din (2) și (3)  z = xy, (5). (1p)
2 2 2 2 2 2
Din (2), (3) și (5) rezultă x + y + z = xy + xz + yz  (x – y) + (x – z) + (y – z) = 0 
 x = y = z, (6). (2p)
Din (1) și (6) rezultă x = y = z = 671. (1p)
Prin urmare, (x, y, z)
{(0, 0, 2013), (671, 671, 671)}. (1p)

Altă abordare:
 x2 y

 x = yz  2 = x  x = y
2 3 3
x = y
Dacă x, y, z
*, atunci   y    (x, y, z)
{(m, m, m)},
 y 2
= xz  2  y 2
= xz  y = z
 y = xz
m
*.

Subiectul II
Se dă numărul A = (n – 5)(n – 2)(n + 2)(n – 4)(n – 3) – 1080.
Arătați că A se divide cu:
a) 12, oricare ar fi n
;
b) n – 7, oricare ar fi n
.

Barem de corectură și de evaluare

a) Numere întregi n – 5, n – 4, n – 3 și n – 2 sunt consecutive deci produsul lor se divide cu
3 și cu 4. (1p)
Cum (3, 4) = 1, rezultă că 12 divide produsul lor, oricare ar fi n
. (1p)

b) Varianta 1
A = [(n – 5)(n – 2)][(n – 4)(n – 3)](n + 2) – 1080 (1p)
A = (n2 – 7n + 10)(n2 – 7n + 12)(n + 2) – 1080 (1p)
A = [n(n – 7) + 10][n(n – 7) + 12](n + 2) – 1080 (1p)
A = Mn – 7 + 120[(n – 7) + 9] – 1080 (1p)
A = Mn – 7 + 1080 – 1080 = Mn – 7. (1p)
Varianta 2
A = (n – 5)(n – 4)(n – 3)(n – 2)[(n – 7) + 9] – 1080 (1p)
A = 9(n – 5)(n – 4)(n – 3)(n – 2) + Mn – 7 – 1080
A = 9(n – 5)(n – 4)(n – 3)(n – 7 + 5) + Mn – 7 – 1080 (1p)
A = 45(n – 5)(n – 4)(n – 3) + Mn – 7 – 1080
A = 45(n – 5)(n – 4)(n – 7 + 4) + Mn – 7 – 1080 (1p)
A = 45 · 4(n – 5)(n – 4) + Mn – 7 – 1080
A = 180(n – 5)(n – 7 + 3) + Mn – 7 – 1080
A = 540(n – 5) + Mn – 7 – 1080 (1p)
A = 540(n – 7 + 2) + Mn – 7 – 1080
A = 1080 + Mn – 7 – 1080
A = Mn – 7. (1p)

Subiectul III
În centrul O al pătratului ABCD cu latura de lungime a se consideră perpendiculara d pe
planul acestuia. Să se arate că:
a) Există cel puțin două puncte pe dreapta d situate la distanța a de punctul D.
b) Dacă E este unul din punctele determinate la a), atunci AE ⊥ CE.
c) Aflați distanța dintre dreptele AC și DE.
d) Dacă M este un punct mobil (variabil) pe segmentul (DE), determinați poziția punctului M
astfel încât aria triunghiului MAC să fie minimă. În acest caz aflați aria triunghiului MAC.

Barem de corectură și de evaluare

a) Fie E
d. În ∆DOE dreptunghic, dacă DE = a, d
a 2 a 2
cum OD = rezultă că OE = .
2 2 E
M
a 2 M0
Reciproc, dacă OE = , atunci DE = a. (1p) D C
2
Însă și punctul E' simetricul lui E față de O
satisface condiția dată, DE' = a. (1p) O
AC
b) În ∆AEC, OE este mediană și OE = , deci
2 A B
m(AEC) = 90°. (1p)
E’
c) Din AC ⊥ d, AC ⊥ BD și BD ∩ d = {O},
rezultă că AC ⊥ (ODE), deci AC ⊥ OM, oricare ar
fi M
DE. (1p)
Dacă OM0 ⊥ DE, atunci OM0 ⊥ AC și OM0 este perpendiculara comună a dreptelor AC și DE.
DE a
Distanța dintre dreptele AC și DE este OM0 = = . (1p)
2 2

d) Din AC ⊥ (ODE) și OM ⊂ (ODC) rezultă că AC ⊥ OM.

AC · MO
AMAC = = minimă dacă MO este minimă, adică M = M0. (1p)
2
a 1 a2 2
AAMC = a 2 · · = unități de arie. (1p)
2 2 4
Subiectul IV
Se dă ecuația xy + xz + xt = 31 · x31 .
a) Să se rezolve ecuația în mulțimea numerelor naturale.
b) Câte soluții are ecuația în mulțimea numerelor naturale dacă x ≠ y ≠ z ≠ t ≠ x și x + y + z + t = 10?

Barem de corectură și de evaluare

a) x = 0 implică y, z, t ∈ *, soluție.
x = 1 implică 3 = 31, contradicție! (1p)
Dacă x ≥ 2 ecuația fiind simetrică în y, z și t putem considera ordinea y ≤ z ≤ t și aceasta
este echivalentă cu: xy · (1 + xz – y + xt – y) = 31 · x31, (1). (1p)
Arătăm că dacă y < 31 sau y ≥ 32 se obțin contradicții! (1p)
31 z – 31 t – 31 31
Prin urmare, y = 31 și ecuația (1) este echivalentă cu: x · (1 + x +x ) = 31 · x 
z – 31 t – 31 z – 31 t–z z – 31
1+x +x = 31  x · (1 + x ) = 30, de unde x ∈ {1, 2, 3, 5, 6, 10, 15, 30}.
Analizând toate cazurile se obțin soluțiile: (x, y, z, t) ∈ {(29, 31, 31, 32); (3, 31, 32, 34);
(5, 31, 32, 33), (15, 31, 32, 32)}. (1p)
Prin urmare, ecuația din enunț are soluțiile: (x, y, z, t) ∈ {(0, m, n, p); (29, 31, 31, 32);
(29, 31, 32, 31); (29, 32, 31, 31); (3; 31; 32; 34); (3; 31; 34; 32); (3; 32; 31; 34); (3; 32; 34; 31);
(3; 34; 31; 32); (3; 34; 32; 31); (5; 31; 32; 33); (5; 31; 33; 32); (5; 32; 31; 33); (5; 32; 33; 31);
(5; 33; 31; 32); (5; 33; 32; 31); (15; 31; 32; 32); (15; 32; 31; 32); (15; 32; 32; 31)}, unde
m, n, p ∈ *.
b) Suma soluțiilor ecuației date este egală cu 10 numai dacă x = 0 și y, z, t ∈ *. Deci
y + z + t = 10. Însă 10 = 1 + 2 + 7 = 1 + 3 + 6 = 1 + 4 + 5 = 2 + 3 + 5. (1p)
Prin permutări circulare se obțin 4 · 6 = 24 de soluții. (1p)

Subiecte propuse de prof. Artur Bălăucă

 Concursul interjudeţean de matematică UNIREA 2014
Ediţia 12+1
Focşani, februarie 2014
Clasa a 9-a
SOLUŢII ŞI BAREME

Problema 1. (a) Câte pătrate perfecte conţine o progresie aritmetică infinită care
are primul termen 7 şi raţia 5 ?
(b) Fiind dată o progresie aritmetică infinită de numere naturale cu proprietatea că
unul dintre termeni este 225, să se demonstreze că progresia conţine o infinitate de
pătrate perfecte.

***

Soluţie
(a) ak = a1 + (k − 1)r = 7 + 5(k − 1) ........................................................... 1 punct
Deci ak este de forma 5k + 2 şi are ultima cifră 2 sau 7, deci nu este pătrat perfect
.................................................................................................................... 2 puncte
(b) Fie am = 225. Fie r raţia progresiei date. Atunci (15+kr)2 = 225+30kr +r2 k 2 =
am +r(30k+k 2 r) ......................................................................................... 2 puncte
= am + pk r = a1 + (m − 1)r + pk r = a1 + r(m + pk − 1) = am+pk , unde pk = 30k + k 2 r
...................................................................................................................... 1 punct
Deci (15 + kr)2 este termen al progresiei date, pentru orice k ∈ N ................ 1 punct

Problema 2. Fie M ⊂ (−1, 1) o mulţime cu n ≥ 2 numere reale. Arătaţi că

există o partiţie a lui M ı̂n două submulţimi M1 şi M2 astfel ı̂ncât dacă s1 este suma
elementelor lui M1 şi s2 este suma elementelor lui M2 , atunci |s1 − s2 | < 1.
(M1 şi M2 reprezintă o partiţie a lui M dacă aceste sunt disjuncte şi M1 ∪ M2 = M .
Se consideră că suma elementelor mulţimii vide este 0)

Cristi Săvescu
Soluţie
Vom demonstra rezultatul cerut prin metoda inducţiei matematice.
Cazul n = 2. M = {a, b}. Avem aici 2 cazuri:
(1) −1 < a ≤ b ≤ 0 sau 0 ≤ a ≤ b < 1. În fiecare dintre aceste cazuri |a − b| < 1 şi
deci putem alege M1 = {a} şi M2 = {b} ....................................................... 1 punct
(2) −1 < a ≤ 0 ≤ b < 1. Atunci alegem M1 = φ şi M2 = {a, b}. Suma elementelor
din M1 este 0 iar suma elementelor din M2 este a + b, iar −1 < a ≤ a + b ≤ b < 1
..................................................................................................................... 1 punct
Fie M = {a1 , a2 , ..., an }. Considerăm pasul de induţie Pn−1 adevărat, adică dacă
Mn−1 = {a1 , a2 , ..., an−1 } atunci există o partiţionare a acestei mulţimi ı̂n M(n−1),1 şi
M(n−1),2 având suma elementelor s(n−1),1 respectiv s(n−1),2 ........................... 1 punct
unde presupunem fără a restrâge generalitatea că s(n−1),1 > s(n−1),2 astfel ı̂ncât
s(n−1),1 −s(n−1),2 < 1 ..................................................................................... 1 punct
Considerăm separat cazurile xn ≥ 0 şi xn < 0 ............................................ 1 punct
Cazul 1. Termenul adiţional xn satisface 1 > xn ≥ 0. Atunci, alăturăm acest ter-
men mulţimii M(n−1),2 , şi atunci Mn,1 = M(n−1),1 şi Mn,2 = M(n−1),2 ∪ {xn }, iar
sn,1 − sn,2 = s(n−1),1 − (s(n−1),2 + xn ). Atunci sn,1 − sn,2 = s(n−1),1 − s(n−1),2 − xn <
s(n−1),1 −s(n−1),2 < 1 şi sn,1 −sn,2 = s(n−1),1 −s(n−1),2 −xn ≥ 0−xn > −1, adică cerinţa
pasului de inducţie (|sn,1 − sn,2 | < 1) ..................................................... 1 punct
Cazul 2. Termenul adiţional xn satisface −1 < xn ≤ 0. Atunci, alăturăm acest
termen mulţimii M(n−1),1 , şi atunci Mn,1 = M(n−1),1 ∪ {xn } şi Mn,2 = M(n−1),2 , iar
sn,1 − sn,2 = s(n−1),1 + xn − s(n−1),2 . Atunci sn,1 − sn,2 = s(n−1),1 + xn − s(n−1),2 ≤
s(n−1),1 −s(n−1),2 < 1 şi sn,1 −sn,2 = s(n−1),1 +xn −s(n−1),2 ≥ 0+xn > −1, adică cerinţa
pasului de inducţie (|sn,1 − sn,2 | < 1) ..................................................... 1 punct

Problema 3. Pe laturile [AB], [BC], [CD] şi [DA] ale unui patrulater convex ABCD
se consideră punctele M, N, P respectiv Q. Fie G1 , G2 , G3 şi G4 centrele de greutate
ale triunghiurilor AM Q, BN M, CN P respectiv DP Q.
Arătaţi că G1 G2 G3 G4 este paralelogram dacă şi numai dacă ABCD este paralelogram.

Dan Popoiu

Soluţie
Fie O un punct oarecare din plan. Atunci 3OG ~ 1 = OA ~ + OM ~ + OQ ~ şi 3OG ~ 3 =
OC~ + ON ~ + OP ~ ......................................................................................... 2 puncte
Atunci 3(OG1 + OG~ ~ 3 ) = OA ~ + OC ~ + OM ~ + ON ~ + OP ~ + OQ ~ ..................... 2 puncte
Analog 3(OG ~ 2 + OG ~ 4 ) = OB ~ + OD ~ + OM ~ + ON ~ + OP ~ + OQ ~ ..................... 1 punct
Atunci G1 G2 G3 G4 paralelogram dacă şi numai dacă OG ~ 1 + OG ~ 3 = OG ~ 2 + OG ~ 4 dacă
şi numai dacă OA ~ + OC ~ = OB ~ + OD ~ dacă şi numai dacă ABCD paralelogram
................................................................................................................... 2 puncte
Problema 4. Pe fiecare latură a unui poligon convex cu n laturi (n ≥ 3) se alege
câte un punct şi se duce din acest punct un vector perpendicular pe latură, ı̂ndreptat
spre exteriorul poligonului şi de lungime egală cu lungimea acestei laturi.
Arătaţi că suma tuturor acestori vectori este vectorul nul.

Dan Popoiu

Soluţie
Vom demonstra rezultatul prin inducţie dupa n........................................... 1 punct
Pentru n = 3 avem triunghiul ABC şi vectorii ~a, ~b, ~c perpedinculari pe BC, CA re-
spectiv AB. Fie BE ~ = ~a şi BD ~ = ~c şi BF ~ = BD ~ + BE ~ (1) ...................... 1 punct
Atunci BDF E este paralelogram, deci F \ EB = 1800 − EBD \ = ABC [ de unde
∆ABC ≡ ∆F EB ........................................................................................ 1 punct
Atunci BF = AC (2) şi EBF \ ≡ BCA, [ iar cum EB⊥BC, atunci BF ⊥AC (3)
..................................................................................................................... 1 punct
Din (1),(2) şi (3) avem ~a + ~b + ~c = 0 .......................................................... 1 punct
Presupunem relaţia adevărată pentru poligonul convex cu n laturi A1 A2 ...An , având
vectorii v~1 , v~2 , ..., v~n construiţi conform ipotezei. Atunci v~1 + v~2 + ... + vn−1 ~ = −v~n
.................................................................................................................... 1 punct
Considerăm vn+1 ~ , vn+2~ vectorii perpendiculari pe An An+1 , respectiv An+1 A1 . Atunci
vectorii vn+1 ~ , vn+2~ , −v~n respectă ipoteza pentru poligonul A1 An An+1 , deci vn+1 ~ +
~ − v~n = 0, adică v~1 + v~2 + ... + vn−1
vn+2 ~ + vn+1 ~ + vn+2 ~ = 0 ....................... 1 punct

Soluţie alternativă
Considerăm un punct oarecare O ı̂n plan şi construim vectorii OK ~ i , i = 1, 2, ..., n
~ i = v~i , i = 1, 2, ..., n, unde v~i , i = 1, 2, ..., n sunt vectorii din ipoteză.
astfel ı̂ncât OK
Rotim toţi aceşti vectori ı̂n sens trigonometric cu 900Pşi vom obţine vectorii ~
~ P ~ OPi .
Suma acestori vectori este un vector de modul egal cu OKi . Dar suma OPi are
~
termenii egali cu vectorii Ai Ai+1 , deci această suma este vectorul nul, de unde rezultă
concluzia ................................................................................................... 7 puncte
 Concursul interjudeţean de matematică UNIREA 2014
Ediţia 12+1
Focşani, februarie 2014
Clasa a 10-a
SOLUŢII ŞI BAREME

Problema 1. Demonstraţi că lg2 · lg3 · ...lg2014 < (lg1008)2013 .

***

Soluţie
√
2013
lg2 · lg3 · ... · lg2014 ≤ lg2+lg3+...+lg2014 ....................................................... 2 puncte
lg2+lg3+...+lg2014
√
2013
2013
= lg 2 · 3 · 4 · ... · 2014 ........................................................ 2 puncte
√2013
2013
2014·2015
−1
lg 2 · 3 · 4 · ... · 2014 ≤ lg 2013 2
= lg1008 .............................................. 2 puncte
Finalizare ......................................................................................................... 1 punct

Problema 2. O funcţie f : Q → Q are proprietatea P dacă verifică:

f (f (x) + y) = f (y) + x, ∀x, y ∈ Q.

(a) Demonstraţi că dacă f are proprietatea P , atunci f (f (x)) = x, ∀x ∈ Q.

(b) Determinaţi toate funcţiile care au proprietatea P .

Cristi Săvescu

Soluţie
(a) Observăm că ∀x, y ∈ Q avem f (f (f (x) + y)) = f (f (y) + x) = f (x) + y (1)
..................................................................................................................... 2 puncte
Considerăm a ∈ Q oarecare şi y = a − f (x). Atunci (1) devine f (f (a)) = a, iar cum a
a fost ales aleator, putem spune că f (f (x)) = x, ∀x ∈ Q (2) ........................ 1 punct
(b) Din (2) putem afirma că f este injectivă ı̂ntrucât f (a) = f (b) implică a =
f (f (a)) = f (f (b)) = b. Revenind ı̂n relaţia din ipoteză, observăm că pentru orice
x, y ∈ Q avem f (f (x) + f (y)) = f (f (y)) + x = x + y. Dar din (2) avem x + y =
f (f (x + y)), deci putem spune că f (f (x) + f (y)) = f (f (x + y)), iar cum f este injec-
tivă, obţinem f (x) + f (y) = f (x + y), ∀x, y ∈ Q (3) .................................... 1 punct
Observăm din (3) că f (0) = 0. Inductiv, folosind (3), se arată că pentru orice a ∈ Q+
avem f (ax) = af (x) (se tratează a = pq , p, q ∈ Z, p ≥ 0 şi inducţia se face după p).
Din (3) avem 0 = f (0) = f (−x + x) = f (−x) + f (x), deci f (−x) = −f (x), ∀x ∈ Q.
Atunci, f (qa) = qf (a), ∀a, q ∈ Q ................................................................. 1 punct
Fie A = {f (x) − x|x ∈ Q}. Cum f (0) = 0 putem spune că 0 ∈ A.
Dacă A = {0}, atunci obţinem o soluţie, şi anume funcţia f (x) = x, ∀x ∈ Q
...................................................................................................................... 1 punct
Dacă există k 6= 0, k ∈ A, fie x0 ∈ Q astfel ı̂ncât f (x0 ) − x0 = k. Revenind ı̂n relaţia
din ipoteză avem f (f (x) − x) = f (−x) + x = −f (x) + x, deci f (k) = −k. Cum orice
număr raţional q poate fi scris k · kq , unde kq ∈ Q, atunci f (q) = f ( kq ·k) = kq f (k) = −q.
Aşadar şi funcţia f (x) = −x, ∀x ∈ Q verifică ............................................... 1 punct
Deci soluţiile sunt f1 (x) = x, ∀x ∈ Q şi f2 (x) = −x, ∀x ∈ Q.

Problema 3. Fie ABCD un patrulater inscriptibil şi M, N, P, Q puncte pe laturile

[AB], [BC], [CD] respectiv [DA] astfel ı̂ncât

AM BN CP DQ
= = = .
MB NC PD QA
Demonstraţi că M N P Q este inscriptibil ı̂ntr-un cerc concentric cu cel ı̂n care este
ı̂nscris ABCD dacă şi numai dacă ABCD este pătrat.

***

Soluţie
Fie O centrul cercului circumscris lui ABCD originea planului complex şi R raza lui.
Notăm cu x afixul punctului X.
Dacă ABCD este pătrat, atunci b = ia, c = ib = −a, d = ic = −ia ............. 1 punct
Dacă notăm cu k valoarea comună a rapoartelor, atunci m = a+kb k+1
şi analoagele
...................................................................................................................... 1 punct
|m| = |a+kb|k+1
= |ia+kib|
k+1
= |n| = |−a−kb| k+1
= |p| = |−ia−ikb|
k+1
= |q|, deci M N P Q inscriptibil
ı̂ntr-un cerc centrat in O ................................................................................ 1 punct
Dacă M N P Q este inscriptibil ı̂ntr-un cerc centrat ı̂n O, atunci |m| = |n| = |p| = |q|,
2 bb+ab+ab 2 cc+bc+bc 2 dd+cd+cd
deci mm = nn = pp = qq, adică aa+k(k+1) 2 = bb+k(k+1) 2 = cc+k(k+1)2 =
dd+k2 aa+da+da
(k+1)2
, adică ab + ab = bc + bc = cd + cd = da + da = α, ı̂ntrucât aa = bb =
2
cc = dd = R pentru că A, B, C, D concentrice pe un cerc de centru O .... 2 puncte
Atunci |a − b|2 = (a − b)(a − b) = 2R2 − α. Analog |b − c|2 = |c − d|2 = |d − a|2 =
2R2 − α, deci ABCD este romb, iar cum acesta este inscriptibil, ABCD este pătrat
.................................................................................................................... 2 puncte
Problema 4. Spunem despre un disc ı̂nchis D din planul complex că este compact
dacă are raza nenulă şi pentru orice z1 , z2 ∈ D avem z1 z2 ∈ D.
(a) Fie D un disc compact. Dacă pentru orice z ∈ D există z1 , z2 ∈ D, z1 6= z2 astfel
ı̂ncât z = z1 z2 , arătaţi că D este discul unitate centrat ı̂n origine.
(b) Arătaţi că orice disc compact conţine ı̂n interiorul său originea.

Cristi Săvescu

Soluţie
(a) Fie M = max{|z| : z ∈ D} şi fie z0 ∈ D astfel ı̂ncât |z0 | = M . Atunci
z02 ∈ D şi |z02 | ≤ M , deci M 2 ≤ M , deci M ≤ 1. Atunci |z| ≤ 1, ∀z ∈ D, deci
D ⊆ C(O, 1) ∪ IntC(O, 1) ............................................................................ 1 punct
Fie z1 , z2 ∈ D astfel ı̂ncât z0 = z1 z2 . Cum M = |z0 | = |z1 ||z2 | ≤ M 2 atunci M ≥ 1,
ceea ce confruntat cu rezultatul de mai sus, implică M = 1 ......................... 1 punct
Atunci |z1 ||z2 | = 1. Cum |z1 | ≤ 1, |z2 | ≤ 1, obţinem că |z1 | = |z2 | = 1. Atunci D are
cel puţin 2 puncte de intersecţie cu cercul C(O, 1), iar cum D ⊆ C(O, 1)∪IntC(O, 1),
rezultă că D este centrat ı̂n O şi are raza 1 ................................................... 1 punct
Observaţie: În acest caz că z1 , z2 ∈ D implică |z1 z2 | ≤ 1, deci z1 z2 ∈ D şi pentru
z 6= 1 avem z = z · 1 şi 1 = i · (−i), deci D = C(O, 1) ∪ IntC(O, 1) satisface.
(b) Fie U = {arg(z) : z ∈ D} mulţimea argumentelor numerelor complexe din D
(reduse la intervalul [0, 2π)). Fie α1 , α2 ∈ U , cu α1 < α2 şi α2 − α1 < π şi zA , zB ∈ D
cu arg(zA ) = α1 , arg(zB ) = α2 . Atunci afirmăm că orice α0 ∈ (α1 , α2 ) este conţinut
in U . Întradevăr, dacă α0 ∈ (α1 , α2 ), există M ∈ [AB] astfel ı̂ncât arg(zM ) = α0
iar cum A, B ∈ D, atunci [AB] ⊂ D, deci M ∈ D, deci zM ∈ D şi deci α0 ∈ U
..................................................................................................................... 1 punct
Fie α ∈ [0, 2π) oarecare şi n ∈ N astfel ı̂ncât n > α22π −α1
. Atunci nα 2π
2
− nα 2π
1
> 1, deci
nα2 −α nα1 −α nα2 −α 1 −α
2π
− 2π > 1. Atunci există numărul natural k astfel ı̂ncât 2π > k > nα2π ,
2kπ+α 2kπ+α
adică α2 > n > α1 . Conform celor spuse mai sus, ne rezultă că n ∈ U ,
deci există z ∈ D cu arg(z) = 2kπ+α n
. Cum z n ∈ D şi arg(z n ) = 2kπ + α, atunci
2kπ +α ∈ U sau α ∈ U . Cum α a fost ales aleator, rezultă că U = [0, 2π) .. 2 puncte
Atunci, O trebuie să fie conţinut ı̂n interiorul lui D. Altfel, considerăm d dreapta
care trece prin O şi este perpedinculară pe OO1 , unde O1 este centrul lui D. Atunci,
dreapta d ı̂mparte planul ı̂n 2 semiplane, dintre care unul este disjunct cu Int(D),
iar oricare ar fi z ı̂n semiplanul determinat de d care nu include D avem z ∈ / D, ceea
ce ar implica existenţa unui interval [β, β + π) disjunct cu U , lucru care contrazice
cele demonstrate mai sus ................................................................................1 punct