Concursul naţional de matematică UNIREA 2016

Ediţia a 15-a
Focşani, Ianuarie 2016
Clasa a 6-a - BAREM

Problema 1. Să se determine numerele naturale de trei cifre abc scrise ı̂n baza 10
dacă dau câtul ac şi restul b la ı̂mpărţirea cu 9.

Arthur Bălăucă

Soluţie:
abc = 9ac + b ⇒ 10a + 9b = 8c, deci b este par (2p)
b = 0 ⇒ abc = 405 (1p)
b = 2 ⇒ abc = 326 (1p)
b = 4 ⇒ abc = 247 (1p)
b = 6 ⇒ abc = 168 (1p)
b = 8 nu avem soluţii. (1p)

Problema 2. O persoana are 10 bancnote de 3 UM şi 10 bancnote de 5 UM (unităţi

monetare). Câte sume pot fi plătite exact cu aceste bancnote ?

Gazeta Matematică

Soluţie:
Fie x suma pe care dorim să o plătim. Dacă x ∈ {1, 2, ..., 40} se poate scrie x = 3a+5b
atunci 80 − x = 3(10 − a) + 5(10 − b) se poate scrie. Clar, 80 lei se pot plăti (2p)
Nu se pot plăti sumele 1, 2, 4, 7 şi simetric 73, 76, 78, 79 (2p)
Pentru x ≤ 40, x poate avea formele 5c, 5c+1 = 5(c−1)+2·3, 5c+2 = 5(c−2)+3·4,
5c + 3 sau 5(c − 1) + 3 · 3. (3p)

Problema 3. Se consideră pe o dreaptă punctele A0 , A1 , A2 , ..., A2016 ı̂n ordine astfel

ı̂ncât A0 A1 = 1, A1 A2 = 2, ..., Ak−1 Ak = k, ..., A2015 A2016 = 2016.
(a) În ce segment Ap Ap+1 se află mijlocul segmentului A0 A2016 ?
(b) Determinaţi dacă există două segmente [Ap Ap+1 ], [Ak Ak+1 ], p < k ≤ 2015 cu
mijloacele M respectiv P astfel ı̂ncât A0 M = P A2016 .

Enache Pătraşcu şi Cornel Noană

Soluţie:
(a) Fie K mijlocul lui A0 A2016 . A0 A2016 = 1 + 2 + 3 + ... + 2016 = 2016·2017 2
, deci
A0 K = 2016·2017
4
. (1p)
Căutăm k maxim astfel ı̂ncât 1 + 2 + 3 + ... + k ≤ 2016·2017
4
, k = 1425. (2p)
(b) Căutăm k, p astfel ı̂ncât 1 + 2 + ... + k + 2 + 1 + 2 + ... + p + p+1
k+1
2
= A0 A2016 , adică
(k + 1)2 + (p + 1)2 = 2016 · 2017. Deci 7|(k + 1)2 + (p + 1)2 , de unde 7|(k + 1)2 , 7|(p + 1)2
deci 49|(k + 1)2 + (p + 1)2 = 2016 · 2017, fals. (4p)

Problema 4. Se dau n ≥ 3 unghiuri cu acelaşi vârf, dintre care unul are 1200 , cu
proprietatea că oricare două unghiuri dintre acestea au o latură comună şi dintre
toate unghiurile formate din bisectoarele lor, cel mai mic are 300 şi cel mai mare are
600 . Determinaţi unghiurile.

Cristi Săvescu

Soluţie:
Fie ∠AOB unghiul de 1200 . Dacă există un unghi care este aflat ı̂n exteriorul lui
∠AOB, să spunem ∠COA, atunci bisectoarea acestuia va forma cu bisectoarea lui
0
AOB un unghi de 120 +m(∠COA)
2
> 600 , fals. Deci toate unghiurile sunt ı̂n interiorul
lui ∠AOB. (*) (2p)
Din ipoteză deducem că există două unghiuri ı̂n interiorul lui ∠AOB ale căror bisec-
toare formează un unghi de 600 .
Cazul 1. Laturile comune acestor unghiuri cu ∠AOB coincid - să spunem că acestea
ar fi OA. Atunci unghiurile sunt ∠AOD şi ∠AOE cu m(∠AOD) > m(∠AOE), deci
bisectoarele lor formează 600 = m(∠AOD)−m(∠AOE)
2
, de unde rezultă că m(∠AOD) −
0 0
m(∠AOE) = 120 , deci m(∠AOD) > 120 , contradicţie cu (*). (1p)
Cazul 2. Laturile comune acestor unghiuri cu ∠AOB sunt AO respectiv BO. Fie
unghiurile notate cu AOD şi EOB.
Cazul 2.1. Dacă m(∠DOB) > m(∠EOB) atunci bisectoarele lor formează 600 =
0
m(∠AOD)+m(∠EOB)
2
+ m(∠DOE) = 120 −m(∠DOE)
2
+ m(∠DOE) = 600 + m(∠(DOE))
2
,
contradicţie.
Cazul 2.2. Dacă m(∠DOB) < m(∠EOB) atunci bisectoarele lor formează 600 =
m(∠AOD)+m(∠EOB) 0

2
− m(∠DOE) = 120 +m(∠DOE)
2
− m(∠DOE) = 600 − m(∠(DOE))
2
,
contradicţie.
Deci m(∠DOB) = m(∠EOB), deci unghiurile ale căror bisectoare formează un unghi
de 600 sunt ∠AOD şi ∠DOB. (2p)
Dacă m(∠AOD) 6= m(∠DOB), atunci bisectoarea unghiului mai mare dintre ele va
forma ı̂mpreună cu bisectoarea lui ∠AOB un unghi mai mic de 300 , contradicţie, deci
m(∠AOD) = m(∠DOB) = 600 . (1p)
Dacă ar mai exista un unghi ı̂nafara celor trei, distinct de acestea, atunci acesta ar tre-
bui să aibă o latură diferită de cele existente şi câte o latură comună cu fiecare unghi
existent, ceea ce implică faptul că cele trei unghiuri existente au o latură comună,
fals. Deci unghiurile sunt ∠AOB = 1200 , ∠AOD = ∠DOB = 600 . (1p)
 Concursul naţional de matematică UNIREA 2016
Ediţia a 15-a
Focşani, Ianuarie 2016
Clasa a 7-a - BAREM

Problema 1. (a) Arătaţi că 2016 nu poate fi scris ca sumă de două pătrate perfecte.
(b) Se poate scrie 2016 ca sumă de trei pătrate perfecte?

***

Soluţie:
a) (1p) Descompunem in factori primi 2016 = 25 · 7 · 9.
(1p) Presupunem prin reducere la absurd ca 2016 = a2 + b2 .
(2p) Un patrat perfect impartit la 7 da unul din resturile 0, 1, 2 sau 4. 7 divide
a2 + b2 doar daca 7 divide a2 si b2 .
(1p) Rezulta ca 7 divide a si b, prin urmare 49 divide 2016 si avem o contradictie.
b) (2p) 2016 = 24 · 126 = 24 (121 + 4 + 1) = 442 + 82 + 42 .

Problema 2. (a) Să se arate că există a, b numere naturale diferite pentru care
1 1 1
+ = .
a b 2016
(b) Să se arate că pentru orice n ∈ N∗ există a1 , a2 , ..., an numere naturale diferite
două câte două pentru care
1 1 1 1
+ + ... + = .
a1 a2 an 2016

Gazeta Matematică

Soluţie:
(a) a = 2018, b = 1008 · 2018 (2p)
(b) n = 1 ⇒ a1 = 2016 (1p)
n = 2 vezi (a) n ≥ 3 ⇒ 21 + 13 + 1
32
+ ... + 1
3n−2
+ 1
2·3n−2
= 1 (2p)
Finalizare (2p)

Problema 3. În triunghiul ABC avem AD⊥BC, D ∈ BC şi E mijlocul lui [BC].
Dacă AB = 2 · DE, arătaţi că m(B)
b = 2 · m(C).
b

***

Soluţie:
(1p) Consideram F mijlocul laturii AB.
(2p) In triunghiul dreptunghic ABD, F D este mediana deci jumatate din ipotenuza.
Avem F D = 21 AB = DE.
(2p) F\ DB este unghi exterior triunghiului
isoscel DF E si obtinem m(F \DB) = 2 · (F
\ ED).
(1p) Observam ca EF este linie mijlocie, deci m(F
\ ED) = m(C)b
(1p) Din triunghiul isoscel F BD, m(B)
b = m(F \ DB) = 2 · m(F
\ ED) = 2 · m(C).
b

Problema 4. Fie ABC un triunghi echilateral de latură 1 şi segmentele M Q||AB, RN ||BC
şi T P ||CA unde M, N ∈ (AC), P, Q ∈ (BC) şi R, T ∈ (AB) astfel ı̂nât M Q, RN şi
T P sunt concurente.
(a) Demonstraţi că AM + BR + CP = 1.
(b) Demonstraţi că triunghiul determinat de mijloacele segmentelor M Q, RN şi T P
este echilateral.

Enache Pătraşcu şi M. Asiminoaie

Soluţie:
(a) Se formează paralelograme ale căror laturi sunt AM, BR, CP şi se transpun pe
una dintre laturile triunghiului (3p).
(b) Se consideră G centrul triunghiului. Atunci mijloacele segmentelor M Q, RN şi
T P (X, Y, Z) sunt proiecţiile lui G pe acestea. (1p)
Fie K punctul de concurenţă al dreptelor M Q, RN şi T P şi O mijlocul lui GK. Atunci
OX = OY = OZ = GK 2
, ca mediane ı̂n triunghiurile dreptunghice GXK, GY K, GXK(2p).
Dar ∠XOY = ∠Y OZ = 1200 , de unde ∆XOY ≡ ∆Y OZ ≡ ∆ZOX de unde con-
cluzia. (1p)
 Concursul Interjudețean de Matematică "UNIREA"
Focșani, 2016
Clasa a VIII-a, SOLUȚII

Subiectul 1. Fie k   și ecuația x 2  4 y 4  9 z 8  2 xy  3 xz  6 yz  k .

a) Pentru k  3, să se rezolve ecuația în     .
b) Pentru k  2016, să se rezolve ecuația în     .
c) Să se determine k   astfel încât ecuația să aibă o singură soluție în     .
Gabriel Daniilescu, profesor, Brăila

Soluție. x 2  4 y 4  9 z 8  2 xy  3 xz  6 yz  k  x 2  4 y 4  9 z 8  2 xy  3 xz  6 yz  k 

 x 2  4 y 2  9 z 2  2 xy  3 xz  6 yz  4 y 4  4 y 2  9 z 8  9 z 2  k 


1
2
 2 x 2  8 y 2  18 z 2  4 xy  6 xz  12 yz   4 y 4  4 y 2  9 z 8  9 z 2  k 

x  2 y    x  3 z    2 y  3 z    4 y 2  y 2  1  9 z 2  z 6  1  k .
1
 
2 2 2

2 

a) Pentru k  3  4 y 2  y 2  1  3 și 9 z 2  z 6  1  3  y 2  y 2  1  și z 2  z 6  1  .
3 1
4 3
Dar y   și z    y 2  y 2  1  0 și z 2  z 6  1  0  y  0,1 și z  0,1 . În plus,

 x  2 y    x  3z    2 y  3z   6.
2 2 2

I. y  0, z  0  x 2  x 2  6  2 x 2  6  x 2  3  x   3  ;

II. y  0, z  1  x 2   x  3  9  6  x 2   x  3  3  0  ecuația nu are soluții;

2 2

III. y  1, z  0   x  2   x 2  4  6  x 2  4 x  4  x 2  4  6  0 
2

 2 x 2  4 x  2  0  2  x  1  0  x  1;
2

IV. y  1, z  1   x  2    x  3  1  6  x 2  4 x  4  x 2  6 x  9  5  0 
2 2

 2 x 2  10 x  8  0  x 2  5 x  4  0   x  1 x  4   0  x1  1, x2  4.

Deci  x, y, z   1,1, 0  , 1,1,1 ,  4,1,1.

b) Pentru k  2016, avem

x  2 y    x  3 z    2 y  3 z    4 y 2  y 2  1  9 z 2  z 6  1  2016  9 z 2  z 6  1  2016.
1

2 2 2

2 
 Dacă z 2  4  9 z 2  z 6  1  9  4   64  1  2268, fals!

 z 2  4  z  1, 0,1  9 z 2  z 6  1  0. Obținem

 x  2 y    x  3z    2 y  3z    4 y 2  y 2  1  2016 
1

2 2 2

2 

  x  2 y    x  3z    2 y  3z   8 y 2  y 2  1  4032 
2 2 2

  x  2 y    x  3z    2 y  3z   M 4 .
2 2 2

În general, a 2  M 4 sau a 2  M 4  1, a  , iar din a 2  b 2  c 2  M 4 

 a 2  M 4 , b 2  M 4 , c 2  M 4  a, b, c numere pare.

Deci x  2 y, x  3 z , 2 y  3 z nr. pare  z  0 și x nr. par x  2 x1 , x1  . Obținem

 2 x1  2 y    2 x1    2 y   8 y 2  y 2  1  4032 
2 2 2

 4  x1  y   4 x12  4 y 2  8 y 2  y 2  1  4032 
2

  x1  y   x12  y 2  2 y 2  y 2  1  1008.
2

Dar y 2  y 2  1 nr. par   x1  y   x12  y 2  M 4  x1 , y nr. pare  x1  2 x2 , y  2 y2 ,

2

x2 , y2    4  x2  y2   4 x22  4 y22  2  4 y22  4 y22  1  1008 

2

  x2  y2   x22  y22  2 y22  4 y22  1  252  2 y22  4 y22  1  252  y22  4 y22  1  126.
2

Dacă y22  9  y22  4 y22  1  9  35  315, fals  y22  9  y22  0,1, 4 .

1) Dacă y22  0  x22  x22  252  x22  126  x2   126  .

2) Dacă y22  1  y2  1   x2  1  x22  1  6  252   x2  1  x22  245 

2 2

 2 x22  2 x2  1  245  x22  x2  122  0 cu   489  x 2  .

3) Dacă

y22  4  y2  2   x2  2   x22  4  120  252   x2  2   x22  124  252 

2 2

 2 x22  4 x2  124  0  x22  2 x2  62  0 cu   4  4  62  4  63  x 2  .

Deci ecuația nu are soluții în     .

c) Se observă că dacă  x, y, z  este soluție a ecuației, atunci și   x,  y,  z  este soluție și

cum ecuația trebuie să aibă soluție unică   x, y, z     x,  y,  z   x  y  z  0  k  0.

 Reciproc, pentru k  0, ecuația devine

x  2 y    x  3 z    2 y  3 z    4 y 2  y 2  1  9 z 2  z 6  1  0.
1

2 2 2

2 

Dar 4 y 2  y 2  1  0, y   și z 2  z 6  1  0, z    x  2 y  3z și y 2  0,1 , z 2  0,1 .

3z nr. par  z nr. par  z  0  x  y  z  0 și ecuația are soluție unică. Deci k  0.

Subiectul 2. Se dă mulțimea
 a  2 a 1 a a 1 a  2 
A    a, b  a, b  , a, b  2, , , , ,  .
 b  2 b 1 b b 1 b  2 
Arătați că:
a) mulțimea A este nevidă;
b) pentru orice pereche  a, b   A, avem  a  b  60;

c) mulțimea A este infinită.

Marius Damian, profesor, Brăila

55 56 57 58 59
Soluție. a) Avem  57,3  A deoarece , , , , sunt numere naturale. Prin
5 4 3 2 1
urmare, A  .
a  2 a 1 a a 1 a  2
b) Deoarece în secvența , , , , sunt numai numere naturale și sunt
b  2 b 1 b b 1 b  2
ordonate strict crescător, deducem că diferența pozitivă dintre oricare doi termeni consecutivi din
secvență e ste număr natural. Avem astfel că
a 1 a  2 ab
      a  b   b  1 b  2   ,
b  1 b  2  b  1 b  2 

deci  a  b   b  1 și  a  b   b  2  .

Efectuând și celelalte diferențe între fracții, deducem că  a  b b,  a  b  b  1 și

 a  b  b  2  , adică a  b este divizibil cu 5 numere naturale consecutive.

Deoarece din 5 numere naturale consecutive, unul este divizibil cu 3, unul cu 4 și unul cu
5, rezultă că  a  b  60.

c) Pentru orice k  * avem  60k  3,3  A, deoarece

60k  5 60k  4 60k  3 60k  2 60k  1

 ,  ,  ,  ,  ,
5 4 3 2 1
deci mulțimea A este infinită.

Subiectul 3. Fie A, B, C , D patru puncte necoplanare astfel încât: AD  6 cm,

MA ND
BC  3 cm și M   AB  , N   CD  cu   2.
MB NC

Să se demonstreze că m BC  
, MN  m 
AD, MN . 
Iulian Danielescu, profesor, Brăila

Soluție. Construim NT  AD, NT  AD și NS  BC , NS  BC.

Avem ADNT , BCNS paralelograme cu AT  DC  BS adică A, T , B, S sunt coplanare.

Din AT  BS și secanta AB avem
  SBM
TAM  

  AMT BMS 
TM   SMB
,
AT DN AM  2 și TMA
   2 MS
BS CN MB 
deci T , M , S sunt coliniare.

În TNS : MT NT
  2, deci, prin reciproca teoremei bisectoarei, avem că  NM este
MS NS

 . În concluzie, BC
bisectoarea unghiului TNS 
, MN    
AD, MN . 
 Subiectul 4. Se consideră tetraedrul ABCD, punctele M , N , E , F mijloacele segmentelor

 BC  , CD  ,  AM  și respectiv  AN  , iar G este centrul de greutate al triunghiului BCD.

Demonstrați că planele  BEG  și  DFG  intersectează planul  ABD  după două drepte

paralele.
Marius Damian, profesor, Brăila

Soluție. Fie P mijlocul lui  BD  și Q intersecția dreptelor BE și AC.

Din teorema lui Menelaus aplicată în  AMC cu transversala B  E  Q, obținem

AQ 1
 , iar din reciproca teoremei lui Menelaus în  ACN avem că D, F , Q sunt coliniare.
QC 2

Prin urmare,  BEG    DFG   QG.

AQ 1 PG
Din   avem QG  AP.
QC 2 GC

Notăm  BEG    ABD   d1 ,  DFG    ABD   d 2 și avem:

QG  AP 
  d1  QG,
QG   BEG  , AP   ABD  

QG  AP 
  d 2  QG,
QG   DFG  , AP   ABD  

deci d1  d 2 .
 Concursul naţional de matematică UNIREA 2016
Ediţia a 15-a
Focşani, Ianuarie 2016
Clasa a 9-a - BAREM

Problema 1. Fie x, y, z, t > 0 astfel ı̂ncât x + y + z + t = 4. Demonstraţi că:

√ √ √ √
x y + y z + z t + t x ≤ 4.

Gabriel Mârşanu

Soluţie:
P √ P
xy
x y ≤ x y+1
P
2
= 2
+ 2. (4p)
( x+y+z+t )2
P
xy (x+z)(y+t)
2
= 2
≤ 2
2
= 2. (3p)
Soluţie alternativă:
2
P P 2P 2
Din CBS avem
P √ ( a i b ≤
P √ √ai
i ) bi (1p)
Rescriem x y= x xy (2p)
√ √ 2 ciclic
P ciclic
Deci ( x xy) ≤ 4(x + z)(y + t) (2p)
ciclic
Dar (xP+ z)(y + t) ≤ [ (x+z)+(y+t) ]2 = 4 (1p)
√ 2
Deci x y ≤ 4. (1p)
ciclic

Problema 2. Fie trei progresii artimetice neconstante infinte de numere naturale

şi A, B, respectiv C mulţimile termenilor acestora. Se ştie că A ∪ B ∪ C = N şi că
mulţimile N − (A ∪ B), N − (B ∪ C) şi N − (C ∪ A) sunt infinite.
(a) Dacă m ≤ n ≤ p sunt raţiile celor trei progresii, arătaţi că m ≥ 2 şi n ≥ 3.
(b) Arătaţi că A, B şi C sunt disjuncte două câte două.
(c) Determinaţi toate seturile de câte trei progresii care verifică condiţiile date.

Cristi Săvescu
Soluţie:
(a) Dacă m = 1, atunci progresia cu raţie m (să zicem A) va conţine toate numerele
naturale mai mari decât primul ei termen, deci N − A este finită, deci N − (A ∪ B)
este finită - contradicţie. Deci m ≥ 2. (1p)
Dacă n = 2, atunci m = 2. Dacă primii termeni ai lor au parităţi diferite, ele acoperă
toate numerele naturale mai mari ca cel mai mare prim termen al lor, deci N−(A∪B)
este finită - fals. (1p)
Dacă primii lor termeni au aceaşi paritate, atunci cea de-a treia progresie trebuie să
conţină toate numerele de paritate diferită, deci ar acoperi ı̂mpreună cu una dintre
primele două progresii tot N - fals. Deci n ≥ 3. (1p)
(b) Presupunem prin R.A. că A ∩ B 6= ∅. Considerăm x ∈ A ∩ B. Presupunem fără a
restrânge generalitatea că raţiile celor două progresii sunt a ≤ b. Dacă a ≥ 3, atunci
x + 1, x + 2 ∈
/ A şi x + 1, x + 2 ∈
/ B, deci x + 1, x + 2 ∈ C ⇒ c = 1 - contradicţie. Deci
a = 2. (1p)
Conform (a), b ≥ 3. Dacă b = 3, atunci x + 5, x + 7 ∈/ B şi x + 5, x + 7 ∈
/ A, deci
x + 5, x + 7 ∈ C ⇒ c = 2. Dar, conform (a), c ≥ 3 - contradicţie. (1p)
Dacă b ≥ 4 atunci x + 1, x + 3 ∈
/ A şi x + 1, x + 3 ∈
/ B, deci x + 1, x + 3 ∈ C ⇒ c = 2,
contradicţie cu (a). Deci A ∩ B = ∅. Analog B ∩ C = ∅, C ∩ A = ∅.(1p)
(c) Conform principiului cutiei, două dintre numerele 0, 1, 2, 3 aparţin aceleiaşi pro-
gresii (să zicem A).
Dacă A are raţia 3, atunci A = {3k|k ∈ N}. Presupunem f.r.g că 1 ∈ B. Atunci
b 6= 2 (altfel 3 ∈ B), deci b ≥ 3. Dacă b ≥ 4, atunci 2, 4 ∈ C ⇒ 6 ∈ C. Dar
6 ∈ A - contradicţie. Deci b = 3. Atunci B = {3k + 1|k ∈ N} şi 2, 5 ∈ C,
deci C = {3k + 2|k ∈ N}. Dacă A are raţia 2, atunci A = {2k|k ∈ N} sau
A = {2k + 1|k ∈ N}. Dacă A = {2k|k ∈ N}, atunci B ∪ C = {2k + 1|k ∈ N},
deci b, c sunt pare. Conform (a), b ≥ 4, c ≥ 4. Dacă b ≥ 6 din x ∈ B rezultă
x + 2, x + 4 ∈/ B, deci x + 2, x + 4 ∈ C ⇒ c = 2 - contradicţie, deci b = 4 şi analog
c = 4. Atunci B = {4k + 1|k ∈ N} şi C = {4k + 3|k ∈ N} sau invers. Cazul
A = {2k + 1|k ∈ N} conduce analog la B = {4k|k ∈ N} şi C = {4k + 2|k ∈ N} sau
invers. (1p)

Problema 3. Fie AA0 , BB 0 şi CC 0 ı̂nălţimile triunghiului ascuţitunghic ABC şi

HA , HB şi HC ortocentrele triunghiurilor AB 0 C 0 , BA0 C 0 respectiv CA0 B 0 .
(a) Arătaţi că triunghiurile HA HB HC şi A0 B 0 C 0 sunt congruente.
(b) Arătaţi că dreptele AHA , BHB şi CHC sunt concurente ı̂n centrul cercului cir-
cumscris triunghiului ABC.

Gabriel Mârşanu

Soluţie:
(a) Fie H ortocentrul triunghiului ABC şi OA , OB , OC centrele cercurilor circumscrise
triunghiurilor AB 0 C 0 , BA0 C 0 respectiv CA0 B 0 . Atunci OA , OB , OC sunt respectiv cen-
−−−−→ −→
trele segmentelelor [AH], [BH] şi [CH]. Deci OA OB = 21 AB şi similarele (1p)
−−−−→ −−→ −−−→ −−−→ −−−−→ −−−→ −−−→ −−−→
Din Sylvester OA HA = OA A + OA B 0 + OA C 0 ; HB OB = BOB + A0 OB + C 0 OB (1p)
−−−−→ −−−−→ −−→ −−−→ −−−→ −−−→
Adunând aceste relaţii şi OB OA obţinem HB HA = OA A + OA B 0 + OA C 0 + BOB +
−−0−→ −−0−→ −−−−→ −−→ −−−→0 −−−→ −−0−→ −− → −−−−→ −→ −−→
A OB + C OB + OB OA = OA A + OA B + BOB + A OB = A0 B 0 + 2OA OB + BA = A0 B 0 .
−−−−→ −−→
Analog HC HB = B 0 C 0 deci ∆HA HB HC ≡ ∆A0 B 0 C 0 . (2p)
(b) Dreptele AHA , BHB şi CHC sunt concurente ı̂ntr-un punct O0 ı̂ntrucât sunt per-
pendiculare pe antiparalele la laturile ∆ABC (1p)
Atunci ∠O0 AB = 900 − ∠AB 0 C = 900 − ∠ABC = 900 − ∠A0 B 0 C = ∠ACO0 , deci
O0 A = O0 C. Analog O0 A = O0 B, deci O0 e centrul cercului circumscris ∆ABC (2p).

Soluţie alternativă (a):

Avem A0 HC ||B 0 H şi B 0 HC ||A0 H deci A0 HB 0 HC paralelogram. Analog B 0 HC 0 HA
şi C 0 HA0 HB paralelograme, deci A0 HC ||HB 0 ||C 0 HA şi A0 HC = HB 0 = C 0 HA , deci
A0 HC HA C 0 paralelogram, de unde HA HC = A0 C 0 . Analog HA HB = A0 B 0 şi HB HC =
B 0 C 0 , de unde concluzia. (4p)

Problema 4. Fie ABCDE pentagon regulat de centru O. Pentru fiecare latură a

sa considerăm câte un segment paralel cu aceasta ce are capetele pe cele două laturi
adiacente. Se ştie că aceste cinci segmente sunt concurente ı̂ntr-un punct P care le
ı̂mparte pe fiecare ı̂n câte două subsegmente ale căror lungimi au diferenţa cu cel
mult 1. Demonstraţi că OP ≤ 1.

Cristi Săvescu

Soluţie:
Fie A1 B1 ||AB, B2 C1 ||BC, C2 D1 ||CD, D2 E1 ||DE, E2 A2 ||EA unde A2 , B2 ∈ [AB], B1 , C2 ∈
[BC], C1 , D2 ∈ [CD], D1 , E2 ∈ [DE], A1 , E1 ∈ [AE].
−−→ −−→
Atunci, din ipoteză |P A1 + P B1 | ≤ 1 şi similarele (3p).
−−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→
Deci |(P A1 + P B1 )+(P B2 + P C1 )+...+(P A2 + P E2 )| ≤ |P A1 + P B1 |+... ≤ 5.(1)(1p)
−−→ −−→ −→
Dar P A1 + P A2 = P A şi analoagele (1p), deci
X −−→ X −−→ −−→ X −→ −→ −→ −−→ −−→ −→
PX = P A1 +P A2 = P A = 5P O+(OA+OB+...+OE) = 5P O(2).(1p)
X∈{A1 ,A2 ,...,E2 } ciclic ciclic

−→
Din (1) şi (2) |5P O| ≤ 5, deci P O ≤ 1.(1p)
 Concursul naţional de matematică UNIREA 2016
Ediţia a 15-a
Focşani, Ianuarie 2016
Clasa a 10-a - BAREM

Problema 1. Să se rezolve ı̂n R ecuaţia

2 −3
x · 3x − 3x+1 + x2 · 3x = x2 + x − 3.

Gazeta Matematică

Soluţie:
Fie a = x2 − 3. Atunci x(3a − 1) + a(3x − 1) = 0. (1p)
Se observă că a = 0 sau x = 0 (2p)
Dacă a 6= 0, x 6= 0 atunci 3xx−1 = − 3aa−1 care nu are soluţii (3p)
√ √ √
Finalizare, a = 0 ⇒ x = ± 3, deci soluţiile sunt {− 3, 0, 3} (1p)

Problema 2. Determinaţi funcţiile f : R → R cu proprietatea că

f (x2 + yf (y)) = xf (x) + y 2 , ∀x, y ∈ R.

Cristi Săvescu

Soluţie:
Pentru x = 0 avem f (yf (y)) = y 2 , ∀y ∈ R (1), ı̂n particular f (0) = 0. (1p)
Pentru y = 0 avem f (x2 ) = xf (x), ∀x ∈ R (2).
Atunci f (f (x2 )) = x2 , ∀x ∈ R ⇒ f (f (x)) = x, ∀x ≥ 0 (3). (1p)
Din (2) rezultă că xf (x) = f (x2 ) = f ((−x)2 ) = −xf (−x) ⇒f (0)=0 f (−x) = −f (x), ∀x ∈
R. Atunci, conform (3), pentru orice x < 0 avem f (f (−x)) = −x ⇒ f (−f (x)) =
−x ⇒ f (f (x)) = x. Deci f (f (x)) = x, ∀x ∈ R, deci f este injectivă. (2p)
Înlocuind ı̂n relaţia din ipoteză x cu f (x) avem f (f 2 (x)+yf (y)) = f (x)f (f (x))+y 2 =
xf (x) + y 2 = f (x2 + yf (y)) ⇒ f 2 (x) = x2 , deci f (x) ∈ {x, −x}, ∀x ∈ R. (1p)
Dacă există x, y ∈ R∗ cu f (x) = x şi f (y) = −y, atunci f (x2 − y 2 ) = x2 + y 2 deci
x2 − y 2 = x2 + y 2 sau y 2 − x2 = x2 + y 2 , deci x = 0 sau y = 0 - contradicţie.
Deci f (x) = x, ∀x ∈ R sau f (x) = −x, ∀x ∈ R. Observăm că ambele funcţii
verifică.(2p)

Problema 3. (a) Dacă a, b, c > 1 şi a ≥ b, arătaţi că

loga c ≤ lobb c.

(b) Dacă x, y, z ≥ 2, arătaţi că

3
logx+y z + logy+z x + logz+x y ≥ .
2

***

(a) loga c ≤ logb c (1p) ⇒ logc a ≤ logb c(1p)

(b) x, y ≥ 2 ⇒ (x − 2)(y − 2) ≥ 0 ⇒ xy ≥ P 2(x + y) − 4 ≥ x + y (1p)
Atunci logx+y z ≥ logxy z şi analoagele deci logx+y z ≥ logxy z(2p). Finalizare (2p).

Problema 4. Se consideră un pentagon convex ce are toate unghiurile egale cu pro-

prietatea că lungimile laturilor acestuia pot fi aranjate astfel ı̂ncât să fie ı̂n progresie
aritmetică. Demonstraţi că pentagonul este regulat.

Cristi Săvescu

Soluţie:
Presupunem că progresia formată de laturile pentagonului are raţia r 6= 0. Aşezăm
pentagonul astfel ı̂ncât dacă notăm cu a, b, c, d, e afixele vârfurilor acestuia, atunci
e = 0 iar a = l, unde l este lungimea celei mai mici laturi a acestuia - adică ı̂l
”culcăm” pe cea mai mică latură a sa pe (Ox. (1p)
Fie  = cos 2π
5
+isin 2π
5
. Atunci b = a+(l+xr), c = b+2 (l+yr), d = c+3 (l+zr), e =
d + 4 (l + wr), unde {x, y, z, w} = {1, 2, 3, 4} (3p), deci

0 = l+(l+xr)+2 (l+yr)+3 (l+zr)+4 (l+wr) = l(1++2 +3 +4 )+r(x+y2 +z3 +w4 ).(1p)
5 −1
Dar 1 +  + 2 + 3 + 4 = −1
= 0, deci x + y2 + z3 + w4 = 0 ⇒ |x + y| = |z + w|.
Asta conduce la (x + ycos 2π
5
)2 + (ysin 2π
5
)2 = (z + wcos 2π
5
)2 + (wsin 2π
5
)2 ⇒ x2 + y 2 +
2xycos 2π
5
= z 2 +w2 +2zwcos 2π5
iar cum cos 2π
5
∈ R − Q, rezultă că x2 +y 2 = z 2 +w2 şi
2xy = 2zw, deci x + y = z + w şi |x − y| = |z − w|, deci {x, y} = {z, w}, contradicţie.
Aşadar r = 0, deci pentagonul este regulat. (2p)