Concursul interjudeţean de Matematică „UNIREA“,

Focşani, 30 ianuarie 2015

Clasa a V-a
Subiectul I
Fie a, b, c, d patru numere naturale astfel încât a = b · c + d.
Demonstrați că restul împărțirii lui a lui b este egal cu restul împărțirii lui d la b.
Justificați!
(G.M. 11/2014, Ion Voicu)

Barem de corectură și de evaluare

Din oficiu (1p)
Conform teoremei împărțirii cu rest avem relațiile:
a = bm + r1, unde 0 ≤ r1 < b și d = bn + r2, unde 0 ≤ r2 < b. (1p)
Înlocuind în relația dată a = bc + d se obține: bm + r1 = bc + bn + r2, de unde
b(m – c – n) = r2 – r1 (1) sau r1 – r2 = b(c + n – m), (2). (2p)
Presupunem că r1 ≠ r2.
Dacă r2 > r1, din (1) rezultă b / r2 – r1. Însă r1 < b și r2 < b implică r2 – r1 < b, absurd. (1p)
Dacă r1 > r2, din (2) rezultă b / r1 – r2. Însă r1 – r2 < b, absurd. (1p)
Prin urmare, r1 = r2. (1p)

Subiectul II
La Olimpiada de la Atlanta (S.U.A.) proba de atletism pe distanța de 100 m a necesitat
31 de curse: 30 în calificări și finala. Se știe că la fiecare cursă au participat 8 atleți, dintre
care primii patru s-au calificat în faza următoare.
Aflați numărul sportivilor care au participat la această probă. Justificați!

Barem de corectură și de evaluare

Din oficiu (1p)
Putem realiza următorul tabel:
Finala Semifinala Sferturi Optimi Calificări Total
Numărul
1 2 4 8 16 31
de curse
Participanți 8 16 32 64 128 128
1p 1p 1p 1p 1p

Au participat la proba de 100 m – 128 de sportivi. (1p)

 Subiectul III
Determinați n ∈  știind că suma cifrelor lui 5n este 8. Justificați!
(Cătălin Budeanu)

Barem de corectură și de evaluare

Din oficiu (1p)
n
Pentru n ≥ 2 ultimele două cifre ale numărului 5 sunt 2 și 5 în această ordine. (1p)
3
Remarcăm faptul că 5 = 125 este soluție a problemei. (1p)
Presupunem că ar exista un număr natural n > 3 care să fie soluție a problemei, atunci 5n ar

25 , unde k ∈ *.
trebui să fie de forma 100...0 (1p)
k cifre
n
Cum 100...0
= 5 , fals deoarece 5  400...01

25 = 25 · 400...01
. (2p)
k cifre k –1 cifre k –1 cifre

Prin urmare, n = 3 este singura soluție a problemei. (1p)

Subiectul IV
Ionuț și Vasilică locuiesc în vile situate de aceeași parte a unei străzi din Focșani, iar
toate vilele situate de acea parte a străzii sunt numerotate cu numere naturale pare. Se știe că
vila lui Ionuț este numerotată cu numărul natural n, iar vila lui Vasilică cu numărul natural
8n. Între vilele lui Vasilică și Ionuț există exact 69 de vile, iar vila Lenuței este situată astfel
încât numărul de vile situate de la ea până la vila lui Vasilică este egal cu triplul numărului
de vile situate de la ea până la vila lui Ionuț.
Aflați:
a) numărul natural n;
b) la ce număr locuiește Vasilică și Lenuța?
c) suma numerelor scrise pe cele 69 de plăcuțe situate pe porțile vilelor situate între vilele
lui Ionuț și Vasilică? Justificați!
(Artur Bălăucă)

Barem de corectură și de evaluare

Din oficiu (1p)
a) Fie n = 2p, p ∈ *.
Avem 2p < 2p + 2 < 2p + 4 < …< 2p + 138 < 16p. (1p)
Deci 2p + 138 + 2 = 16p, de unde p = 10 și n = 20. (1p)
b) Vasilică locuiește la numărul 20 · 8 = 160. (1p)
De la vila Lenuței până la vila lui Ionuț sunt (69 – 1) : 4 = 17 vile, acestea sunt numerotate
cu numerele: 20 + 2 · 1, 20 + 2 · 2, ..., 20 + 2 · 17, adică cu numerele 22, 24, 26, ..., 54.
Deci vila Lenuței are numărul 56. (1p)
c) (20 + 2 · 1) + (20 + 2 · 2) + ... + (20 + 2 · 68) + (20 + 2 · 69) = (20 + 20 + 20 + .. + 20) +

69 termeni

+ 2(1 + 2 + ... + 69) = 69 · 20 + 2(69 · 70) : 2 = 69 · 20 + 69 · 70 = 69(20 + 70) = 69 · 90 =

= 6210. (2p)
 Concursul Interjudețean de Matematică "UNIREA"
Focșani, ianuarie 2015
Clasa a VII-a, SOLUȚII

 5 x p 
Subiectul 1. Se dă mulțimea A   x      . Să se determine toate
 xp p 
numerele naturale prime p de două cifre pentru care Card A  4.
Gabriel Daniilescu, profesor, Brăila

Soluție.
5 x p

5 x  p  xp p   5x  5 p px  px  p 2

xp p  x  p p  xp p x  p3

5 x  p 2  1  5 p  px
   px    px pătrat perfect  x  pk 2 , k   
x  p3

5 x p 5k p  p 5k  1
   .
xp p k pp p kp

5k  1 5k  1 5k  1
Avem  0 și  5  5k  1  5k  5 p  1  5 p adevărat, și cum  , rezultă
kp kp kp
5k  1
 1, 2,3, 4 .
kp
5k  1 p 1
1.  1  5k  1  k  p  4k  p  1  k1 
kp 4
5k  1 2 p 1
2.  2  5k  1  2k  2 p  3k  2 p  1  k2 
kp 3
5k  1 3 p 1
3.  3  5k  1  3k  3 p  2k  3 p  1  k3 
kp 2
5k  1
4.  4  5k  1  4k  4 p  k4  4 p  1
kp
Card A  4  k1 , k2 , k3 , k4 sunt patru numere naturale distincte.

3  4m  1  1
k1    p  4m  1, m    k3   6m  1  
2
2  4m  1  1 8m  1 8m  8  9 8  m  1
k2      3  m  3n  1  p  4  3n  1  1  12n  5,
3 3 3 3
n  . Dar p este număr natural prim de două cifre  p  17, 29, 41,53,89 .
 Concursul Interjudețean de Matematică "UNIREA"
Focșani, ianuarie 2015
Clasa a VII-a, SOLUȚII

Subiectul 2. Să se determine x, y, z  * care verifică egalitatea

x 2  2 y 2  2015  10 z.
Gabriel Daniilescu, profesor, Brăila

Soluție. Dacă x, y  *  x 2  M 5 sau x 2  M 5  1 sau x 2  M 5  4 și 2 y 2  M 5 sau

2 y 2  M 5  2 sau 2 y 2  M 5  3.

Cum z  *  2015  10 z  M 5 și singura posibilitate ca x 2  2 y 2  M 5 este x 2  M 5 și

2 y 2  M 5  x  M 5 și y  M 5  x  5a, y  5b, a, b  * . Ecuația devine

25a 2  2  25b 2  2015  10 z  2015  10 z  25  z  1.

Altfel, pentru z  2  10 z  25  2015  10 z nedivizibil cu 25.
Obținem
25a 2  2  25b 2  2025  a 2  2b 2  81   a, b    3, 6  ,  7, 4    x, y   15,30  ,  35, 20 .
 Concursul Interjudețean de Matematică "UNIREA"
Focșani, ianuarie 2015
Clasa a VII-a, SOLUȚII

Subiectul 3. Fie triunghiul echilateral ABC. Se consideră punctele D  AC cu

C   AD  și E  BC cu C   BE  , astfel încât  BD    DE  .

a) Demonstrați că  AD   CE  .

b) Știind că CD este parpendiculară pe DE și că aria triunghiului ABC este a  a  0 ,

calculați aria patrulaterului ABDE.
Gabriel Mîrșanu, profesor, Iași

Soluție. a)

Fie F   CE  astfel încât  CF    CD   m  DFE   120. (1)

DBE isoscel  DBC  DEF . (2)

(1) și (2)  BDC  EDF BDC EDF (U.L.U.) (3)
Din (3)   BC    EF  , de unde obținem EC  AD.

b) Din CD  DE  AB  BD, ABDF dreptunghi, iar F este mijlocul segmentului CE  .

Obținem S ABDF  4  a, iar cum AF este mediană în  ACE  S AFE  S ACF  a.

În final obținem S ABDE  6  a.

 Concursul Interjudețean de Matematică "UNIREA"
Focșani, ianuarie 2015
Clasa a VII-a, SOLUȚII

Subiectul 4. Se consideră triunghiul ABC și punctele E   AC  , F   AB  , M   EF 

astfel încât AF  CE și EM  MF .
1
Dacă aria  MBC    aria  ABC  , să se demonstreze că triunghiul ABC este isoscel.
2
Marius Damian, profesor, Brăila

MD
Soluție. Fie AM  BC   D și notăm  k  0.
AD

aria  MBD 
Atunci  k  aria  MBD   k  aria  ABD  și
aria  ABD 

aria  MCD 
 k  aria  MCD   k  aria  ACD  , deci
aria  ACD 

aria  MBC   aria  MBD   aria  MCD   k  aria  ABD   k  aria  ACD   k  aria  ABC  .

1 1
Cum din ipoteză avem aria  MBC    aria  ABC  , obținem k  , deci AM  MD.
2 2
Din AM  MD și EM  MF rezultă că AEDF este paralelogram, deci AF  DE  CE
și AF  DE. Prin urmare, triunghiul EDC este isoscel cu EDC  ECD și cum AF  DE
implică ABC  EDC (corespondente), obținem ABC  ACB, deci triunghiul ABC este
isoscel.
 Concursul interjudeţean de matematică UNIREA 2015
Ediţia a 14-a
Focşani, Ianuarie 2015
Clasa a 8-a

Problema 1. Determinaţi numerele naturale prime p şi q, p > q ştiind că

p(1 + 3pq) + q(1 − 3pq) = p3 − q 3 .

Cristina şi Mihai Vijdeluc

Soluţie
p + q = (p − 1)3 ......................................................................................... 3 puncte
p − q = x, atunci 2q = (x − 1)x(x + 1), deci 3|2q, deci q = 3 .................... 3 puncte
x = 2 deci p = 5 ........................................................................................ 1 punct

Problema 2. Fie a, b, c > 0. Să se arate că:

a
(a) 4a2 +bc
≤ 18 ( 1b + 1c );
1 1 1
(b) 4a2 +bc
+ 4b2 +ca
+ 4c2 +ab
≤ 14 ( a12 + 1
b2
+ 1
c2
).

Enache Pătraşcu

Soluţie
(a) 4a2a+bc ≤ b+c
8bc
⇔ 8abc ≤ 4a2 b+4a2 +bc2 .................................................. 2 puncte
⇔ b(2a − c)2 + a(2a − b)2 ≥ 0 .................................................................... 2 puncte
1 1 1 1 1
P 1
(b) 4a2 +bc ≤ 8 ( ab + ac ), deci S ≤ 4 ab
..................................................... 1 punct
P 1 P 1
Dar ab
≤ a2
, finalizare ...................................................................... 2 puncte

Problema 3. Fie trapezul ABCD cu AB||CD, AB = 8, BC = 12, CD = 4 şi

m(B̂) = 60◦ . Considerăm punctul R ∈ (CB) astfel ı̂ncât CR = 4 şi punctul E astfel
ı̂ncât EA⊥(ABC) şi EA = x.
(a) Dacă d(E, BC) = 8, să se afle x;
(b) Să se afle distanţa de la punctul D la planul (EAR).

***

Soluţie √
(a) Dacă T este piciorul perpendicularei din A pe BC, atunci AT = 4 3 .. 2 puncte
EA = 4 ........................................................................................................ 2 puncte
(b) d(D, (EAR)) = DR ................................................................................... 2 puncte
√
DR = 4 3 .......................................................................................................1 punct

Problema 4. Fie tetraedrul ABCD ı̂n care AB · CD = AD · BC şi AB 6= AD.

(a) Să se arate că bisectoarele unghiurilor ∠BAD, ∠BCD şi dreapta BD sunt con-
curente ı̂ntr-un punct S.
(b) Dacă punctele R ∈ (AB), T ∈ (AD), V ∈ (BC), P ∈ (CD) sunt alese astfel
ı̂ncât BR = T D şi BV = P D iar E, O, F sunt mijloacele segmentelor (RT ), (BD),
respectiv (V P ), arătaţi că planele (EOF ) şi (ASC) sunt paralele.

Enache Pătraşcu, Cornel Noană

Soluţie
SB AB SB CB
Fie AS bisectoarea unghiului BAD, atunci SD = AD ⇒ SD = CD ............ 1 punct
deci CS este bisectoarea lui BCD şi bisectoarele unghiurilor BAD, BCD şi BD sunt
concurente ı̂n S .......................................................................................... 2 puncte
(b) Fie N simetricul lui T faţă de O. ON = OD, OT = ON deci BN DT paralel-
ogram, deci BN ||AD, BN = AD. Deci EO este linie mijlocie ı̂n RT N , deic EO||RN ,
deci EO||AS. Analog EO||SC, deci (EOS)||(ASC) ..................................... 4 puncte
 Concursul interjudeţean de matematică UNIREA 2015
Ediţia a 14-a
Focşani, Ianuarie 2015
Clasa a 9-a

Problema 1. Se consideră o mulţime G ⊂ R care satisface simultan proprietăţile:

(i) 1 ∈ G; √
(ii) dacă x√∈ G atunci x + 2 ∈ G;
(iii) dacă x + 3 ∈ G atunci x + 4 ∈ G.
√
Arătaţi că 2015 ∈ G.

Lucian Dragomir

Soluţie √ √ √
1 ∈ G ⇒ 3 ∈ G ⇒ 4 ∈ G ⇒ 6 ∈ G ⇒ 7 ∈ G ⇒ 3 = 9 ∈ G ............... 3 puncte
Fie P (n) : 3n ∈ G, n ∈ N∗ . P (1) este deci adevărată. Arătăm că P (n) ⇒ P (n + 1)
.................................................................................................................... 2 puncte
√
Dacă
√ 3n ∈ G, atunci 3n + 2 ∈ G deci 3n+3 ∈ G, adică P (n+1). Deci 2013 ∈ G, deci
2015 ∈ G ................................................................................................. 3 puncte

Problema 2. (a) Fie x, y numere reale, x > y . Arătaţi că

x3 + x2 (y − 4) − x(y 2 − 4) ≥ y 3 − 4y 2 + 4y.

(b) Arătaţi că partea ı̂ntreagă a numărului S = 1 + 21 + 13 + ... + 1

128
este 5.

Enache Pătraşcu
Soluţie
(a) x3 + x2 (y − 4) − x(y 2 − 4) ≥ y 3 − 4y 2 + 4y ⇔ (x − y)(x + y − 2)2 ≥ 0, x ≥ y
.................................................................................................................... 3 puncte
(b) S = 1 + 12 + 13 + 14 + 15 + ( 16 + 17 + 81 ) + ( 19 + 10 1
+ 11 1
) + ... + ( 126 1
+ 127 1
+ 128 1
)<<
1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 1 1 1 1 1 1 1
1+ 2 + 3 + 4 + 5 +(1+ 2 + 3 +...+ 42 ) = 1+ 2 + 3 + 4 + 5 +( 6 + 7 + 8 )+...+( 39 + 40 + 41 )+ 42 <
3 3 3 3 1 1 1 1 1 1 1 1 1 4 4 3 3 3
< 1 + 2 + 3 + 4 + 5 + ( 6 + 7 + 8 ) + ( 9 + 10 + 11 ) + 12 + 13 + 12 < 1 + 2 + 3 + 4 + 5 + 12 < 6
.................................................................................................................... 2 puncte
S = 1 + 12 + 13 + 14 + 15 + 61 + ( 17 + 81 + 19 ) + ... + ( 124 1
+ 1251
+ 126 1
) + 127 1 1
+ 128 >
1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 1 1 1 1 1 1
> 1+ 2 + 3 + 4 + 5 + 6 +( 3 +...+ 42 ) = 1+ 2 + 3 + 4 + 5 + 6 +( 7 + 8 + 9 )+...+( 40 + 41 + 42 ) >
> 1+ 21 + 33 + 34 + 35 + 36 +( 17 + 18 + 19 )+( 10
1 1
+ 11 + 121 1
)+ 13 1
+ 14 > 1+ 21 + 33 + 43 + 35 + 36 +( 13 + 41 )+ 17 >
> 4+ 35 + 31 + 17 = 4+ 115 105
> 5 ......................................................................... 2 puncte

Problema 3. (a) Dacă ax2 + bx + c < 0, ∀x ≥ 2015, a 6= 0 arătaţi că a < 0.

(b) Fie (an )n≥0 , (bn )n≥0 şi (cn )n≥0 progresii aritmetice cu termenii pozitivi şi ecuaţiile

En : an x2 − 2bn x + cn = 0, n ∈ N.

Dacă M = {n ∈ N : En are soluţii reale} are 2015 elemente, arătaţi că 2015 ∈
/ M.

Cristi Săvescu

Soluţie
(a) 0 > ax2 + bx + c = a[(x + 2a ) + ( −∆
b 2
4a2
)] ................................................... 1 punct
Pentru x suficient de mare (x + 2a ) + ( −∆
b 2
4a2
) > 0, de unde a < 0 ................ 2 punct
(b) Fie ∆n = 4b2n − 4an cn discriminantul ecuaţiei En . Notând an = a0 + nr1 şi
analoagele, obţinem ∆n = 4(b20 + n2 r22 + 2nb0 r2 − a0 co − a0 nr3 − c0 nr1 − n2 r1 r3 ), adică
∆n = 4[n2 (r22 − r1 r3 ) + n(2b0 r2 − a0 r3 − c0 r1 ) + (b20 − a0 c0 )] ........................ 1 punct
Întrucât ecuaţiile En nu mai au soluţii reale de la un n ı̂ncolo (să zicem n0 ), ∆n < 0
pentru orice n ≥ n0 , atunci coeficientul lui n2 trebuie să fie negativ: r22 < r1 r3 .
Atunci cele 2015 valori ale lui n ∈ M sunt valorile lui n pentru care ∆n ≥ 0, iar cum
coeficientul lui n2 ı̂n 4[n2 (r22 − r1 r3 ) + n(2b0 r2 − a0 r3 − c0 r1 ) + (b20 − a0 c0 )] este negativ,
atunci numerele n ∈ M sunt numere consecutive cuprinse ı̂ntre soluţiile n1 < n2 ale
ecuaţiei 4[n2 (r22 − r1 r3 ) + n(2b0 r2 − a0 r3 − c0 r1 ) + (b20 − a0 c0 )] = 0 .............. 1 punct
De aici rezultă că n2 ≥ 0, altfel toate soluţiile acesteia ar fi negative.
Obervăm că raţiile progresiilor sunt numere pozitive, alftel, dacă de exemplu r1 < 0
atunci a[ a0 +1 ] = a0 + r1 [ a−r
0 +1
1
] ≤ a0 + r1 ( a−r
0 +1
1
) < 0, ceea ce contrazice faptul că toţi
−r1
termenii progresiilor sunt pozitivi.
b20 −a0 c0
Presupunând că b20 < a0 c0 , ne-ar rezulta că n1 n2 = r22 −r1 r3
> 0 şi n1 + n2 =
 √ p
− 2b0 r2r−a 0 r3 −c0 r1
2 −r r
1 3
. Dar a 0 r 3 + c 0 r 1 ≥ 2 a 0 c 0 r 1 r3 > 2 b20 r22 = 2b0 r2 , deci n1 + n2 =
2
− 2b0 r2r−a
2
0 r3 −c0 r1
< 0. De aici ar rezulta că n1 < n2 ≤ 0, deci M ar avea maxim un el-
2 −r1 r3
ement, contradicţie. .................................................................................... 1 punct
Atunci b20 ≥ a0 c0 , adică ∆0 ≥ 0, deci 0 ∈ M . Cum numerele M are elementele numere
consecutive, dacă 2015 ∈ M , atunci am avea {0, 1, 2, ..., 2015} ⊂ M , deci |M | ≥ 2016,
contradicţie ................................................................................................. 1 punct

Problema 4. Fie triunghiul ABC şi M un punct interior acestuia. Notăm cu

{S} = AM ∩ BC, {N } = BM ∩ AC, {P } = CM ∩ AB şi {O} = AM ∩ P N . Dacă
AM = 2M S şi SBSC
= x. Să se arate că:
−−→ 2x −→ −→ 2 −→
(a) AN = 3x+1 AC; AP = x+3 AB;
(b) Mijloacele segmentelor (AB), (AC) şi O sunt trei puncte coliniare.

Enache Pătraşcu

Soluţie
NA 2x −−→ 2x −→
(a) În triunghiul ASC, N − M − B, deci N C
= x+1 , deci AN = 3x+1 AC .. 2 puncte
PA 2 −→ 2 −→
În triunghiul ABS, P − M − C, deci P B = x+1 , deci AP = x+3 AB ............ 2 puncte
(b) ∆BN C, S − M − A ⇒ M MB
N
= 3x+1 2
, ∆BN P, M − O − A ⇒ ON OP
= 3x+1
x+3
= p. Atunci
−→ 1 − → p − −→ x+3 − → 3x+1 −−→ −→
AO = 1+p AP + 1+p AN = 4(x+1) AP + 4(x+1) AN = 12 AS, deci O este mijlocul lui (AS)
................................................................................................................... 3 puncte
 Concursul interjudeţean de matematică UNIREA 2015
Ediţia a 14-a
Focşani, Ianuarie 2015
Clasa a 10-a

z1 z2 z3
Problema 1. Fie z1 , z2 , z3 ∈ C astfel ı̂ncât |z1 | = |z2 | = |z3 | = 1 şi z2
+ z3
+ z1
= 1.
Arătaţi că: |z12016 + z22016 + z32016 | = 3.

Lucian Lazăr

Soluţie
Fie zz12 = cos θ + i sin θ şi zz23 = cos φ + i sin φ. Atunci zz31 = cos(−θ − φ) + isin(−θ − φ)
...................................................................................................................... 2 puncte
Pentru că suma acestor numere este 1 obţinem 0 = sin θ + sin φ − sin(θ + φ) =
2 sin θ+φ 2
cos θ−φ2
−2 sin θ+φ 2
cos θ+φ 2
= 2 sin θ+φ 2
(cos θ−φ 2
−cos θ+φ 2
) = 4 sin θ+φ 2
sin 2θ sin φ2 .
...................................................................................................................... 2 puncte
De aici rezultă că θ = 2kπ sau φ = 2kπ sau θ + φ = 2kπ, k ∈ Z, deci z1 = z2 sau
z2 = z3 sau z3 = z1 ....................................................................................... 1 punct
Dacă z1 = z2 , atunci zz31 + zz13 = 0 sau ( zz13 )2 = −1. Atunci zz31 = ±i, deci |z12016 + z22016 +
z32016 | = |z1 |2016 |2 + (±i)2016 | = 3 ................................................................ 2 puncte

Problema 2. Fie z1 , z2 , ..., zn ∈ C∗ , n ≥ 1 numere care au acelaşi modul. Arătaţi că:

n n
X X 1
| zk · | ≤ n2 .
k=1 k=1
zk

Cristi Săvescu

Soluţie
Scriem zk = m(cosak + isinak ), unde m este modulul comun al numerelor date şi
ak ∈ [0, 2π), k = 1, 2, ..., n ............................................................................. 1 punct
Observăm că zmk = cosak +isina
1
k
= cos(0)+isin(0)
cosak +isinak
= cos(−ak )+isin(−ak ) = cosak −isinak ,
∀k = 1, 2, ..., n .............................................................................................. 1 punct
n n n n
1 1
P P P P
Atunci A = zk · zk
= m (cosa k + isina k ) · m
zk (cosak − isinak ), adică
k=1 k=1 k=1 k=1
n n
cosak )2 + ( sinak )2 . Deci putem afirma că A este un număr real pozitiv şi
P P
A=(
k=1 k=1
|A| = A ...................................................................................................... 2 puncte
n n n
cosak )2 + ( sinak )2 = cosa2k + 2
P P P P
Mai departe A = ( cosai cosaj +
k=1 k=1 k=1 1≤i<j≤n
n
sina2k + 2 cos(ai − aj ) ≤ n + 2 n(n−1) = n2
P P P
sinai sinaj A = n + 2 2
k=1 1≤i<j≤n 1≤i<j≤n
.................................................................................................................... 3 puncte

Problema 3.
(a) Fie m ∈ N∗ . Câte soluţii are ı̂n N∗ inecuaţia: xm ≤ 2015? Dar mx ≤ 2015?
(b) Demonstraţi că pentru orice n ≥ 2 are loc identitatea
n n
X √
k
X
[ n] = [logk n].
k=2 k=2

Cristi Săvescu

Soluţie
√ √
(a) Dacă xm ≤ 2015, atunci
√ x ≤ m
2015, deci x ≤ [ m
2015]. Atunci numărul soluţiilor
m
acestei inecuaţii este [ 2015] ....................................................................... 1 punct
Analog, pentru cea de-a doua inecuaţie, numărul soluţiilor este [logm 2015] .. 1 punct
(b) Fie mulţimea Sn = {(a, b) ∈ {1, 2, ..., n}×{1, 2, ..., n} : ab ≤ n} ............. 2 puncte
Numărăm ı̂n două moduri cardinalul aceasteia:
x
Pnα ∈ {2, 3, ..., n}. Ecuaţia α ≤ n are [logα n] soluţii ı̂n {1, 2, ..., n}, deci S
(1) Fixăm
are n + k=2 [logk n] soluţii. √
β
(2) Fixăm
Pn √ β ∈ {2, 3, ..., n}. Ecuaţia x ≤ n are [ β
n] soluţii ı̂n {1, 2, ..., n}, deci S are
n + k=2 [ n] soluţii ................................................................................. 3 puncte
k

Problema 4. Fie funcţia f : R → R cu proprietatea că f (xf (y)) = yf (x), ∀x, y ∈ R.

(a) Arătaţi că f este impară.
(b) Determinaţi funcţia f ştiind că mulţimea A = {x ∈ R|f (x) = x} este finită.

Cristi Săvescu
Soluţie
(a) Pentru x = 0 obţinem f (0) = yf (0) pentru orice y, deci f (0) = 0 ......... 1 punct
Dacă f (1) = 0, atunci pentru y = 1 avem f (0) = f (x), pentru orice x, deci f ≡ 0
care este impară. Dacă f (1) 6= 0, atunci f (x) = f (y) implică f (f (x)) = f (f (y)) =
xf (1) = yf (1), deci x = y, deci f este injectivă. .......................................... 1 punct
Atunci f (xf (1)) = f (x) implică x = xf (1) pentru orice x, deci f (1) = 1.
Mai departe, f (f (y)) = yf (1) = y pentru orice y. Atunci f (f (x)f (y)) = yf (f (x)) =
xy, deci f (xy) = f (f (f (x)f (y))) = f (x)f (y). Deci f (−1)2 = f (1) = 1, iar cum
f (1) = 1 şi f este injectivă, atunci f (−1) = −1, iar f (−x) = f (−1)f (x) = −f (x)
pentru orice x ................................................................................................ 1 punct
(b) Dacă f ≡ 0, este clar că mulţimea punctelor fixe este {0}, deci finită.
Dacă ı̂nsă f 6= 0, conform celor arătate mai sus, avem f (xy) = f (x)f (y), pen-
tru orice x, y ∈ R. Fie A = {x ∈ R : f (x) = x}. Atunci {−1, 0, 1} ⊂ A
...................................................................................................................... 1 punct
Mai mult, dacă x ∈ A, atunci f (x2 ) = f 2 (x) = x2 şi inductiv f (xn ) = xn , pentru orice
n ≥ 1, deci x ∈ A implică xn ∈ A, iar cum A este finită rezultă că A ⊂ {−1, 0, 1}.
Întradevăr, dacă x ∈ A are modul diferit de 0 sau 1, atunci mulţimea {x, x2 , x3 , ...}
este infinită şi inclusă ı̂n A, deci A ar fi infinită, contradicţie. Deci A = {−1, 0, 1}
...................................................................................................................... 1 punct
În relaţia din ipoteză, pentru x = y avem f (xf (x)) = xf (x), ∀x ∈ R. Deci xf (x) este
punct fix pentru orice x ∈ R, deci xf (x) ∈ {−1, 0, 1} pentru orice x ∈ R ... 1 punct
Pentru x = 0, avem f (x) = 0 iar pentru x 6= 0 avem f (x) 6= 0 (din injectivitate),
√ 2 √
deci xf (x) ∈ {−1, 1}. Dacă x > 0, atunci xf (x) = xf ( x ) = xf 2 ( x) ≥ 0, deci
xf (x) = 1, adică f (x) = x1 . Pentru x < 0, avem −x > 0, deci f (−x) = −x 1
. Atunci,
1 1
din (a) avem f (−x) = −f (x) = − x , deci f (x) = x , ∀x 6= 0 ........................ 1 punct