SYLLABUS

SISTEME ADMINISTRATIVE COMPARATE

An II Semestrul II 2024-2025

Cadru didatic activități curs: Conf. univ. dr. Liviu Radu

Cadru didactic activități de seminar: Conf. univ. dr. Radu Bianca
Informaţii de contact: [Link]@[Link] sau [Link]@[Link]

Descrierea cursului:
Cursul urmǎrește sǎ familiarizeze studenții cu concepte, teorii, mecanisme și proceduri utilizate ȋn
diversele sisteme administrative, ȋn principal din statele cu regimuri democratice consolidate. Cursul va
fi prezentat ȋntr-o perspectivǎ comparatǎ, ȋn relație cu douǎ paradigme aflate la poluri opuse din punctul
de vedere al modului ȋn care sunt gȃndite instituțiile și procesele administrative, respectiv relațiile dintre
cetǎțean și structurile de putere publicǎ: paradigma birocraticǎ, respectiv paradigma capitalului social.
Aceste douǎ abordǎri sunt din registrul ideal, prin urmare, ȋn cadrul cursului vor fi prezentate și analizate
instituții, moduri de organizare și funcționare, mecanisme și proceduri existente ȋn practicǎ, fiind
studiate analogiile cu cele douǎ modele ideale sau modul ȋn care pot fi regȃndite utilizȃnd una din cele
douǎ abordǎri. La finalul cursului studenții vor putea sǎ identifice, sǎ analizeze și sǎ adapteze instituții,
mecanisme și proceduri administrative din țǎrile cu o ȋndelungatǎ experiențǎ ȋn domeniu ȋn procesele de
modernizare a administrației romȃnești.

Obiectivul general al cursului este de ajuta studenții să înțeleagă modul de funcţionare a diferite
sistemelor administrative, a procedurilor, mecanismelor şi practicilor administrative utilizate în
administraţiile statelor dezvoltate, analiza acestora şi explorarea posibilității adaptării lor în sistemul
administrativ din România.

Obiectivele specifice ale cursului:

 Cunoașterea metodelor de studiu comparat în științele sociale și în administrația publică.
 Cunoașterea principalelor paradigme și modele administrative care au funcționat de-a lungul istoriei;
 Cunoașterea principalelor caracteristici ale componentelor sistemelor administrative;
 Cunoașterea modului de interacțiune a instituțiilor administrative cu partenerii acestora;
 Cunoașterea modului de funcționare a instituțiilor și sistemelor administrative și capacitatea de a
identifica soluții pentru îmbunătățirea acestuia.

Tematica cursului:
Tema 1. Concepte introductive
Societate. Sistem politic. Politicǎ. Sistem administrativ. Putere. Autoritate. Legitimitate vs. legalitate.
Statul. Suveranitatea.
Bibliografie: Radu, Liviu, Sisteme administrative comparate. Suport de curs, pp. 4-10.

Tema 2. Definiții ale administrației publice

Definiții politice, legale și manageriale ale administrației publice
Bibliografie: Radu, Liviu, Sisteme administrative comparate. Suport de curs, pp. 11-14.

Tema 3. Evoluția sistemelor administrative

Rolul personalităților chrismatice. Formalizarea și rutinizare charismei. Evoluția sistemelor
administrative spre forme birocratice.
Bibliografie: Radu, Liviu, Sisteme administrative comparate. Suport de curs, pp. 15-32.

Tema 4. Paradigma managerială

Managementul Public. Noul Management Public. Critica Noului Management Public. Reinventarea
administrației publice
Bibliografie: Radu, Liviu, Sisteme administrative comparate. Suport de curs, pp. 33-48.

Tema 5. Paradigma minimei intervenţii a autorităţii publice. Capitalul social

Multiple utilizări ale conceptului de capital social. Posibile efecte negative ale capitalului social
Bibliografie: Radu, Liviu, Sisteme administrative comparate. Suport de curs, pp. 49-56.

Tema 6. Resursa umană din administraţia publică

Categorii de personal. Recrutarea și selecția personalului în administrația publică. Motivarea
funcționarilor publici. Problema reprezentativității funcționarilor. Pregătirea personalului în
administrația publică. Migrația funcționarilor publici. Categoria înalților funcționari publici
Bibliografie: Radu, Liviu, Sisteme administrative comparate. Suport de curs, pp. 57-73.

Tema 7. Probleme privind structura administrativă

Aspecte privind organizarea administrativă a statelor și a organizațiilor publice. Dinamica instituțională.
Hipertrofierea instituțională
Bibliografie: Radu, Liviu, Sisteme administrative comparate. Suport de curs, pp. 74-82.

Tema 8. Relațiile politico-administrative

Patologia relațiilor politico-administrative. Legitimitatea politicienilor. Legitimitatea funcționarilor.
Modele teoretice privind relațiilor politico-administrative. Puterea birocratică. Controlul asupra
birocrației. Elemente care influențează relațiilor politico-administrative
Bibliografie: Radu, Liviu, Sisteme administrative comparate. Suport de curs, pp. 83-102.

Tema 9. Parteneriatul public-privat în administrația publică. Parteneriatul cu organizațiilor non-

guvernamentale
Aspecte privind parteneriatul public privat. Funcţii ale Parteneriatul-Privat. Firmele Private ca Partener
Social. Avantaje şi dezavantaje operaţionale ale parteneriatului public – privat în furnizarea de servicii
publice. Utilizarea organizaţiilor neguvernamentale în administraţia publică
Bibliografie: Radu, Liviu, Sisteme administrative comparate. Suport de curs, pp. 103-115.

Tema 10. Comunicarea în interiorul instituțiilor publice și cu publicul

Comunicarea în instituțiile publice. Plasarea centrului de decizie. Bariere în calea comunicării.
Comunicarea instituțiilor administrative cu publicul.
Bibliografie: Radu, Liviu, Sisteme administrative comparate. Suport de curs, pp. 116-120.

Bibliografie generalǎ:
1. Alexandru, Ioan, Administrație publicǎ, Editura Lumina Lex, București, 2007.
2. Bouckaert, Gert și Pollit Christopher, Reforma managementului public, Editura Cartier, Chișinǎu,
2006.
3. Brǎileanu, Traian, Politica, Editura Albatros, București, 2003.
4. Chandler, John (eds.), Comparative public administration, ediția a 2-a, Londra: Routledge, 2014.
5. Cohal, Alexandru, Dobrincu, Dorin și Țurcănașu, George, Regionalizarea. Către un model de bună
guvernanță a României, Iași: Polirom, 2023.
6. Henry, Nicolas, Administrație publicǎ și afaceri publice, Editura Cartier, Chișinǎu, 2006.
7. Holzer, Marc, Rethinking Public Administration, Cheltenham, UK: Edward Elgar Publishing, 2023.
8. Kuhlmann, Sabine și Wollmann, Hellmut, Introduction to Comparative Public Administration.
Administrative Systems and Reforms in Europe, Cheltenham, UK: Edward Elgar, 2014.
9. Lander, Andreas, Keuffer, Nicolas, Baldersheim, Harald, Hlepas, Nikos, Swianiewicz, Pawel,
Steyvers, Kristof și Navarro, Carmen, Patterns of Local Autonomy in Europe, Palgrave Macmillan,
2019.
10. Lane, Frederick S., Probleme actuale de administraţie publică, Editura Epigraf, Chişinău, 2006.
11. Mette Kjaer, Anne, Guvernanţa, CA Publishing, 2010, pp.24-58.
12. Peters. Guy, Administrative Traditions. Understanding the Roots of Contemporary Administrative
Behavior, Oxford: Oxford University Press, 2023.
13. Shafritz, Jay M., Russell E. W., Introducing Public Administration, Longman, New York, 1997.
14. Simon, Herbert A., Thompson, Victor A., Smithburg, Donald W., Administraţia publică, Editura
Cartier, Chişinău, 2004.
15. Tanguy, Gildas și Eymeri-Douzans, Jean-Michel (eds.), Prefects, Governors and Commissioners.
Territorial Representatives of the State in Europe, Palgrave Macmillan, 2021.
16. Torfing, Jacob, Rethinking Public Governance, Cheltenham, UK: Edward Elgar Publishing, 2023.
17. Van der Meer, Frits, Raadschelders, Jos și Toonen, Theo, Comparative Civil Service Systems in the
21st Century, Palgrave Macmillan, 2015.

Bibliografie suplimentară:
1. Radu, L., „Elemente de istorie a administrației (2). Organizarea separațiilor. Reflecții pe marginea unui
eseu de Pierre Manent”, 2021, Revista Transilvană de Științe Administrative, vol. 49, nr. 2, pp. 83-101.
2. Radu, L., „Elemente de istorie a administrației publice (partea 1)”, 2020, Revista Transilvană de Științe
Administrative, vol. 47, nr. 2, pp. 85-96.
3. Radu, L., „Amalgamarea și asocierea unităților administrativ-teritoriale. O perspectivă comparată”, 2019,
Revista Transilvană de Științe Administrative, vol. 45, nr. 2, pp. 50-62.
4. Radu, B. și Radu, L., „Rolul Consilierilor Demnitarilor în România: Între Expertiză și Rol Politic”, 2019,
Revista Transilvană de Științe Administrative, vol. 44, no. 1, pp. 66-77.
5. Radu, L., Relațiile Politico-Administrative, Cluj-Napoca: Editura Accent, 2014.
6. Radu, L., „Originea și evoluția statului‟, 2009, Revista Transilvană de Științe Administrative, nr. 2(24), pp.
90-109.
7. Radu, L., „Influenta politicului in administratia publica. Studiu de caz pe Suedia, Germania, Danemarca si
Marea Britanie‟, 2008, Revista Transilvană de Știinte Administrative, no. 2(22), pp. 68-77.

Evaluarea activității studenților la acest curs va consta din:

70% examen
30% activitatea la seminar
Atenție! Pentru a intra în examen studenții trebuie să participe la cel puțin 75% din seminarii.
Evaluarea activității de seminar
Seminarul reprezintă 30% din nota finală la acest curs, adică 3 pct. din nota 10. Aceste puncte vor putea
fi obţinute pentru:
 10% Examen din teme discutate la seminar – Acest examen va avea loc aproximativ la mijlocul
semestrului.
 10% Lucrare - Dacă o lucrare este predată după termenul limită, lucrarea se consideră că este
predată cu întârziere şi notarea începe de la jumătate din punctajul aferent lucrării. Inclusiv
lucrările predate în sesiunea de restanţe sunt considerate ca fiind predate cu întârziere şi vor fi
depunctate. Cerințele pentru elaborarea lucrării vor fi anunțate pe parcursul semestrului, cu cel
puțin două săptămâni înainte de termenul de predare.
 10% Participare activă la seminarii – care se va acorda astfel:
2-3 participări active la seminar – 0,25 puncte
4-5 participări active la seminar – 0,5 punct
6-7 participări seminar -0,75 puncte
8 participări active la seminar sau mai multe – 1 punct

Examenul de restanţe: La nota de la examenul de restanţe se va ţine seama de punctajul de seminar,

adică de notele pentru cele două lucrări care trebuiau predate de-a lungul semestrului. Atenţie! Lucrarea
de la seminar poate să fie predată şi în sesiunea de restanţe, dar se va considera că este predată cu
întârziere şi va fi notată la maxim jumătate din punctajul aferent lucrării.

Examenul de mărire În sesiunea de restanţe studenţii care doresc pot să se prezinte la examen pentru a-
şi mări nota obţinută în examen. Nota la examenul de mărire este nota cea mai mare. La examenul de
mărire se va ține seama de punctajul de la seminar.

Studenții audienți au obligativitatea de a reface întreaga activitate de la curs și seminar. Pentru a intra în
examen, studenții audienți trebuie să participe la minim 75% din seminarii.