CAPITOLUL 2.

FUNCŢII LOGICE

CAPITOLUL 2. FUNCŢII LOGICE

2.1 AXIOMELE ŞI TEOREMELE ALGEBREI LOGICE

Algebra logică are la bază principiul dualităţii potrivit căruia toate axiomele şi
teoremele rămân valabile dacă se fac schimbările “+” cu “•” respectiv “0” cu “1”.
Semnul “+” reprezintă ADUNARE logică. Semnul “•” reprezintă ÎNMULŢIRE logică.
Conform principiului dualităţii fiecare axiomă şi teoremă are două forme.
AXIOMELE ALGEBREI LOGICE
1. ASOCIATIVITATEA: (A+B)+C = A+(B+C) = A+B+C (A•B)•C = A•(B•C) = A•B•C

2. COMUTATIVITATEA: A + B = B + A A•B=B•A

3. DISTRIBUTIVITATEA: A • (B+C) = A • B + A • C A + B • C = (A+B) • (A+C)

4. ELEMENT NEUTRU: A + 0 = 0 + A = A A•1=1•A=A

5. COMPLEMENTUL: A+ ̅=1 A • ̅=0

TEOREMELE ALGEBREI LOGICE

1. IDEMPOTENŢA
A + A + A + ........+ A = A A • A • A • ........• A = A
2. ELEMENTE NEUTRE
A+1=1 A•0=0
3. ABSORBŢIA
A+A•B=A A • (A + B) = A
4. ABSORBŢIA INVERSĂ
̅ ̅ ̅ ̅ ( ̅ + B) ̅
A+ ̅•B=A+B A • ( ̅ + B) = A • B
5. DUBLA NEGAŢIE (INVOLUŢIA)
̿=A
6. TEOREMELE LUI DE MORGAN
̅̅̅̅̅̅̅̅ = ̅ ̅ ̅̅̅̅̅̅̅̅ = ̅ ̅
̅̅̅̅̅̅̅̅
̅ ̅ ̅̅̅̅̅̅̅̅
̅ ̅
Pentru înţelegerea şi demonstrarea axiomelor, teoremelor sau a altor relaţii în
algebra logică se ţine cont de următoarele reguli:
A şi B pot fi înlocuite cu 0 sau 1. Dacă A = 0 atunci B = 1 şi invers
0•0=0 0+0=0 0•1=0 ̅=1
1•1=1 1+1=1 1•0=0 ̅ =0
32
 AUXILIAR ELECTRONICĂ DIGITALĂ
2.2 PREZENTAREA FUNCŢIILOR LOGICE

Algebra booleană operează pe o mulţime B = { x l x  {0,1} }.

În această mulţime se definesc 3 legi de compoziţie:
Complementarea ( inversarea logică, negarea , “NU”, „NOT”)
Disjuncţia ( suma logică, reuniunea , „SAU”, „OR” )
Conjuncţia ( produsul logic, intersecţia, „ŞI” , „AND”)
O funcţie f : Bn  B se numeşte funcţie booleană.
O funcţie booleană de n variabile y = f (x1, x2, x3,....xn) se caracterizează prin faptul
că atât variabilele cât şi funcţia nu pot lua decât două valori distincte 0 şi 1.
Din cele prezentate mai sus rezultă că în algebra booleană sunt trei funcţii
elementare:
Funcţia NU  (NOT)  NEGAŢIE
Funcţia SAU  (OR)  ADUNARE
Funcţia ŞI  (AND)  ÎNMULŢIRE
Prin combinarea celor trei funcţii logice elementare se mai obţin încă patru funcţii
logice:
Funcţia SAU – NU  (NOR)  NEGAREA SUMEI LOGICE
Funcţia ŞI – NU  (NAND)  NEGAREA PRODUSULUI LOGIC
Funcţia SAU – EXCLUSIV  (XOR)  SUMA MODULO 2
Funcţia SAU – EXCLUSIV - NU  (NXOR)  NEGARE SUMĂ MODULO 2

În tabelul 2.1 sunt prezentate funcţiile logice elementare utilizate în algebra logică.
Tabelul 2.1 – FUNCŢII LOGICE ELEMENTARE
Nr. Denumirea funcţiei Operaţia realizată Expresia
crt. logice funcţiei logice
1 NU (NOT) Inversare Y= ̅
2 SAU (OR) Sumă logică Y=A+B
3 ŞI (AND) Produs logic Y=A•B
4 SAU - NU (NOR) Negarea sumei logice Y = ̅̅̅̅̅̅̅̅
5 ŞI – NU (NAND) Negarea produsului logic Y = ̅̅̅̅̅̅̅̅
6 SAU - EXCLUSIV Sumă modulo 2
Y= ⨁
(XOR)
7 SAU - EXCLUSIV Negarea sumei modulo 2
Y = ̅̅̅̅̅̅̅̅̅
⨁
NEGAT (NXOR)

33
CAPITOLUL 2. FUNCŢII LOGICE

Funcţiile logice de bază prezentate mai sus se implementează (realizează) cu

ajutorul unor circuite fizice numite porţi logice.
Aceste dispozitive sunt prezentate în capitolul PORŢI LOGICE .

2.3 REPREZENTAREA FUNCŢIILOR LOGICE

Pentru reprezentarea funcţiilor se folosesc în mod curent 2 metode:

 Reprezentarea prin tabela de adevăr;
 Reprezentarea prin diagrame Veitch – Karnaugh.

2.3.1. REPREZENTAREA FUNCŢIILOR LOGICE PRIN TABELA DE ADEVĂR

TABELA DE ADEVĂR - stabileşte corespondenţa dintre valorile de adevăr ale

variabilelor de intrare şi valoarea de adevăr a funcţiei în fiecare punct al domeniului
de definiţie.
TABELUL DE ADEVĂR AL FUNCŢIEI NU (NOT)
A Y= ̅
0 1
1 0

TABELUL DE ADEVĂR
AL FUNCŢIEI SAU (OR)
A B Y=A+B
0 0 0
0 1 1
1 0 1
1 1 1

TABELUL DE ADEVĂR
AL FUNCŢIEI ŞI (AND)
A B Y=A•B
0 0 0
0 1 0
1 0 0
1 1 1

34
 AUXILIAR ELECTRONICĂ DIGITALĂ

TABELUL DE ADEVĂR
AL FUNCŢIEI SAU - NU (NOR)

A B Y = ̅̅̅̅̅̅̅̅
0 0 1
0 1 0
1 0 0
1 1 0

TABELUL DE ADEVĂR
AL FUNCŢIEI ŞI - NU (NAND)
A B Y = ̅̅̅̅̅̅̅̅
0 0 1
0 1 1
1 0 1
1 1 0

TABELUL DE ADEVĂR TABELUL DE ADEVĂR

AL FUNCŢIEI SAU-EXCLUSIV AL FUNCŢIEI SAU-EXCLUSIV- NEGAT
(XOR) (NXOR)

Y= ⨁ Y = ̅̅̅̅̅̅̅̅̅
⨁
A B A B
̅ ̅ ̅ ̅

0 0 0 0 0 1
0 1 1 0 1 0
1 0 1 1 0 0
1 1 0 1 1 1

35
CAPITOLUL 2. FUNCŢII LOGICE

2.3.2 REPREZENTAREA FUNCŢIILOR LOGICE PRIN DIAGRAME VEITCH –

KARNAUGH

Diagramele Veitch - Karnaugh se utilizează pentru minimizarea unei funcţii logice, în

scopul obţinerii unei expresii algebrice cât mai simple, care permite implementarea
unui circuit digital cu un număr minim de porţi logice.
Diagrama Karnaugh simplifică o funcţie logică cu mai multe intrări (maxim 8).
O diagramă Karnaugh este o reprezentare grafică a tabelului de adevăr
corespunzător unei funcţii logice. Diagrama unei funcţii logice cu n intrări, este un
tablou 2n celule, câte o celulă pentru fiecare combinaţie de intrare posibilă.
Liniile şi coloanele unei diagrame Karnaugh sunt etichetate astfel încât combinaţia de
intrare a oricărei celule să poată fi aflată cu uşurinţă din denumirea liniei şi coloanei
la intersecţia cărora se află celula respectivă.
În fiecare celulă a diagramei se scrie o valoare logică 0 sau 1 care reprezintă
valoarea de adevăr a funcţiei când variabilele de intrare au valorile coordonatelor
celulei respective.
În celula unei diagrame mai poate fi scris (cu dimensiuni mici) numărul
mintermenului corespunzător din tabelul de adevăr. Mintermenul reprezintă
valoarea zecimală a numărului binar format din biţii variabilelor de intrare (mai
simplu, reprezintă numărul de ordine al rândului din tabelul de adevăr cu precizarea
că numărătoarea începe de la 0.

a. Diagrama Karnaugh pentru o funcţie cu două variabile

B B B ̅ (𝟎)
A
̅
𝐁 B A 0 1
A 𝐁 B(1)
f(0, 0) f(0, 1)
̅, 𝐁
̅ 𝐟(𝐀 ̅ ) 𝐟(𝐀
̅ , 𝐁) ̅ (0)
𝐀 0 f(0, 0) f(0, 1) 𝐀 ̅, 𝑩
f(𝑨 ̅) f(𝑨̅ , 𝑩)

̅ ) 𝐟(𝐀, 𝐁) f(1, 0) f(1, 1)

A 𝐟(𝐀, 𝐁 1 f(1, 0) f(1, 1) A(1) ̅)
f(𝑨, 𝑩 f(𝑨, 𝑩)

Figura 2.1 Versiunea simplificată a unei diagrame Karnaugh cu 2 variabile

36
 AUXILIAR ELECTRONICĂ DIGITALĂ
Transformarea tabelului de adevăr a unei funcţii cu două variabile în diagramă
Karnaugh este prezentată în figura 2.2

Mintermen 𝐀 𝐁 𝒇 B
A ̅ (𝟎)
𝐁 B(1)
0 𝟎 𝟎 𝒂 0 1
̅ (0)
𝐀 𝒂 𝒃
1 𝟎 𝟏 𝒃
2 3
2 𝟏 𝟎 𝒄 A(1) 𝒄 𝒅
3 𝟏 𝟏 𝒅

Figura 2.2 Corespondenţa dintre tabela de adevăr şi diagrama Karnaugh

b. Diagrama Karnaugh pentru o funcţie cu trei variabile

𝐁𝐂 𝐁𝐂
𝐀 ̅ 𝐂̅
𝐁 ̅𝐂
𝐁 𝐁𝐂 𝐁𝐂̅ 𝐀 𝟎𝟎 𝟎𝟏 𝟏𝟏 𝟏𝟎
̅
𝐀 𝐟(𝐀 ̅ , 𝐂̅) 𝐟(𝐀
̅, 𝐁 ̅, 𝐁 ̅, 𝐁, 𝐂) 𝐟(𝐀
̅ , 𝐂) 𝐟(𝐀 ̅, 𝐁, 𝐂̅) 𝟎 𝐟(𝟎, 𝟎, 𝟎)𝐟(𝟎, 𝟎, 𝟏)𝐟(𝟎, 𝟏, 𝟏) 𝐟(𝟎, 𝟏, 𝟎)
̅ , 𝐂) 𝐟(𝐀, 𝐁, 𝐂) 𝐟(𝐀, 𝐁, 𝐂̅)
̅ , 𝐂̅) 𝐟(𝐀, 𝐁 𝟏 𝐟(𝟏, 𝟎, 𝟎)𝐟(𝟏, 𝟎, 𝟏) 𝐟(𝟏, 𝟏, 𝟏)𝐟(𝟏, 𝟏, 𝟎)
𝐀 𝐟(𝐀, 𝐁

Figura 2.3 Versiunea simplificată a unei diagrame Karnaugh cu 3 variabile

Transformarea tabelului de adevăr a unei funcţii cu trei variabile în diagramă

Karnaugh este prezentată în figura 2.4

Mintermen A B C f
0 0 0 0 a
1 0 0 1 b
2 0 1 0 c 𝐁𝐂 ̅ ̅
𝐀 𝐁𝐂(𝟎𝟎) 𝐁̅ 𝐂(𝟎𝟏) 𝐁𝐂(𝟏𝟏) 𝐁𝐂̅(𝟏𝟎)
3 0 1 1 d
𝐀̅ (𝟎) 0 1 3 2
4 1 0 0 e a b d c
𝑨(𝟏) 4 5 7 6 g
5 1 0 1 f e f h
6 1 1 0 g
7 1 1 1 h

Figura 2.4 Corespondenţa dintre tabela de adevăr şi diagrama Karnaugh

37
CAPITOLUL 2. FUNCŢII LOGICE

c. Diagrama Karnaugh pentru o funcţie cu patru variabile

𝐂 𝐃
𝐀 𝐁 𝐂̅ 𝐃 ̅ 𝐂̅ 𝐃 𝐂 𝐃 𝐂 𝐃 ̅
̅ 𝐁
𝐀 ̅ , 𝐂̅, 𝐃
̅, 𝐁
̅ 𝐟(𝐀 ̅) ̅, 𝐁
𝐟(𝐀 ̅ , 𝐂̅, 𝐃) ̅, 𝐁
𝐟(𝐀 ̅ , 𝐂, 𝐃) ̅, 𝐁
𝐟(𝐀 ̅ , 𝐂, 𝐃
̅)
̅ 𝐁
𝐀 ̅ , 𝐁, 𝐂̅, 𝐃
𝐟(𝐀 ̅) ̅ , 𝐁, 𝐂̅, 𝐃)
𝐟(𝐀 ̅ , 𝐁, 𝐂, 𝐃)
𝐟(𝐀 ̅ , 𝐁, 𝐂, 𝐃
𝐟(𝐀 ̅)

𝐀 𝐁 𝐟(𝐀, 𝐁, 𝐂̅, 𝐃
̅) 𝐟(𝐀, 𝐁, 𝐂̅, 𝐃) 𝐟(𝐀, 𝐁, 𝐂, 𝐃) ̅)
𝐟(𝐀, 𝐁, 𝐂, 𝐃
̅
𝐀 𝐁 ̅ , 𝐂̅, 𝐃
𝐟(𝐀, 𝐁 ̅) ̅ , 𝐂̅, 𝐃)
𝐟(𝐀, 𝐁 ̅ , 𝐂, 𝐃)
𝐟(𝐀, 𝐁 ̅ , 𝐂, 𝐃
𝐟(𝐀, 𝐁 ̅)

𝐂 𝐃
𝐀 𝐁 𝟎𝟎 𝟎𝟏 𝟏𝟏 𝟏𝟎
𝟎𝟎 𝐟(𝟎, 𝟎, 𝟎, 𝟎) 𝐟(𝟎, 𝟎, 𝟎, 𝟏) 𝐟(𝟎, 𝟎, 𝟏, 𝟏) 𝐟(𝟎, 𝟎, 𝟏, 𝟎)

𝟎𝟏 𝐟(𝟎, 𝟏, 𝟎, 𝟎) 𝐟(𝟎, 𝟏, 𝟎, 𝟏) 𝐟(𝟎, 𝟏, 𝟏, 𝟏) 𝐟(𝟎, 𝟏, 𝟏, 𝟎)

𝟏𝟏 𝐟(𝟏, 𝟏, 𝟎, 𝟎) 𝐟(𝟏, 𝟏, 𝟎, 𝟏) 𝐟(𝟏, 𝟏, 𝟏, 𝟏) 𝐟(𝟏, 𝟏, 𝟏, 𝟎)

𝟏𝟎 𝐟(𝟏, 𝟎, 𝟎, 𝟎) 𝐟(𝟏, 𝟎, 𝟎, 𝟏) 𝐟(𝟏, 𝟎, 𝟏, 𝟏) 𝐟(𝟏, 𝟎, 𝟏, 𝟎)

Figura 2.5 Versiunea simplificată a unei diagrame Karnaugh cu 4 variabile

Mintermen A B C D f
0 0 0 0 0 a
1 0 0 0 1 b
2 0 0 1 0 c
3 0 0 1 1 d
4 0 1 0 0 e
5 0 1 0 1 f
6 0 1 1 0 g
7 0 1 1 1 h
8 1 0 0 0 i
9 1 0 0 1 j
10 1 0 1 0 k
11 1 0 1 1 l
12 1 1 0 0 m
13 1 1 0 1 n
14 1 1 1 0 o
15 1 1 1 1 p
Figura 2.6 Corespondenţa dintre tabela de adevăr şi diagrama Karnaugh

38
 AUXILIAR ELECTRONICĂ DIGITALĂ
2.4. SIMPLIFICAREA FUNCŢIILOR LOGICE

În proiectarea sistemelor digitale, implementarea circuitelor digitale se bazează pe

algebra booleană. Între gradul de complexitate al funcţiei logice care descrie un
circuit şi gradul de complexitate al circuitului respectiv există o strânsă legătura.
Dacă reuşim sa simplificăm expresia funcţiei logice vom reduce automat şi
complexitatea circuitului.
Implementarea practică a circuitului se realizează pe baza formei minimizate a
funcţiei logice care descrie circuitul numeric, ceea ce conduce la o configuraţie
optimă de circuit.

2.4.1 TRANSFORMAREA TABELULUI DE ADEVĂR ÎN EXPRESII LOGICE

Procesul de proiectare a circuitelor digitale începe adeseori de la un tabel de adevăr.

După cum am văzut în secţiunea 2.2, tabelul de adevăr stabileşte corespondenţa
dintre valorile de adevăr ale variabilelor de intrare şi valoarea de adevăr a funcţiei
circuitului respectiv. În funcţie de starea logică a variabilelor de intrare, funcţia logică
a circuitului are o anumită formă. Înainte de a fi simplificată, funcţia logică trebuie
determinată.
Pe baza tabelului de adevăr o funcţie logică se determină relativ simplu, după
următorul algoritm:
 Se identifică în tabelul de adevăr liniile în care valoarea variabilei de ieşire f este
1;
 Se face produsul variabilelor de intrare de pe liniile respective (câte un produs
pentru fiecare linie);
 Forma algebrică a funcţiei logice f este suma acestor produse.
OBSERVAŢII:
 Dacă pe o linie a tabelului de adevăr, valoarea logică a unei variabile de intrare
este 0 în expresie produsului apare forma negată a variabilei respective;
 Dacă pe o linie a tabelului de adevăr, valoarea logică a unei variabile de intrare
este 1 în expresie produsului apare forma normală a variabilei respective.

39
CAPITOLUL 2. FUNCŢII LOGICE

Exemplu: Deducerea expresiei funcţiei logice care are următorul tabel de adevăr:

̅ 𝑩 𝑪
𝑨

̅ 𝑪
𝑨 𝑩
̅
𝑨 𝑩 𝑪
𝑨 𝑩 𝑪
̅ ̅ ̅

În cele se urmează se va prezenta prin câteva exemple determinarea unei funcţii

logice pornind de la tabelul de adevăr.

EXEMPLUL 1.

̅ 𝑩
𝑨 ̅ 𝑪
̅
̅ 𝑩 𝑪
𝑨
̅ 𝑩 𝑪
𝑨
̅
̅ 𝑪
𝑨 𝑩

̅
𝑨 𝑩 𝑪

̅ ̅ ̅ ̅ ̅ ̅ ̅ ̅

40
 AUXILIAR ELECTRONICĂ DIGITALĂ
EXEMPLUL 2.

̅ 𝑫
̅ 𝑩 𝑪
𝑨

̅ 𝑩 𝑪 𝑫
𝑨

̅ 𝑪 𝑫
𝑨 𝑩 ̅
̅ 𝑪 𝑫
𝑨 𝑩

̅ 𝑫
𝑨 𝑩 𝑪
̅
𝑨 𝑩 𝑪 𝑫
𝑨 𝑩 𝑪 𝑫
̅ ̅ ̅ ̅ ̅ ̅
̅ ̅
EXEMPLUL 3.

̅ 𝑩
𝑨 ̅ 𝑫
̅ 𝑪 ̅

̅ 𝑩
𝑨 ̅ 𝑪 𝑫
̅

̅ 𝑫
̅ 𝑩 𝑪
𝑨

̅ 𝑩 𝑪 𝑫
𝑨
𝑨 𝑩 ̅ 𝑫
̅ 𝑪 ̅

̅ 𝑪 𝑫
𝑨 𝑩 ̅

̅ 𝑫
𝑨 𝑩 𝑪

𝑨 𝑩 𝑪 𝑫

̅ ̅ ̅ ̅ ̅ ̅ ̅ ̅ ̅ ̅
̅ ̅ ̅ ̅ ̅ ̅

41
CAPITOLUL 2. FUNCŢII LOGICE

EXEMPLUL 4.

̅ 𝑫
̅ 𝑩 𝑪
𝑨

̅ 𝑩 𝑪 𝑫
𝑨

̅ 𝑪 𝑫
𝑨 𝑩 ̅
̅ 𝑪 𝑫
𝑨 𝑩

̅ 𝑫
𝑨 𝑩 𝑪
̅
𝑨 𝑩 𝑪 𝑫
𝑨 𝑩 𝑪 𝑫

̅ ̅ ̅ ̅ ̅ ̅
̅ ̅

2.4.2 MINIMIZAREA FUNCŢIILOR LOGICE

Minimizarea unei funcţii logice se poate realiza prin:

 metoda analitică – care se bazează pe simplificarea expresiei unei funcţii
logice pe baza axiomelor şi teoremelor algebrei booleene;
 metoda diagramelor Veitch – Karnaugh – care transpune axiomele şi
teoreme algebrei booleene pe reprezentare funcţiei cu diagrame Karnaugh.

În cele se urmează se va explica prin câteva exemple simplificarea funcţiilor logice

prin ambele metode.

42
 AUXILIAR ELECTRONICĂ DIGITALĂ
EXEMPLUL 1. Minimizarea funcţiei ̅ ̅ ̅

1.1 Metoda analitică

f = ̅ •B•C + A• ̅ •C + A•B• ̅+ A•B•C = B•C•( ̅ + A) + A• ̅ •C + A•B• ̅ =

1

= B•C + A• ̅ •C + A•B• ̅ = C•(B + ̅ •A) + A•B• ̅ = C•(B + A) + A•B• ̅ =

(B + A)

= C•B + C•A + A•B• ̅ = C•B + A•(C + ̅ •B)= C•B + A•(C + B)= B•C + A•C + A•B
(C + B)
Prin metoda analitica se obţine în urma minimizării funcţia: f = A•B + A•C + B•C

1.2 Metoda diagramei Karnaugh

Se parcurg următoarele etape:
 Se scrie expresia funcţiei ̅ ̅ ̅ ;
 Se desenează diagrama Karnaugh;
 În celulele diagramei se introduc valorile de 1 corespunzător poziţiei fiecărui
produs al sumei funcţiei f (coordonatele celulelor pentru funcţia cu 3 variabile
sunt prezentate în figura 2.3 din secţiunea 2.3.2 );

̅ 𝑩 𝑪
𝑨
𝐁𝐂 ̅𝑪
𝑩 ̅ ̅𝑪
𝑩 𝑩𝑪 ̅
𝑩𝑪
𝐀
̅
𝑨 𝟏

𝑨 𝟏 𝟏 𝟏

̅ 𝑪
𝑨 𝑩 𝑨 𝑩 𝑪 ̅
𝑨 𝑩 𝑪

 Identificăm grupuri de celule alăturate care conţin valoarea 1.

43
CAPITOLUL 2. FUNCŢII LOGICE

 OBSERVAŢII:
o Fiecare grup trebuie să conţină două sau patru celule adiacente;
o Celule adiacente au o latură comună pe verticală sau pe orizontală şi
diferă printr-o singură variabilă;
o Se consideră adiacente şi celulele da la capetele opuse ale unei linii
sau coloane;
o celulă poate face parte din mai multe grupuri;
o În diagrama de mai jos au fost identificate 3 grupuri de câte două
celule; ̅ 𝑩 𝑪
𝑨
𝐁𝐂 ̅𝑪
𝑩 ̅ ̅𝑪
𝑩 𝑩𝑪 ̅
𝑩𝑪
𝐀
̅
𝑨 𝟏

𝑨 𝟏 𝟏 𝟏
𝟏 𝟐 𝟑
̅ 𝑪
𝑨 𝑩 𝑨 𝑩 𝑪 ̅
𝑨 𝑩 𝑪
 Se caută variabila sau variabilele comune pentru fiecare grup şi scriem pentru
fiecare grup în parte, variabila (sau produsul de variabile dacă sunt mai multe)
ca rezultat boolean. Rezultatul final este suma rezultatelor fiecărui grup;
 În diagrama de mai sus:
o pentru grupul 1 sunt comune variabilele A şi C - rezultat logic A∙C;
o pentru grupul 2 sunt comune variabilele B şi C – rezultat logic B∙C;
o pentru grupul 3 sunt comune variabilele A şi B – rezultat logic A∙B;
 Rezultatul final este : f = A•B + A•C + B•C.

EXEMPLUL 2. Minimizarea funcţiei :

̅ ̅ ̅ ̅ ̅ ̅ ̅ ̅

2.1 Metoda analitică

f= ̅ ̅ ̅ ̅ ̅ ̅ ̅ ̅ = A ∙ ̅ ∙( ̅ + B) +

1
+ ̅ ∙ C ∙( ̅ + B) + ̅ ∙ B ∙ ̅ = A∙ ̅ + ̅ ∙ C + ̅ ∙ B ∙ ̅ = A ∙ ̅ + ̅∙(C + B ∙ ̅ ) =
1 (C + B)
= A∙ ̅+ ̅∙C+ ̅∙B  f= A∙̅+̅∙C+̅∙B

44
 AUXILIAR ELECTRONICĂ DIGITALĂ

2.2 Metoda diagramei Karnaugh

Se parcurg etapele prezentate la punctul 1.2
 În celulele diagramei se introduc valorile de 1 corespunzătoare poziţiei fiecărui
produs al sumei funcţiei f;
̅ 𝑩
𝑨 ̅ 𝑪 ̅ 𝑩 𝑪
𝑨
𝐁𝐂 ̅𝑪
𝑩 ̅ ̅𝑪
𝑩 𝑩𝑪 𝑩𝑪̅ 𝑨 ̅
̅ 𝑩 𝑪
𝐀
̅
𝑨 𝟏 𝟏 𝟏

𝑨 𝟏 𝟏

̅
̅ 𝑪
𝑨 𝑩 ̅
𝑨 𝑩 𝑪

 Identificăm grupuri de celule alăturate care conţin valoarea 1;

În diagrama de mai jos au fost identificate 3 grupuri de câte două celule

𝐁𝐂 ̅𝑪
𝑩 ̅ ̅𝑪
𝑩 𝑩𝑪 ̅
𝑩𝑪
𝐀
̅
𝑨 𝟏 𝟏 𝟏

𝑨 𝟏 𝟏

𝟏 𝟐 𝟑 𝟏

 În diagrama de mai sus:

o pentru grupul 1 sunt comune variabilele A şi ̅ - rezultat logic A∙̅ ;
o pentru grupul 2 sunt comune variabilele ̅ şi C – rezultat logic ̅ ∙C;
o pentru grupul 3 sunt comune variabilele ̅ şi B – rezultat logic ̅ ∙B;
 Rezultatul final este : f = A ∙ ̅ + ̅ ∙ C + ̅ ∙ B.

În exemplele următoare minimizarea unei funcţii logice se va prezenta numai prin

metoda diagramei Karnaugh .
EXEMPLUL 3. Minimizarea funcţiei :
̅ ̅ ̅ ̅ ̅ ̅ ̅
̅̅̅

45
CAPITOLUL 2. FUNCŢII LOGICE

Se observă că funcţia are patru variabile de intrare  diagrama Karnaugh are 16

celule.
 În celulele diagramei se introduc valorile de 1 corespunzătoare poziţiei fiecărui
produs al sumei funcţiei f.
Deoarece funcţia are 7 termeni, pe diagramă în 7 celule va fi valoarea logică 1.
Fiecare termen al funcţiei se plasează la adresa corespunzătoare din celulă (vezi
figura 2.4 din secţiunea 2.3.2). Primele două caractere ale unui termen indică linia
iar ultimele două caractere ale termenului indică coloana la intersecţia cărora se
plasează caracterul 1 în tabel .Exemple:
- termenul ̅ ̅ se plasează la intersecţia liniei ̅ cu coloana ̅
- termenul se plasează la intersecţia liniei cu coloana

𝑪 𝑫̅ ̅ ̅ ̅ 𝑪
𝑪 𝑫 𝑪 𝑫 𝑪 𝑫 𝑪 𝑫 ̅ ̅ ̅ ̅
𝑨 𝑩 𝑨 𝑫 𝑪 𝑫 𝑪 𝑫 𝑪 𝑫 𝑪 𝑫
̅ 𝑩
𝑨 ̅ ̅𝑩 𝑩
𝑨 ̅
̅ 𝑩
𝑨 𝟏 𝟏 ̅ 𝑩
𝑨 𝟏 𝟏
𝑨 𝑩 𝟏 𝟏 𝟏 𝑨 𝑩 𝟏 𝟏 𝟏
̅
𝑨 𝑩 𝟏 𝟏 ̅
𝑨 𝑩 𝟏 𝟏
𝟏 𝟐
 Identificăm grupuri de celule alăturate care conţin valoarea 1
În general, pe o diagramă Karnaugh se încearcă formarea grupurile cu dimensiunea
pătratelor cât mai mare (cu cât dimensiunea pătratului este mai mare cu atât se
elimină mai multe caractere din rezultatul final)
În diagrama de mai sus s-au format 2 grupuri cu pătrate care au 4 celule (latura =
2).
 În diagrama de mai sus:
 pentru grupul 1 sunt comune variabilele B şi - rezultat logic B∙
 pentru grupul 2 sunt comune variabilele şi C – rezultat logic ∙C
 Rezultatul final este : f = A ∙ + ∙D

46
 AUXILIAR ELECTRONICĂ DIGITALĂ

EXEMPLUL 4. Minimizarea funcţiei :

̅ ̅ ̅ ̅ ̅ ̅ ̅ ̅ ̅ ̅ ̅ ̅̅̅
̅ ̅ ̅ ̅

 În celulele diagramei se introduc valorile de 1 corespunzătoare poziţiei fiecărui

produs al sumei funcţiei f;
Deoarece funcţia are 8 termeni, pe diagramă în 8 celule va fi valoarea logică 1.
Fiecare termen al funcţiei se plasează la adresa corespunzătoare din celulă (vezi
figura 2.6 din secţiunea 2.3.2).

𝑪 𝑫̅ ̅ ̅ 𝑪
̅
𝑪 𝑫 𝑪 𝑫 𝑪 𝑫 𝑪 𝑫 ̅ ̅ ̅ ̅
𝑨 𝑩 𝑨 𝑫 𝑪 𝑫 𝑪 𝑫 𝑪 𝑫 𝑪 𝑫
̅ 𝑩
𝑨 ̅ 𝟏 𝟏 ̅ 𝟏
̅𝑩 𝑩
𝑨 𝟏
̅ 𝑩
𝑨 𝟏 𝟏 ̅ 𝑩
𝑨 𝟏 𝟏
𝑨 𝑩 𝟏 𝟏 𝑨 𝑩 𝟏 𝟏
̅
𝑨 𝑩 𝟏 𝟏 ̅
𝑨 𝑩 𝟏 𝟏

 Identificăm grupuri de celule alăturate care conţin valoarea 1;

Celulele din cele patru colţuri ale diagramei dacă au valoarea 1 formează un pătrat.
 În diagrama de mai sus s-au format două grupuri de două pătrate cu câte 4
celule:
o pentru pătratul format de celulele din mijlocul diagramei sunt comune
variabilele B (pe cele 2 linii) şi (pe cele 2 coloane) - rezultat logic B∙
o pentru pătratul format de celulele din colţurile diagramei sunt comune
variabilele ̅ (pe cele 2 linii) şi ̅ (pe cele 2 coloane) – rezultat logic ̅ ∙̅̅̅
 Rezultatul final este : f = B ∙ + ̅∙ ̅.

47
CAPITOLUL 2. FUNCŢII LOGICE

REZUMATUL CAPITOLULUI
 TEOREMELE ALGEBREI LOGICE:
o A+0=0+A=A A • 1 = 1 • A = A;
o A+ ̅=1 A • ̅ = 0;
o A + A +....+ A = A A • A • ....• A = A;
o A+1=1 A • 0 = 0;
o A+A•B=A A • (A + B) = A;
o ̅ ̅ ̅ ̅ ( ̅ + B) ̅
o A+ ̅•B=A+B A • ( ̅ + B) = A • B;
o ̿=A
o ̅̅̅̅̅̅̅̅ = ̅ ̅ ̅̅̅̅̅̅̅̅ = ̅ ̅ ;
o ̅̅̅̅̅̅̅̅
̅ ̅ ̅̅̅̅̅̅̅̅
̅ ̅;

 PRINCIPALELE FUNCȚII LOGICE:

o NU (NOT) Y = ̅;
o SAU (OR) Y = A + B;
o ȘI (AND) Y = A • B;
o SAU-NU (NOR) Y = ̅̅̅̅̅̅̅̅;
o ȘI-NU (NAND) Y = ̅̅̅̅̅̅̅̅
o SAU-EXCLUSIV (XOR) Y= ⨁ = ̅ ̅;
o SAU-EXCLUSIV- NEGAT (NXOR) Y = ̅̅̅̅̅̅̅̅̅
⨁ = ̅ ̅;

 SIMPLIFICAREA funcțiilor logice pe baza tabelului de adevăr se face după

următorul algoritm:
o Se identifică în tabelul de adevăr liniile în care valoarea variabilei de ieşire f
este 1;
o Se face produsul variabilelor de intrare de pe liniile respective (câte un
produs pentru fiecare linie);
o Forma algebrică a funcţiei logice f este suma acestor produse.
 OBSERVAŢII:
o Dacă pe o linie a tabelului de adevăr, valoarea logică a unei variabile de
intrare este 0 în expresie produsului apare forma negată a variabilei
respective;
o Dacă pe o linie a tabelului de adevăr, valoarea logică a unei variabile de
intrare este 1 în expresie produsului apare forma normală a variabilei
respective.

 Minimizarea unei funcţii logice se poate realiza prin:

o metoda analitică – care se bazează pe simplificarea expresiei unei funcţii
logice pe baza axiomelor şi teoremelor algebrei booleene;
o metoda diagramelor Veitch – Karnaugh – care transpune axiomele şi
teoreme algebrei booleene pe reprezentare funcţiei cu diagrame Karnaugh.

48
 AUXILIAR ELECTRONICĂ DIGITALĂ
EVALUAREA CUNOȘTINȚELOR

1. Deduceți expresia funcției logice căreia îi corespunde tabelului de adevăr:

a. b. c.
A B C f A B C f A B C f
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 1 1 0 0 1 0 0 0 1 1
0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 0 0
0 1 1 1 0 1 1 1 0 1 1 1
1 0 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0
1 0 1 1 1 0 1 0 1 0 1 1
1 1 0 1 1 1 0 1 1 1 0 1
1 1 1 1 1 1 1 0 1 1 1 1

2. Simplificați următoarele funcții logice utilizând teoremele algebrei logice:

a. ̅ ;
b. ̅ ̅ ̅ ̅ ̅;
c. ̅ ̅ ̅ ;
d. ( ) (̅ );
e. ( ) ( );
f. ( ̅) ( ̅ );
̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
g. (̅̅̅̅̅̅̅̅̅
̅ ̅ ) (̅̅̅̅̅̅̅̅̅ ̅) ;

h. (̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
̅ );
i. ( ̅ ) (̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
̅ ̅ );
j. ̅ ̅ ( ̅) ;

3. Simplificați următoarele funcții logice utilizând metoda diagramei Karnaugh:

a. ̅ ̅ ̅ ̅ ̅ ̅ ;
b. ̅ ̅ ̅ ̅ ̅ ̅ ̅;
c. ̅ ̅ ̅ ̅ ̅ ̅ ̅ ̅ ̅ ̅ ̅ ̅ ̅ ̅ ̅
̅ ̅ ̅ ̅.

49