Statele Unite ale Americii (SUA) / United States of America (USA)
Cuprinde 50 de state și un district federal (Districtul Federal Columbia sau D.C.).
Statele Unite ale Americii - stat federal: fiecare stat deține suveranitate legală, are
propriul parlament (în general numit adunare - assembly), adesea bicameral, guvernator
ales prin vot direct de populația statului, guvern condus de acesta și sistem juridic
propriu, inclusiv curte supremă de justiție.
- suprafata - 9,83 milioane km2,
- populatia numara circa 327.2 millioane locuitori (2018) ,
- New York(Bronx, Brooklyn, Manhattan, Queens, și insula Staten Island) – cel mai mare
oras american,
- Washington, D.C. este capitala Statelor Unite ale Americii, fondată în 16 iulie 1790,
- megalopolisuri: Boswash (Boston-Norfolk, 750 km lungime), Chipitts (Chicago-Detroit-
Pittsburg), San-San (San Francisco-Los Angeles-San Diego),
- diversitate etnica (majoritari sunt albii urmati de negrii), culturala, religioasa (70%
crestini),
- cea mai importanta concentrare financiara economica mondiala,
- lider NATO,
- resurse naturale bogate si variate,
- industria: constructii de masini (automobile:General Motors, Crysler, Ford; aparate de
zbor, nave maritime, utilaj industrial), chimica, lemnului, textila,
- locul 1 mondial la cultura porumbului (corn belt), locul 3 modial la productia de grau,
Repere istorice:
New Amsterdam (predecesorul orașului New York), pe teritoriul ocupat actualmente de
New York și New Jersey.
In 1776, cele 13 colonii și-au declarat independența față de Marea Britanie, izbucnind
Revoluția Americană (1775 - 1783) care a creat Statele Unite.
Teritoriile unora din statele care intră în componența SUA au fost cumpărate de la vecini
sau de la alte puteri coloniale: Louisiana a fost cumpărată de la Franța în 1803, Florida de
la Spania în 1819, iar Alaska de la Rusia în 1867.1861, șapte state sudice au părăsit Statele
Unite și au format Statele Confederate ale Americii, o acțiune care s-a terminat cu
Războiul Civil American. Imediat după începutul războiului, încă patru state sudice au
intrat în confederație. In timpul războiului, Abraham Lincoln a proclamat eliberarea
tuturor sclavilor în statele rebele, prin Proclamația de Emancipare, cu toate că
emanciparea completă a sclavilor a avut loc în 1865, după sfârșitul confederației, odată
cu adoptarea Amendamentului al 13-lea al Constituției SUA. Războiul civil a răspuns și la
întrebarea despre dreptul statelor de a părăsi Uniunea și e considerat un moment crucial
în istoria țării, când guvernul național a acaparat puteri noi și extinse.
Cadrul natural:
Relieful are varste diferite:
-platforma canadiana, precambrian,
-nordul sistemului appalachian, orogeneza caledoniana-paleozoic inferior,
-Appalachii sudici, orogeneza hercinica-sfarsitul paleozoicului,
-sistemul montan pacific, Cordiliera Pacifica si Muntii Stancosi, (se desfasoara din Alaska
pana la istmul Tehuantepec) varsta mezozoica, cutari nevadiene si laramice,
-vulcanism pe aliniamentul Vancouver-Mexic-Amercia Centrala,
-platori vulcanice: Podisul Mexican, P. Columbiei,
-glaciatiune pleistocena,
-falia San Andreas, 600 km lungime, intre placa pacifica si cea vest Atlantica (subductie la
nord de San Francisco),
-7 centre eruptive in Muntii Cascadelor,
-vestul Cordilier: Mt. Coastelor, Mt. Cascadelor, Mt. Stancosi, Pod. Marelui Bazin, Pod.
Colorado,
-estul Extracordilier: Mt. Appalachi, Campiile si podisurile centrale ( [Link], P. Ohio,
P. Missouri, C. Mississippi), Campia litorala Atlantica,
Clima:
- polara-N peninsulei Alaska,
- subpolara- Alaska,
- temperata (intre 40-50 gr lat N in E, 40-60 gr lat N in V din cauza influentei curentilor
oceanici): N Cp. Atlantice, Appalachii Nordici, P. Marilor Lacuri, P. Preeriilor, M. Stancosi,
- subtropicala (30-40 gr lat N): intre California si N peninsulei Florida, inclusiv N Golfului
Mexic,
- tropicala: Florida, P. Colorado, Hawaii,
Hidrografie:
- in O. Atlantic: Hudson, Potomac, Dalaware, Savannah,
- in G. Mexic: Mississippi ce are ca afluenti pe dreapta pe Missouri cu Yellowstone, Milk,
Cheyenne, Plate, Arkansas iar pe stanga pe Ohio cu Tennessee; Rio Grande,
- in O. Pacific: Columbia, Colorado,
Vegetatie:
-vegetatia zonei arctice: zapada si gheata 10-11 luni pe an; fauna: urs polar, foci, pasari,
- vegetatie de tundra: muschi, licheni, tufisuri de betula, rhododendron; soluri inghetate
pana la 9 luni din an; urs polar, vulpe polara, pasari,
- padurea de conifere pacifica: molid, tsuga, thuya, sequoia; ursul grizzly, capra de
zapada,
- paduri de amestec (la sud de Marile Lacuri pana la M. Appalachi): conifere (pin), foioase
(artar de zahar, mesteacan de hartie),
- paduri de foioase – extindere N-S, la E de Mississippi: stejar negru, alb, rosu, castan,
- padurile din sud-estul SUA: pinus palustris, stejarul de Virginia, arborele lalea, magnolia,
chiparosul de balta,
- silvostepa – in podisurile centrale, pana in N Campiei Perimexicane,
- stepa (preeria) – in podisurile din estul Mt. Stancosi (iarba bizonului, iarba grama, stipa,
koeleria, poa, bromus),
- vegetatie de desert si semidesert (P. Marelui Bazin, P. Colorado, desertul Mojave, Death
Valley): arborele de creuzot, agave, opuntia, yucca, cactusi, ierburi,
- chapparal – California: stejar verde american, graminee,
- paduri tropicale umede – Hawaii.