DIVERSITATEA SI CLASIFICAREA
ORGANISMELOR VII
[Link]
Ce sunt virusurile?
Virusurile sunt entități biologice foarte mici, care nu au celulă și nu pot trăi
singure. Nu sunt considerate iințe vii, pentru că:
nu au structură celulară,
nu se pot înmulți singure,
nu își produc singure energia.
Ele devin „active” doar atunci când intră într-o celulă gazdă, pe care o folosesc
ca să se înmulțească.
Din ce sunt formate?
Virusurile sunt formate din:
1. Material genetic – ie ADN, ie ARN (niciodată ambele).
2. Capsidă – un înveliș proteic care protejează materialul genetic.
3. Unele virusuri mai au și o membrană externă (numită anvelopă), luată
de la celula infectată, care le ajută să intre mai ușor în alte celule.
Virusurile au forme diferite:
sferice (ex: virusul HIV),
cilindrice (ex: virusul mozaicului tutunului),
complexe (ex: bacteriofagii – virusuri care infectează bacterii).
Cât de mici sunt?
Virusurile sunt foarte mici, de obicei între 20 și 300 nanometri. Sunt de
aproximativ 100 de ori mai mici decât o bacterie și pot i văzute doar la
microscopul electronic.
Cum se reproduc virusurile?
Virusurile nu se înmulțesc singure, ci folosesc celula gazdă. Etapele infecției
virale sunt:
1. Atașare – virusul se prinde de celula gazdă.
2. Pătrundere – introduce materialul genetic în celulă.
3. Control – virusul „preia controlul” asupra celulei.
4. Multiplicare – celula gazdă produce componente ale virusului.
5. Asamblare – se formează virusuri noi.
6. Eliberare – celula moare și eliberează noii viruși.
Exemple de virusuri:
Virus Boala pe care o provoacă
Virusul gripal Gripa
HIV SIDA
Virusul hepatitic B Hepatită B
Virusul rujeolic Rujeolă (pojar)
Clasi icarea virusurilor :
După tipul de material genetic:
o Virusuri ADN (ex: variola)
o Virusuri ARN (ex: gripă, rujeolă, HIV)
După gazdă:
o Virusuri animale (ex: rabie)
o Virusuri vegetale (ex: virusul mozaicului tutunului)
o Virusuri bacteriene (bacteriofagi)
Roluri ale virusurilor:
Negative:
Provoacă multe boli grave (gripă, hepatită, HIV, rujeolă).
Se pot răspândi ușor prin contact, aer, sânge etc.
Pozitive:
Sunt folosite în cercetare genetică (ex: terapia genică).
Bacteriofagii pot i folosiți în locul antibioticelor pentru distrugerea
bacteriilor rezistente.
Prevenirea bolilor virale:
Nu se tratează cu antibiotice (care acționează doar împotriva
bacteriilor).
Se pot preveni cu ajutorul vaccinurilor (ex: vaccin gripal, vaccin pentru
hepatită B, rujeolă etc.).
Curiozitate :
Unii oameni de știință cred că virusurile au ajutat la evoluția vieții pe
Pământ. De-a lungul timpului, virusurile au integrat bucăți de ADN în genomul
altor iințe. Aproximativ 8% din ADN-ul uman provine din virusuri antice!
Asta înseamnă că virusurile nu doar că provoacă boli, dar au in luențat și
dezvoltarea speciilor.
[Link] Monera
Ce este Regnul Monera?
Regnul Monera cuprinde toate organismele procariote, adică acele iințe
formate dintr-o singură celulă fără nucleu delimitat de membrană. Sunt cele
mai simple și mai vechi forme de viață de pe Pământ.
Caracteristici generale:
Sunt procariote (nu au nucleu și nici organite celulare).
Sunt unicelulare (formate dintr-o singură celulă).
Au perete celular rigid, de obicei din peptidoglican.
Se înmulțesc asexuat prin isiune binară.
Au formă de:
o coci (sferici),
o bacili (bastonașe),
o spirili (spiralați),
o vibrioni (formă de virgulă).
Tipuri de organisme:
1. Bacteriile
o Unele sunt bune (ajută digestia, produc iaurt, ixează azotul).
o Altele sunt dăunătoare (provoacă boli: tuberculoză, carii,
pneumonie).
2. Cianobacteriile (algele albastre-verzi)
o Fac fotosinteză.
o Trăiesc în apă dulce sau sărată.
o Produc oxigen.
Exemple:
Escherichia coli – bacterie intestinală.
Streptococcus – provoacă infecții în gât.
Rhizobium – ixează azotul în sol.
Nostoc și Anabaena – cianobacterii.
Roluri în natură și viața omului:
Pozitive:
Ajută în industrie (produc alimente, medicamente).
Fixează azotul în sol.
Descompun resturile organice.
Negative:
Provoacă boli infecțioase.
Distrug alimentele.
Curiozitate :
Unele bacterii pot supraviețui în condiții extreme: în izvoare ierbinți, în
zone cu acid puternic sau în gheață, iind studiate pentru posibilitatea
existenței vieții pe alte planete.
[Link] protista
Ce este Regnul Protista?
Regnul Protista cuprinde organisme eucariote simple – adică au nucleu, dar nu
sunt plante, animale sau fungi. Pot i:
unicelulare (ex: Amoeba),
sau pluricelulare simple (ex: alge).
Sunt un regn „amestecat”, cu caracteristici diverse.
Caracteristici generale:
Sunt eucariote (au nucleu și organite celulare).
Majoritatea sunt unicelulare, dar unele pot i colonii sau ilamente.
Trăiesc în medii umede: apă dulce, apă sărată, sol umed.
Se hrănesc:
o autotrof (prin fotosinteză – ex: algele verzi),
o heterotrof (fagocitoză – ex: protozoare),
o mixotrof (ambele).
Tipuri de protiste:
1. Protozoare – „animale microscopice”:
o Amoeba – se deplasează cu ajutorul pseudopodelor.
o Paramecium (parameci) – folosește cili.
o Plasmodium – parazit, provoacă malaria.
2. Alge unicelulare sau simple:
o Euglena – face fotosinteză dar se și hrănește.
o Chlorella, Volvox – alge verzi.
o Diatomee – alge cu pereți din siliciu.
Roluri în natură și viața omului:
Pozitive:
Produc oxigen prin fotosinteză.
Sunt bază în lanțul tro ic acvatic.
Unele sunt folosite în industrie (ex: diatomeele în produse cosmetice și
pastă de dinți).
Negative:
Pot provoca boli (ex: malaria, dizenterie).
Unele formează „în loriri de apă” toxice.
Curiozitate :
Euglena este un organism uimitor – are atât caracteristici de plantă (face
fotosinteză), cât și de animal (se mișcă și se hrănește). De aceea este folosită
ca exemplu clasic de organism „mixotrof”.