Protiste asemanatoare plantelor

-sunt organisme autotrofe

-contin clorofila=un pigment verde care absoarbe
energia luminoasa
-pot trai in sol,ape dulci,ape sarate sau pe scoarta
copacilor
 • Alge unicelulare-
verdeata zidurilor
Exemple • Alge pluricelulare-
Matasea broastei
• Euglene-Euglena verde
 • Algele (lat Algae - „iarbă de mare”) constituie un grup
diversificat din regnul Protista, regnul Plantae dar și
unele organisme din regnul Monera.
• Algele sunt capabile de a realiza procesul
de fotosinteză cu ajutorul pigmentului care este
frecvent clorofila sau ficocianina. Astfel din apă, săruri
Alegele minerale, CO2 folosind ca sursă de energie lumina
solară și în prezența pigmentului verde clorofilă,
sintetizează substanțe organice.
• Constituie un grup diversificat, majoritatea acvatice,
trăind libere (Chlorella sp.) sau fixate (Fucus sp.).
Unele formează colonii (Volvox aureus).
Carasteristici
• Corpul algelor (talul) poate fi unicelular, colonial sau pluricelular.
• Toate sunt autotrofe; la algele verzi predomină - pigmentul verde,
la algele brune – pigmentul brun, iar la algele roșii – pigmentul
roșu.
• Înmulțirea se face asexuat prin divizine (Pleurococcus sp.) sau
sexuat prin conjugare, ori prin zoospori care vor da indivizi cu
gameți masculini (anterozoizi) sau indivizi cu gameți feminini
(oosfere). Prin fecundare rezultă oul (zigotul) care germinează și dă
un nou organism producător de spori (salata de mare – Ulva
lactuca).
 Tipuri de alge
• Alge albastre-verzi(procariote)
• Alge verzi(eucariote)
• Alge rosii(eucariote)
• Alge brune(eucariote)
• Alge Diatomee(eucariote)
Algele albastre-verzi
• Algele albastre-verzi sunt organisme procariote, singurele alge
aparținând regnului Monera, încrengătura Cyanophyta. Toate formele
sunt autotrofe. Culoarea o datorează pigmentului albastru ficocianina,
care, împreuna cu clorofila, dau algei culoarea albastră-verzuie.
Pigmenții sunt împrăștiați haotic în citoplasmă. Citoplasma mai conține
granule amidonoase de rezervă. Aceste alge se pot aranja sub formă de
lanțuri, colonii sau filamente. Fiecare celulă din aceste forme
„multicelulare” este identică cu cealaltă. Astfel, reproducerea este
asexuată. De cele mai multe ori, aceasta constă în formarea celulelor în
cadrul filamentelor în urma procesului de diviziune celulară.
Ex:
Afanizomenon
flos-aquae
Algele verzi
• Algele verzi (Clorophyta) desemnează un grup de alge a căror pigmenți
fotosintetici principali sunt clorofila, a și b, și pigmenți xantofili și
[Link] alge verzi, Streptophyta, sunt originea plantelor terestre;
această ipoteză este confirmată de prezența clorofilei și similarității a
diferitelor părți ale plantei și algei, și de studiile filogenetice. Algele verzi nu
formează un coerent complet, ele sunt reprezentate de diferiți taxoni ce
sunt înrudiți filogenetic. Acestea prezintă caractere generale: trăiesc în ape
dulci sau salmastre, pe soluri sau în locuri umede, au tal și se
hrănesc autotrof. Predomină pigmentul verde
datorită cloroplastului nutrienții sunt depozitați sub formă de amidon
în plastidă și în stromă. Reproducerea este, în principal, sexuată, dar poate
fi și asexuată prin zoospori.
Ex: Salată de mare
Algele rosii
• Algele roșii (Rhodophyta) grupează aproximativ 6000 specii și a
căror caracteristică comună este prezența pigmentului roșu numit
ficoeritrină. Marea majoritate a algelor roșii sunt eucariote
multicelulare. Își depozitează nutrienții sub formă
de amidon floridean (sub formă de vezicule în cadrul citoplasmei
celulare), iar peretele celular este alcătuit din pectină și celuloză.
Conțin ficobiliproteină: ficoeritrină, ficocianină și aloficocianină, ce
se găsesc în corpusculi, numiți ficobelizomi, iar clorofila este de
tip a.
Ex: Acrochaetium
savianum
Algele brune
• Algele brune (Phaeophyceae) cuprind aproximativ 1500 specii și a
căror caracteristică majoră este prezența pigmentului fucoxantină și
a clorofilei de tip a și c. Acestea au un tal relativ mare, putând
ajunge până la 60 m. Peretele celular este format din sulfați fucani
și acid alginic și nu prezintă amidon ca substanță de rezervă.
Reproducere Modalitatea factorilor de mediu prin spori flagelați,
respectiv sexuată prin gameți masculini flagelaț[Link] clorofilă.
Ex: Alaria
Algele Diatomee
• Diatomeele sunt unele din cele mai comune tipuri de fitoplancton.
Majoritatea sunt unicelulare, deși pot trăi în colonii sub formă de
filament sau funde. Ele sunt producătorii lanțului trofic. O trăsătură
aparte a celulei diatomeei constă în aceasta fiind învelită într-un
perete celular unic, format din dioxid de siliciu hidratat. Acesta se
compune din două părți asimetrice, cu o fisură între ele - de unde și
numele algei. Dovezile fosile sugerează că originează din timpul,
sau înaintea, perioadei jurasice. Diatomeele sunt folosite pentru
monitorizarea condițiilor mediului și în studiul calității apei.
Ex: Coscinodiscophyceae
 • cca. 70% din biomasa mărilor și
oceanelor este alcătuită din alge care
formează fitoplanctonul, acesta stând la
baza nutriției celorlalte organisme marine
- raci, moluște, pești, păsări și mamifere
Impactul algelor acvatice;
• în urma fotosintezei algele formează cea
asupra mediului mai mare parte a oxigenului din apă
respirat de animalele acvatice;
• 60% din oxigenul existent pe planetă, este
asigurat de algele marine.
 • Alga marina, in ceea ce priveste compozitia
ei micro moleculara are multe similitudini cu
compozitia sangelui uman. Asta o face usor
de asimilat in organism.
• Algele nu au radacini. Toate substantele
necesare cresterii lor sunt absorbite prin
frunze, direct din apa.
• Algele se inmultesc in mod deliberat in
Curiozitati despre compartimentele navelor spatiale pentru a
alge marine crea un mediu biologic activ.
• Chiar daca apa de mare pare la prima vedere
curata si transparenta, plantele acvatice
microscopice ocupa 99% din compozitia ei.
• In China antica, algele rosii au fost folosite
pentru prevenirea si tratarea cancerului.
• Unele alge marine au proprietati
luminescente si pot straluci in intuneric.
 • Atunci cand vrem sa apelam la tratamente cat mai
naturiste ne intereseaza de exemplu sa stim beneficii alge
marine pentru ca doar asa putem intelege importanta
algelor.
• Algele marine se recomanda pentru: adenite, afectiuni
cutanate, afectiuni pulmonare, alergii, algii (dureri),
Beneficii arterioscleroza, anemie, astenii fizice si intelectuale,
celulita, constipatie, hipertensiune arteriala, imbatranire,
laringita, limfatism, obezitate, predispozitie generala la
maladii, prevenire si tratament al afectiunilor cardiace,
reumatism, rinofaringite, sechele de fracturi si contuzii,
tulburari circulatorii, tulburari glandulare.
 • Bibliografie
[Link]
Va multumesc [Link]
marine-tipuri-de-alge-curiozitati-despre-alge-
pentru atentie! [Link]
[Link]
/04/04/regnul-protista/