1 Aspecte teoretice

Definiţia 1.1 (Şir). O funcţie definită pe mulţimea N∗ a numerelor naturale nenule cu valori ı̂ntr-o
mulţime E se numeşte şir de elemente ale mulţimii E.
Fie f : N∗ → E un şir de elemente ale mulţimii E. Valorile funcţiei f , care corespund valorilor
argumentului, egale cu 1, 2, 3 ş.a.m.d. se numesc, de obicei, termenii şirului de rang, respectiv,
egal cu 1, 2, 3 ş.a.m.d. Scriem termenii şirului ı̂n ordinea crescătoare a rangurilor:

f (1), f (2), f (3), . . . , f (n), . . .

Notăm primul termen al şirului cu a1 , al doilea cu a2 , al treilea cu a3 , . . ., al n-lea cu an

ş.a.m.d. şi atunci şirul se scrie:
a1 , a2 , a3 , . . . , an , . . .
În această notatie f (n) = an . Şirul se va nota cu (an ). Putem nota şirul folosind orice altă
literă ı̂n locul literei a. De exemplu (bn ) , (cn ) ş.a.m.d. .

Observaţia 1.1. Remarcăm că ı̂ntr-un şir acelaşi număr poate apărea cu ranguri diferite, De
exemplu 1, 1, 2, 2, 3, 3, . . . este un şir.

În continuare vom considera numai şiruri de numere reale; acestea vor fi numite, mai simplu,
şiruri.
Moduri de definire a unui şir:
Sirul este un caz particular de funcţie, de aceea modurile de definire a unei funcţii se aplică şi
pentru definirea unui şir.

1. S, iruri definite descriptiv (prin descriere):

De exemplu, şirul (dn ) definit prin:

d1 = 1, d2 = 11, d3 = 111, . . . , dn = |11 {z

. . . 1}, . . .
n ori

2. Şiruri definite cu ajutorul unei formule care permite să se găsească orice termen al său:
Fie, de exemplu, şirul (bn ) astfel că pentru orice n, bn este dat de formula:

bn = n2 − n + 1.

Înlocuind n, succesiv, cu valorile: 1, 2, 3, 4, . . ., obţinem: b1 = 1, b2 = 3, b3 = 7, b4 = 13

ş.a.m.d.

3. Modul recurent de definire a unui şir: Să considerăm şirul (bn ) astfel ı̂ncât b1 = 1, b2 =
2, bn+2 = bn + bn+1 , pentru n ⩾ 1.

1
 Cunoscând primii doi termeni b1 şi b2 ai şirului şi formula bn+2 = bn +bn+1 , putem să găsim
orice termen al acestui şir:

b3 = 1 + 2 = 3, b4 = 2 + 3 = 5, b5 = 3 + 5 = 8... .
O formulă care exprimă orice termen al şirului, de la un rang oarecare, prin precedenţii (unul
sau mai mulţi) se numeşte recurentă.

Observaţia 1.2. Printr-un mod recurent de definire al unui şir indicăm de obicei:
1. primul termen al şirului (sau câţiva dintre primii termeni);
2. formula care permite să se definească ori ce termen al şirului cu ajutorul termenilor
precedenţi cunoscuţi.

Exemplu 1.1. Fie şirul (an ) astfel ı̂ncât a1 = 10 şi an+1 = an − 5, n ⩾ 1.

a2 = a1 − 5 = 5
a3 = a2 − 5 = 0,
a4 = a3 − 5 = −5 . . .

Definiţia 1.2 (Progresie aritmetică). Un şir de numere ı̂n care fiecare termen, ı̂ncepând cu al doilea,
se obţine din cel precedent prin adăugarea aceluiaşi număr, se numeşte progresie aritmetică.
Cu alte cuvinte, un şir de numere

÷ a1 , a2 , a3 , . . . , an , . . .

este o progresie aritmetică, dacă pentru orice k ⩾ 1, avem

ak+1 = ak + r,

unde r este un număr constant pentru şirul dat. Din definiţie rezultă că ı̂ntr-o progresie aritmetică
diferenţa dintre orice termen şi predecesorul său este egală cu acelaşi număr r.
Numărul r se numeşte raţia progresiei aritmetice. Progresia aritmetică (an ) este complet
determinată, dacă se cunosc primul termen a1 şi raţia r. Se spune că numerele a1 , a2 , a3 , . . . , an
sunt ı̂n progresie aritmetică, dacă ele sunt termenii consecutivi ai unei progresii aritmetice.

Teorema 1.1. Orice termen al unei progresii aritmetice

a1 , a2 , . . . , an−1 , an , an+1 . . .

ı̂ncepând cu al doilea, este media aritmetică a termenilor vecini lui. Cu alte cuvinte, pentru orice
n ⩾ 2,
an−1 + an+1
an = . (1)
2

2
Demonstraţie. Într-adevăr, pentru n ⩾ 2

an = an−1 + r şi an = an+1 − r.

Adunând aceste două egalităţi, deducem

2an = an−1 + an+1 ,

de unde rezultă egalitatea (1).

Teorema 1.2. Termenul general al unei progresii aritmetice este dat de formula:

an = a1 + (n − 1)r. (2)

Demonstraţie. Vom demonstra formula prin metoda inducţiei matematice. Notăm cu P (n) egali-
tatea (2), pentru un n dat.
1. Pentru n = 1, egalitatea (2) este evident adevărată.
2. Rămâne să arătăm că pentru orice număr natural k, avem P (k) ⇒ P (k + 1). Fie deci
adevărată P (k), adică
ak = a1 + (k − 1)r.
Să arătăm că este adevărată P (k + 1). Într-adevăr, avem

ak+1 = ak + r = a1 + (k − 1)r + r = a1 + kr.

Prin urmare, P (n) este adevărată pentru orice număr natural n. Formula (2) este astfel demonstrată.

Teorema 1.3. Fie numerele a1 , a2 , a3 , . . . , an−1 , an ı̂n progresie aritmetică. Atunci

ak + an−k+1 = a1 + an .

Cu alte cuvinte, suma oricăror două numere egal depărtate de numerele extreme este egală cu
suma numerelor extreme.

Demonstraţie. Dacă r este raţia, atunci

ak = a1 + (k − 1)r şi an−k+1 = a1 + (n − k)r

de unde: ak + an−k+1 = [a1 + (k − 1)r] + [a1 + (n − k)r] = 2a1 + (n − 1)r. Dar,

a1 + an = a1 + [a1 + (n − 1)r] = 2a1 + (n − 1)r.

Deci ak + an−k+1 = a1 + an = 2a1 + (n − 1)r.

3
 Folosind teorema 1.3 este uşor de calculat formula generală pentru suma Sn . Avem
Sn = a1 + a2 + a3 + . . . + an−2 + an−1 + an
Sn = an + an−1 + an−2 + . . . + a3 + a2 + a1 .
Adunând aceste două egalităţi se obţine:

Sn = (a1 + an ) + (a2 + an−1 ) + (a3 + an−2 ) + . . . + (an−2 + a3 ) + + (an−1 + a2 ) + (an + a1 ) .

Dar, conform teoremei precedente, avem
a1 + an = a2 + an−1 = a3 + an−2 = . . . .
De aceea
2Sn = n (a1 + an ) ,
de unde
(a1 + an ) n
Sn = . (3)
2
Prin urmare, suma primilor n termeni ai unei progresii aritmetice este egală cu produsul dintre
semisuma termenilor extremi şi numărul termenilor sumei.

Observaţia 1.3. Înlocuim in formula Sn = (a1 +a2

n )n
termenul an al progresiei prin a1 + (n − 1)r.
Atunci
a1 + a1 + (n − 1)r 2a1 + (n − 1)r
Sn = ·n= ·n
2 2
Aşadar
2a1 + (n − 1)r
Sn = ·n (4)
2
Exemplu 1.2. Să determinăm suma primilor 10 termeni ai progresiei aritmetice ÷ (an ) : 1, 4, 7, 10, . . . .
Primul termen al progresiei este 1, iar raţia este 3. Atunci al 10 -lea termen al progresiei este:
a10 = 1 + (10 − 1) · 3 = 1 + 9 · 3 = 28,
(1 + 28)10
deci S10 = = 29 · 5 = 145.
2
Definiţia 1.3. Un şir de numere al cărui prim termen este nenul, iar fiecare termen al său, ı̂ncepând
cu al doilea, se obfine din cel precedent prin ı̂nmulţirea cu un acelaşi număr nenul, se numeşte
progresie geometrică.
Cu alte cuvinte, un şir de numere.
÷
÷ b1 , b2 , b3 , . . . , bn , . . . (b1 ̸= 0)
este o progresie geometrică dacă pentru orice k ⩾ 1; avem
bk+1 = bk · q1
unde q ̸= 0 este un număr constant, pentru şirul dat.

4
Observaţia 1.4. Din definiţie rezultă că ı̂ntr-o progresie geometrică câtul dintre orice termen şi
predecesorul său este egal cu acelaşi număr q.
Numărul q se numeşte raţia progresiei geometrice. Progresia geometrică (bn ) este complet
determinată, dacă se cunosc primul termen b1 şi raţia q.
Se spune că numerele b1 , b2 , b3 , . . . , bn sunt ı̂n progresie geometrică dacă ele sunt termenii
consecutivi ai unei progresii geometrice.
Teorema 1.4. Orice termen al unei progresii geometrice cu termeni pozitivi

b1 , b2 , b3 , . . . , bn−1 , bn , bn+1 , . . . ,

ı̂ncepı̂nd cu al doilea, este media geometrică a termenilor vecinl lui. Cu alte cuvinte, pentru orice
n ⩾ 2, p
bn = bn−1 bn+1 . (5)
bn+1
Demonstraţie. Într-adevăr, pentru n ⩾ 2, bn = bn−1 q; şi bn = . Înmulţind aceste două
q
egalităţi, deducem
b2n = bn−1 bn+1 ,
de unde rezultă egalitatea (5).

Teorema 1.5. Termenul general al unei progresii geometrice este dat de formula:

bn = b1 · q n−1 (6)

Demonstraţie. Vom demonstra formula prin metoda inducţiei matematice. Notăm cu P (n) egali-
tatea (6), pentru un n dat.
1. Pentru n = 1, egalitatea este evident adevărată.
2. Fie acum P (k) adevărată, adică

bk = b1 · q k−1

Atunci bk+1 = bk q = b1 q k−1 q = b1 q k , deci P (k + 1) este adevărată. Aşadar P (k) ⇒ P (k + 1).

Metoda inducţiei matematice ne asigură că formula (6) este adevărată pentru orice număr natural
n.

Exemplu 1.3. Pentru progresia geometrică

3
12, −6, 3, − , . . . ,
2
 9
1 1 3 3
avem b1 = 12, q = − . De aceea b10 = b1 q 9 = 12 − = =− ; b101 = b1 q 100 =
2 2 (−2)2 128
 100
1 3
12 − = 38 .
2 2

5
Teorema 1.6. Fie (bn ) o progresie geometrică, de raţie q şi fie

Sn = b1 + b2 + b3 + . . . + bn−1 + bn (7)
suma primilor n termeni ai săi.
Pentru calculul sumei Sn distingem două cazuri:
1. Dacă raţia q a progresiei este egală cu 1, atunci Sn = nb1 .
2. Dacă raţia q a progresiei este diferită de 1, atunci

b1 (q n − 1)
Sn = .
q−1

Demonstraţie. Înmulţim ambii membri ai egalităţii (7) cu q :

qSn = b1 q + b2 q + b3 q + . . . + bn−1 q + bn q.

Însă b1 q = b2 , b2 q = b3 , b3 q = b4 , . . . , bn−1 q = bn , de aceea,

qSn = b2 + b3 + b4 + . . . + bn + bn q. (8)
Scăzând, membru cu membru, egalitatea (7) din egalitatea (8) obţinem:

qSn − Sn = bn q − b1 ,
Sn (q − 1) = bn q − b1 .

Deoarece q ̸= 1,
bn q − b1 bn =b1 ·qn−1 b1 (q n − 1)
Sn = ========= . (9)
q−1 q−1

6
2 Exerciţii propuse
1. Să se determine termenii de rang 10 şi 120 ai progresiei aritmetice

÷ (an ) : −3, 0, 3, 6, 9, 12, . . . .

2. Să se determine termenii necunoscuţi ai progresiei aritmetice

15
÷ (an ) : a1 , a2 , 6, a4 , , a6 , . . . .
2
5n+2 n+1
3. Se dau şirurile (an ) şi (bn ) cu termenul general: an = 3 şi bn = n+2 , n ≥ 1. Care dintre
ele reprezintă o progresie aritmetică?

4. Să se determine x ∈ R astfel ı̂ncât numerele 3x − 1, x2 + 5, 8x − 3 să fie ı̂n progresie

aritmetică.

5. Să se determine suma Sn a primilor n termeni ai progresiei aritmetice (an ) ştiind că a1 =
1
3, r = şi n = 15.
2
6. Să se determine primul termen şi raţia progresiei aritmetice (an ) ştiind că a2 + a9 = 17 şi
a3 + a6 + a10 = 27.
1 1
7. Se consideră progresia geometrică 1, , , . . . . Să se determine termenii de rang 4,5 şi 12 .
3 9
8. Să se determine primii doi termeni ai progresiei geometrice (bn ) ştiind că b7 = 16 şi q = 2.

9. Să se calculeze suma Sn a progresiei geometrice (bn ) ştiind că:

3
a) b1 = , q = 1 şi n = 20;
5
b) b2 = 32, b3 = 16, n = 8.

10. Să se determine x ∈ R ştiind că numerele 3x + 2, x + 4, 8 − x sunt termeni pozitivi ai unei
progresii geometrice.

11. Să se determine primul termen şi raţia progresiei geometrice (bn ) ştiind că b6 = 81 şi b3 = 3.

7
3 Soluţii exerciţii
1. Din modul descriptiv de prezentare a progresiei aritmetice (an ), se observă că a1 = −3 şi
raţia r = 3. Aplicăm formula termenului general pentru n = 10 şi n = 120:

a10 = a1 + (10 − 1) · r şi a120 = a1 + (120 − 1) · r.

Rezultă că
a10 = −3 + 9 · 3 = 24
şi
a120 = −3 + 119 · 3 = 354.
15
2. Din condiţia că şirul este progresie aritmetică şi că a3 = 6, a5 = 2 se deduce că

15
a5 = a3 + 2r, adică = 6 + 2r.
2
Se obţine
15 3 3
2r = − 6 = şi r = .
2 2 4
Prin urmare
3 27
a4 = a3 + r = 6 + = ;
4 4
15 3 33
a6 = a5 + r = + = ;
2 4 4
3 21
a2 = a3 − r = 6 − = ;
4 4
21 3 9
a1 = a2 − r = − = .
4 4 2
3. Un şir (xn ) este progresie aritmetică dacă diferenţa a oricăror doi termeni consecutivi este
constantă. Avem
5k + 2 5(k − 1) + 2 5k + 2 − 5k + 5 − 2 5
ak − ak−1 = − = = , ∀k ∈ N, k ≥ 2.
3 3 3 3

Rezultă că (an ) este progresie aritmetică. Analog,

k + 1 (k − 1) + 1 k+1 k (k + 1)2 − k(k + 2)

bk − bk−1 = − = − =
k + 2 (k − 1) + 2 k+2 k+1 (k + 2)(k + 1)
2 2
k + 2k + 1 − k − 2k 1
= = ̸= constantă .
(k + 2)(k + 1) (k + 2)(k + 1)

Rezultă că şirul (bn ) nu este o progresie aritmetică.

8
4. Termenul din mijloc este media aritmetică a termenilor vecini lui. Aşadar,
(3x − 1) + (8x − 3)
x2 + 5 = .
2
Se obţine ecuaţia de gradul doi: 2x2 − 11x + 14 = 0, cu şi soluţiile x1 = 27 , x2 = 2.
(a1 + an ) · n
5. Folosim formula Sn = . Se cunoaşte a1 = 3, n = 15. Trebuie determinat a15 .
2
Avem că
1
a15 = a1 + (15 − 1) · r = 3 + 14 · = 10.
2
(3 + 10) · 15 195
Rezultă că S15 = = .
2 2
6. Exprimăm fiecare termen din relaţii ı̂n funcţie de a1 şi r folosind formula
an = a1 + (n − 1)r.
Avem:
a2 = a1 + r, ; a9 = a1 + 8r; a3 = a1 + 2r; a6 = a1 + 5r; a10 = a1 + 9r.

Se obţine sistemul de ecuaţii:


 2a1 + 9r = 17 ·(−3) 
−6a1 − 27r = −51
⇒ .
 3a1 + 16r = 27 ·2 6a1 + 32r = 54

3 29
Rezultă că 5r = 3 şi r = . Înlocuind ı̂n una dintre ecuaţii se obţine a1 = .
5 5
7. Se găseşte raţia
b2 b3 1
q= = = .
b1 b2 3
Folosim ı̂n continuare formula termenului general al progresiei geometrice, bn = b1 · q n−1
sau definiţia. Avem
 3
3 1 1
b4 = b1 · q = = ; b5 = b1 · q 4
3 27
sau
b5 = b4 · q.
Se obţine
 4
1 1
b5 = = .
3 81
Termenul de rang 12 este
1
b12 = b1 · q 11 = .
311

9
 8. Din condiţia b7 = 16 rezultă că b1 · q 6 = 16, relaţie din care se obţine
16 16 1
b1 = 6
= 6 = .
q 2 4
Termenul b2 este
1
b2 = b1 · q = .
2
9. a) Folosim formula pentru Sn in cazul q = 1. Avem
3
S20 = 20 · b1 = 20 · = 12.
5

b) Determinăm raţia ca fiind

b3 1 b2
q= = şi b1 = = 64.
b2 2 q
Suma primilor 8 termeni este
 
1 8


q8 64 1 − 1


b1 1 − 1−
 
2 28 2 1
S8 = = 1 = 64 · 1 = 64 · 1− 8
1−q 1− 2 2
1 2
1288 (2 − 1) 28 − 1 255
= 8
= = .
2 2 2

10. Folosim proprietatea că ı̂ntr-o progresie geometrică cu termeni pozitivi orice termen ı̂ncepând
cu al doilea este medie geometrică a vecinilor lui.
Aşadar, p
x + 4 = (3x + 2)(8 − x)
cu condiţia
3x + 2 ≥ 0, x + 4 ≥ 0, 8 − x ≥ 0.
Se obţine ecuaţia
(x + 4)2 = (3x + 2)(8 − x),
care se scrie sub forma echivalentă

4x2 − 14x = 0,
7
cu soluţiile x1 = 0, x2 = . Ambele soluţii verifică condiţia de pozitivitate a termenilor
2
progresiei.

10
11. Exprimăm b6 şi b3 ı̂n funcţie de b1 şi q:

b6 = b1 q 5 = 81 şi b3 = b1 q 2 = 3.

Facem raportul numerelor b6 şi b3 şi obţinem ecuaţia

b1 q 5 81
2
= .
b1 q 3

Rezultă că q 3 = 27 şi q = 3. Înlocuind ı̂n expresia termenului b3 se obţine

3 1
b1 = 2
= .
q 3

11