UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” Sibiu

Facultatea de Științe Economice

Specializare : Strategii și politici de management și marketing ale firmei

ECONOMIA
RISCULUI
RECENZII

Profesor:
[Link]. Razvan Serbu
Masterand:
Flucus Anca-Maria
 1. Satyajit Das – Noii bani: Stapanii Universului si cultul riscului (Titlul original:
Extreme Money: Masters of the Universe and the Cult of Risk – 2011)

Noii bani sau extreme money sunt vechii bani pe steroizi, sunt rezultatul gradului inalt
de sofisticare pe care l-a atins sistemul financiar mondial, ca urmare a securitizarii si utilizarii
excesive a instrumentelor financiare derivate. Autorul descrie economia “extreme money” ca
una caracterizata de indatorare excesiva (crestere finantata prin credit) si speculatie.
Revenind la lectura, criza financiara a fost posibila din cauza lipsei unei reglementari
stricte si utilizarea unor instrumente financiare pe care aproape nimeni nu le intelegea, cuplate
cu supra-consumul, finantat mai ales din credit. Astfel, este clar ca nu doar participantii din
Wall Street sunt vinovati. Lacomia lor s-a intalnit perfect cu tendinta consumatoului de a
folosi bani pe care nu-i avea si pe care nu si i-ar fi permis.
Satyajit Das incheie prin oferirea unor solutii realiste intr-o lume cu resurse finite de
energie, mancare si apa. El incurajeaza scaderea gradului de indatorare, reducerea proportiei
produselor si serviciilor financiare in economie si schimbarea structurii compensatorii pentru
participantii din sectorul financiar in vederea descurajarii asumarii unui risc disproportionat.

2. Charles Wheelan – Economia devoalata (Titlul original: Naked Economics:

Undressing the Dismal Science – 2002)

Inca o data se observa ca nu e nevoie de multe formule pentru a cuprinde adevaruri

economice simple, lucru de inteles cand economicul se ocupa cu alegerile oamenilor.
Dar sa incepem cu vestile proaste. Economistii stiu ce duce la dezastre economice, stiu
ce le mentine dar nu au o cale sigura de ajutor. In prezent, majoritatea populatiei planetei
traieste in conditii la care putin ar fi visat acum un secol. Dar exista aproximativ un miliard de
oameni care supravietuiesc din aproape nimic si economistii sau sociologii se bat in teorii care
variaza de la oferirea unor ajutoare mai insemnate la intreruperea oricarui fel de ajutor si
concentrarea pe industriile exportatoare.
Desi stim ca proprietatea, liberul schimb, institutii competente sunt piloni de care nici
o tara care spera la dezvoltare nu se poate lipsi, nu de propuneri si idei duc lipsa tarile crunt de
sarace. Ele au nevoie de un punct de inceput care sa le aduca schimbarea … dar unde se
ascunde acel punct, nu se cunoaste sigur. Asa cum autorul spune, legile fizicii ne-au permis sa
ne ducem pe luna, nu ne-au impus, noi am ales cum. Dar nici incapacitatea economistilor de a
actiona chirurgical atunci cand exista o problema nu este greu de intuit. Pana la urma ei se
ocupa cu “viu-ul”, un element care nu se lasa prins in definitii si tabele. Nimeni nu poate
spune sigur cat de mult e prea mult atunci cand vorbim de crestere economica sau cat de putin
este prea putin atunci cand ne referim la marimea unui guvern.

3. Thomas PIKETTY – Capitalul in secolul 21 ( Titlul original: Capital in the Twenty-

First Century ; 2014 )

Inegalitatea dintre clase. Aceasta pare sa fie noua sursa de cosmaruri a vremurilor
noastre. Si cum ar putea sa nu fie cand Statele Unite ale Americii, pamantul egalitatii
sanselor, a devenit unul dintre cele mai inegale state, cei mai bogati 0.1 % detinand 22 % din
bogatia tarii (comparativ cu 7% in anii ’70).
Cei mai bogati acumuleaza averi pe care le lasa mostenire, creand o generatie de
avantajati, de rentieri. Rentier este cel care primeste chirie, dobanda, etc (din active mostenite
sau cumparate prin reinvestirea capitalului). Statul rentier este intregit de asa zisul “baiat
destept” de la noi. A pune mana la un pret subapreciat pe o mina de carbune este posbil si in
America. A pune presiune pe guvern pentru a-ti subsidia afacerea este posibil si in Franta.
O alta ingrijorare pentru autor o reprezinta superstarurile CEO cu salarii care depasesc
de sute de ori salariile angajatilor lor. Piketty remarca faptul ca s-a ajuns in situatia actuala in
primul rand pentru ca este greu sa apreciezi munca unui CEO (pana la urma daca economia si
industria merg atunci probabil va merge si compania), iar in al doilea rand, s-a facut greseala
de a le permite acestor sefi sa-si aleaga marimea salariilor si a bonusurilor. Este de mirare ca
acum vorbim de venituri de zeci de milioane de dolari pe ani?

4. Mitul investitiilor straine – o minciuna a corporatocratiei

„ Capitalul strain externalizeaza catre tarile de origine profituri inainte de fiscalizare de

cel putin 100 milioane de euro pe zi! 100 milioane de euro pe zi inseamna 35-40 miliarde euro
pe an”. Structural, economia din Romania este a consumului fara productie, a
hipermarketurilor fara fabrici, a bancilor fara economie reala, a masinilor fara sosel, ceea ce
proiecteaza lipsa de perspective. In mod dramatic, cele doua componente ale economiei din
Romania nu au aproape nicio legatura nici pe verticala, nici pe orizontala. Componenta straina
este insularizata: se aprovizioneaza din afara si lucreaza pentru afara, nu difuzeaza in restul
economiei. Industrializarea pe care aparent o genereaza investitiile straine este o falsa
industrializare. Asta apropo de lanturile de hipermarketuri gen Metro si Kaufland, si de
intreprinderile care lucreaza cu materie prima peste hotare si livreaza integral marfa tot in
exterior, dar si parcurile industriale, si de alte prezente economice occidentale. Toate acestea
sunt elemente ale unei economii colonizate, de consum a produselor straine si de exploatare a
fortei de munca locale, remunerate de zeci de ori mai prost decat in tarile de origine ale
inestitorilor. Cu o asemenea structura a economiei dezastrul general doar se va accentua la toti
parametri.

5. Intre riscul economiei si economia riscului

In 2013 , starea economiei privita structural si in ansamblu se regaseste fidel in bilanturile

bancilor. Bancile isi racordeaza modelul operational si de bussines functie de mediul
economic. Piata UE poate fi descrisa ca avand un model bazat pe banc, in situatia in care cele
mai multe gospodarii si intreprinderi sunt finantate de banci si nu de pietele de capital.

Sistemul bancar romanesc isi demonstreaza dedicatia pentru economia romaneasca prin
finantarea a 91% din totalul finantarii economiei romanesti cu numai 63% active bancare din
PIB. Aceasta trebuie comparata cu cele 360% active in PIB ale bancilor UE 27 care asigura
numai 70-75% din total finantare. In concluzie, bancile din Romania au o participare la riscul
de credit al economiei romanesti mult mai mare decat cea europeana. In consecinta, nu se
pune problema unui exit din cadrul industriei. Totusi, se constata o pierdere din substanta
comerciala a industrie prin aparitia de substituite care pot fi cuprinse de termenul european de
shadow banking. Shadow banking inseamna institutii sau activitati financiare ce nu fac
obiectul reglementarilor financiar bancare.
 6. Steven Landsburg – Economistul din fotoliu: Economia si viata de zi cu zi (Titlul
original: The Armchair Economist: Economics and Everyday Life – 1993, 2012).

Ca orice economist, Landsburg nu gaseste o inventie mai minunata decat piata. Iar ceea ce
face piata eficienta este pretul. Mai exact: costul marginal. De exemplu, doar costuri
marginale egale garanteaza ca faina este produsa cat mai ieftin posibil. Legat de piete
eficiente, autorul subliniaza ca pentru a gasi sursa ineficientei, treuie sa cautam pietele care
lipsesc. Adica trebuie sa cautam bunuri care nu au pret, ceea ce in majoritatea cazurilor
inseamna ca nu sunt detinute de cineva, cum ar fi poluarea – nu exista o piata pentru aer.
In manualele de economie suntem invatati ca dobanda reprezinta costul banilor dar
Landsburg spune ca reprezinta pretul consumului curent raportat la consumul viitor. Atunci
cand guvernul face o achizitie de 20 de miliarde de lei, redirectioneaza resursele. Astfel,
consumatorul obisnuit va trebui sa-si reduca consumul ( nu mai are la dispozitie aceleasi
resurse ca inainte de achizitia de 20 miliarde). Si cum poate fi redus consumul? Prin cresterea
dobanzii. Economia este poezia alocarii resurselor.

7. Satyajit Das – Comercianti, arme si bani (Titlul original: Traders, Guns & Money –
2006)

Traders, Guns and Money a fost publicata in 2006, cu un an inaintea crizei financiare ce avea
sa marcheze intreaga lume.
Cartea este cu atat mai interesanta pentru ca este marturia unui insider. Dincolo de
lacomia si extravaganta trader-ilor este mai degraba impresionant gradul relativ recent de
sofisticare al sistemului financiar. Reprezentative pentru aceasta evolutie sunt deja
cunoscutele “arme financiare de distrugere in masa”, dupa cum a denumit Waren Buffet
derivativele.
Este de la sine inteles ca orice castig pe piata financiara inseamna transfer de avere si
nu creare de avere. Aceasta caracteristica a dus la obsesia pentru a construi structuri suficient
de sofisticate cat sa atraga investitii dar capabile sa ascunda nivelul de risc. In plus, riscul este
suplimentar crescut de gradul mare de indatorare al partilor implicate in tranzactii. Astfel, este
mult mai usor sa fii indraznet cu banii altora.