Provocările educației în era digitală

Transformarea digitală schimbă economia europeană, dar și societatea europeană. Noile

abilități tehnice și „soft” câștigă importanță atât pe piața forței de muncă, cât și ca mijloc de
participare deplină în societate. Drept urmare, rolurile, conținutul și metodele educaționale
tradiționale sunt contestate - educația trebuie să pregătească astăzi cursanți pentru schimbarea
sarcinilor și rolurilor atât pe piața muncii, cât și ca cetățeni europeni. În același timp, adulții de
astăzi au nevoie de oportunități de recalificare și de perfecționare pentru a le putea face față
provocărilor de mâine. Regândirea educației în era digitală ar trebui să devină o problemă
centrală pentru factorii de decizie de azi din două motive.

În primul rând, numai educația poate forma o forță de muncă calificată, pregătită pentru
locurile de muncă viitoare și pentru o piață a muncii în schimbare. Regândirea educației în era
digitală constituie, așadar, o condiție prealabilă pentru competitivitatea globală viitoare a
Europei.

În al doilea rând, numai educația poate asigura condițiile prealabile pentru incluziunea
socială și participarea egală a cetățenilor europeni la o democrație digitalizată. Prin urmare,
regândirea educației în era digitală contează pentru protejarea valorilor europene precum
egalitatea, democrația și statul de drept.

Educația în era digitală include, dar nu se limitează la educația digitală și cuprinde

transmiterea competențelor tehnice, „soft” și a cetățeniei și se referă atât la educația formală, cât
și la educația non-formală de-a lungul vieții cetățenilor europeni.

Factorii de decizie transnaționali, naționali și subnaționali au creat un grup mare de

activități de politici privind educația digitală în era digitală. În aproximativ ultimele două decenii,
activitatea de politici s-a concentrat adesea pe factori „soft”, cum ar fi formarea profesorilor,
formarea competențelor profesorilor și a elevilor, precum și dezvoltarea conținutului. În jurul
anului 2015, abordările politice au inclus adesea abordări „iterative” și „organice”, adică
experimente la scară mică, care, dacă reușesc, pot fi amplificate și integrate. În ceea ce privește
furnizarea infrastructurii digitale, echipamentele digitale în școli sunt, în general, la un nivel bun
în toată Uniunea Europeană. Cu toate acestea, persistă mari disparități între regiuni și țări.
Tendințele emergente sunt furnizarea de soluții de platformă și „cloud” pentru școli, resurse
educaționale deschise și cursuri online masive deschise.

Studenții din Europa au în general abilități digitale ridicate, deși diferențele persistă în
special în funcție de mediul educațional și de țară. Diferențele de gen în competențe sunt
neglijabile în generația de studenți de astăzi, însă fetele rămân mult mai puțin susceptibile să-și
transforme competențele digitale într-o carieră. În viitor, abilitățile „soft” și de cetățenie, cum ar
fi gândirea de calcul și abilitățile de antreprenoriat, ar trebui să fie mai puternic transmise de
școlile europene, iar orientarea în carieră va juca un rol din ce în ce mai important.
 Chiar și înafara contextului pandemiei, educația digitală a devenit, pe an ce trecea, o
nevoie tot mai mare atât pentru profesori cât și pentru elevi. Pandemia a acutizat însă această
nevoie și a adus-o până la nivelul de vital pentru orice societate și pentru cele mai multe sisteme
educaționale din lume. În România, spre exemplu, școlile s-au închis de pe o zi pe alta, astfel că
tot învățământul a fost nevoit să se mute în sistem online.

Avantajele pe care cei mai mulți le aduc în discuție țin de logistica pe care o presupune
bunul mers al unei școli. Deplasarea până la școală, folosirea manualelor care trebuie transportate
în ghiozdane grele, murdăria care se face cu creta care trebuie cumpărată și transportată la școală
etc., toate aceste probleme sunt rezolvate de școala online, unde tot ce-ți trebuie e un gadget cu
acces la internet. Pe internet, tabla nu mai trebuie curățată, nu mai trebuie să te miști din casă, nu
mai este nevoie să te trezești cu o oră înainte să înceapă cursurile etc. Acestea sunt avantajele
educației în sistem digital, dar consider că, puse în balanță cu dezavantajele, acestea cântăresc
mult prea puțin.

Profesorii își dau seama mai repede de ineficiența sistemului online și observă
performanțele elevilor care sunt în continuă scădere. Elevii de astăzi, care chiar și în sala de clasă
reușesc cu greu să se concentreze (cauză – dovedită științific – a consumului excesiv de
smartphone/computer), sunt nevoiți să folosească tocmai gadget-urile care îi distrag în scopuri
educaționale. Orice alta fereastră va fi mai interesantă pentru un elev decât cea de Microsoft
Teams în care profesorul îi predă o lecție.
Aceasta este rădăcina multor alte dezavantaje care apar în discuție când vine vorba de școala în
sistem digital. Feedback-ul din partea elevilor și către elevi este de asemenea mai greu de primit
în mediul online, dar există totuși metode aplicabile și pentru a primi și a da feedback cursanților.

Școala online a adus celor mai mulți profesori bătăi de cap cum nici o altă provocare din
cariera lor didactică. Cu precădere în țara noastră, care a trecut instant la școala exclusiv online
odată cu declanșarea pandemiei, fără să se asigure că elevii și profesorii sunt pregătiți pentru așa
ceva. Empiric vorbind, experiența online s-a dovedit și se dovedește în continuare a fi una
neeficientă și nedorită de majoritatea cadrelor didactice.

Desigur că din partea elevilor și studenților există multe păreri bune cu privire la școala
online, dar trebuie să ținem cont că acestea sunt păreri subiective. Sunt foarte des întâlniți elevii
cărora le convine o școală în care se pot sustrage de la orice responsabilitate, și laptopul/tableta le
oferă acest favor din plin.

Închei printr-o scurtă clarificare. Educația digitală ca set de cunoștințe și abilități pe care
un individ le are când vine vorba de sisteme digitale este, fără discuție, viitorul. Indivizii care vor
avea o educație digitală vastă vor fi cei care vor fi ținta locurilor de muncă din viitor.
Cursurile online au devenit tot mai solicitate, indiferent de disciplină, deoarece pandemia a reușit
să demonstreze faptul că dorința și perseverența sunt cele care contează și nu prezența fizică într-
un spațiu. Astfel, descoperă cursurile și atelierele conversaționale de germană care se desfășoară
în mediul online; folosim metode non-formale atractive și interactive pentru predarea limbii.