Articolul 314.

Nemijlocirea, oralitatea şi contradictorialitatea judecării cauzei

Instanţă de judecată este obligată, în cursul judecării cauzei, să cerceteze, sub toate aspectele, probele
prezentate de părţi, corpurile delicte, precum si alte probe, să audieze inculpaţii, părţile vătămate,
martorii, să dea citire rapoartelor de expertiză judiciară, proceselor-verbale şi altor documente.
Articolul 315. Egalitatea în drepturi a părţilor în faţa instanţei- beneficiază de drepturi egale în faţa
instanţei de judecată.
Articolul 316. Publicitatea şedinţei de judecată
Şedinţa de judecată este publică, cu excepţia cazurilor prevăzute în art.18. La şedinţa publică poate fi
prezentă orice persoană, cu excepţia minorilor sub vîrsta de 16 ani şi a persoanelor înarmate.
Preşedintele şedinţei de judecată poate permite prezenţa la şedinţă a minorilor, precum şi a persoanelor
înarmate care sînt obligate să poarte armă la fel poate permite reprezentanţilor mass-media, în cazurile
în care cauza prezintă interes public, în care acestea nu perturbează desfăşurarea normală a şedinţei.
Articolul 317. Preşedintele şedinţei de judecată
Şedinţele instanţei de judecată sînt prezidate de către judecătorul sau preşedintele căruia i-a fost
repartizată, conform prevederilor art.344, cauza pentru judecare el conduce şedinţa de judecată şi, în
interesele justiţiei, ia toate măsurile prevăzute de prezentul cod pentru asigurarea egalităţii în drepturi a
părţilor, este obligat să informeze părțile despre faptul că ședința de judecată se înregistrează audio
şi/sau video, pune în discuţie cererile formulate de părţi,asigură respectarea ordinii în şedinţa de
judecată, înlăturînd totul ce nu are legătură cu procesul de judecată. În cazul în care vreunul din
participanţii la proces formulează obiecţii împotriva acţiunilor preşedintelui şedinţei, acestea se
consemnează în procesul-verbal al şedinţei.
Articolul 318. Grefierul şedinţei de judecată
Grefierul şedinţei de judecată ia toate măsurile pregătitoare, care rezultă din dispoziţiile prezentului cod
şi din indicaţiile preşedintelui şedinţei, necesare pentru ca termenul de judecată sa fie fixat judecarea
cauzei să nu fie amînată, face apelul părţilor şi al celorlalte persoane care vor participa la şedinţă,
constată care din ele nu s-au prezentat şi din care motive, întocmeşte procesul-verbal al şedinţei.
Articolul 319. Citarea părţilor la judecată
Judecarea cauzei poate avea loc numai dacă părţile sînt legal citate şi procedura de citare este
îndeplinită. Neprezentarea părţii în instanţa de judecată nu împiedică examinarea cauzei dacă în
instanţă s-a prezentat avocatul ales sau avocatul care acordă asistenţă juridică garantată de stat. Partea
prezentă la un termen de judecată nu mai este citată dar În cazul în care judecata se amînă,martorilor,
experţilor, interpreţilor şi traducătorilor prezenţi li se aduce la cunoştinţă noul termen de judecată.
La cererea persoanelor menţionate instanţa le înmînează citaţii spre a le servi drept justificare la locul de
muncă. Militarii se citează la fiecare termen de judecată și În cazul citării persoanelor deţinute.
Articolul 320. Participarea procurorului la judecarea cauzei şi efectele neprezentării lui. Renunţarea la
învinuire
Participarea procurorului la judecarea cauzei este obligatorie. La judecarea cauzei în primă instanţă
participă procurorul care a condus urmărirea penală sau, după caz, a efectuat de sine stătător urmărirea
penală.În caz de imposibilitate a participării acestuia, procurorul ierarhic superior dispune participarea la
şedinţă a altui procuror. În caz de necesitate, procurorul ierarhic superior poate dispune participarea
unui grup de [Link]înd învinuirea de stat, procurorul se bazează pe dispoziţiile legii şi de
propria sa convingere axată pe probele cercetate.
Neprezentarea procurorului la şedinţa de judecată atrage amînarea şedinţei cu informarea despre acest
fapt a procurorului ierarhic superior. Pentru lipsă nemotivată, procurorul este sancţionat cu amendă
judiciară .Procurorului care a intervenit în proces instanţa îi oferă timp suficient pentru a lua cunoştinţă
de materialele cauzei.
Dacă, în procesul judecării cauzei, ansamblul de probe cercetate de instanţa de judecată nu confirmă
învinuirea adusă inculpatului, procurorul este obligat să renunţe parţial sau integral la învinuire care se
face prin ordonanţă motivată.
Articolul 321. Participarea inculpatului la judecarea cauzei şi efectele neprezentării lui
Judecarea cauzei are loc cu participarea inculpatului, cu excepţia cazurilor :
1) se ascunde de prezentarea în instanţă;
2) cînd inculpatul, aflat în detenție, refuză să fie adus în instanţă pentru judecarea cauzei şi refuzul lui
este confirmat şi de apărătorul lui.
3) când inculpatul solicită judecarea cauzei în lipsa sa.
4) finalizării urmăririi penale în lipsa învinuitului în condițiile art. 2911. Insa inculpatul poate fi supus
aducerii silite pentru a-și confirma refuzul de a participa la judecarea cauzei şi să-i aplice o măsură
preventivă sau să o înlocuiască cu o altă măsură care va asigura prezentarea lui în instanţă, iar la
demersul procurorului, să dispună anunţarea inculpatului în căutare. În cazul judecării cauzei în lipsa
inculpatului sau prin intermediul videoconferinței, participarea apărătorului şi, după caz, a
reprezentantului lui legal este obligatorie.În caz de neprezentare a inculpatului în instanţă, judecarea
cauzei se amâna.
Articolul 322. Participarea apărătorului la judecarea cauzei şi efectele neprezentării lui
Apărătorul participă la judecarea cauzei şi îşi exercită drepturile şi obligaţiile la judecarea cauzei,
beneficiază de drepturi egale cu acuzatorul. În cazul neprezentării în şedinţă a apărătorului şi al
imposibilităţii de a-l înlocui în şedinţa se amînă. Pentru lipsă nemotivată, apărătorul este sancţionat cu
amendă judiciară Înlocuirea apărătorului se admite doar cu consimţămîntul inculpatului.
Articolul 323. Participarea părţii vătămate la judecarea cauzei şi efectele neprezentării ei
Judecarea cauzei se desfăşoară cu participarea părţii vătămate sau a reprezentantului ei, cu excepţiile
prevăzute de prezentul cod.În caz de neprezentare motivată a părţii vătămate, instanţa, consultînd
opiniile părţilor, decide judecarea cauzei sau amînarea [Link] cererea întemeiată a părţii vătămate,
instanţa o poate elibera de prezenţa la şedinţa de judecată,În caz de neprezentare nemotivată în
instanţă pentru audiere, partea vătămată poate fi adusă silit şi poate fi supusă amenzii judiciare.
Articolul 324. Participarea părţii civile şi părţii civilmente responsabile la judecarea cauzei
neprezentării lor
În caz de neprezentare în instanţă a părţii civile sau a reprezentantului ei instanţa lasă acţiunea civilă
fără soluţionare Instanţa, la cererea întemeiată a părţii civile sau a reprezentantului ei, poate decide
judecarea acţiunii civile în lipsa acesteia. Neprezentarea părţii civilmente responsabile sau a
reprezentantului ei la instanţa de judecată nu împiedică soluţionarea acţiunii civile.
Articolul 325. Limitele judecării cauzei
Judecarea cauzei în primă instanţă se efectuează numai în privinţa persoanei puse sub învinuire şi numai
în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Modificarea învinuirii în instanţa de judecată se admite
dacă prin aceasta nu se agravează situaţia inculpatului şi nu se lezează dreptul lui la apărare.
Articolul 326. Modificarea acuzării în şedinţa de judecată în sensul agravării ei
Procurorul care participă la judecarea cauzei penale în primă instanţă şi în instanţa de apel este în drept
să modifice, prin ordonanţă, învinuirea adusă inculpatului că inculpatul a săvîrşit o infracţiune mai gravă
decît cea incriminată anterior, aducînd la cunoştinţă inculpatului, apărătorului lui şi, după caz,
reprezentantului legal al inculpatului. În asemenea situaţie, instanţa, la cererea inculpatului şi a
apărătorului lui, acordă termen necesar pentru pregătirea apărării de noua învinuire, după ce judecarea
cauzei continuă.Dacă, în cadrul judecării cauzei, se constată că inculpatul a săvîrşit o altă infracţiune sau
că au apărut circumstanţe noi care vor influenţa încadrarea juridică a învinuirii aduse lui, instanţa, la
cererea procurorului, amînă examinarea cauzei pe un termen de pînă la o lună şi o restituie procurorului
pentru efectuarea urmăririi La demersul procurorului, termenul stabilit în prezentul alineat poate fi
prelungit de instanţă pînă la 2 luni.
Articolul 328. Renunţarea la probe
Părţile, în procesul judecării cauzei, pot renunţa la unele probe pe care le-au propus.
După punerea în discuţie a renunţării la probe, instanţa dispune neexaminarea acestora dacă nu s-a
solicitat examinarea lor de către altă parte.
Articolul 329. Rezolvarea chestiunii cu privire la măsura preventivă
La judecarea cauzei, instanţa, din oficiu sau la cererea părţilor este în drept să dispună aplicarea,
înlocuirea sau revocarea măsurii preventive aplicate inculpatului, dar nu mai devreme decît peste o lună
după ce încheierea precedentă În cazul în care inculpatului îi este aplicată măsura arestului preventiv,
judecarea cauzei penale se desfășoară în mod preferenţial și în regim de urgenţă. În cazul aplicării
arestării preventive, hotărîrea instanţei poate fi atacată, în termen de 3 zile, în instanţa ierarhic
superioară cu recurs.
Articolul 330. Suspendarea şi reluarea judecării cauzei
Suspendarea judecării cauzei poate fi dispusă în cazul în care se constată că inculpatul suferă de o boală
gravă Instanţa dispune suspendarea şi reluarea judecării cauzei după suspendare prin încheiere
motivată.Dacă în cauza penală sînt mai mulţi inculpaţi unul dintre care s-a îmbolnăvit grav, procesul
penal în privinţa acestuia poate fi suspendat pînă la însănătoşire, iar în privinţa celorlalţi inculpaţi
judecarea cauzei continuă. Apărătorul inculpatului în privinţa căruia procesul a fost suspendat participă
la judecarea cauzei celorlalţi inculpaţi şi îl reprezintă Pentru inculpatul în privinţa căruia procesul a fost
suspendat, procesul se reia din faza de judecată la care a fost suspendat.
Articolul 331. Amînarea şedinţei de judecată
În cazul neprezentării în ședință a unuia sau mai mulți martori instanța poate decide motivat
continuarea judecării cauzei sau amânarea ședinței de judecată cu cel mult 30 de zile dacă lipsa
martorului sau a uneia dintre părți. În acest caz, instanța dispune să ia măsurile respective pentru
asigurarea prezenței persoanelor care nu s-au prezentat și pentru asigurarea judecării cauzei la data
fixată de instanță. La cererea motivată a inculpatului, apărătorului sau procurorului, ședința de judecată
poate fi amânată o singură dată.Dacă în procesul judecării cauzei apare necesitatea de a administra noi
probe sau de a modifica învinuirea adusă inculpatului instanţa, amînă şedinţa de judecată pe o perioadă
respectivă de timp, convenind cu părţile asupra datei continuării şedinţei. La luarea hotărîrii privind
amînarea şedinţei, preşedintele numeşte data, ora şi locul şedinţei, Hotărîrea instanţei privind amînarea
şedinţei se adoptă prin încheiere motivată, care se consemnează în procesul-verbal al şedinţei.
Articolul 332. Încetarea procesului penal în şedinţa de judecată
În cazul în care fapta persoanei constituie o contravenţie, instanţa încetează procesul penal şi,
concomitent, soluţionează cauza conform prevederilor Codului contravenţional al Republicii Moldova.
Sentinţa de încetare a procesului penal poate fi atacată cu apel sau, după caz, cu recurs în instanţa
ierarhic superioară, în modul prevăzut de prezentul cod, încetarea procesului penal nu se admite fără
acordul inculpatului. În acest caz, procedura continuă în mod obişnuit.
Articolul 333. Ordinea şi solemnitatea şedinţei de judecată
Judecarea cauzei se efectuează în condiţii care asigură buna funcţionare a instanţei judecătoreşti şi
securitatea participanţilor la [Link] intrarea judecătorului sau completului de judecată în sala de
şedinţă, grefierul anunţă: “Intră instanţa, rog s-o onoraţi” şi toţi cei prezenţi în sală se ridică în picioare.
După aceasta, la invitaţia preşedintelui şedinţei, toţi îşi ocupă [Link]ţi participanţii la şedinţa de
judecată se adresează către instanţă cu cuvintele: “Onorată instanţă”, după care, stînd în picioare, fac
declaraţii, formulează cereri, răspund la întrebări.
Articolul 334. Măsurile care se iau faţă de cei ce încalcă ordinea şedinţei de judecată
Preşedintele şedinţei de judecată veghează asupra menţinerii ordinii şi solemnităţii şedinţei, fiind în
drept de a lua măsurile necesare în acest [Link]ă inculpatul încalcă ordinea şedinţei şi nu se supune
dispoziţiilor preşedintelui şedinţei, ultimul îi atrage atenţia asupra necesităţii respectării disciplinei, iar în
caz de repetare a încălcării ori de abatere gravă de la ordine i se dispune îndepărtarea lui din sala de
judecată, continuînd procesul în lipsa [Link]ă procurorul sau avocatul încalcă ordinea şedinţei de
judecată şi nu se supun dispoziţiilor preşedintelui şedinţei, ei pot fi sancţionaţi cu amendă judiciară şi
despre comportamentul lor sînt informaţi Procurorul General. Dacă partea vătămată, partea civilmente
responsabilă sau reprezentanţii lor tulbură ordinea şedinţei de judecată sau nu se supun dispoziţiilor
preşedintelui şedinţei, instanţa poate dispune, prin încheiere, îndepărtarea lor din sala de şedinţă sau
pot fi amendate .
Articolul 337. Consemnarea declaraţiilor părţilor şi ale martorilor în şedinţa de judecată
Declarațiile inculpatului, părții vătămate, părții civile, părții civilmente responsabile și ale martorilor în
ședința de judecată se consemnează de grefier, în scris, în baza înregistrării audio, ca documente
separate, care se anexează la procesul-verbal, în termen de 5 zile de la audiere. Persoana care a depus
declarația o semnează pe fiecare pagină și la sfârșit. Dacă persoana care a depus declarația nu poate
semna sau refuză să o semneze, despre aceasta se face mențiune în declarația consemnată, indicându-
se motivele [Link]ţia scrisă se semnează de preşedintele şedinţei şi de grefier, precum şi de
interpret în cazul în care acesta a participat la declaraţie.
Articolul 338. Soluționarea cauzei
După încheierea dezbaterilor judiciare, completul de judecată stabilește locul, data și ora pronunțării
hotărârii integrale, care nu poate depăși termenul de 45 de zile lucrătoare.
Articolul 339. Procedura deliberării
La deliberare iau parte numai judecătorii în faţa cărora a avut loc judecarea cauzei. Completul de
judecată deliberează în secret. Divulgarea celor discutate în timpul deliberării este interzisă.
Fiecare chestiune urmează să fie formulată astfel ca să se poată da răspuns afirmativ sau negativ. În
cazul în care unul dintre judecătorii completului de judecată nu este de acord cu hotărârea adoptată sau
motivarea acesteia, acesta semnează hotărârea, dar este în drept să expună în scris opinie separată.
Dacă unul dintre judecătorii completului de judecată nu are posibilitatea de a semna hotărîrea, în locul
lui semnează preşedintele şedinţei, stanţei.
Articolul 340. Pronunţarea hotărîrii
Președintele ședinței pronunță în ședință publică hotărârea prin citirea dispozitivului hotărârii, explică
esența motivării acesteia și înmânează părților o copie de pe hotărâre. Părților care nu s-au prezentat în
ședința de judecată li se expediază copia de pe hotărâre în termen de 3 [Link] pronunţarea hotărîrii, toţi
cei prezenţi în sală o ascultă, stînd în picioare. Hotărârea judecătorească și opiniile separate se publică
pe pagina web oficială a instanței judecătorești.
Articolul 341. Felurile hotărîrilor instanţei de judecată
Instanţa de judecată , adoptă sentinţe, decizii, hotărîri şi încheieri. Hotărîrea prin care cauza penală se
soluţionează în fond de prima instanţă se numeşte sentinţă.Hotărîrea prin care instanţa se pronunţă
asupra apelului, recursului, precum şi hotărîrea pronunţată de instanţa de apel şi de recurs la
rejudecarea cauzei, se numesc [Link] celelalte hotărîri date de instanţe în cursul judecării cauzelor
se numesc încheieri.
Articolul 342. Încheierile instanţei judecătoreşti
Toate chestiunile care apar în timpul judecării cauzei se soluţionează prin încheiere a instanţei de
judecată.
Articolul 3441. Soluţionarea cauzei în procedura medieriiori împăcării părţilor
În cazul învinuirii persoanei de săvârșirea unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave, iar în cazul
minorilor – și a unei infracțiuni grave instanța de judecată, de la data repartizării cauzei și până la
pronunțarea hotărârii, la solicitarea părților, adoptă o încheiere prin care dispune efectuarea procedurii
medierii ori împăcării părților.Încheierea va cuprinde date de către cine a fost adoptată, date despre
persoana învinuită şi esenţa învinuirii, indicaţia de a întreprinde măsuri de soluţionare a cauzei în
procedura medierii ori împăcării părţilor, numele mediatorului care va efectua procedura de mediere,
stabilind un nou termen rezonabil pentru mediere. Încheierea se transmite mediatorului, persoanei
învinuite, părţii vătămate, procurorului şi apără[Link] încetarea medierii, mediatorul întocmeşte un
proces-verbal în care consemnează temeiul încetării procesului de mediere. Procesul-verbal se
înmînează părţilor şi se prezintă instanţei de judecată. Dacă părţile s-au împăcat, mediatorul întocmeşte
tranzacţia, care se semnează de către părţi şi se prezintă instanţei .
Articolul 345. Şedinţa preliminară
În termen de cel mult 3 zile de la data la care cauza a fost repartizată pentru judecare, judecătorul
studiind materialele dosarului, fixează termenul pentru şedinţa preliminară, care va începe în cel mult
20 de zile de la data repartizării cauzei, cu excepţia infracţiunilor flagrante. În cazul posibilităţii judecării
cauzei în procedură de urgenţă, judecătorul pune cauza pe rol fără a ţine şedinţa preliminară şi ia
măsurile necesare pentru pregătirea şi desfăşurarea şedinţei de judecare a cauzei ca aceasta să nu fie
amînată.
În şedinţa preliminară se soluţionează chestiunile privind:
1) cererile şi demersurile înaintate, precum şi recuzările declarate;
2) lista probelor care vor fi prezentate de către părţi la judecarea cauzei;
3) trimiterea cauzei după competenţă sau, după caz, încetarea, totală sau parţială, a procesului penal;
4) suspendarea procesului penal;
5) fixarea termenului de judecată;
6) măsurile preventive şi de ocrotire.
Articolul 346. Examinarea cererilor, demersurilor şi recuzărilor- la şedinţa preliminară, părţile îşi expun
opiniile asupra chestiunii în cauză.
Articolul 347. Prezentarea şi examinarea listei probelor
Părțile sunt obligate să prezinte, în termenul stabilit de instanța de judecată, în ședința preliminară lista
tuturor probelor de care dispun și pe care intenționează să le cerceteze în cadrul judecării cauzei,
inclusiv a celor care nu au fost cercetate pe parcursul urmăririi [Link] de pe lista probelor
prezentate instanţei de către parte, aceasta o înmînează, în mod obligatoriu, şi părţii oponente. Părţii
civile şi părţii civilmente responsabile li se înmînează lista probelor care se referă la acţiunea
civilă.Instanţa, ascultînd opiniile părţilor prezente, decide asupra pertinenţei probelor propuse în liste şi
dispune care din ele să fie prezentate la judecarea cauzei.
Articolul 349. Suspendarea şi reluarea procesului penal
Suspendarea procesului penal poate fi dispusă în cazul în care se constată că, la momentul parvenirii
cauzei în instanță sau în cursul judecării cauzei, inculpatul suferă de o boală gravă care îi împiedică
participarea la judecarea cauzei și examinarea în absența sa nu este posibilă prin încheiere motivată.
Articolul 352. Desfăşurarea şedinţei preliminare şi adoptarea încheierii
Şedinţa preliminară începe cu anunţarea numelui şi prenumelui judecătorului dupa îşi exprimă opiniile
reprezentanţii părţii acuzării, apoi ai părţii apărării. Preşedintele şedinţei de judecată poate pune
întrebări părţilor în orice moment aceasta se consemnează într-un proces-verbal acesta se semnează de
către preşedintele şedinţei şi grefier.
Articolul 353. Alte măsuri pregătitoare pentru judecarea cauzei
Judecătorul sau, după caz, preşedintele completului de judecată are îndatorirea de a lua din timp toate
măsurile necesare şi de a da indicaţiile respective pentru ca, la termenul de judecată fixat, judecarea
cauzei să nu fie amînată.De asemenea, judecătorul asigură ca lista cauzelor fixate pentru judecare să fie
întocmită şi afişată în instanţă la un loc public cu cel puţin 3 zile înainte de termenul de judecată fixat,
indicîndu-se numărul dosarului, numele şi prenumele judecătorului (judecătorilor) care examinează
cauza, data, ora şi locul desfăşurării şedinţei, numele şi prenumele inculpatului (inculpaţilor),
infracţiunea care formează obiectul examinării, alte date referitoare la publicitatea şedinţei de judecată.
Articolul 357. Stabilirea identităţii interpretului, traducătorului şi explicarea drepturilor şi obligaţiilor
acestora si a inculpatului si altor parti.
Preşedintele şedinţei stabileşte identitatea interpretului, traducătorului, datele privind numărul, seria și
data eliberării autorizației, limba sau limbile pentru care este autorizat şi explică drepturile şi obligaţiile
Interpretul, traducătorul sînt preveniţi, contra semnătură, asupra răspunderii ce o poartă în caz de
interpretare sau traducere intenţionat incorectă.
1) numele, prenumele şi patronimicul;
2) anul, luna, ziua şi locul naşterii, cetăţenia;
3) domiciliul;
4) ocupaţia şi datele despre evidenţa militară;
5) situaţia familială şi datele despre existenţa la întreţinerea lui a altor persoane;
6) studiile;
7) datele despre dizabilitate;
8) datele despre existenţa titlurilor speciale, gradelor de calificare şi a distincţiilor de stat;
9) dacă posedă limba în care se desfăşoară procesul;
10) dacă a fost în această cauză în stare de reţinere sau de arest şi în ce perioadă;
11) alte date referitoare la persoana inculpatului.
Articolul 365. Ordinea cercetării judecătoreşti
În cadrul cercetării judecătoreşti, în primul rînd se cercetează probele prezentate de către partea
acuzării. Instanţa, la cererea părţilor sau a altor participanţi la proces, poate modifica ordinea de
cercetare a probelor dacă aceasta este necesar pentru buna desfăşurare a cercetării judecătoreşti.
Inculpatul poate cere să fie audiat la începutul cercetării probelor sau la orice etapă a cercetării
judecătoreşti. Preşedintele şedinţei de judecată întreabă inculpatul dacă îi este clară învinuirea adusă,
dacă acceptă să facă declaraţii şi să răspundă la întrebări. În cazul în care inculpatului nu-i este clară
învinuirea formulată, procurorul îi face explicaţiile respective.