Sesizarea si inceperea Urmarirei penale
Organul de urmărire penală poate fi sesizat despre săvîrşirea sau pregătirea
pentru săvîrşirea unei infracţiuni prevăzute prin:
Plîngerea este înştiinţarea făcută de o persoană fizică sau de o persoană
juridică căreia i s-a cauzat un prejudiciu prin infracţiune. Plîngerea se poate
face personal sau prin reprezentant împuternicit în condiţiile legii.
Denunţul este înştiinţarea făcută de o persoană fizică sau de o persoană
juridică despre săvîrşirea unei infracţiuni.
Plîngerea sau denunţul făcute oral se consemnează într-un proces-verbal semnat
de persoana care declară plîngere
Ele trebuie să cuprindă: numele, prenumele,şi domiciliul, descrierea faptei care
formează obiectul plîngerii sau denunţului, indicarea făptuitorului, dacă acesta
este cunoscut, şi a mijloacelor de probă.
Persoanei care face denunţ sau plîngere i se explică răspunderea pe care o poartă
în caz dacă denunţul sau plîngerea este intenţionat falsa şi se confirmă aceasta
prin semnătura acesteia.
Autodenunţarea este înştiinţarea benevolă făcută de o persoană fizică sau de
o persoană juridică despre săvîrşirea de către ea a unei infracţiuni în cazul în
care organele de urmărire penală nu sînt la curent cu această faptă.Persoanei
care face declaraţie de autodenunţare, înainte de a o face, i se explică dreptul
de a nu spune nimic şi de a nu se autoincrimina.
depistarea nemijlocit de către organul de urmărire penală sau procuror a
bănuielii rezonabile.
In cazul depistării infracțiunii nemijlocit de către ofițerul de urmărire penală sau de către procuror,
acesta întocmește un proces-verbal în care expune circumstanțele depistate și dispune înregistrarea
sesizării.În caz de deces al persoanei aflate în retinerea statului în legătură cu urmărirea penală sau
executarea pedepsei, procurorul se autosesizează în condiţiile expuse mai [Link] sesizărilor
despre acţiunile Personei cu functie de demnitate publica şi examinarea infracţiunilor comise de către
aceştia se fac de către Procurorul General sau un procuror desemnat de el. Examinarea sesizărilor
despre infracţiunile comise de către Procurorul General se face de către un procuror desemnat de
Consiliul Superior al Procurorilor. Organul de urmărire penală care a primit o sesizare despre
infracţiunile săvîrşite de persoanele menţionate este obligat să o trimită imediat pentru examinare
Procurorului General sau, după caz, Consiliului Superior al Procurorilor.
Organul de urmărire penală este obligat să primească plângerile sau denunțurile
referitoare la infracțiunile săvârșite, pregătite sau în curs de pregătire chiar și în
cazul în care cauza nu este de competența lui. Acestea se înregistrează în Registrul
de evidență a sesizărilor infracțiuni. Persoana care a depus plângerea sau denunțul
primește o confirmare a recepționării sesizării.
Refuzul de a primi plângerea sau denunţul privind pregătirea ori săvârșirea unei
infracțiuni poate fi contestat de către persoana care a depus plângerea sau
denunțul la procuror sau, după caz, la procurorul ierarhic superior, în termen de
15 zile de la data la care i s-a adus la cunoștință ordonanța respectivă.
Începerea urmăririi penale
Organul de urmărire penală sau procurorul sesizat dispune în termen de 45 de
zile, prin ordonanţă, începerea urmăririi penale în cazul în care, exista cel puțin o
bănuială rezonabilă că a fost săvîrşită o infracţiune şi nu există vreuna din
circumstanţele care exclud urmărirea penală.
nu există faptul infracţiunii;
fapta nu este prevăzută de legea penală ca infracţiune;
fapta nu întruneşte elementele infracţiunii;
a intervenit termenul de prescripţie sau amnistia;
fapta constituie contravenție;
a intervenit decesul făptuitorului;
lipseşte plîngerea victimei.
în privinţa unei persoane există o hotărîre judecătorească definitivă în legătură cu
aceeaşi invinuire.
există alte circumstanţe prevăzute de Codul penal care condiţionează
excluderea u.p.
În cazul în care organul de urmărire penală sau procurorul se autosesizează în
privinţa începerii urmăririi penale, el întocmeşte un proces-verbal în care
consemnează apoi, prin ordonanţă, dispune începerea urmăririi [Link]ţa
de începere a urmăririi penale,în termen de 24 de ore de la data începerii urmăririi
penale, se aduce la cunoştinţă în scris procurorului care efectuează conducerea
activităţii de urmărire penală, prezentîndu-i-se totodată şi dosarul respectiv. Dacă
din cuprinsul actului de sesizare rezultă vreunul din cazurile care împiedică
pornirea urmăririi penale, organul de urmărire penală înaintează procurorului
actele întocmite cu propunerea de a nu porni urmărirea penală. Dacă procurorul
consideră că nu sînt circumstanţe care împiedică urmărirea penală, el restituie
actele, cu ordonanţa sa. În cazul în care procurorul refuză pornirea urmăririi
penale, el confirmă faptul prin ordonanţă motivată şi anunţă despre aceasta, într-
un termen cît mai scurt posibil, dar nu mai mare de 15 zile.
În cazul în care constată că organul de urmărire penală nu a întreprins toate
măsurile necesare prevăzute de lege pentru cercetarea procurorul restituie actele,
prin ordonanță motivată, și indică ce acțiuni procesuale necesită a fi efectuate.