0% au considerat acest document util (0 voturi)
4 vizualizări4 pagini

Cef Lab6

Lucrarea de laborator nr. 6 se concentrează pe studiul amplificatorului RC cu tranzistoare bipolare, incluzând calcularea rezistențelor de polarizare și măsurarea tensiunilor de ieșire. Se detaliază pașii necesari pentru alegerea tranzistorului, calcularea parametrilor circuitului și realizarea măsurătorilor cu aparate de măsură. Rezultatele obținute sunt analizate prin graficul caracteristicii amplitudine-frecvență și vizualizarea semnalelor de ieșire cu un osciloscop.

Încărcat de

v1ct0rgutu2023
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
4 vizualizări4 pagini

Cef Lab6

Lucrarea de laborator nr. 6 se concentrează pe studiul amplificatorului RC cu tranzistoare bipolare, incluzând calcularea rezistențelor de polarizare și măsurarea tensiunilor de ieșire. Se detaliază pașii necesari pentru alegerea tranzistorului, calcularea parametrilor circuitului și realizarea măsurătorilor cu aparate de măsură. Rezultatele obținute sunt analizate prin graficul caracteristicii amplitudine-frecvență și vizualizarea semnalelor de ieșire cu un osciloscop.

Încărcat de

v1ct0rgutu2023
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

Lucrare de laborator nr.

6
Etajul de amplificare cu EC.
Scopul:
 Scopul lucrării este studiul funcţionării amplificatorului RC cu tranzistoare bipolare, calcularea rezistentelor de

polarizare. Masurarea si vizualizarea tensiunilor de ieşire.

Consideraţii teoretice:
Schema generală a unui etaj amplificator de tensiune cu cuplaj RC se reprezintă în montajul de mai jos:

Unde:
Rc – rezistența de sarcină
Ec /2
Rc=
Ic
RE – asigură termostabilizarea psf:
( 0 , 1÷ 0 , 15 ) Ec
R E=
IE
CE – capacitatea cea sigură stabilizarea psf după curentul continuu:
10
C E¿
2 π f min R E
RB – servește pentru fixarea psf la valoarea dorită:
Ec−U BE
R B=
IB
Co – capacitatea de cuplaj care taie component continuă din semnalul de intrare:
10
Co=
U
2 π f min BE
IB
C1 – capacitatea de cuplaj care taie component continuă din semnalul de ieșire:
10
C 1=
U CE
2 π f min
Ic
Amplificarea ( coeficientul de amplificare sau câștigul) – cea mai importanta mărime caracteristica a unui
amplificator și reprezintă raportul dintre o mărime electrica de ieșire și mărimea corespunzătoare de la
intrare.
U
Expresia matematică a amplificatori în tensiune: Au = ies
U¿
U ies
Exprimarea în decibeli: AudB =20 lg
U¿

Mersul lucrării

1. Se alege tranzistorul conform variantei.

Varianta:

Tipul tranzistorului Tipul tranzistorului


1. 2N2222A 12. 2N3394
2. 2N2712 13. 2N3414
3. 2N2714 14. 2N3415
4. 2N2923 15. 2N3416
5. 2N2924 16. 2N3417
6. 2N2925 17. 2N3707
7. 2N3390 18. 2N3711
8. 2N3391 19. 2N3858A
9. 2N3391A 20. 2N3859
10. 2N3392 21. 2N3859A
11. 2N3393 22. 2N3860

2. Tensiunea U0BE și coeficientul βi se determină din proprietățile tranzistorului.


Tensiunea sursei de alimentare se alege Ec=18V, curentul iC=3mA și frecvența minimală fmin=100Hz.
3. Se calculeaza elementele Rc ,RE ,CE,RB,Co, C1 conform formulelor de mai sus.
4. Se montează schema.

5. Aparatele de măsură de la intrare respective ieșire se setează în regimul AC:


6. La intrare se aplică un semnal sinusoidal cu valoarea tensiunii Uin=10mV și frecvența indicată în
tabelul de mai jos, rezistența se alege Rs=2.5kΩ.
7. Se măsoară tensiunea și curentul de intrare respectiv ieșire, se completează tabelul de mai jos și se
calculează amplificarea în curent, tensiune, putere, rezistența de intrare și ieșire.
fin, Uin, Uies, Iin, Iies, Ic , U ies I ies U¿ U ies
Nr mA A = A = A p =A u ∙ Ai R ¿ = , Ω R ies = ,KΩ
kHz mV mV mA mA u
U¿ i
I¿ I¿ IC
1 0,1
2 1
3 10 10
4 100
5 1000

8. Se conectează în circuitul de ieșire un Bode Plotter, conform montajului de mai jos rezistența Cp se
alege Cp=1nA și se reprezintă grafic caracteristica amplitudine-frecvență pentru Rs=1kΩ, Rs=5kΩ,
Rs=10kΩ și Rs→∞ (lipsa Rs) setarile Bode Plotter vor fi aceleași pentru toate 4 cazuri!:

9. Se conectează în circuitul de ieșire un osciloscop, conform montajului de mai jos:

10. Pentru 3 semnale de intrare Uin1=10mV/10KHz, Uin2=50mV/10KHz și Uin3=200mV/10KHz se


vizualizează forma semnalului de ieșire, Se descrie regimul de funcționare a tranzistorului pentru
fiecare caz.
11. Pentru Uin1=10mV/10KHz, se vizualizează pe ecranul osciloscopului semnalele de intrare si ieșire se
constată grafic amplificarea semnalului. Se setează osciloscopul din regimul Y/T în regimul A/B și
cu ajutorul figurilor Lissajous se determină defazarea semnalului de ieșire față de semnalul de
intrare.

12. Se fac concluziile necesare.

Bibliografie

1. G. Vasilescu, Ş. Lungu, „Electronică", Chişinău, 1990.


2. D. Dascălu, L. Turic, I. Hoffman, „Circuite electronice", E.D.P., Bucureşti, 1981.

S-ar putea să vă placă și