B.T.S.

Generalitati
Boli cu transmitere sexuala
Cine este predispus la BTS-uri ?
86% dintre persoanele care dobândesc BTS-uri au între 15-25 ani. La orice vârsta,
riscul de a contracta o BTS este mai mare pentru femeile cu mai multi parteneri
sexuali, care au mai avut BTS-uri, au folosit droguri si, de asemenea, pentru femeile
ai caror parteneri au avut contacte sexuale neprotejate cu altcineva în ultimele 3 luni.
Riscul de BTS este mai mic în cazul lesbienelor. Predispusi BTS-urilor sunt tinerii,
saracii si cei care traiesc la oras, desi nimeni nu este imun. Multe femei au mai multe
BTS-uri în acelasi timp, si, spre deosebire de alte boli, BTS-urile pot reaparea des în
viata unei persoane. Sa fi avut o BTS în trecut nu constituie o garantie de a nu o
redobândi.

Care sunt simptomele ?

Unele BTS-uri nu au simptome mai severe decât mici iritatii sau disconforturi, iar
deseori femeile nu prezinta simptome deloc. Deci, daca nu se testeaza regulat, ele
sunt supuse riscului de complicatii de la infertilitate, boli pelvio-inflamatorii, dureri
abdominale, pâna la cancer cervical. BTS-uri ca gonoreeea, sifilis si SIDA pot dauna
organelor nereproducatoare, incluzând ochii, inima si creierul. Deoarece ele apar la
femeile care sunt la începutul perioadei reproductive, femeile sub 25 de ani care avut
minim un contact serios ar trebui sa se gândeasca la a se testa, chiar daca nu au
simptome.

Cum se trateaza BTS-urile ?

Cu câteva exceptii considerabile (SIDA, hepatita B si herpesul), BTS-urile sunt
tratabile cu antibiotice. Nu exista înca nici un remediu pentru hepatita B, herpes sau
SIDA, care sunt cauzate de virusi ce pot ramâne în stare latenta în corp ani întregi.
Exista însa medicamnte care pot atenua simptomele, iar în cazul SIDA exista
tratamente care pot încetini boala.

Cum sa previi BTS-urile ?

Chiar daca se fac teste regulat, acestea nu constituie un panaceu. Din cauza rusinii,
multa lume evita sa efectueze controale pâna când nu le apar simptome grave si,
deseori, ireversibile. Cel mai eficace mijloc de a evita nefastele consecinte ale BTS-
urilor este sa nu le dobândesti. Practicarea sexului protejat (folosirea prezervativului
si a spermicidelor)—desi nu constituie o garantie—reduce considerabil riscurile.
Femeia careia îi este pus un diagnostic de BTS, ar trebui sa-i informeze cât mai
repede pe toti partenerii recenti, astfel încât acestia sa mearga la control si sa se
trateze înainte sa raspândeasca virusul.
Riscul de B.T.S. în continua crestere
Desi frecventa BTS-urilor a crescut dramatic în ultima vreme, multe femei nu cred ca
ele personal sunt predispuse riscului. Mai putin de 1/3 din femeile active sexual folosesc
prezervativul pentru a se proteja împotriva BTS-urilor. Nu numai ca femeile sunt
predispuse BTS-urilor, riscul este chiar mai mare decât la barbati. Mediul cald si umad al
vaginului este propuice dezvoltarii organiselor ce produc aceste boli. Acestea pot exista
în sperma care întra în vagin în timpul actului sexual. Într-un singur act neprotejat cu un
partener infesta, femeia este supusa unui risc de doua ori mai mare de a contracta o boala
ca chlamydia sau gonoreea, decât barbatul. Poate fi, de asemenea, mai usor pentru o
femeie sa contacteze HIV, virusul care cauzeaza SIDA, de la un barbat, decât viceversa,
deoarece tesutul delicat al vaginului este mai predispus decât penisul la mici picaturi prin
care virusul poate intra în sânge.
La femei, simptomele de BTS, deseori, nu sunt observabile, deoarece apar în vagin. Din
acest motiv, BTS-urile pot fi greu de diagnosticat la femei. Câteodata o femeie poate fi
infectata cu o BTS, mai multe luni sau ani înainte ca ea sau doctorul ei sa o descopere.
Pâna atunci infectia poate sa se fi întins prin uter în trompele uterine, cauzând boala
pelvio-inflamatorie. BPI este extrem de serioasa, putând produce raniri ale trompelor
uterine care le pot bloca, ducând la sarcina ectopica, infertilitate sau durere pelviana
persistenta.
Pe lânga pericolele aduse propriei sanatati, o femeie însarcinata poate transmite o BTS
fetusului, în timpul sarcinii sau nasterii. Unele BTS-uri pot duce la pierderea sarcinii sau
la o nastere prematura. Virusii pot determina aparitia SIDA, a hepatitei, care sunt
prezente în fluidele din corpul unei femei infectate si pot fi transmise în timpul
alaptatului. Copiii nascuti de femei ce au hepatita B au un risc crescut de ciroza si cancer
la ficat. Majoritatea copiilor infectati cu HIV mor la vârsta de 8 ani. Un copil nascut de o
femeie cu gonoree sau sifilis poate avea o greutate scazuta la nastere, probleme
respiratorii sau defecte severe de nastere cum ar fi orbirea si retardarea mintala.
Unele BTS-uri cum ar fi chlamydia, gonoreea sau sifilisul sunt datorate unor bacterii si,
deci, pot fi tratate cu antibiotice. Altele cumar fi herpesul sunt cauzate de virusi si pot fi
tratate dar nu pot fi complet vindecate. SIDA este incurabila si fatala.
Prevenirea B.T.S.
Singura cale sigura de a te proteja de BTS este abstinenta incluzând sexul vaginal, anal
sau oral, în timpul carora se pot transmite infectii. Dupa abstinenta, cea mai buna metoda
de preventie împotriva BTS-urilor este folosirea corecta a prezervativului.
Cele mai populare forme de contraceptie—sterilizarea chirurgicala si pilulele
contraceptive—nu ofera protectie împotriva BTS-urilor, deoarece nu ofera o bariera între
organismul infectat si celalalt. Cu toate acestea, pilulele contraceptive si sterilizarea
protejeaza împotriva aparitiei bolii pelvio-inflamatorii.
Trebuie folosit un prezervativ de fiecaredata când faceti sex, deoarece o singura data
este de ajuns pentru transmiterea unei boli. Daca nu aveti o relatie stabila, reciproc
monogama, nu este nici o cale sigura de a sti daca partenerul are o BTS sau nu. Puteti
întreba, dar partenerul poate avea o infectie si sa nu stie sau sa nu va spuna adevarul. El
ar fi putut sa contracte infectia înainte ca relatia voastra sa înceapa.
Ar trebui sa va uitati la zona genitala a partenerului, cautând rani sau scurgeri, dar
aceasta nu este o asigurare ca persoana nu are o BTS.
Majoritatea BTS-urilor sunt cauzate de bacterii sau de virusi—microorganisme ce intra
în corp prin tesutul cald si umed din vagin, gura sau anus. Daca partenerul are mai multe
BTS-uri, poti contracta una sau mai multe dintre ele în timpul unui singur act sexual.
Spre exemplu, gonoreea si chlamydia sunt transmise împreuna, de regula. Este putin
probabil sa iei o BTS de la un colac de toaleta, o clanta sau alte obiecte, deoarece
microorganismele nu piot trai mult pe aceste suprafete.
Prevenirea este cea mai buna aparare împotriva BTS- urilor. Daca, însa, ati contractat o
BTS, raportati imediat doctorului simptomele pentru a va asigura tratamentul prompt si
pentru a preveni infectarea altcuiva.
Testarea
Deoarece simptomele BTS-urilor nu sunt mereu observabile, este important sa va faceti
examene ginecologice din timp. Ar trebui sa faceti examene mai frecvent, daca aveti mai
mult de un partener sexual sau daca doar l-ati schimbat. În timpul unui examen normal
spuneti-i doctorului pentru a verifica semne ale unei BTS. Daca sunteti mai tânara de 25
de ani, doctorul ar putea recomanda niste teste de chlamydia si gonoree care sunt foarte
obisnuite si care nu prezinta simptome la femei. Anuntati imediat simptome neobisnuite
pe care le-ati observat, incluzând rani în zona genitala, scurgeri, mirosuri, umflaturi si
înrosiri neobisnuite în zona genitala. Durerea în timpul actului sexual poate indica o
BTS.
Depinzând de simptomele tale doctoral va face teste pentru a identifica infectia
respectiva. Spre exemplu, doctoral va lua mostre de celule din cervix pentru a le examina
în laborator, cautând organisme care cauzeaza chlamydia sau gonoree. Este foarte
importanta detectarea acestor boli înainte sa se extinda.
Tinerii si BTS-urile
Foarte multi dintre cei care au BTS-uri sunt tineri. Fetele active sexual între vârsta de 10-
19 ani sunt cele la care se întâlneste cel mai des chlamydia si gonoreea. Tinerii sunt cei
mai putin dispusi sa caute ajutor medical sau sa spuna partenerului ca au fost
diagnosticati cu BTS. De aceea, multe femei care contracta BTS-uri au parte de efectele
pe termen lung ale acestor boli. Daca esti un tânar activ sexual, controalele anuale sunt
importante pentru a-ti proteja sanatatea. Adolescenta este momentul perfect în care sa-ti
faci un obicei din a avea un control anual. Daca nu poti discuta cu parintii sau cu un
doctor, discuta cu un adult în care ai încredere despre aspectele medicale.
Boli cu transmitere sexuala
Bolile cu transmitere sexuala sunt infectii luate de la un partener infectat prin contact
sexual. BTS-urile sunt cauzate de bacterii, virusi, ciuperci, micoplasme si paraziti a caror
mediu propice de dezvoltare sunt mucoasele din zona genitala, gura si gât.
Tipuri de BTS
BTS-urile care afecteaza de obicei femeile, ca : SIDA, chlamydia, gonoreea, hepatita
A,B,C, herpesul genital, paduchii lati, scabie, tricomonoza, sifilisul, sancroid si negi
genitali.
Sindromul imuno-deficitar dobândit (SIDA)
Sida este cauzata de virusul imunodeficientei umane (HIV), care slabeste capacitatea
corpului de a se lupta cu infectiile fatale si cu cancerul. Oamenii cu SIDA sunt predispusi
la “infectii oportuniste”, adica, infectii cauzate de bacterii, virusi, paraziti si ciuperci,
care n-ar fi un pericol pentru ceilalti. SIDA afecteaza si sistemul nervos central si poate
cauza deteriorari mintale si paralizie. Desi medicamentele pot atenua pentru un timp
simptomele si “infectiile oportuniste” cauzate de SIDA, nici o persoana care a avut acest
sindrom nu a revenit la o functionare normala a sistemului imunitar. Majoritatea
oaminilor infectati cu BTS, le-au dobândit prin contact sexual cu un partener infectat.
Sancroid
Aceasta BTS, cauzata de o bacterie, este mai întâlnita la persoanele care traieasc în
climate tropicale. Sancroid este o boala care poate aparea în oricine care a avut contact
sexual sau atingerea pielii cu o persoana infectata, chiar daca nu prezinta simptome.
Majoritatea femeilor infectate cu sancroid nu prezinta simptome. Daca simptomele apar,
ele, de obicei, implica aparitia unei rani mici, releifate si dureroase, înconjurate de o
margine rosie, care se dezvolta de la 3 la 7 zile dupa infectarea initiala. Ea apare, de
obicei, pe vulva, pe vagin, cervix si pe interiorul coapselor. Este tratabila cu antibiotice.
Chlamydia
De obicei, nu produce simptome — mai ales la femei — ceea ce face ca, deseori, sa nu
fie descoperita. Clamydia, în present, este cauza a multor cazuri de boli pelvio-
inflamatorii, care pot creste riscul de infertilitate, dureri cornice pelviene si sarcini
ectopice. Chlamydia este, de asemenea, cauza multor cazuri de cervicita (inflamarea
colului uterin) si uretrita (inflamarea uretrei). Este usor curabila cu antibiotice.
Negii genitali
Acestia sunt în general cresteri benigne în zonele genitale si anale, cauzate de virusul
pamilomatos uman(HPV), dar unele cazuri au fost asociate si cu cancerul genital. Negii
genitali rezulta din contactul cu un partener infectat, desi, pot fi transmisi prin atingerea
genitalelor cu o mâna infectata. Unii sunt insesizabili, dar altii care au peste 7 cm în
diametru pot interveni în abilitatea de asezare sau cea de a merge. Câteodata, negii îti pot
produce mâncarimi sau arsuri si scarpinarea lor poate cauza iritatii. Sunt foarte contagiosi
si greu de eradicat.
Gonoreea (blenoragie)
Aproximativ 80% din femeile infectate cu gonoree nu prezinta simptome, majoritatea
suspecteaza ceva când simptomele apar la partenerul lor (o secretie groasa si laptoasa din
penis si o senzatie arzatoare la urinare). Gonoreea, la femei, poate trece netratata. Este
considerata cauzatoare a 20-40% din cazurile de boala pelvio-inflamatorie, care la rândul
ei poate degenera în infertilitate, sarcina ectopica si dureri pelviene si abdominale
cornice. Gonoreea este de obicei raspândita prin contact sexual vaginal, anal si oral si
este cauzata de o bacterie. Aceasta boala poate fi oprita cu antibiotice.
Infectii cauzate de ciuperci
Aceste infectii sunt cauzate de organisme cum ar fi monilia sau candida.
Herpesul genital
Primele lui simptome sunt dureri recurente în zona genitala. Boala este cauzata de virusul
herpes simplex, care intra în corp prin mucoase si ajung în terminatiile nervoase unde
poate ramâne inactiv. Durerile pot reaparea pe o perioada nedeterminata, mai ales în
timpul unor boli sau perioade stresante, dar dispar de la sine. Recurentele au tendinta sa
scada în severitate si frecventa. Virusul este mai contagios când o persoana are rani
evidente, dar poate fi raspândit si prin secretii sau rupturi în piele sau în mucoase, chiar si
în perioadele latente. Desi nu exista nici un tratament pentru herpes, exista medicamente
care atenueaza severitatea si frecventa recurentelor.
Scabie
Este o boala deosebit de contagioasa cauzata de mici capuse care se ascund sub piele si-si
depoziteaza ouale si fecalele. Rezultatul consta în cute neregulate la suprafata pielii si
mâncarime agonizanta, în special noaptea. Poate fi transmisa prin contact sexual, dar
oricine care atinge cearceafuri infestate, prosoape, îmbracaminte sau mobila, se poate
infecta, de asemenea. Desi nu este o boala grava, scabia poate fi deosebit de suparatoare,
si, netrata, poate persista ani întregi. Diferite creme, lotiuni si sampoane pot omorî acest
parazit.
Sifilis
Aceasta BTS este cauzata de o bacterie cu forma spiralata numita spirochet. Este
transmisa pe cale sexuala, dar uneori poate fi dobândita si prin transfuzie de sânge sau
contact al pielii. În primul stadiu, o rana deschisa, cos sau batatura apare în zona
infectata, de obicei, cervix, vagin, rect sau alta zona genitala, iar apoi se raspândeste. În a
doua faza, apar indispozitii, febra, dureri în gât, dureri ale articulatiilor si ale capului.
Simptomele caracteristice sunt eruptiile pe palme si pe talpi. Sifilisul poate degenera, de
asemenea, în meningita, uveita (inflamarea ochilor caracterizata de dureri si roseata).
Dupa ce dispar aceste simptome, persoana poate sa nu aiba semne exterioare ale bolii
pentru mai multi ani, dar spirochetul continua sa dauneze inimii, creierului, vaselor de
sânge, coloanei vertebrale si oaselor. Stadiul terminal al sifilisului consta în boli de
inima, orbire, dementa si moarte. Daca este depistat rapid, sifilisul poate fi tratat foarte
rapid cu antibiotice.
Tricomonoza
Aceasta boala este cauzata de protozoare unicelulare, care pot trai multi ani în canalul
reproductiv al barbatului, fara a produce simptome. Cel mai des, este prezenta o secretie
verde, urât mirositoare si spumoasa a vaginului, însotita de mâncarimi ale vaginului sau
ale vulvei, roseata si inflamatii. La unele femei apare o senzatie de arsura în timpul
urinatului si nevoia de a urina frecvent, în timp ce la altele se poate manifesta o durere în
timpul actului sexual. Tricomonoza este în cele mai multe cazuri transmisa pe cale
sexuala de catre un partener infectat. Este tratabila cu antibiotice.
Hepatita A
Hepatita A este o infectie virala foarte contagioasa a ficatului. Virusul se gaseste în
material fecala a unei persoane infectate si se poate transmite când ajunge în gura.
Hepatita B
Hepatita B este o infectie virala a ficatului care este transmisa prin folosirea drogurilor
injectabile, contactul sexual sau intim cu o persoana infectata si prin expunerea la fluide
umane, cum sr fi sperma, secretiile vaginale si laptele de mama.
Hepatita C
Hepatita C este o infectie virala a ficatului care este împrastiata prin contact direct cu
sângele unei persoane infectate si poate fi transmisa sexual.

Sida
SIDA a devenit cunoscuta publicului la începutul anilor ’80. Deoarece aceasta boala
fatala a aparut în America si Europa la barbatii homosexuali, la drogati si la cei care si-au
facut transfuzii de sânge, ea a devenit foarte repede o problema atât sociala, cât si
medicala. Spre mijlocul anilor ’90, cercetatorii devoltasera deja medicamente puternice
pentru combaterea efctelor SIDA care au extins durata vietii celor infectati cu HIV si,
totusi boala a ramas incurabila.
Virusul imunodeficientei umane (HIV) determina într-un corp pierderea imunitatii la
boli. Odata intrat în corp virusul penetreaza si se multiplica în globulele albe de tip T4,
care au un rol vital în apararea corpului împoptriva unor infectii si a cancerului. În cele
din urma celulele se sparg, raspândind HIV-ul în sânge, fapt care afecteaza si alte celule
T4. Când aceasta se întâmpla, corpul este vulnerabil la boli, cum ar fi unele tipuri de
pneumonie si cancer, care profita de slaba aparare a corpului si sunt deseori fatale.
Infectarea cu HIV nu duce imediat la SIDA; asta poate dura pâna la 8 ani, asa ca
oamenii care au HIV pot sa nu-si dea seama, transmitând-ul si altora.
Testul de HIV implica analizarea unei mostre de sânge, cauntându-se semne de existenta
a anticorpilor de HIV. Anticorpii sunt substante produse de corp ca raspuns la infectii cu
un anumit virus si prezenta anticorpilor de HIV în sângele unei persoane indica faptul ca
persoana respectiva a fost infectata cu acest virus. Aceasta persoana se numeste
seropozitiva.
Daca crezi ca ai fi putut fi infectat/a cu HIV, contacteaza-ti doctorul sau o clinica pentru
a-ti face un astfel de test. Cu toate acestea, deoarece exista o perioada de mai multe luni
de incubare între momentul expunerii la virus si momentul în care persoana devine
seropozitiva, testul poate aparea negativ. De aceea transfuziile de sânge nu sunt 100%
sigure.
Transmiterea
Calea principala de transmitere a virusului este contactul sexual, deoarece virusul este
przent într-o cantitate foarte mare în sperma unui barbat infectat. Astfel poate fi transmis
prin contact sexual, vaginal sau anal. Virusul este prezent si în sângele persoanelor
infectate, putând fi transmis prin ace de seringi folosite în comun. De asemenea, poate fi
transmis prin sânge contaminat (la o tranfuzie) si de la o mama infectata la un nou-
nascut, ori în uter ori în timpul nasterii.
Teoretic vorbind, transmiterea virusului de la o persoana la alta în timpul contactului
sexual poate fi blocata prin orice fel de bariera fizica, care previne amestecarea sângelui,
a fluidelor seminale si a secretiilor vaginale.
Prezervativul este dovedit a fi o cale buna de a face sex protejat, deoarece virusul nu
poate penetra prezervativul. Spermicidele ajuta de asemenea. Folositul prezervativelor si
a spermicidelor împreuna are mare importanta în controlul raspândirii HIV-ului.
SIDA afecteaza atât heterosexualii cât si homosexualii, desi în prezent majoritatea
oamenilor cu SIDA sunt barbati, deoarece initial exista, aproape în totalitate, în
comunitatile de homosexuali. Desi barbatii homosexuali înca reprezinta o proportie mare
din persoanele infectate, ei au fost deschisi la ideea de a face sex protejat. În acest
moment, cel mai mare pericol de raspândire a SIDA îl reprezinta cei care folosesc
droguri intravenoase si heterosexualii.
Multe cazuri tragice de SIDA la femei au nascut ideea ca un singur contact sexual cu o
persoana infectata este de ajuns pentru a contracta HIV. Într-adevar exista multe cazuri
de femei care au contractat acest virus dintr-un singur contact sexual cu un partener
infectat.
Protectia împotriva SIDA
Se dezvolta ideea, conform cu care oamenii arc trebui sa fie mai atenti în legatura cu
protectia împotriva SIDA. Este preferabil ca un cuplu sa îsi faca teste de HIV înainte de a
se implica în orice fel de contact sexual.
Deoarece anticorpii se formeaza la 6 luni dupa dobândirea virusului, este recomandat
pentru cupluri sa nu faca sex în aceasta perioada, dupa care sa faca un al doilea test de
HIV.
În acest rastimp este recomandabil sa se experimenteze alte tipuri de activitati sexuale
care nu implica schimbul de fluide. Aceste lucruri ar puteas fi chiar excitante, putând lua
locul sexului vaginal, fiind chiar mai placut daca nu au fost experimentate niciodata.
Simptome
Unele persoane infectate cu HIV nu prezinta simptome, dar pot infecta alti oameni.
Putini manifesta o boala glandulara asemanatoare cu febra, imediat dupa infectare, care
se vindeca de la sine, dar majoritatea nu au nici o problema.
Oamenii care au fost infectati de mai multe luni sau mai multi ani pot manifesta
umflari pemanente ale glandelor limfatice si infectii ale pielii; dupa aceea apar o varietate
de simptome incluzând : febra, pirdere în greutate, diaree.
Tratament
Posibilitatea de a gasi un tratament pentru cei care sunt deja infectati cu HIV sau de a
gasi un vaccin pentru prevenirea infectarii este o simpla presunere în acest moment.
Majoritatea autoritatilor în domeniu cred ca aceasta nu se va întâmpla în urmatorii câtiva
ani. Un vaccin împotriva unui virus functioneaza stimulând sistemul imunitar al corpului
în a produce anticorpi care sa distruga virusul sau sa-l faca inofensiv.
Este foarte dificil sa produci un vaccin împotriva HIV-ului decât împotriva altor virusi,
deoarece el distruge sistemul imunitar al corpului, care este cel care ar trebui sa produca
anticorpii. De asemenea, mutatii ale virusului apar rapid, schimbându-se, astfel încât
devine imposibil pentru anticorpi sa-l combata eficient.
În acest moment nu exista un medicament care sa vindece complet o infectie cu HIV.
Singurul lucru care poate fi facut este o diminuare a simptomelor si tratarea bolilor
secundare rezultate din slabirea sistemului imunitar.
Perspective
Infectiile grave sunt consecintele cele mai întâlnite ale bolilor cauzatoare de imuno-
deficienta. Aceste complicatii pot cauza diaree, pierdere în greutate si infectii
permanente. Aceste simptome sunt tratate cu o varietate de antibiotice, medicamente
antibacteriene, medicamente antivirale etc. Cancerul la piele rezultat din SIDA nu poate
fi tratat prin obisnuita terapie de cancer; aceste proceduri afecteaza sistemul imunitar si
mai mult.
Majoritatea oamenilor cu SIDA mor la doi ani dupa dezvoltarea HIV-ului în boala
efectiva (SIDA).Nimeni nu moare din cauza bolii în sine. Cu toate acestea, de obicei,
moartea survine din cauza unei forme neobisnuite de pneumonie, care nu prea afecteaza
polpulatia sanatoasa (pneumocystis carinii) sau o forma virulenta de cancer la piele
numita sarcomul lui Kaposi.
Alte infectii oportuniste, pe care, în circumstante normale, corpul le-ar îndeparta cu
usurinta, pot fi fatale celor bolnavi de SIDA. Recent a fost descoperit ca virusul poate
afecta creierul în mod direct, distrugând astfel capacitatea corpului de a functiona.
HIV
Care este diferenta dintre HIV-1 si HIV-2 ?
Exista în prezent doua tipuri de HIV în acest moment : HIV-1 si HIV-2. Pe mapamond,
predominat este HIV-1, iar oamenii când vorbesc despre HIV fara a mentiona tipul, se
refera la HIV-1. Atât HIV-1 cât si HIV-2 se transmit pe cale sexuala, prin sânge, de la
mama la nou-nascut si par a cauza acelasi tip de SIDA. Cu toate acestea, HIV-2 se
transmite mai greu, iar perioada de stare latenta este mai lunga decât la HIV-1.
Câte subtipuri de HIV-1 exista ?
HIV-1 este un virus care are foarte multe mutatii, schimbându-se foarte rapid. Variantele
de HIV-1 pot fi clasificate în grupe si subtipuri si exista doua grupe : M si O. În
septembrie 1998 cercetatorii francezi au anuntat ca au gasit o noua varianta de HIV-1 la
o femeie din Camerun, în vestul Africii. Aceasta varianta nu apartine nici grupei M nici
grupei O si a fost gasita doar la trei oameni, tot din Camerun. În grupa M exista în acest
moment 10 subtipuri, distincte genetic, cunoscute. Aceste subtipuri sunt de la A la J.
Subtipurile din grupa M difera între ele la fel de mult cum difera de cele din grupa O.
Unde se gasesc diferitele subtipuri ?
Subtipurile sunt distribuite inegal pe mapamond, spre exemplu subtipul B este în
principal gasit în: Americi, Japonia, Australia, Caraibe si Europa; subtipul A si D
predomina în regiunea din sudul Saharei; subtipul C în Africa de Sud si în India; subtipul
E în Republica Centrafricana, Tailanda si alte tari din sud-estul Asiei. Subtipul F
(Brazilia si România), G si H (Rusia si Africa centrala), I (Cipru) si grupa O (Camerun)
au o mica raspândire. În Africa exista aproape toate subtipurile, desi subtipul B este mai
putin raspândit.
Care sunt diferentele majore între aceste subtipuri ?
Cea mai mare diferenta dintre ele este structura genetica; diferentele biologice observate
in vitro si/sau in vivo pot reflecta acest lucru. S-a spus si faptul ca anumite subtipuri ar fi
predominant asociate cu anumite moduri de transmitere, spre exemplu subtipul B
corespunde contaclui homosexual si folosirii drogurilor intravenoase. Subtipurile E si C
sunt asociate cu contactul heterosexual. Studii facute de cercetatori au aratat ca
subtipurile C si E infecteaza si se înmultesc mai puternic decât subtipul B în celule din
mucoasa vaginului, cervix si preput, dar nu pe peretele rectului. Aceste experimente
sugereaza ca subtipurile E si C au un potential de transmitere pe cale heterosexuala mai
ridicat decât subtipul B. Cu toate acestea, rezultatele studiilor nu sunt înca definitivate .
Sunt unele subtipuri mai molipsitoare decât altele ?
Unele studii recente sugereaza ca subtipul E se împrastie mai repede decât subtipul B.
Detecteaza testul obisnuit de HIV orice subtip ?
Testele obisnuite de HIV detecteaza toate subtipurile acestui virus.
Afecteaza, in vreun fel variatia, HIV-ului cercetarile în domeniu ?
Este nevoie de mai multa cercetare. S-a observat în laborator ca unele subtipuri de HIV
au o dezvoltare si niste caracteristici imunologice diferite; aceste diferente trebuie
demonstrate si in vivo. Nu se stie daca variatiile genetice ale subtipului E sau ale altor
subtipuri difera în ceea ce priveste transmiterea, raspunsul la terapie antivirala sau
prevenirea prin vaccin. Daca aceste variatii genetice difera în vreun fel în ceea ce priveste
eficienta vaccinului,aceasta ar putea reprezenta un obstacol major în descoperirea unui
vaccin general. Vaccinul antigripal trebuie modificat periodic si reactualizat datorita
modificarilor genetice în virusul gripal. S-ar putea sa fie nevoie de aceeasi procedura si
în cazul vaccinului împotriva HIV-ului.
Feluri prin care se ia HIV
Te poti infecta cu HIV…
-de la o persoana care are virusul, fie din sperma (daca este barbat) fie din fluidele
vaginale (daca este femeie). Fluidele corpului poarta HIV. Asta înseamna ca poti lua HIV
prin contact sexual cu o persoana care a fost infectata cu acest virus, chiar daca ea pare sa
fie sanatoasa
-daca o persoana se protejeaza cu un prezervativ dublat de un lubrifiant pe baza de apa,
asta o poate ajuta sa nu se infecteze cu HIV. Sexul neprotejat este extrem de periculos
-din sângele persoanei care are virusul. Asta înseamna ca poti lua HIV daca sângele
persoanei infectate intra în sângele tau
-daca esti dependent de droguri si folosesti ace în comun cu altii. Când faci o injectie la
doctor nu exista acest risc, deoarece sunt utilizate seringi de unica folosinta. Daca îti faci
gauri în urechi, nas, etc sau tatuaje asigurate întâi ca acul folosit este unul nou, curat si de
unica folosinta
-femeia cu HIV poate transmite virusul la nou-nascut, în uter sau la nastere. De aceea
unii copii se nasc cu HIV. Exista medicamente pe care femeia infectata cu HIV le poate
lua pentru a nu transmite copilului virusul. Unele femei pot da virusul copilului prin
alaptare.
Din fericire oamenii de stiinta si doctorii au descoperit moduri prin care oamenii se pot
proteja împotriva transmiterii HIV-ului si sa scada sansele dezvoltarii în SIDA.
Abstinenta este singurul mod complet sigur de a te proteja
Nu poti lua lua HIV …
-prin atingere, lupta în joaca, când dai mâna cu cineva, prin pupic pe obraz sau când bati
palma cu cineva.
-din mâncarea, farfuria, pieptanele, peria, colacul de la WC, mânerul de la usa pe care o
persoana cu HIV le-a atins.
-la fel cum iei raceala, pentru ca germenele virusului nu calatoreste prin aer. Asta
înseamna ca nu poti lua HIV dintr-un stranut sau din tuse.
-când donezi sânge sau când te ciupeste un tântar sau un purice
-când stai în aceeasi camera cu o persoana care are HIV sau când mergi la scoala cu ea,
sau când înoti în aceeasi piscina
-când te duci la acelasi spital cu o persoana care are HIV
Subtipul F
Epidemia de HIV-1 la copiii din România care traiau în orfelinate a fost descoperita în
perioada ’89-’90. Studii epidemiologice au aratat ca majoritatea copiilor s-au infectat
prin transfuzii sau prin folosirea echipamentului medical nesterilizat. S-a aratat ca tipurile
de HIV-1 descoperite în cazuri izolate din sud-estul României sunt foarte apropiate din
punct de vedere genetic.
Alte analize au aratat ca ramurile de HIV-1 descoperite în România erau foarte
asemanatoare cu o ramura descoperita în Brazilia, denumita mai târziu subtipul F.
În analiza subtipului F din România si din Brazilia este prezentata în poza de mai sus.
Astfel în sud-estul tarii noastre au fost gasite ramurile cuprinse între L19570-L119579,
iar în zona central-nordica au fost gasite R18586 si R18598. Ramurile cu BR si BZ sunt
din Brazilia iar cele cu CA sunt din Camerun.
Analiza a dovedit ca ramura de HIV descoperita în România si cea descoperita în
Brazilia sunt asemanatoare si se încadreaza în subtipul F. Distanta genetica între ramurile
din România si Brazilia si cele din Camerun este cuprinsa între 16,5% si 24,1%.
Dupa cum am precizat mai sus, distanta dintre subramurile de HIV descoperite în
România este foarte mica, ceea ce sugereaza o legatura între aceste subramuri si o
perioada scurta de evolutie. Prezenta a doua subramuri foarte apropiate ale aceluiasi virus
în doua regiuni diferite ale României indica faptul ca epidemia initiala din tara noastra a
pornit de la o singura sursa de infectie. Aceasta presupunere este sustinuta si de faptul ca
subtipul F este extrem de rar si, de aceea, sansele ca aparitia independenta, la copiii
români, a diferitelor subramuri ale subtipului F sunt foarte scazute. Este posibil ca sursa
initiala sa fi fost un grup de adulti infectati.
Se poate transmite HIV-ul prin insecte ?
De la începutul epidemiei cu HIV s-a pus problema transmiterii virusului prin
muscaturile insectelor. Cu toate acestea, studii conduse de cercetatatori nu au confirmat
aceste ipoteze — nici macar în zonele unde exista omare raspândire a bolii si un numar
mare de insecte. Lipsa unor izbucniri epidemice în aceste zone sustine ideea ca HIV-ul
nu se transmite prin insecte.
Rezultatele experimentelor si observatiilor facute asupra comportamentului insectelor,
indica faptul ca, atunci când o insecta musca o persoana, nu are loc injectarea cu sângele
propriu sau al victimei precedente. Mai degraba injecteaza saliva. Unele boli, cum ar fi
febra tifoida sau malaria pot fi transmise prin saliva unor anumite specii de tântari. Cu
toate acestea, Hiv-ul traieste foarte putin în corpul unei insecte si, spre deosebire de alte
organisme, care sunt transmise prin muscaturi de insecte, HIV-ul nu se reproduce (si
astfel nu poate supravietui) în insecte. Astfel, chiar daca virusul intra într-un tântar sau
alta insecta care musca si suge, insecta nu va deveni infectata si nu poate astfel transmite
HIV-ul la urmatorul om pe care îl musca.
Exista si teama ca o insecta, cum ar fi tântarul, poate transmite HIV de la o persoana la
alta prin sângele infectat ramas pe trompa. Exista doua motive care fac infectarea prin
acest mod improbabila: persoanele infectate nu au un nivel ridicat constant de HIV în
sânge si trompa insectei nu retine cantitati mari de sânge pe suprafata ei. În plus, oamenii
de stiinta au descoperit ca insectele muscatoare nu merg de la o persoana la alta imediat
dupa ingerarea sângelui.

Chlamidia
Chlamydia este o infectie bacteriana care poate fi dobândita prin sex anal sau vaginal sau,
câteodata, prin sex oral. Daca o femeie cu chlamydia este lasata gravida, infectia poate
face ca apa sa se rupa, degenerând într-o nastere prematura. Boala poate fi transmisa
bebelusului în timpul nasterii. Ea poate produce pneumonie, care poate ameninta viata
copilului si care poate produce probleme respiratorii pe termen lung. Din aceste motive,
daca planuiesti sa faci un copil, este bine sa faci un test de chlamydia.
Simptome
Majoritatea femeilor care au chlamydia nu prezinta simptome. Pe de alta parte,
majoritatea barbatilor infectati au simptome clare incluzând o senzatie arzatoare în timpul
urinarii, o scurgere incolora din penis, o umflatura sau o durere la testicole. La femeile
care au simtome (care apar de obicei la 1-3 saptamâni de la contractarea bacteriei
cauzatoare de boala) se poate observa o scurgere vaginala anormala, o senzatie arzatoare
în timpul urinarii, durere sau presiune în zona pelviana, durere în timpul actului sexual
sau scurgere dupa.
Diagnosticarea
Deoarece oamenii care sunt infectati cu chlamydia pot sa nu prezinte simtome,
diagnosticarea este dificila. Cea mai riguroasa metoda de a o diagnostica la femei este
testarea unei mostre de scurgere vaginala.
Tratamentul
Chlamydia este, de obicei, tratata cu antibiotice luate pe cale bucala. În cazuri grave,
medicatia este data pe cale intravenoasa. Si tu si partenerul tau trebuie sa va tratati în
acelasi timp; ar trebui sa va abtineti de la a face sex pâna când tratamentul este complet.
Chiar daca nu prezinti simtome, ar trebui sa te tratezi daca partenerul este infectat.
Daca infectia a progresat pâna în trompele uterine ar putea fi nevoie sa te internezi în
spital si sa faci injectii intravenoase cu antibiotice pentru a elimina infectia. Infectarea
trompelor uterine poate cauza crestarea tesutului local, care le poate bloca facându-te
infertila si marind riscul unei sarcine ectopice.
Daca esti diagnosticata cu chlamydia si exista posibilitatea sa fii însarcinata, spune-i
doctorului. Acesta trebuie sa elimine sansa unei sarcini ectopice si sa se asigure ca
primesti un antibiotic care nu afecteaza sarcina. Daca infectia reapare dupa tratament
aceasta poate indica faptul ca tu sau partenerul tau nu ati luat medicatia cum a fost
prescrisa sau ca unul dintre voi face sex cu o persoana infectata. Ar trebui sa discutati cu
partenerul si sa stabiliti cauza acestei situatii. Amândoi ar trebui sa repetati tratamentul

Negii genitali
Negii genitali sunt o BTS extrem de întâlnita, cauzata de variante ale virusului
papilomatos uman. Acesta poate fi transmis prin sex vaginal, oral sau anal. Infectia poate
produce negi nedurerosi, carnosi si cu aspect de conopida pe si în organele genitale, anus
sau gât.
Ca si alte BTS-uri cauzate de virusi negii genitali sunt incurabili. Cu toate acestea pot fi
tratati temporar. Virusul poate ramâne în corpul vostru si poate cauza recurenta negilor
oricând. Aproximativ jumatate din oamenii infectati cu acest virus au recurente dupa
tratament. Poti transmite virusul unui partener sexual chiar daca nu ai semne evidente de
negi. Prezervativele nu blocheaza neaparat transmiterea virusului, deoarece negi
invizibili pot fi prezenti la baza penisului, care nu este protejata de prezervativ.
Unele variante ale virusului par sa sporeasca riscul de cancer cervical, la vulva
(organele genitale externe), vaginal, la anus sau la penis. Daca ai acest virus, a te testa de
cancer cervical anual este foarte important.
Esti supusa riscului daca ai o boala care îti slabeste sistemul imunitar (SIDA sau
diabet), daca faci chimioterapie pentru a trata cancerul sau daca esti însarcinata.
Rareori se întâmpla ca unui copil expus acestui virus ,în vagin, în timpul nasterii, sa-i
apara negi în gât. Acesti negi pot fi eliminati folosindu-se chirurgie cu laser. Negii pot
aparea pe organele gebitale ale unui nou-nascut. Acesti negi pot fi îndepartati folosind
chirurgia cu laser sau aplicând compusi chimici puternici în forma de lichid sau crema,
pentru a-i îngheta sau pentru a-i arde. Odata tratat, virusul nu are efecte posterioare si
rareori reapare. O femeie care îl poarta nu este nevoita sa nasca prin cezariana (nasterea
chirurgicala, prin abdomen), deoarece riscul transmiterii virusului catre nou-nascut este
extrem de scazut.
Simptomele
Negii genitali sunt arii plate sau proeminente, roz, albe sau maro de pe organele genitale
si de pe anus. Negii, nedurerosi, pot aparea ca una sau doua mici umflaturi, sau ca niste
ciorchini mari. De obicei sunt vizibili, dar câteodata sunt atât de mici (si la barbati si la
femei) încât este dificil sa fie vazuti cu ochiul liber. La femei negii genitali pot trece
nedectati când apar în interiorul vaginului sau pe cervix. La barbati, ei pot aparea pe
penis, pe scrot (saculetul de piele care contine testicolele) sau pe anus. Rareori acestia
apar în gura, pe gingii.
Diagnosticarea
Un doctor poate recunoaste negii genitali usor, cu ochiul liber. El poate acoperi zona cu
solutie de otet diluat care face negii mai vizibili (otetul face negii sa para albi). Doctorul
poate folosi o lentila pentru a-i detecta pe cei foarte mici.
Tratamentul
Virusul care cauzeaza negii genitali este incurabil si recurentele sunt des întâlnite. Cu
toate acestea, o varietate de tratamente—înghetarea, chirurgia cu laser, medicatia aplicata
direct pe negi, sau chirurgia traditionala—pot elimina sau distruge negii. Tipul de
tratament folosit depinde de gradul de infectare si, în cazul recurentei, de tratamentul
folosit anterior.
Este important sa fie eliminati cât mai multi negi pentru a reduce riscul recurentei.
Aproape toate tratamentele cauzeaza durere (senzatie arzatoare, iritatia pielii, etc) în
timpul proceduriisi la o zi, doua dupa. Înainte sa folositi tratamentul cereti doctorului sa
va descrie procedura pentru a sti la ce sa va asteptati.
Tu si partenerul trebuie sa va tratati în acelasi timp. Ori tu, ori el ati putea avea înca
negi inobservabili. Daca purtati virusul, puteti continua sa-l dati de la unul la altul. Desi
prezervativele nu garanteaza protectia, folosirea unuia reduce riscul unei recurente. Puteti
folosi un lubrifiant pentru a reduce frecarea care poate duce la rupturi mici ale pielii din
zona genitala, facând-o mai vulnerabila la infectii.

Gonoreea
Gonoreea este o infectie bacteriana extrem de contagioasa care poate fi transmisa prin
sex anal, vaginal sau oral. Frecventa cazurilor de gonoree este mai ridicata la
adolescentele active sexual. Infectarea poate avea loc în cervix, vagin, uretra, rect sau
gât.
Deoarece 80% din infectarile cu gonoree din adolescenta produc putine simptome la
femei, deseori trec neobservate. O infectie a cervixului nedetectata si netratata se poate
raspândi în trompele uterine si poate produce abcese în trompe si ovare. Acest process
cauzeaza crestarea trompelor uterine, care poate degenera în sarcina ectopica (o sarcina
care are loc în afara uterului, de obicei, într-o trompa uterina), infertilitate si o durere
pelviana persistenta.
La barbati gonoreea poate duce la infertilitate.
O femeie gravida, care este infectata cu gonoreea. O poate transmite copilului în timpul
nasterii, cauzând orbirea si infectii serioase, cum ar fi meningita. Pentru a preveni
orbirea, datorata gonoreei, la nou-nascuti este necesar ca ochii acestora sa fie tratati cu
picaturi cu nitrat de argint sau cu un unguent antibiotic. Majoritatea femeilor însarcinate
sunt testate de gonoree la prima vizita prenatala la doctor. Daca esti însarcinata, ai un nou
partener sexual sau mai multi, ar trebui sa fii testata. Daca este necesar, trebuie sa fii
tratata de gonoree în timpul ultimului trimestru al sarcinii, pentru a evita infectarea nou-
nascutului în timpul nasterii.
Simptomele
Simptomele gonoreei, daca exista, de obicei, apar de la 2 la 10 zile dupa expunerea la
bacteria cauzatoare a bolii. La femei simptomele sunt deseori usoare sau inexistente.
Când apar, simptomele initiale include o scurgere verde sau galben-verzuie din vagin sau
rect si o senzatie arzatoare sau de mâncarime în timpul urinarii.
Cele mai întâlnite simptome la barbati sunt o scurgere usoara de puroi din penis si o
senzatie arzatoare sau de mâncarime în timpul urinarii.
Daca observati ca partenerul are o scurgere groasa si laptoasa din penis (care nu are loc
în timpul ejacularii) nu faceti contact sexual cu el (vaginal, anal, oral) si vizitati un
doctor cât mai repede. Si partenerul vostru trebuie sa faca o vizita la doctor pentru
tratament. Ar trebui sa anuntati si pe alti parteneri de sex pe care i-ati avut. Gonoreea
netratata se poate raspândi prin sânge si alte organe ale corpului vostru, infectând
articulatiile, valvele inimii sau creierul, cauzând artrita grava, boli de inima sau
deteriorari ale creierului. În aceste cazuri simptomele pot include febra, durere grava în
zona pelviana, dureri abdominale, dureri de spate si nevoia de a urina mai des, umflaturi
în glandele din zona genitala, urticarie în orice zona a corpului, dureri de gât sau dureri
ascutite în partea superioara a abdomenului sau în umeri. Daca aveti febra, frisoane,
urticarie sau dureri articulare adresati-va imediat unui doctor.
Diagnosticarea
La femei gonoreea este, de obicei, diagnosticata, prin testarea în laborator a unei mostre
de cellule din secretiile cervicale.
La barbati se foloseste acelasi test de laborator, dar printr-o mostra de scursura din penis.
Câteodata un doctor poate pune un diagnostic prin examinarea unei mostre de scursura la
microscop.
Tratamentul
Gonoreea poate fi vindecata prin antibiotice luate pe cale bucala. Tu si partenerul tau ar
trebui sa va tratati în acelasi timp pentru a evita infectarea reciproca. Daca infectia
reapare dupa ce ati fost tratati, ar putea însemna ca unul dintre voi nu a luat medicatia
cum a fost prescrisa, ca antibioticul nu este eficient împotiva tipului de gonoree cu care
sunteti infectati sau ca unul dintre voi are contact sexual cu alta persoana (infectata). Ar
trebui sa discutati între voi si sa stabiliti cauza. Apoi ar trebui sa va tratati din nou.
Pentru a se asigura ca antibioticele au avut efectul scontat doctoral ar putea recomanda
un control la aproximativ 2 saptamâni dupa primul. Daca infectia s-a raspândit în
trompele uterine si/sau ovare sau bacteria a patruns în sânge, ar putea fi necesara
spitalizarea si injectarea intravenoasa a antibioticelor.

Infectii cauzate de ciuperci

Aceste infectii sunt cauzate de organisme cum ar fi monilia sau candida. Monilia exista
în mod normal în vagin si infectia apare când e favorizata sa se dezvolte. Aceasta are loc
când sunt folosite dusurile vaginale sau sunt puse antiseptice în apa de baie, deoarece
acestea dauneaza sistemului care mentine cresterea sub control. Aceste infectii sunt mai
des întâlnite la anumite grupuri de femei, cum ar fi:
-Femei care iau antibiotice; numarul de ciuperci din vagin este în mod normal tinut sub
control de bacterii care traiesc tot acolo. Daca un antibiotic ucide bacteriile atunci
numarul ciupercilor va creste exagerat.
-Femeile care iau progesteron sintetic, cel mai popular exemplu fiind pilulele
contraceptive care contin o doza mare de progesteron, sustinând astfel dezvoltarea
candidei.
-Femeile cu diabet. Când diabetul devine instabil, prezenta zaharului în urina furnizeaza
un mediu favorabil dezvoltarii tuturor organismelor si monilia poate iesi de sub control.
-Femeile care au o cantitate de progesteron (hormon steroid secretat de ovar, care are
proprietatea de a transforma mucoasa uterina, favorizând nidatia oului fecundat; luteina)
ridicata , spre exemplu femeile în stadiu premenstrual si cele însarcinate.
Simptomele infectiilor cauzate de ciuperci sunt o scurgere vaginala groasa, alba si
laptoasa, cu durere, iritare si mâncarime a vaginului si a perineului. Destul de des se
întâmpla ca pielea sa devina rosie si aspra si eruptia se poate extinde la partile interioare
ale coapselor.
Un barbat care cotracteaza infectia de la o femeie va avea pe penis, pe scrot, pe pielea
zonei genitale si pe o parte din interiorul coapsei o eruptie rosie, aspra si va simti o
senzatie de mâncarime.
Atât la barbati, cât si la femei infectia ajunge pe rect, cauzând durere, mâncarime si chiar
diaree.
Daca dobânditi o astfel de infectie, abtineti-va din a face sex pâna când ea dispare.
Consultati-va doctorul si urmati un tratament complet; acesta poate dura 7 zile si poate
lua forma unor supozitoare sau a unei creme. În unele cazuri mai grave ar putea fi nevoie
de trei forme de terapie:
-crema aplicata direct pe piele;
-supozitoare vaginale;
-tablete luate pe cale bucala;
Nu scarpinati zonele afectate, deoarece ciuperca poate ajunge sub unghii si astfel o veti
împrastia. Daca ati mai facut tratament pentru astfel de infectii puteti folosi aceleasi
medicamente pe care le puteti lua de la farmacie fara presriptie.

Herpesul genital
Herpesul este o infectie foarte contagioasa cauzata de virusul herpetic. Nu exista nici o
cale de a stârpi definitiv herpesul. O infectie cu herpes poate cauza recurente manifestate
prin aparitia unor basicute dureroase pe genitale.
Exista mai multe tipuri de virusi care cauzeaza herpesul. Oricare din ele pot cauza si
herpesul genital.
Virusul herpetic poate fi transmis prin contact direct al pielii cu zona infectata, chiar si
când pesoana infectata nu prezinta simptome evidente. La unele femei o mostra de
secretie vaginala examinata în laborator poate arata dovezi de existenta a virusului, chiar
daca nu exista semne vizibile. Când exista semne vizibile, infectia este extrem de
contagioasa. O persoana care le are poate transmite virusul partenerului prin sex oral.
Daca observi simptome ale herpesului în timp ce esti însarcinata viziteaza-ti doctorul
imediat. Femeile care fac herpes în timpul sarcinii au un risc ridicat de a transmite
infectia copilului în timpul nasterii. Desi cazurile sunt rare, infectia unui nou-nascut
poate cauza probleme serioase la ochi, deteriorari grave ale creierului si moarte în cursul
primului an.
Daca erai deja infectata cu virusul herpetic înainte de a fi însarcinata, spune-i
doctorului. El va vrea, probabil, sa te internezi înainte de sarcina pentru a te testa pentru
a evita un acces. Daca ai un acces de herpes genital înainte de nastere, ti s-ar putea
recomanda sa nasti prin cezariana, deoarece nou-nascutul ar putea dobândi virusul. Cu
toate acestea, daca nu ai un asemenea acces este mai sanatos sa ai o nastere normala.
Virusul herpetic se poate ascunde în celulele nervoase, unde sistemul iminitar nu-l
poate gasi. La majoritatea oamenilor virusul devine activ periodic, cauzând accese
recurente în aceeasi zona a organelor genitale. Aceste accese sunt deseori determinate de
stres, boala sau rana în zona afectata.
O infectie cu herpes creste riscul de cancer cervical. Rani formate pe cervix fac tesutul
mai vulnerabil la infectii cu virusul papilomatos, care poate cauza schimbari anormale în
celulele din cervix care pot duce, la rândul lor, la cancer.
O infectie activa cu herpes genital creste, de asemenea, riscul de infectie cu HIV.
Ranile vizibile furnizeaza HIV-ului o cale de intrare directa în sânge. Daca ai semne
evidente de herpes în jurul gurii evita sexul oral pâna când dispar. Evita sa saruti oameni
care au aceste semen sau sa folosesti aceleasi prosoape, tacâmuri sau aceleasi pahare. De
asemenea evita, complet, sexul de orice fel daca tu sau partenerul aveti simptome de
herpes. Faceti sex numai când nu aveti aceste simptome si, chiar atunci, folositi un
prezervativ.

Sifilis
Acesta este cauzat de un spirochet (bacterie cu forma spiralata), numit treponema.
Acum doua-trei secole sifilisul s-a raspândit prin Europa, epidemia ucigând sute de mii
de oameni. În zilele noastre el este mult mai rar întâlnit.
Afecteaza pielea, organele interne si în cele din urma creierul si nervii, cauzând
paralizie, nebunie si moarte. În cursul bolii ea poate semana cu mai multe alte boli,
cauzând umflarea articulatiilor, durere de coloana, diformitate si boli de inima. Când e în
faza terminala, sifilisul a fost denumit marele imitator, în anumite privinte, al SIDA.
Cu toate acestea bacteria cauzatoare de sifilis sucombeaza rapid din cauza penicilinei si
boala aproape ca tine de trecut. Este transmisa prin contact sexual din cauza ranilor
deschise, numite sancre, care se gasesc pe organele genitale, în gura si pe pielea din zona
genitala, unde bacteria a penetrat pielea. Apar ca niste cosuri nedureroase, tari si
rosiatice.
Sifilisul are trei stadii si primele doua se dezvolta foarte rapid.
-Primul stadiu are loc la trei saptamâni dupa contactul sexual cu o persoana
infectata si simptomele (aparitia ranilor) pot aparea de la 9 la 90 de zile dupa
aceea. Ranile vor disparea dupa 2-6 saptamâni, chiar si fara tratament si numai un
procent mic de femei le observa, deoarece, deseori, sunt ascunse adânc în vagin.
-Al doilea stadiu are loc oricând de la 1 saptamâna pâna la 6 luni dupa vindecarea
sancrelor. Simptomele include o eruptie, febra, dureri de gât, dureri de cap,
pierderea apetitului, greata, inflamari ale ochior si caderea parului. Acest stadiu
poate dura de la 3 la 6 luni sau chiar mai multi ani.
-Al treilea stagdiu poate aparea dupa 10-20 de ani si poate degenera în boli de
inima, leziuni cerebrale, leziuni ale coloanei si orbire. Aproximativ 1 din 4
oameni care nu se trateaza în al doilea stadiu vor muri sau vor fi redusi la
neputinta de sifilis.
Tratamentul
Penicilina sau tetraciclina sunt folosite ca tratament si ambii parteneri trebuie tratati în
acelasi timp pentru a evita reinfectarea. Teste de sânge vor fi facute regulat în urmatorii
doi ani, pentru a se preveni o reaparitie a bolii. Daca esti vindecat în primele doua stagii,
nu vor exista leziuni permanente. Din moment ce sifilisul poate fi transmis si are
consecinte nefaste pentru un fetus în dezvoltare, toate femeile însarcinate ar trebui sa-si
faca teste de sânge în timpul primelor patru luni de sarcina si sa fie tratate daca este
nevoie.

Hepatita A
Hepatita A este o infectie virala foarte contagioasa a ficatului. Virusul se gaseste în
material fecala a unei persoane infectate si se poate transmite când ajunge în gura.
-Cele mai multe infectii rezulta din contactul cu o persoana infectata. Contactul
oacazional, la serviciu, scoala sau fabrica nu împrastie virusul.
-Simptomele bolii apar repede si includ: febra, oboseala, pierderea apetitului, stare de
voma, durerile stomacale, urina închisa la culoare si îngalbenirea pilii si a ochilor.
-O persoana infectata, care nu prezinta simptome, poate transmite boala fara a sti.
-Hepatita A este rareori fatala si oamenii, de obicei, îsi revin dupa câteva saptamâni, fara
complicatii de termen lung.
-Vaccinul împotriva hepatitei A exista si este extrem de eficient.
O poti contracta daca:
-Ai un partener sexual infectat sau care prezinta risc de a se infecta cu hepatita A.
-Locuiesti cu cineva care este infectat sau care prezinta risc de a se infecta cu hepatita A.
-Calatoresti prin tari în care aceasta boala este frecventa.
-Esti un barbat care are relatii sexuale cu alti barbati.
-Folosesti droguri si acele în comun.
-Locuiesti într-o comunitate cu o frecventa nare de hepatia A.
-Ai boli de ficat cornice.

Hepatita B
Hepatita B este o infectie virala a ficatului care este transmisa prin folosirea drogurilor
injectabile, contactul sexual sau intim cu o persoana infectata si prin expunerea la fluide
umane, cum sr fi sperma, secretiile vaginale si laptele de mama.
-Multi oameni care dobândesc hepatita B nu prezinta simptome, dar unii pot avea o stare
asemanatoare cu cea provocata de gripa.
-Semnele bolii, când e prezenta, pot aparea de la 6 saptamâni la 6 luni si includ: febra,
oboseala, pierderea apetitului, stare de voma, durerile stomacale, urina închisa la culoare
si îngalbenirea pilii si a ochilor.
-O persona infectata fara semen de boala o poate împrastia fara sa stie.
-Daca boala avanseaza, poate degenera într-o infectie pe termen lung, care poate duce la
deteriorarea serioasa a ficatului, ciroza si cancer la ficat.
-Vaccinul împotriva hepatitei B exista si este foarte efficient.
O poti contracta daca:
- Ai un partener sexual infectat sau care prezinta risc de a se infecta cu hepatita B.
-Daca esti expus la sânge infectat.
-Ai mai multi parteneri sexuali.
-Esti un barbat care face sex cu alti barbati.
-Ti-ai ijectat droguri folosind în comun acele.
-Ai tatuaje sau body piercings.
-Ai o boala cronica de ficat.
Hepatita C
Hepatita C este o infectie virala a ficatului care este împrastiata prin contact direct cu
sângele unei persoane infectate si poate fi transmisa sexual.
-Multi oameni care capata hepatita C nu vor prezenta simptome, dar unii pot avea o slaba
boala asemanatoare cu gripa, care tine câteva saptamâni.
- Semnele bolii sunt: febra, oboseala, pierderea apetitului, stare de voma, durerile
stomacale, urina închisa la culoare si îngalbenirea pilii si a ochilor.
-Persoanele care au mai avut infectii pot deveni purtatori si pot transmite boala altora.
-Hepatita C poate cauza simptome pe termen lung de boli ce duc la deteriorarea grava a
ficatului, ciroza si cancer la ficat.
-În acest moment nu exista vaccin pentru hepatita C.
O poti contracta daca:
- Ai un partener sexual infectat sau care prezinta risc de a se infecta cu hepatita C.
-Esti expus la sânge infectat cu hepatita C.
-Ai mai multi parteneri sexuali.
-Ti-ai injectat droguri folosind în comun acele.
-Ai tatuaje sau body piercings.