Lucrarea nr.

INSTALAŢIE AUTOMATĂ PENTRU COMPENSAREA

FACTORULUI DE PUTERE

1. SCOPUL LUCRĂRII

În întreprinderile industriale, alimentate prin posturi de transformare,

bateriile de condensatoare se prevăd de preferinţă centralizat, la tablourile
de distribuţie generale sau la tablourile care deservesc grupe importante de
receptoare inductive.
Lucrarea tratează aspectele practice ale dimensionării bateriilor de
condensatoare centralizate şi prezintă o variantă modernă (Siemens) a unui
dulap de condensatoare, pentru compensarea puterii reactive, completat cu
bobină de filtrare antiarmonici.

2. TEORIA LUCRĂRII

2.1. Dimensionarea treptelor bateriei de condensatoare

În raport cu puterea reactivă care trebuie compensată la un moment

dat, bateria de condensatoare se împarte în 3÷5 trepte, care se comandă
separat, manual sau de preferinţă-automat. Prevederea unei trepte fixe, cu o
capacitate corelată cu minimul puterii reactive, din curba de sarcină
reactivă, reprezintă o soluţie tehnică încetăţenită, care simplifică problemele
reglajului.
Modul de instalare a unei baterii de condensatoare centralizate în
situaţia compensării factorului de putere pe bare de joasă tensiune a postului
de transformare, este prezentat în figura 4.1.
Bateria de condensatoare este fracţionată în următoarele trepte de
putere reactivă:
- Qco este puterea reactivă corespunzătoare treptei fixe C0, care
compensează puterea reactivă la mersul în gol a transformatorului sau
puterea reactivă minimă din curba de sarcină reactivă. Această fracţiune a
43
 Fig. 4.1. Schema monofilară a unei baterii de condensatoare centralizate,
instalată într-un PT.

bateriei este conectată permanent la barele de joasă tensiune ale Tabloului

General şi nu se include în partea automatizată a bateriei;
- Qc1, Qc2, … , Qcn – puterile reactive ale treptelor comutabile, cu
reperele de identificare C1, C2,  Cn (n = 3...5).
Divizarea bateriilor de condensatoare în trepte şi automatizarea
instalaţiei de compensare decurg din necesitatea ca puterea reactivă Qc,
produsă de bateria de condensatoare, să urmărească cât mai fidel curba
puterii reactive, absorbite de consumator, fără a se depăşi factorul de putere
maxim, convenit cu furnizorul sau să nu se ajungă la o funcţionare
capacitivă a consumatorului în ansamblu.
Compensarea factorului de putere este o problemă cu caracter tehnico-
economic, care trebuie să fie rezolvată în condiţiile unei foarte mari
diversităţi, sub aspect valoric şi dinamic, a consumului de energie reactivă.
44
 În cele ce urmează, se evidenţiază criteriile care pot sta la baza
dimensionării judicioase a bateriilor de condensatoare centralizate, în acest
scop întocmindu-se schema logică din figura 4.2.

Fig. 4.2. Schema logică pentru dimensionarea judicioasă a bateriei

de condensatoare, centralizate.

a) Puterea totală Qt a bateriei de condensatoare, optimă din punct de

vedere economic, se determină pe baza calculelor care au în vedere eficienţa
economică a compensării consumului de putere reactivă [5].
45
 b) Puterea Qco a treptei fixe a bateriei corespunde palierului inferior
din curba de sarcină reactivă zilnică.
c) Fracţiunea reglabilă Qb a bateriei de condensatoare are valoarea

Qb = Qt – Qco . (4.1)

Numărul şi valoarea treptelor cuprinse în bateria reglabilă Qb, se

determină ţinând seama de satisfacerea optimă a compensării puterii
reactive, în funcţie de variaţia consumului acesteia în cursul zilei. În privinţa
numărului de trepte comutabile, majoritatea firmelor specializate s-au
stabilit la un număr de 3÷5 trepte. Capacităţile treptelor şi deci puterile lor
reactive pot fi identice sau diferite, în ultimul caz practicându-se
proporţionalităţi cu ponderi (ex. 1, 2, 4) care să permită un număr cât mai
mare de combinaţii (ex. 1, 2, 1+2, 4, 4+1, ş.a.m.d.).
În cazul treptelor de reglare de valoare egală, puterea unei trepte Qci
rezultă din variaţia minimă de putere reactivă, care prezintă o frecvenţă
ridicată şi corespunde unui multiplu întreg al puterilor reactive (nominale
sau reale), ale condensatoarelor de forţă preconizate.
Numărul de trepte de reglare n se obţine prin raportarea puterii totale a
bateriei la puterea treptei de reglare:
Qb
n . (4.2)
Q ci

Dat fiind faptul că puterea Qb a bateriei reglabile (automatizate) este o

mărime rezultată din calcul, trebuie remarcat faptul că numărul şi puterea
treptelor acesteia nu reprezintă două mărimi total independente.

2.2. Dispozitivul de descărcare

Fiecare treaptă a unei baterii de condensatoare trebuie înzestrată cu un

dispozitiv de descărcare, automat sau manual. În acest sens, prevederea
generală a normativului I.7-2002 este ca alegerea dispozitivelor de
descărcare ale bateriilor funcţionând la tensiuni până la 1000 V să fie astfel
făcută, încât tensiunea la bornele condensatoarelor să scadă sub 42 V, în
timp de 1 minut după deconectarea bateriei.
În cazul conectării automate şi temporizate la reţea a treptelor bateriei,
condiţia care se impune la dimensionarea rezistenţei de descărcare este ca
timpul de descărcare td să asigure, până la conectarea următoare, reducerea
46
tensiunii la bornele bateriei până la valoarea de 0,1 Un. Această prevedere
poate fi utilizată şi în cazul bateriilor conectate la medie tensiune.
Circuitul de descărcare a unui condensator de capacitate C se
caracterizează numai prin rezistenţa sa R, inductanţa unui astfel de circuit de
descărcare putând fi practic neglijată. În acest caz, tensiunea Uc de la
bornele bateriei deconectate descreşte după funcţia exponenţială

Uc  Uo et / T , (4.3)

în care Uo este tensiunea la bornele condensatorului, în momentul

deconectării lui de la reţea;
T – constanta de timp a descărcării, dependentă de valorile şi
conexiunile rezistenţelor şi ale condensatoarelor. Dacă se consideră
constanta de timp fictivă Tf a descărcării unui circuit de capacitate C şi
rezistenţă R, independentă de conexiunea lor, ca fiind dată de relaţia

Tf = RC, (4.4)
atunci, în funcţie de conexiunea adoptată, constanta de timp reală T este

T   Tf , (4.5)

în care  este un factor cu valori în mulţimea 1/ 3, 1, 3, ţinând seama de

conexiunea concretă condensatoare - rezistenţe (conform celor indicate în
partea explicativă a figurii 4.3).
Din relaţiile (4.3), (4.4) şi (4.5) se deduce relaţia pentru calculul
rezistenţei de descărcare a unei baterii de condensatoare
td
R . (4.6)
Uo
C ln
U adm

Pentru tensiunea remanentă, iniţială Uo se consideră valoarea

corespunzătoare situaţiei celei mai defavorabile

U o  U cm  U fc 2, (4.7)

Ufc reprezentând valoarea eficace a tensiunii aplicate (reale) unei faze a

bateriei de condensatoare.
47
 Pe baza relaţiei (4.6) s-a construit nomograma prezentată în figura 4.3.
Aceasta permite determinarea valorii maxime a rezistenţei de descărcare R
pentru o baterie de capacitate C dată, astfel încât după trecerea timpului de
descărcare td considerat, tensiunea la bornele bateriei să aibă o valoare
inferioară tensiunii maxime admise Uadm; nomograma se parcurge în sens
trigonometric, conform indicaţiei de pe figură. Constanta de timp fictivă Tf,
definită prin relaţia (4.4) este o mărime intermediară de calcul, care poate fi
citită pe nomogramă.
Dacă se cunosc rezistenţa de descărcare R, capacitatea bateriei C,
conexiunile acestora şi tensiunea admisibilă Uadm, atunci de pe nomogramă
se va putea citi timpul de descărcare td corespunzător. În practică sunt
posibile şi alte situaţii de calcul, urmând ca în fiecare caz concret să se
stabilească şi modul de parcurgere al nomogramei.
Schema electrică a circuitului fiecărei trepte se realizează astfel încât,
în momentul deconectării treptei j, contactele NI ale contactorului
corespunzător Kj asigură descărcarea bateriei C pe rezistenţele de descărcare
R.

2.3. Alegerea şi dimensionarea protecţiei

Circuitele de racordare ale treptelor bateriilor de condensatoare se

protejează la scurtcircuit, iar condensatoarele trebuie protejate la
suprasarcină. Comutaţia circuitelor se asigură prin contactoare. Tabloul
bateriei de condensatoare (TC în fig. 4.1), care reuneşte toate treptele, fie
acestea fixe sau reglabile, se leagă la barele de JT printr-o coloană electrică,
echipată la capătul amonte printr-un aparat de protecţie împotriva curenţilor
de scurtcircuit, iar la capătul aval - cu un separator.
În cele ce urmează se prezintă ansamblul relaţiilor de calcul, pentru
corecta dimensionare a instalaţiei electrice, a bateriilor de condensatoare.

2.3.1. Protecţia la suprasarcină

Datorită variaţiilor de tensiune şi a îmbătrânirii dielectricului acestora,

condensatoarele pot intra în regim de suprasarcină, regim care fie le produce
scoaterea din uz prin supraîncălzire şi gonflare sau chiar străpungere, fie le
accelerează fenomenul de îmbătrânire. Protecţia condensatoarelor împotriva
suprasarcinilor se realizează prin relele sau declanşatoare termice, care se
reglează la curentul de reglaj Irt, dat de relaţia
48
 Fig. 4.3. Nomogramă de calcul a circuitelor de descărcare pentru
bateriile de condensatoare.

Irt = 1,2 Icnom , (4.8)

în care Icnom este curentul nominal al treptei bateriei de condensatoare,

calculabil cu relaţia
Q
I cnom  cnom . (4.9)
3 U ln

49
 2.3.2. Protecţia la scurtcircuit

a) Siguranţele fuzibile de tipul cu rupere lentă (preferabile, dar mai

puţin disponibile) se aleg astfel:
-în cazul conectării directe, fără trepte intermediare a bateriei de
condensatoare, curentul nominal al fuzibilului Inf trebuie să fie de 1,8 ori
curentul nominal al bateriei
Inf = 1,8 Icnom; (4.9)

acesta este cazul fiecăreia dintre treptele bateriei de condensatoare (protecţia

la scurtcircuit a circuitelor electrice ale treptelor fixe sau reglabile ale
bateriei);
-în cazul conectării în trepte intermediare, curentul nominal al
siguranţelor trebuie să fie de cel puţin 1,6 ori curentul nominal al întregii
baterii
Inf = 1,6 Icnom , (4.10)

ceea ce este cazul coloanei de alimentare a Tabloului Compensare TC.

b) În cazul utilizării siguranţelor fuzibile rapide, trebuie luată în
considerare şi valoarea mare a amplitudinii curentului total de conectare
imax. Din experienţa exploatării bateriilor de condensatoare a rezultat că
raportul dintre amplitudinea curentului de conectare şi curentul nominal al
condensatoarelor poate fi
i max
 3 ...10 , (4.11)
I cnom

pentru tensiuni ale reţelelor de 220 … 500 V.

Neglijând amortizarea, amplitudinea curentului de conectare imax se
determină cu relaţia
 Ssc 
i max  2 I cnom 1  , (4.12)
 Q 
 cn 

unde Ssc este puterea simetrică de scurtcircuit în locul unde este instalată
bateria;
Qc – puterea nominală a bateriei de condensatoare.
Dacă Ssc nu este cunoscută, pentru imax se poate utiliza relaţia

50
  S nT 100 
i max  2 I cnom 1  ,

(4.13)
 Q cn x % 
în care SnT este puterea nominală a transformatorului;
x % - reactanţa de dispersie a transformatorului (în procente).
Relaţiile (4.12) şi (4.13) sunt valabile pentru cazul conectării primei
trepte a bateriei. Pentru alte cazuri, se va consulta [10 ].
Siguranţa fuzibilă rapidă se va dimensiona cu relaţia
i
I nf  max . (4.14)
2,5
Este posibil ca ultimele trepte să necesite siguranţe fuzibile cu nişte
curenţi nominali Inf mai mari decât la treptele anterioare.
c) Întreruptoarele şi contactoarele automate se aleg pentru curentul
nominal
In = 1,4 Icnom . (4.15)

Releele sau declanşatoarele electromagnetice ale întreruptoarelor

automate se reglează la
Ire = (4 … 8) Icnom . (4.16)

3. MERSUL LUCRĂRII

3.1. Echipamentul electric

În cadrul lucrării se studiază echipamentul de compensare - filtrare, tip

BCA 35 kvar (Energobit - Siemens), reprezentând o baterie de
condensatoare automatizată, cu trei trepte, în dulapul căreia s-a montat şi o
bobină de filtrare a unor posibile armonici. În acest fel, echipamentul se
poate încadra în categoria aparatelor destinate menţinerii calităţii energiei
electrice. Aspectul general al echipamentului şi compunerea acestuia sunt
evidenţiate în figura 4.4.
Partea de compensare automată a puterii reactive cuprinde trei trepte
reglabile, cu următoarele caracteristici tehnice:
- o treaptă cu puterea reactivă nominală de 5 kvar, compusă din
condensatoare VARPLUS M1, 400 V, 50 Hz;
51
 Fig. 4.4. Echipamentul de compensare - filtrare tip BCA 35 kvar.

- a doua treaptă, cu puterea nominală de 10 kvar, compusă, de

asemenea, din condensatoare VARPLUS M1, 400 V, 50 Hz, dar de putere
reactivă nominală de 10 kvar;
- a treia treaptă, cu puterea nominală de 20 kvar, compusă din două
condensatoare VARPLUS M1, 400 V, 50 Hz, cu puterea reactivă nominală
de 10 kvar.
Comutaţia treptelor bateriei de condensatoare este asigurată de
contactoare de tip CONT 12,5 kvar pentru primele două trepte şi de tip
CONT 20 kvar pentru cea de a treia treaptă. Comanda treptelor este
asigurată de un regulator programabil, tip DCRE5 230/400V. Acesta
primeşte potenţialele fazelor la intrările U1, U2 şi 0 (L1, L2, L3, în această
ordine), potenţialul nulului la intrarea 0V, iar curentul de pe linia a treia
(L3) - la intrările S1 şi S2, fiind astfel capabil să evalueze puterea reactivă în

52
deficit, pe reţeaua la care este conectat echipamentul în ansamblu.
Regulatorul programabil comandă direct bobinele contactoarelor K1, K2,
K3 prin terminalele 1, 2, 3, respectiv, fiind montat pe panoul frontal (uşa) al
dulapului.
Echipamentul electric descris mai sus mai cuprinde o bobină de
filtrare antiarmonici şi ventilatorul de răcire al dulapului.

3.2. Dimensionarea protecţiei

Cunoscând datele nominale ale condensatoarelor din compunerea

treptelor bateriei, se procedează la dimensionarea protecţiilor pentru
circuitele treptelor şi pentru bateria în ansamblu, alegând aparate de tipul
celor indicate de coordonatorul lucrării.
Aparatele de protecţie şi comutaţie determinate se compară cu
aparatura prevăzută în schema electrică a dulapului şi se face o apreciere
critică asupra echipării acestuia.

3.3. Funcţionarea echipamentului

Se identifică modalitatea de conectare a echipamentului de

compensare - filtrare la reţea şi constanta reductorului de curent. Se
montează un cosfimetru sau un aparat capabil să indice consumul de putere
reactivă în amonte de punctul de conectare a echipamentului de compensare
- filtrare. Cuplându-se echipamentul la reţea, se urmăresc funcţionarea
acestuia şi indicaţiile aparaturii de măsură, întocmindu-se o diagramă de
timp.

53
54