9.

PRECIZIA I CONTROLUL RO ILOR DIN ATE I A

ANGRENAJELOR

9.1 PRECIZIA ANGRENAJELOR CILINDRICE PARALELE

9.1.1 Parametrii danturii cilindrice i angrenajelor cilindrice paralele

Se poate considera c un angrenaj cilindric const din doi cilindri imaginari (numi i
cilindri de rostogolire) între care are loc o mi care de rostogolire pur (f alunecare) datorit
existen ei danturii prev zute pe cei doi cilindri, Figura 9.1.. Dantura poate fi dreapt , Figura
9.2a; înclinat , Figura 9.2b, în V, Figura 9,2c, sau în arc de cerc, Figura 9.2c, [2], [8-9], [11-
12], [14].

Figura 9.1 Angrenaj cu axe paralele cu ro i Figura 9.2 Forma danturii

din ate cilindrice

Într-o sec iune frontal normal la axele angrenajului, cilindrilor de rostogolire le vor
corespunde dou cercuri de rostogolire cu diametrele d w1 i d w 2 . Cele dou cercuri de

115
rostogolire sunt în contact în punctual C, numit polul angren rii sau punctual de
rostogolire. În sec iune frontal , flancurile din ilor au, în general, un profil evolventic, 1 i

2 , Figura 9.3.
Evolventa este o curb generat de c tre un punct M al unei drepte care se
rostogole te f alunecare pe un cerc de baz de raz rb (corespunz tor ro ilor din ate

conjugate apar dou cercuri de baz de raz rb1 i rb2 ), Figura 9.4.

Figura 9.3 Sec iunea frontal a angrenajului Figura 9.4 Func ia inv tg -

Din rostogolirea dreptei generatoare pe cercul de baz rezult c segmentul KM este

egal cu arcul AK:

KM =AK. (9.1)

Dar:

KM rb tg t i AK= rb e . (9.2)

Rezult :

rb tg t rb e , (9.3)

Sau:

e tg t , (9.4)

în care:

116
 t - unghiul de presiune frontal de divizare.

Unghiul e are valoarea:

e t inv t , (9.5)
unde:
inv t - o func ie de t .
Deci, rela ia (9.5) devine:

tg t t inv t inv t tg t t [rad]. (9.6)

Valorile func iei inv t sunt tabelate.

În Figurile 9.3 i 9.4 s-au folosit nota iile:
d b - diametrul cercului de baz ;

d w - diametrul cercului de divizare;

t - unghiul de presiune frontal de divizare.

În afar de parametrii ar ta i, mai sunt:

da 2 ra - diametrul cercului de cap;

df 2 rf - diametrul cercului de picior;

a – distan a dintre axe;
h a - în imea capului de divizare (m surat pe raz );

h f - în imea piciorului de divizare (m surat pe raz );

h ha h f - în imea dintelui;

p f - pasul frontal;
p b - pasul de baz ;

s t - arcul de divizare frontal al dintelui;

e t - arcul de divizare frontal al golului;

Observa ie: Din triunghiurile O1 K 1C i O 2 K 2 C , rezult :

rb1 rw1 cos t ;

(9.7)
rb2 rw 2 cos t .

117
 Dimensiunile elementelor geometrice ale ro ilor din ate cilindrice cu din i drep i sau
înclina i se consider în conformitate cu cremaliera de referin (STAS 821-82) care
reprezint o por iune a unei ro i din ate cilindrice cu diametrul i num rul de din i infinit,
Figura 9.5. Profilul ei serve te ca baz pentru ro ile din ate cilindrice evolventice.

Figura 9.5 Cremaliera de referin (STAS 821-82)

Cremaliera invers , care se potrive te cu cea de referin (capul dintelui uneia

corespunde cu piciorul dintelui celeilalte i invers) este cremaliera generatoare, numit
astfel deoarece materializeaz prin scula a chietoare (cu it pieptene, cu it roat , frez melc) va
genera dantura ro ii din ate cu care angreneaz .
Linia cremelierei în raport cu care se dau dimensiunile din ilor (pe care grosimea
din ilor este egal cu golul dintre ei) se nume te linie de referin .
Liniile paralele cu linia de referin se numesc linii de divizare.
Cercul ro ii din ate dup care se produce rostogolirea (pe care se rostogole te linia de
divizare a cremalierei generatoare) se nume te cerc de divizare.
Modulul frontal (pasul diametral) este definit prin raportul:

d
mt [mm]. (9.8)
z

în care:
z – num rul de din i.
Pasul frontal (m surat pe cercul de divizare) are valoarea:

d
pt [mm]. (9.9)
z

118
în care:
d - lungimea cercului de divizare.
Rezult :

pt
mt . (9.10)

Distan a de la linia de referin a cremalierei pân la linia de divizare tangent la

cercul de divizare al ro ii este deplasarea cremelierei i are valoarea (considerat în frac iuni
de modul):

x mt , (9.11)

în care:
- coeficient de corijare (deplasare specific ).
Dac 0 roata din at nu este corijat .
Dac 0 cremaliera generatoare se dep rteaz de centrul ro ii (deplasare de profil
pozitiv ), Figura 9.6.

Figura 9.6 Corijare pozitiv ( 0)

Dac 0 cremaliera generatoare se apropie de centrul ro ii (deplasare de profil

negativ ), Figura 9.7.

Figura 9.7 Corijare negativ ( 0)

119
 Dreapta K 1K 2 tangent la cele dou cercuri de baz (de raz rb1 i rb2 ) se nume te

linie de angrenare. Aceasta trece prin polul angren rii C i punctual de contact P al
profilelor 1 i 2 . Linia de angrenare formeaz unghiul t cu tangenta TT.

Din triunghiurile O1 K 1C i O 2 K 2 C , rezult :

rb1 rw1 cos t ;

(9.12)
rb2 rw 2 cos t.

Dac roata este prev zut cu dantur înclinat , atunci considerând cremaliera de
referin cu din i înclina i i f când prin aceasta o sec ine frontal (aparent ) i una normal ,
între parametrii celor dou sec iuni exist rela iile; Figura 9.8:

pn p t cos ;

mn m t cos ; (9.13)

tg t
tg n .
cos

în care:
pn , mn , n - corespund sec iunii normale;

pt , mt , t - corespund sec iunii normale;

- unghiul de înclinare a danturii pe cilindrul de divizare.

Figura 9.8 Sec iune frontal (aparent ) F-F i normal N-N prin cremaliera de referin a

120
 danturii înclinate

Parametrii cremalierei de referin au valorile:

- unghiul normal al profilului de referin 20 ;
- pasul de referin p m;

- în imea capului de referin ha h *a m 1 m m;

- jocul de referin la picior c c* m 0,25 m ;

- în imea piciorului de referin hf h *f m 1,25 m ;

- în imea dintelui de referin h h* m 2,25 m ;

- raza de racordare la piciorul dintelui p f p *f m 0,38 m .

Ro ile din ate au în angrenare un raport de transmitere definit de rapoartele:

1 n1 rw1 z2 1
i12 , (9.14)
2 n2 rw 2 z1 i 21

unde:
i12 - raportul de transmitere între ro ile 1 i 2;

1, 2 - viteza unghiular a ro ilor 1 i 2 ( 1, 2 2 n 1, 2 );

n 1, 2 - tura ia ro ilor 1 i 2;

z1, 2 - num rul de din i ai ro ilor 1 i 2;

i 21 - raportul de transmitere între ro ile 2 i 1.

9.1.2 Toleran ele i precizia angrenajelor cilindrice

Diferi ii parametric geometrici ai ro ilor din ate nu influen eaz în egal m sur buna
func ionare a angrenajelor, mai ales c rolul func ional al acestora nu este întotdeauna acela i.
Unele angrenaje servesc la divizare (angrenejele de divizare de la aparatele de m sur sau din
lan urile cinematice de divizare ale ma inilor unelete) punându-se accent pe precizia
cinematic , altele trebuie s asigure o func ionare lin (angrenaje de vitez ), iar altele servesc
la transmiterea unor momente mari de rota ie (angreneje de for ), fiind necesar un bun
contact de-a lungul din ilor care intr în angrenare. Pe de alt parte, la toate acestea trebuie
asigurat, de la început, un anumit joc între flancuri.

121
 De aceea, la proiectarea ro ilor din ate proiectantul trebuie s analizeze c rei categorii
de angrenaje apar in ro ile din ate respective i s asigure respectarea criteriului de precizie
impus de buna func ionare.
În STAS 6273-81 au fost standardizate 12 trepte de precizie pentru ro i din ate i
angrenaje, notate de la 1 la 12, în ordinea descresc toare a precizie. Fiecare treapt de
precizie este determinat de urm toarele criterii de precizie, [2], [6], [8-9]:
- criteriul de precizie cinematic ;
- criteriul func ion rii line;
- croteriul de contact între din i.
La fiecare criteriu de precizie s-a ales câte un indice de precizie de baz , care poate
caracteriza singur calitatea func ional a ro ii, dup criteriul respective i s-au stability
totodat complexe de indice de precizie, care pot înlocui indicele de baz .
Criteriul de precizie cinematic stabile te eroarea maxim a unghiului de rotire al
ro ii din ate în limitele unei rota ii complete. Printre indicii de precizie care determin aceast
eroare sunt: eroarea cinematic (indice de baz ), eroarea cumulat de pas, b taia radial ,
varia ia lungimii peste din i, eroarea de rostogolire, abaterea de la distan a nominal de
surat între axe.
Criteriul func ion rii line stabile te valorile componentelor erorii maxime a
unghiului de rotire care se repet de mai multe ori în timpul unei rota ii complete, fiind
caracterizat de indicii: eroarea ciclic (indice de baz ), varia ia pasului, abaterea pasului de
baz , eroarea formei profilului, varia ia distan ei de masurat între axe la rotirea cu un dinte.
Criteriul de contact stabile te precizia de execu ie a flancurilor din ilor prin raportul
minim, în procente, dintre dimensiunile petei de contact i dimensiunile suprafe ei active a
flancurilor, fiind caracterizat de urm torii indici de precizie: pata de contact (indice de baz ),
abaterea pa iloe axiali, eroarea direc iei dintelui, eroarea direc iei liniei de contact, eroarea
rectilinit ii liniei de contact, (abatrea pasului de baz ), erorile de la paralelismul axelor în
plan vertical i orizontal.
Se admite combinarea criteriilor de precizie, având toleran e în trepte de precizie
diferite, în func ie de condi iile de func ionare ale angrenajului, cu condi ia respect rii a dou
reguli:
- criteriulde func ionare lin poate fi mai précis cu cel mult dou trepte sau mai pu in
précis cu o treapt fa de cel de precizie cinematic ;
- criteriul de contact între din i poate fi prescris în orice treapt mai precis sau cu o
traept mai pu in precis decât cel de func ionare lin .

122
 Independent de treapta de precizie s-au stability ase tipuri de ajustaje ale ro ilor
din ate în angrenare, notate A, B, C, D, E, H, în ordinea sc derii m rimii jocului
minimgarantat între flancuri, j n min i opt tipuri de toleran e ale jocului între flancuri, T jn

notate x, y, z, a, b, c, d, h, în ordinea sc derii valorii toleran ei, Figura 9.9.

Ajustajul tip B asigur valoarea minim a jocului între flancuri pentru care se elimin
posibilitatea în epenirii unui angranaj, cu ro i din o el sau font , datorit înc lzirii la o
diferen de temperatur de 25 înter ro ile din ate i carcasa reductorului.
Deoarece asupra tipului ajustajului i toleran ei jocului dintre flancuri influen eaz i
precizia distan ei dintre axele angrenajului s-au stabilit i ase trepte de precizie pentru
abaterile distan ei între axe, notate cu cifre romane de la I la VI, în ordinea descresc toare a
preciziei. Coresponden a tipului ajustajului cu tipul toleran ei jocului i cu treapta de precizie
a distan ei între ace este dat în Tabelul 9.1 (pentru criteriul func ion rii line), [2].

Figura 9.9 Tipurile de ajustaje ale ro ilor din ate (STAS 6273-81)

Din cele parcurse, rezult c precizia ro ilor din ate i angrenajelor cilindrice este dat
de treapta de precizie, iar cerin ele referitoare la jocul dintre flancuri sunt indicate, pentru tipul
ajustajului, dup criteriul jocului dintre flancuri.

Tabelul 9.1
Tipul ajustajului ro ilor din ate în A B C D E,H
angrenare
Treapta de precizie dup criteriul 3 12 3 11 3 9 3 8 3 7
func ion rii line
Tipul toleran ei jocului între flancuri a b c d H
Treapta de precizie pentru abaterea VI V IV III II
distan ei între axe

123
 Observa ie: Pentru flancurile inactive sau care lucreaz un timp limitat la sarcini
reduse se admite reducerea preciziei, dar nu mai mult cu dou trepte.

9.1.3 Notarea preciziei angrenajelor cilindrice

Exemple:
1) În cazul unui angrenaj cilindric în treapta 7 de precizie dup toate cele trei criterii,
tipul ajustajului C i cu p strarea coresponden ei dintre tipul ajustajului, tipul
toleran ei jocului între flancuri i treapta abaterii distan ei între axe, notarea va fi, [2]:
7-C STAS 6273-81.
2) În cazul combin rii criteriilor de precizie din trepte diferite de precizie (de exemplu:
treapta 8 dup criteriul de precizie cinematic , 7 dup criteriul de func ionare lin i6
dup criteriul de contact) i modific rii coresponden ei dintre tipul ajustajului (B) i
tipul toleran ei jocului dintre flancuri (a), dar cu p strarea coresponden ei dintre tipul
ajustajului i treapta abaterii distan ei între axe (V), notarea va fi:
8-7-6-Ba STAS 6273-81.
3) Dac pentru unul din criterii nu se precizeaz treapta de precizie, atunci în locul cifrei
respective se pune litera N:
8-7-N-Ba STAS 6273-81.

4) În cazul unui angrenaj cilindric, în treapta 7 de precizie dup toate cele trei criterii, cu
tipul ajustajului C, tipul toleran ei jocului dintre flancuri a i treapta abaterii distan ei
dintre axe mai pu in precis decât se prevede pentru tipul respective de ajustaj (de
exemplu: jn min 128 m ), notarea ve fi:
7-Ca/V-128 STAS 6273-81.

9.1.4 Criteriul privind asigurarea jocului dintre flancuri. Indici de precizie

În STAS 6273-81 au fost standardiza i i indici de precizie pentru criteriul jocului

dintre flancuri, j n min pentru diferite tipuri de ajustaje (independent de treptele de precizie ale
ro ilor din ate i angrenajelor i de combinarea lor), [2].

124
1) Jocul dintre flancuri, jn reprezint jocul dintre flancurilr neactive ale din ilor ro ilor
din ate conjugate, în sec iune normal în planul de angrenare, Figura 9.10.
Definim:
jn min - jocul minim dintre flancuri garantat i asigurat prin criteriul jocului dintre flancuri
adoptat;
T jn - toleran a jocului dintre flancuri.

Figura 9.10 Jocul dintre flancuri (STAS 6273-81)

2) Abaterile limit ale distan ei dintre axe, f a :

fa jn min . (9.15)

3) Pozi ia nominal a profilului de referin , H, Figura 9.11, arat pozi ie conven ional a
profilului de referin fa de o roat din at f erori, detrminat de distan a de la axa de
lucru a ro ii pân la dreapta de divizare a profilului de referin , calculat cu rela ia:

z mn
H mn , (9.16)
2 cos

în care:
m n - deplasarea nominal a profilului de referin ;

Figura 9.11 Pozi ia nominal a profilului de referin (STAS 6273-81)

125
E Hr - deplasarea suplimentar a profilului de referin (deplasarea negativ a profilului de
referin din pozi ia nominal , prin care se mic oreaz grosimea dintelui i se asigur jocul
dintre flancuri);
E Hs - deplasarea suplimentar minim a profilului de referin pentru dantura exterioar ;

E Hi - deplasarea suplimentar minim a profilului de referin pentru dantura interioar ;

TH - toleran a deplas rii suplimentare a profilului de referin .
4) Grosimea nominal a dintelui pe coarda constant , s c reprezint grosimea teoretic pe

coarda constant în sec iune normal i care corespunde pozi iei nominale a profilului de
referin , Figura 9.12.

Figura 9.12 Grosimea nominal a dintelui pe coarda constant (STAS 6273-81)

E cr - abaterea grosimii dintelui pe coarda constant (diferen a dintre grosimea efectiv i cea

nominal a dintelui pe coarda constant );

E cs - abaterea superioar a grosimii dimtelui pe coarda constant ;

Tc - toleran a grosmii dintelui pe coarda constant .

5) Cota nominal peste din i, W reprezint valoarea de calcul a cotei peste din i care
corespunde pozi iei nominale a profilului de referin , Figura 9.13.
E Wr - diferen a dintre valoarea efectiv i cea nominal a cotei peste din i;

E Ws - abaterea minim a cotei peste din i pentru danturi exterioare;

E Wi - abaterea minim a cotei peste din i pentru danturi interioare;

TW - tolaran a cotei peste din i.

Observa ie: Valorile E Ws i E Wi sunt prescrise astfel încât s asigure jocul minim

dintre flancuri.

126
 Figura 9.13 Cota nominal peste din i (STAS 6273-81)

6) Cota medie peste din i, Wmr reprezint media aritmetic a tuturor cotelor peste din i
pentru roata din at considerat :

W1 W2 ... Wv
Wmr , (9.17)
n

E Wmr - abaterea cotei medii peste din i;

E Wms - abaterea minim a cotei medii peste din i pentru dantura exterioar ;

E Wmi - abaterea minim a cotei medii peste din i pentru dantura interioar ;

TWm - toleran a cotei medii peste din i.

7) Varia ia cotei peste din i, Fv Wr reprezint diferen a dintre valorile effective maxim i

minim a cotei peste din i.

Fv W - toleran a varia iei cotei peste din i.
8) Cota nominal peste role sau bile, M reprezint dimensiunea de calcul peste role sau bile la
dantura exterioar sau între ele la dantura interioar , dimensiune care corespunde pozi iei
nominale a rofilului de referin , Figura 9.14.
E M r - abaterea cotei peste bile sau role, respective diferen a dintre valoarea efectiv i cea

nominal a cotei peste bile sau role;

E M s - abaterea minim a cotei peste bile sau role pentru danturi exterioare;

E M - abaterea minim a cotei peste bile sau role pentru danturi interioare;
i

TM - toleran a cotei peste bile sau role.

127
 Figura 9.14 Cota nominal peste bile (role) (STAS 6273-81)

9.1.5 Controlul ro ilor din ate i angrenajelor cu ro i din ate cilindrice

Controlul ro ilor din ate i angrenajelor cu ro i din ate cilindrice se execut cu mijloace
speciale, în func ie de indicele de precizie verificat, [2], [7/12], [14]:
- eroarea cinematic : instala ie pentru determinarea erorii cinematice;
- taia radial : aparat pentru determinarea b ii radiale;
- cota peste din i: micrometru cu talere pentru ro i din ate;
- varia ia distan ei nominale de m surat între axe: aparat pentru controlul complex al
ro ilor din ate;
- eroarea formei profilului: evoloventmetre;
- grosimea din ilor: ubler pentru ro i din ate, micrometru optic pentru ro i din ate.
Câteva dintre acestea sunt prezentate în cadrul laboratorului de control tehnic.

9.2 PRECIZIA ANGRENAJELOR CU RO I DIN ATE CONICE

9.2.1 Generalit i; Elemente geometrice

Angrenajele hipoide constituie denumirea generic sub care se cuprind angrenajele

încruci ate conice, pseudoconice sau hiperboloidale. Prin angrenaj conic, f alt denumire,
se în elege un angrenaj conic concurrent. Acesta poate avea dantura dreapt , înclinat sau
curb .
Prin analogie cu cilindrii de rostogolire, la angrenajele conice vor exista conuri de
rostogolire, tangente dup o generatoare, care se rostogolesc f alunecare. La ro i din ate

128
conice f deplasare de profil, conurile de rostogolire coincid cu cele de divizare. Conurile
care limiteaz în imea din ilor sunt conul de cap i de picior. Profilarea danturii se face pe
conurile suplimentare (cu axele identice cu ale ro ilor din ate dar cu generatoarele
perpendiculare pe generatoarele conurilor de divizare). În imea dintelui, pasul danturii i
modulul ro ilor din ate conice sunt variabile în lungul din ilor având valori maxime pe conul
suplimentar, unde se consider i modulul standardizat.
Unghiul dintre axele ro ilor din ate conice este:

1 2 , (9.18)

în care:

1 , 2 - unghiuriloe conurilor de divizare ale ro ilor 1 i 2.

Dac 1 sau 2 este egal cu 90 , respective roat devine plan .
În STAS 6844-80 se dau dimensiunile pentru roata plan de referin pentru din i
drep i i înclina i. Negativul acesteia reprezint roata plan generatoare, [2], [11], [14].

9.2.2 Toleran ele angrenajelor conice (hipoide)

În STAS 6460-81 sunt date criteroole de precizie i abaterile parametrilor ro ilor

din ate i angrenajelor cu ro i din ate conice i hipoide, cu profilul din ilor în evolvent .
Dantur exterioar , din i drep i, înclina i sau curbi, pentru D d 4000 mm i m n 56 mm .
Ca i la angrenajele cilindrice sunt standardizate 12 trepte de precizie caracterizate
prin trei criterii de precizie (precizie cinematic , de func ionare lin , de contact între din i),
fiecare criteriu putând fi caracterizat fie printr-un indice de baz , fie printr-un complex de
indici. Combinarea criteriilor se face în acelea i condi ii ca la angrenajele cilindrice.
Sunt stabilite ase tipuri de ajustaje ale ro ilor din ate în angrenare, notate A, B, C, D,
E, H i cinci tipuri de toleran e ale jocului între flancuri, notate a, b, c, d, h, coresponden a
dintre acestea i treapta de precizie fiind dat în Tabelul 9.2.

Tabelul 9.2
Tipul ajustajului ro ilor din ate în A B C D E,H
angrenare
Treapta de precizie dup criteriul de 4 12 4 10 4 9 4 8 4 7
func ionare lin
Tipul toleran ei jocului între flancuri a b c d h

129
 Observa ie: Distan a dintre axe este zero deci, spre deosebire de angrenajele
cilindrice, aici nu poate fi vorba despre precizia abaterii distan ei dintre axe.

9.2.3 Notarea preciziei angrenajelor conice

Notarea preciziei unei perechi de ro i din ate se face ca i la angrenajele cilindrice, [2].
Exemple:
7-C STAS 6460-81
8-7-6 Ba STAS 6460-81
7-400 STAS 6460-81
Ultimul exemplu reprezint treapta de precizie 7 pentru toate criteriile, iar 400 indic
jocul garantata între flancuri, în m, dac acesta nu se încadreaz în tipurile de ajustaje
indicate anterior.

9.2.4 Criteriul privind asigurarea jocului dintre flancuri. Indici de precizie

Jocul dintre flancuri, jn reprezint jocul dintre flancurile neactive ale din ilor ro ilor
din ate conjugate, în sec iune normal , în planul de angrenare, la distan a conului mediu,
Figura 9.15.

Figura 9.15 Jocul dintre flancuri (STAS 6460-81)

j n min - jocul minim garantat, asigurat prin criteriul jocului între flancuri;
T jn - toleran a jocului dintre flancuri.

130
 În general, jocul dintre flancuri la ro ile din ate conice este reprezentat de aceea i
indici ca la ro ile din ate cilindrice.

9.2.5 Controlul ro ilor din ate i angrenajelor cu ro i din ate conice

Pentru m surarea i controlul ro ilor din ate conice se folosesc acelea i tipuri de
aparate ca i pentru ro ile din ate cilindrice, cu excep ia evoltventmeterlor (profilometrelor) i
pasametrelor pentru m surarea pasului de baz , care se întâlnesc mai rar. Aparatele pentru
surarea ro ilor din ate conice se deosebesc de cele pentru ro i din ate cilindrice, în special,
prin pozi ia relativ a suportului de ma surare i a axei ro ii de controlat, [2], [7], [9-12], [14].

9.3 PRECIZIA ANGRENAJELOR MELCATE

9.3.1 Generalit i; Parametrii principali

Angrenajul melcat este un caz particular al angrenajului elicoidal cu axe încruci ate la
care una din ro i are diametrul mic i unghiul de înclinare mare al din ilor (melcul), iar
cealalt un diametru mare, dantura acesteia, în scopul m ririi capacit ii portante, îmbr când
par ial melcul (roata melcat ), Figuira 9.16. Deosebim angranaj melcat cilindric i globoidal,
[2], [11].

Figura 9.16 Angrenaj melc-roat melcat

D i1 , D i 2 - diametrul de fund al spirelor melcului (din ilor ro ii melcate);

131
D d1 , D d 2 - diametrul de divizare al melcului (ro ii melcate);

D e1 , D e 2 - diametrul vârfurilor spirelor melcului (din ilor ro ii melcate);

A – distan a dintre axe;
L – lungimea melcului;
B – l imea ro ii melcate.
Dimensiunile danturii angrenajului melcat cilindric (numit astfel întrucât melcul are
form cilindric ) corespund melcului de referin conform STAS 6845-82. Melcul generator
are forma i dimensiunile acestuia, exceptând diametrul de cap, m rit în scopul ob inerii
jocului radial.
Se deosebesc dou categorii de angrenaje melcate, [2], [8], [11]:
- cinematice (cu distan a dintre axe reglabil );
- pentru transmiterea puterii (distan a dintre axe nereglabil ).
Câ iva dintre parametrii mai importan i sunt:
p x - pasul axial (distan a dintre dou flancuri omoloage consecutive, m surat paralel cu
axa);
p z - pasul elicei melcului, p z z1 p x z1 mx d 01 0 ;

m x - modulul axial, m x px ;
q – coeficientul diametral, q d 0 melc m x ;

d 0 melc - diametrul de referin al melcului, d 01 ;

0 - unghiul de pant al elicei;

0n - unghiul de presiune normal de referin ;

0x - unghiul de presiune axial de referin , tg 0n tg 0x cos 0 ;

m t - modulul frontal al ro ii melcate, m t mx

d 02 - diametrul de divizare conven ional al ro ii melcate, d 02 mx z2 .

9.3.2 Toleran ele angrenajelor melcate cilindrice

În STAS 6461-81 sunt stabilite criteriile de precizie i abaterile parametrilor

angrenajelor i elementelor angrenajelor melcate cilindrice, cu unghiul dintre axe de 90 .

132
 S-au standardizat 12 trepte de precizie, determinate de acelea i trei criterii de precizie,
fiecare criteriu caracterizat prin anumi i indici de precizie. Pentru fiecare treapt de precizie
se prescriu indici pentru criteriul de precizie al melcului, al ro ii melcate i angrenajului
(cinematic sau de transmitere a puterii). Treapta de precizie a angrenajului se determin dup
elementul angrenajului cu cei mai mici indici.
Combinarea criteriilor de precizie din trepte diferite de precizie se face în acelea i
condi ii ca la ro ile din ate cilindrice cu precizarea c , în ceea ce prive te criteriul de contact
(din i-spir ) acesta nu poate fi mai pu in precis decât cel de func ionare lin .
Independent de treapta de precizie s-au stabilit acelea i ase tipuri de ajustaje i
acelea i opt tipuri de toleran e ale jocului între flancuri ca la ro ile din ate cilindrice,
coresponden a dintre acestea fiind dat în Tabelul 9.3.

Tabelul 9.3
Tipul ajustajului A B C D E,H
Treapta preciziei cinematice 5 12 5 12 3 9 3 8 1 6
Tipul toleran ei jocului între flancuri a b c d h

9.3.3 Notarea preciziei angrenajelor melcate

Notarea preciziei se face ca i la ro i din ate cilindrice, [2]:

Exemple:
7-C STAS 6461-81
8-7-6 Ba STAS 6461-81

Observa ie: Pentru suprafe ele pasive ale flancurilor sau spirelor se admite reducerea
preciziei cu maxim dou trepte.

STAS 6461-81 prevede c verificarea nemijlocit dup to i indicii complec i stabili i

nu este obligatorie dac executantul garanteaz c sunt îndeplinite prevederile standardului.

9.3.4 Criteriul privind asigurarea jocului dintre flancuri. Indici de precizie

STAS-ul cuprinde i indici de precizie pentrucriteriul jocului dintre flancuri. Acesta

reprezint distan a dintre flancurile veactive ale din ilor ro ii i spirele melcului, m surat în
sec iunea normal în planul de angrenare.

133
1) Jocul minim garantat dintre flancuri, j n min asigurat prin criteriul jocului dintre flancuri.

T jn - toleran a jocului dintre flancuri.

2) Abaterea minim a grosimii spirei melcului, Es s reprezint mic orarea minim a corzii
de contact a spirei, care se prescrie în vederea asigur rii jocului garantat între flancuri. Se
determin în sec iune normal la elicea melcului, Figura 9.17.
Ts - toleran a la grosimea spirei melcului, pe coard .

Figura 9.17 Abaterea minim a grosimii spirei melcului (STAS 6460-81)

Observa ie: Prin coarda de contact se în elege coarda golului (sau dintelui) ro ii
melcate (spirei melcului) care subîntinde punctele de contact poten iale situate pe suprafe e
diferite al golului dintelui.

9.3.5 Controlul angrenajelor melcate

Controlul melcului se face cu aparate speciale de m surare, iar cel al ro ii melcate cu

mijloace de m surare folosite i la ro i din ate cilindrice i conice:
- pasul axial al melcului se va verifica cu aparat pentru controlul pasului axial sau cu
microscoape de m surare;
- linia elicoidal cu aparat pentru m surarea elicei melcului;
- grosimea spirei cu ublerul pentru ro i din ate sau ublere limitative.
Aparatele pentru controlul complex al angrenajelor melcate se deosebesc de cele de la
ro i din ate cilindrice prin pozi ia relativ a axelor dispozitivelor de prindere pentru melc i
roata melcat , [2], [9], [11], [14].

134
 9.4 PRECIZIA ANGRENEJELOR CU CREMALIER

9.4.1 Generalit i; Parametrii principali

Profilul cremalierei are urm toarele caracteristici: unghiul de înclinare a flancurilor,

pasul în imea dintelui, a piciorului i a capului dintelui, jocul la picior i raza de rotunjire.
Mai intervine i distan a echivalent dintre axe, a R (de montaj), [2]:

1
aR d 35 m n , (9.19)
2

în care:
d – diametrul de divizare al ro ii din ate cilindrice;
m n - modulul normal;
35 m n - diametrul ro ii din atr cilindrice echivalente.
La angrenajele cu cremalier reale nu este obligatoriu ca distan a de montaj s fie cea
rezultat din calcul.
Se consider , Figura 9.18:

a) b)
Figura 9.18 angrenaje cu cremalier :
a) cremalira; b) distan a echivalent între axe.

135
f ar - abaterea distan ei echivelente dintre axe (diferen a între valoarea efectiv i cea

nominal );
f a - abaterile limit ale distan ei echivalente între axe.

9.4.2 Toleran ele angrenajelor cu cremalier

În STAS 7395-81 sunt stabilite criteriile de precizie i abaterile diferi ilor parametri ai
angrenajelor cu cremalier cu din i drep i sau înclina i ( m n 1 40, l imea pân la 630 mm).
În ceea ce prive te precizia ro ilor din ate cilindrice, acestea se consider conform STAS
6273-81, [2].
Sunt standardizate 12 trepte i trei criterii de precizie (acelea i ca i la ro ile din ate
cilindrice). Combinarea criteriilor de precizie cu toleran e din trepte diferite de precizie se
face cu respectarea urm toarelor condi ii:
- criteriul de func ionare li a cremalierei poatr fi mai precis cu maxim dou trepte sau
mai pu in precis cu una decât cel de precizie cinematic ;
- criteriul de contact al cremalierei nu poate fi mai pu in precis decât cel al func ion rii
line;
- treapta de precizie a ro ii din ate din angrenaj, dup criteriul de func ionare lin , nu
poate fi mai pu in precis decât pentru cremalier .
Sunt stabilite acelea i ase tipuri de ajustaje (A, B, C, D, E, H) i acelea i cinci tipuri
de toleran e ale jocului între flancuri (a, b, c, d, h). Ajustajul B previne blocarea termic la
t 25 C .
S-au stabilit, de asemenea, cinci trepte de precizie pentru abaterea distan ei de montaj,
notate cu cifre romane de la II la VI, în ordinea descresc toare a preciziei, STAS-ul prev zând
coresponden a dintre acestea, tipul ajustajului i toleran a jocului (aceea i de la ro i din ate
cilindrice).
Criteriile de precizie pot fi caracterizate fie printr-un indice de precizie de baz , fie
printr-un complex de indici. Unii indici pot fi prescri i în trepte diferite de precizie pentru
cele dou flancuri.

9.4.3 Notarea preciziei angrenajelor cu cremalier

Notarea preciziei angrenajelor cu cremalier se face ca la ru i din ate cilindrice, [2]:

7-C STAS 7395-81;

136
 7 C STAS 7395 - 81
;
7 - C STAS 7395 - 81
8 7 7 Ba STAS 7395 - 81
.
9 - 8 - 8 - Ba STAS 7395 - 81
Ultimele dou situa ii sunt pentru cazul când se prescrie i precizia ro ii din ate.
9.4.4 Criteriul privind asigurarea jocului dintre flancuri. Indici de precizie

STAS 7395-81 cuprinde i indici de precizie pentru criteriul jocului dintre flancuri.
Indicii care asigur jocul minim între flancuri, pentru angrenejele nereglabile, sunt:
1) Jocul minim dintre flancuri, jn ca i la ro i din ate cilindrice, Figura 9.19.

Figura 9.19 Jocul dintre flancuri (SATS 7395-81)

jn min - jocul minim dintre flancuri garantat i asigurat de criteriul jocului dintre flancuri;
T jn - tolaran a jocului dintre flancuri.

2) Pozi ia nominal a profilului de referin a cremalierei, H este pozi ia conven ional a

profilului de referin fa de o roat din at f erori, distan a de la axa de lucru a ro ii pân
la dreapta de divizare a profilului de referin fiind determinat de rela ia:

mn z
H mn , (9.20)
2 cos

în care:
m n - deplasarea nominal a profilului de referin care nu ine cont de asigurarea jocului
dintre flancuri;
E Hr - deplasarea suplimentar a profilului de referin a cremalierei;
E Hs - deplasarea suplimentar minim a profilului de referin a cremalierei;

TH - toleran a deplas rii suplimentare a profilului de referin a cremalierei.

137
3) Abaterea grosimii normale a dintelui, E snr este diferen a dintre grosimile normale

efectiv i nominal a dintelui cremalierei, m surat în planul normal al dintelui, pe linia de

divizare, Figura 9.20.

Figura 9.20 Abaterea grosimii normale a dintelui

E sns - abaterea minim a grosimii normale a dintelui;

Tsn - toleran a grosimii normale a dintelui.

4) Distan a echivalent dintre axe (distan a de montaj), a R este echivalentul distan’ei

dintre axe de la angrenaje cilindrice, Figura 9.18b.

f ar - abaterea distan ei echivelente dintre axe;

f a - abaterile limit ale distan ei echivalente între axe.

9.4.5 Controlul angrenejelor cu cremalier

Controlul angrenejelor cu cremalier se execut , în general, cu acelea i aparate ca i la

angrenejele cilindrice, [2], [11], [14].

138