Concursul Interjudeţean de Matematică şi

Informatică „Grigore Moisil"

Cluj-Napoca, 22 martie 2025

CLASA A XI-A - BAREM

Problema 1. Să se calculeze
1 − cos n1
 
2
lim n − .
n→∞ 1 − cos n12

Soluţie. Avem

1 − cos n1 sin2 2n1 

sin2 t
    
2 2 1
lim n − = lim n − = lim − =
n→∞ 1 − cos n12 n→∞ sin2 2n1 2 t→0 4t2 sin2 2t2

1 sin2 2t2 − 4t2 sin2 t 1 sin2 2t2 − 4t2 sin2 t 1 sin 2t2 + 2t sin t
lim = lim = lim ·
4 t→0 t2 sin2 2t2 4 t→0 4t6 8 t→0 2t2
sin 2t2 − 2t sin t 1
· lim 4
= L1 · L2 .
t→0 t 8
Evident L1 = 2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4p
Aplicând succesiv regula lui l’Hopital, obţinem

sin 2t2 − 2t sin t 1

L2 = lim 4
= ,
t→0 t 3
deci limita căutată este 18 L1 · L2 = 1
12
.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3p

Remarcă. Limita poate fi calculată şi folosind dezvoltarea în serie Taylor a lui

cos x, în jurul lui 0. Mai precis, se poate arăta că raportul din paranteză este
egal cu
1 1 1 1


− · · · − · · ·
 
2n 2 1 12n 2 + 2 1 2 + 2 1
1 = 2n1 · 12n
=n 1− + ··· ,
2n 4 (1 + · · · ) 2n 4 1 + ··· 12n2

unde am omis scrierea unor puteri negative mai mari ale lui n. Aşadar, expre-
1
sia cerută este 12 + o(n).
Problema 2. Fie A, B ∈ Mn (R) astfel ca rang(A + iB) = 1. Arătaţi că:
a) rang(A) ≤ 2 şi rang(B) ≤ 2;
b) AB + BA = Tr(A)B + Tr(B)A;
c) dacă Tr(A2 + B 2 ) = 0, atunci AB = BA.
2

Soluţie. a) Întrucât A şi B au elementele reale va rezulta că rang(A − iB) = 1.

....................................... 1p
Atunci 2 = rang(A + iB) + rang(A − iB) ≥ rang(A + iB + A − iB) = rang A şi
2 = rang(A + iB) + rang(A − iB) ≥ rang(A + iB − (A − iB)) = rang B.
....................................... 1p
b) Dacă rang X = 1 este cunoscut faptul că X 2 = Tr(X)X. Pentru X = A+iB,
relat, ia anterioară devine A2 −B 2 +i(AB+BA) = Tr A·A−Tr B·B+i(Tr A·B+Tr B·A).
Identificând părt, ile imaginare se va obt, ine cerint, a.
....................................... 1p
c) Deoarece rang(A + iB) = 1, există o matrice coloană C ∈ Mn,1 (C) si o
matrice linie L ∈ M1,n (C) astfel ca A + iB = C · L. Întrucât A, B au elementele
reale, va rezulta A − iB = C̄ · L̄.
Atunci putem scrie (A − iB)(A + iB) = C̄ · L̄ · C · L, adică

A2 + B 2 + i(AB − BA) = C̄ · (L̄ · C) · L, deci A2 + B 2 + i(AB − BA) = (L̄ · C) · C̄ · L(∗)

Aplicând urma în (∗) şi t, inând cont că Tr(AB − BA) = 0, Tr(C̄ · L) = L · C̄, se va

obt, ine:

Tr A2 + B 2 = (L̄ · C) · (L · C̄) = (L̄ · C) · (L̄ · C) = |L̄ · C|2 , deci Tr A2 + B 2 ≥ 0

Dacă Tr (A2 + B 2 ) = 0, reiese că L̄ · C = 0 şi din (∗) obt, inem cerint, a.

....................................... 4p

Problema 3. Să se determine funcţiile continue f : R → R cu proprietatea că

există k ∈ N∗ astfel încât funcţiile g, h : R → R, g(x) = f (x2k−1 ) şi h(x) = f (x2k ),
pentru orice x ∈ R, sunt periodice.
1 2k
Proof. Avem că (1) f (x) = g(x 2k−1 ), ∀x ∈ R şi atunci h(x) = g(x 2k−1 ), ∀x ∈ R.
2k
Notăm r = 2k−1 > 1.
....................................... 1p
Demonstrăm că g este constantă. Fie T > 0 o perioadă a lui g, a, b ∈ R, a 6= b
şi (an )n≥1 , (bn )n≥1 şirurile definite prin an = a + nT , bn = b + nT , oricare ar fi
n ∈ N. Atunci există n0 ∈ N astfel încât an , bn > 0, ∀n ≥ n0 .
....................................... 1p
În mod cert
1 1
|g(a) − g(b)| = |g(an ) − g(bn )| = |h(anr ) − h(bnr )| (2)

Pe de altă parte
"  r1 #
 1 1  1 a + nT 1 1 a−b
lim an − bn = lim (b + nT )
r r r −1 = lim (b + nT ) r ·
n→∞ n→∞ b + nT r n→∞ b + nT

a−b 1
= · lim 1 = 0, (3)
r n→∞ (b + nT )1− r

1
deoarece 1 − r
> 0.
....................................... 1p
 3

Cum h este periodică şi continuă, atunci ea este uniform continuă, ceea ce

ne conduce la ∀ > 0, ∃δ > 0 astfel încât

∀x, y ∈ R cu |x − y| < δ ⇒ |h(x) − h(y)| <  (4)

....................................... 2p
Pe de altă parte din (3) deducem că există n1 ∈ N, n1 ≥ n0 , astfel încât
1 1
|anr − bnr | < δ şi atunci din (2) şi (4) deducem că |g(a) − g(b)| < . Cum  este ales
arbitrar, rezultă g este constantă şi atunci f este constantă.
Funcţiile constante verifică cerinţa problemei.
....................................... 2p

Problema 4. Fie n ∈ N∗ şi matricele inversabile A, B, C ∈ Mn (C) astfel încât

AB = BA şi AB −1 + BA−1 = −In . Să se demonstreze că

rang(A + B + C) = rang(A−1 + B −1 + C −1 ).

Soluţie. Dacă X, Y ∈ Mn (C) sunt inversabile, atunci

X + Y = X(In + X −1 Y ) = X(Y −1 + X −1 )Y = X(X −1 + Y −1 )X,

deci
rang(X + Y ) = rang(X −1 + Y −1 ) (1).
....................................... 2p
Să observăm că

(A + B) A−1 + B −1 = AA−1 + AB −1 + BA−1 + BB −1 = In − In + In = In .

De aici rezultă çă A + B este inversabilă şi că (A + B)−1 = A−1 + B −1 .

....................................... 4p
Aplicând (1) pentru X = A + B şi Y = C, deducem egalitatea dorită.
....................................... 1p

Remarcă. Relaţia (1) este cunoscută şi poate fi acceptată fără demonstraţie.