dosarul nr.

1-32/2025 /1-24144198-26-1-21022025/
/2025300018/

S E N T I N Ţ Ă
În numele Legii
10 aprilie 2025 orașul
Rîșcani

Judecătoria Drochia, sediul Rîșcani

Instanţa de judecată în componența:

Preşedintele şedinţei, judecător Maria ADOMNIȚA
grefieri Anna BÎTCA, Andreea VRÎNCEANU

cu participarea:
procurorului Aliona FRUNZĂ
părții vătămate minore Anastasia
COJOCARU
reprezentant legal al părții vătămate minore Dina ADASCĂLIȚEI
reprezentantul succesorului victimei decedate, avocat Alexandru POPA
apărătorului inculpatului, avocatul Viorel JOSAN
inculpatului Petru ALBOT

în lipsa;
succesorul victimei decedate Sergiu COJOCARU Aliona COJOCARU

judecând, în ședință de judecată publică, pe baza probelor administrate în faza de

urmărire penală, în procedura art.3641 Cod de procedură penală, de la data de 21
februarie 2025 până la 10 aprilie 2025, cauza penală de învinuire a lui:

Petru Albot, născut la *****, număr de identificare

*****, cetățean al Republicii Moldova, moldovean, originar și
domiciliat în satul *****, neangajat în câmpul muncii,
nesupus serviciului militar, studii medii incomplete, celibatar,
fără persoane la întreținere, nu are de grad de invaliditate,
titluri speciale, grade de calificare sau distincții de stat, posedă
limba română, fără antecedente penale,
pe cauza penală a fost reținut la data de 15 decembrie
2024, ora 14:16 și aflat în stare de arest preventiv până la data
de 10 aprilie 2025, data pronunțării sentinței,

învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(6) Cod penal

 a constatat

Petru Albot, la data de 15 decembrie 2024, aproximativ ora 09:00, nedeținând

permis de conducere care ar confirma dreptul de a conduce vehicule, conducând
automobilul de model ”*****” cu numărul de înmatriculare ”*****”, neechipat cu
anvelopele destinate pentru exploatarea pe timp de iarnă, deplasându-se pe traseul M-5,
km 103-92m, din direcția mun. Bălți spre or. Edineț, neținând seama de starea
psihofiziologică ce influențează atenţia şi reacţia, dexteritatea în conducere care i-ar
permite să prevadă situaţiile periculoase, situația rutieră, adică totalitatea factorilor ce
caracterizează condiţiile rutiere (intensitatea traficului și ghețuș), neadaptând viteza de
deplasare la situația rutieră, a pierdut controlul automobilului, ieșind pe banda de
deplasare în sens opus, unde s-a ciocnit frontal cu automobilul de model ”*****” cu
numărul de înmatriculare ”*****”, condus de Sergiu Cojocaru, a.n.*****, care se
deplasa regulamentar, în întâmpinare, având în calitate de pasageri pe soţia Natalia
Cojocaru, a.n.*****, care se afla pe bancheta din față a pasagerului, iar pe bancheta din
spate – soacra Galina Melnic, a.n.***** și fiica *****, a.n.***** Ca urmare,
conducătorul automobilului de model ”*****” cu numărul de înmatriculare ”*****”,
Sergiu Cojocaru şi pasagera Natalia Cojocaru, au decedat pe loc, iar pasagerele Anastasia
Cojocaru și Galina Melnic au fost transportate la Spitalul municipal Bălţi, cu diverse
traumatisme. În aceeași zi, la ora 13:40, Galina Melnic, de la traumatismele suportate, a
decedat. Conform raportului de expertiză judiciară medico-legală nr.202427D0119 din 20
decembrie 2024, moartea lui Serghei Cojocaru, născut la *****, a survenit în rezultatul
șocului posttraumatic-posthemoragic ca rezultat al traumatismului suportat. Lui Serghei
Cojocaru i-au fost cauzate vătămări corporale GRAVE periculoase pentru viață sub
formă de: trauma închisă vertebro-medulară cu fractura a vertebrei C3 cervicale cu
deplasare și lezare a măduvei spinării; trauma închisă a hemitoracelui; fracturi de coaste
pe dreapta 2,3,4,5,6,7,8, de la a 4-a cu lezarea pleurei parietale cu deplasarea
fragmentelor pe linia paravertebrală; hemotorax pe dreapta (1000 ml); fractură de stern la
spațiul intercostal 3 orizontală; excoriații pe frunte, pe partea dorsală a mâinii drepte;
hemoragii în mediastinul anterior; anemia organelor interne. Traumatismul suportat are
legătură directă cu decesul şi a survenit imediat după trauma incompatibilă cu viața.
Conform raportului de cercetare toxicologică nr.202406C3759, în proba de sânge, alcool
etilic nu s-a depistat. Conform raportului de expertiză judiciară medico-legală
nr.202427D0120 din 20 decembrie 2024, moartea Nataliei Cojocaru, născută la *****, a
survenit în rezultatul șocului posttraumatic, posthemoragic, imediat după traumatismul
suportat. Nataliei Cojocaru i-au fost cauzate vătămări corporale GRAVE periculoase
pentru viață sub formă de: trauma cranio-cerebrală închisă; hemoragii în ţesuturile moi
pericraniene; hematom subdural pe lobii occipitali; trauma închisă vertebro-medulară cu
fracturi de vertebre 2,3 cervicale cu lezarea măduvei spinării; trauma închisă a
hemitoracelui cu fracturi de coaste pe stânga 2,3,4,5,6 pe linia medioclaviculară de la 4
cu lezarea pleurei parietale, 2,3,4,5,6 pe linia medioclaviculară pe dreapta fără deplasarea
fragmentelor; fractura orizontală de stern la spațiul intercostal 3; hemotorax pe stânga
(800 ml); echimoze în jurul ambilor ochi; excoriații pergamentoase pe obrazul drept;
plaga contuză la pleoapa de sus a ochiului stâng; fractura închisă 1/3 inferioară a ambelor
oase a gambei drepte; fractura închisă a femurului pe stânga 1/3 medie; fractură
interarticulară închisă a articulației genunchiului stâng. Decesul are legătură directă cu
traumatismul suportat. Conform raportului de expertiză judiciară medico-legală
nr.202410C0355 din 02 ianuarie 2025, moartea Galinei Melnic, a.n.*****, a survenit în
rezultatul vătămărilor corporale GRAVE periculoase pentru viață sub formă de:
traumatism cranio-cerebral închis, manifestat prin hemoragii în ţesuturile moi occipitale;
hemoragii extinse subarahnoidale și contuzie cerebrală; trauma închisă a toracelui sub
formă de fracturi bilaterale de coaste cu deplasare moderată a fragmentelor și hemoragii
în țesuturile moi din jur; fractura deschisă a osului femural drept cu deplasare și
hemoragii masive în țesuturile moi din jur, toracal și membre, manifestat prin trauma
cranio-cerebrală închisă sub formă de hemoragii în ţesuturile moi occipitale, hemoragii
extinse subarahnoidale şi contuzie cerebrală, care au legătură de cauzalitate directă cu
accidentul rutier produs în care victima a primit aceste vătămări. Conform raportului de
expertiză judiciară medico-legală nr.202427D0162 din 06 ianuarie 2025, *****, născută
la ***** i-au fost cauzate vătămări corporale GRAVE periculoase pentru viață sub formă
de: politraumatism; traumatism cranio-cerebral închis; contuzie cerebrală; HAS
postraumatică - Zona hipodensiva posttraumatica frontal pe stânga (TCC recent în
anamneza); HSA minor interemisferial și la nivel de tentorium bilateral; edem cerebral;
fracturi a epifizelor spinale a vertebrelor CVII și Th I; plagă prin contuzie facială pe
dreapta; șoc traumatic de gradul I.
Astfel, prin acțiunile sale, Petru Albot a încălcat prevederile Regulamentului
circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.357 din 13
mai 2009, încălcări care sunt în legătură cauzală directă cu producerea accidentului rutier
şi consecințele survenite, şi anume:
- prevederile pct.3, conform cărora participanţii la trafic sânt obligaţi să respecte
regulile de circulaţie, semnificaţia mijloacelor de semnalizare rutieră, condiţiile tehnice
ale prezentului Regulament şi prin acţiunile lor să nu cauzeze prejudicii altor participanţi
la trafic, să nu-i expună pericolului;
- prevederile pct.10, subpunctul (1), lit. b), conform cărora, persoana care conduce
un vehicul trebuie să posede cunoştinţe şi să execute cerinţele Regulamentului Circulaţiei
Rutiere, precum şi să posede dexteritatea necesară de a conduce în siguranţă vehiculul pe
drum;
- prevederile pct.10 subpunctul 2) lit. a), b) conform cărora persoana care conduce
un vehicul trebuie să posede permisul de conducere perfectat pe numele său, valabil
pentru categoria din care face parte autovehiculul condus; certificatul de înmatriculare a
vehiculului;
- prevederile pct. 14 lit. a), conform cărora conducătorului de vehicul îi este
interzis să conducă vehiculul într-o stare avansată de oboseală de natură să-i afecteze
capacitatea de conducere;
- prevederile pct.45 subpunctul 1) lit. a), b), d) conform cărora, conducătorul
trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând
permanent seama de următorii factori: starea sa psihofiziologică ce influenţează atenţia şi
reacţia; dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situaţiile periculoase;
situaţia rutieră (totalitatea factorilor ce caracterizează condițiile rutiere, existența unor
obstacole pe sectoarele drumului, intensitatea și nivelul de organizare a traficului rutier,
de care va trebui să țină cont fiecare conducător la determinarea vitezei, benzii de
circulație și a modalității de conducere a vehiculului);
- prevederile pct.122 subpunctul 5) lit. e), conform căruia, este interzisă
exploatarea vehiculelor în cazurile în care pe partea carosabilă este zăpadă, gheață sau
polei, roțile autoturismului (cu capacitatea de trecere normală - 4x2 sau ridicată 4 WD),
autocamionului la care masa maximă autorizată nu depășește 3 500 kg, precum și roțile
remorcilor tractate de aceste autovehicule, nu sunt echipate cu anvelope pe care este
marcajul ,,M+S”, ,,M.S.” sau ,,M&S”.
Acțiunile lui Petru Albot au fost încadrate în baza art.264 alin.(6) Cod penal cu
indicii de calificare: încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana care
conducea mijlocul de transport, încălcare ce a provocat din imprudență vătămarea gravă a
integrității corporale și decesul mai multor persoane, acțiune săvârșită de către o persoană
care nu deține permis de conducere.
În ședința de judecată, până la începerea cercetării judecătorești, inculpatul Petru
Albot a recunoscut în totalitate faptele indicate în rechizitoriu, și-a recunoscut vina,
nesolicitând administrarea de noi probe, prin cerere semnată personal, a solicitat
examinarea cauzei penale în baza probelor administrate la urmărirea penală, pe care le
cunoaște și asupra cărora nu are obiecții.
Apărătorul inculpatului și procurorul au susținut cererea înaintată̆ de inculpat, nu
au obiectat în privința solicitării inculpatului pentru ca cauza să fie examinată în baza
probelor administrate în faza de urmărire penală.
Ascultând participanții la proces, studiind materialele dosarului, constatând că
probele administrate la urmărirea penală stabilesc fapta inculpatului, instanța de judecată
a ajuns la concluzia că declarația personală prin înscris autentic, înaintată de inculpatul
Petru Albot, a fost depusă cu respectarea prevederilor art.3641 Cod de procedură penală
şi, consideră posibil de a fi admisă cu judecarea cauzei pe baza probelor administrate în
faza de urmărire penală.
Inculpatul Petru Albot, în ședința de judecată, fiind audiat potrivit regulilor de
audiere a martorului, sub jurământ, a declarat că recunoaște vina integral. La data de 15
decembrie 2024, ora 07:00 dimineața, s-a pornit de la Bălți spre satul Mihăileni. Pe traseu
a făcut depășirea la 2, 3 automobile până la locul accidentului, avea o viteză de 80 km/h.
Când a ajuns la stația de alimentare ”Bemol” a depășit un mijloc de transport, a trecut de
stația de alimentare ”Lukoil”, s-a deplasat încă vreo 20 metri și spatele automobilului său
a fugit pe contrasens. Automobilul cu care se deplasa nu era echipat cu anvelope de iarnă.
A observat că în fața sa vine un alt automobil pe contrasens și a decis să o ia spre stânga,
pe acostament, pentru a evita accidentul. În partea dreaptă nu putea efectua manevra,
deoarece în fața erau două automobile și nu putea revenea la banda sa. A reușit să iasă pe
acostament, dorind să evit accidentul, dar automobilul care venea în față, posibil a dorit
să iasă pe acostament pentru a evita lovitura și astfel s-au lovit frontal pe partea dreaptă a
sa cât și partea dreaptă a celuilalt automobil. După impact, s-a dat jos din automobil, nu
și-a pierdut cunoștința. A sunat la poliție la ora 09:03. S-a apropiat de automobilul de pe
contrasens, persoanele care se afla în el erau în stare foarte gravă. Pe traseu s-au oprit mai
multe automobile care au ajutat să-i scoate pe oameni din automobil. Pe doamna din
spate și pe fetiță le-au scos din auto și le-au așezat pe loc drept, iar pe doamna din față nu
au reușit să o scoată fiindcă era blocată la picior. Toate persoanele erau în stare gravă,
doar fetița era conștientă dar ce vorbea nu se înțelegea. A venit ambulanța peste 30 min și
bunica și fetița au fost transportate la spital în mun. Bălți. Soții au decedat la fața locului.
Și el a fost dus la spital dar nu avea traume însemnate. A concretizat că până la impact se
deplasa cu viteza de 80-90 km/h. A încercat să acord primul ajutor, să o pună pe bunică
pe loc drept. La fața locului era un domn mai în vârstă care a verificat pulsul și a spus că
persoanele sunt în stare gravă și să fie chemată mai repede ambulanța. Ambulanța și
poliția au venit peste aproximativ 20-30 min. El era de unul singur în automobil. Regretă
de cele întâmplate și îi pare foarte rău. Referitor la acțiunea civilă, a declarat că poate să
achite lunar câte 2 500 lei fetiței, până la vârsta de 18 ani. Până la moment, nu a achitat
nimic cu titlu de prejudiciul cauzat prin infracțiune. Nu cunoștea dacă, de către membrii
familiei sale s-au purtat discuții cu reprezentantul legal al părților vătămate minore în
vederea reparării prejudiciului cauzat. A mai adăugat că nu deține permis de conducere
eliberat de autoritățile din Republica Moldova și nici de un alt stat. Automobilul de
model ”*****” cu numărul de înmatriculare ”*****” aparține fratelui său, dar de fapt
este al lui. De automobil el avea grijă, dar nu a reușit ca să schimbe anvelopele de iarnă.
Noaptea din înainte accidentului, a petrecut cu prietenii într-un club de noapte în mun.
Bălți. Nu a dormit în acea noapte. În ziua de 15 decembrie 2024, a condus automobilul
făcând mai multe depășiri a automobilelor de pe traseu. A menționat că nu deține permis
de conducere eliberat de Republica Franceză, a învățat la școală de șoferie în Franța dar
nu a finisat. Fratele cunoștea că automobilul pe care el îl conducea era scris după el.
Împreună cu familia au plecat din țară, peste o perioadă au revenit în țară, ulterior fratele
a plecat iar automobilul i-a rămas lui, dar automobilul a fost procurat de către fratele său.
Îl anunța pe fratele său când lua automobilul, deoarece fratele său cunoștea că nu deține
permis de conducere și îl atenționa de fiecare dată când lua automobilul.
Analizând declarațiile inculpatului depuse în ședința de judecată, în raport cu cele
depuse în cursul urmăririi penale, instanța le reține ca fiind în concordanță cu
circumstanțele de fapt ale cauzei, considerându-le veridice.
În afară de declarațiile inculpatului, prezența în acţiunile acestuia atât a
elementelor care caracterizează latura obiectivă a infracţiunii imputate, cât şi a celor care
caracterizează latura subiectivă a acestei infracţiuni, este dovedită inclusiv şi prin
materialele cauzei acumulate în cadrul urmăririi penale, şi anume:
- declaraţiile părții vătămate minore *****, care la urmărirea penală a comunicat
că, ziua de duminică la data de 15 decembrie 2024, nu ține minte nimic. Dar foarte bine
își aduce aminte ziua de sâmbătă - 14 decembrie 2024 și anume că: a fost la școala de
muzică, a fost la serviciu la mama, i-a împletit o cosiță. Au strâns lui tata geanta pentru că
el trebuia să plece la spital deoarece era bolnav de cancer la picior ”gradul 3”. Des
mergeau la biserică, dar nu își aduce aminte că duminica trebuia să meargă la biserică
(Vol. I f.d.228);
 - declaraţiile martorului Alexandru Groza, care la urmărirea penală a declarat că,
este locuitorul al mun. Bălți. La 15 decembrie 2024, în jurul orelor 08:00, cu familia, s-au
pornit spre sat. Corjeuți, raionul Briceni, în vizită la părinți. Se deplasa regulamentar.
Ajungând la stația de alimentare ”Lukoil”, pe traseul M5, în apropierea magazinului
”Ferma”, a observat că din stație dorește să intre în rândul automobilelor care țineau
direcția spre or. Edinet, un automobil de model ”*****” de culoare albă de model ”E
Class”, numerele de înmatriculare nu a memorizat. Automobil menționat, după ce a intrat
pe traseu, direct a ieșit la depășire, locul nu-i permitea, deoarece după pod este linia
continuă. În fața automobilului său, se deplasau încă vreo 3-4 automobile. Acesta dorea
să facă și celor automobile depășire. Automobil dat l-a observat încă când ieșea din mun.
Bălţi, la oprirea ”Steluţa”, raionul Pămînteni unde, ajungând la trecerea de pietoni, acesta
l-a depășit în locul unde nu se permitea depășirea, de aceea şi l-a memorizat. A ieșit din
mun. Bălți, și-a ținut deplasarea pe sub pod, iar acest automobil s-a deplasat pe drumul
care duce pe pod. Când șoferul automobilului ”*****” a făcut depășirea, pe banda opusă
se deplasa un automobil de model ***** cu numărul de înmatriculare de Drochia.
Automobilul ”*****, când a ieşit la depăşire, a văzut că automobilul *****venea în față,
din urma automobilului *****se deplasau mai multe automobile. Consideră că, șoferul
automobilului ”*****” văzând că nu are cum să intre pe banda lui de deplasare, a luat-o
pe banda opusă spre acostament, iar automobilul ”Hyundai” care se mișca din partea
opusă, tot a luat-o spre acostament. Astfel și s-a produs accidentul. Văzând aceasta, s-a
oprit și repede a fugit spre locul accidentului. Șoferul automobilului ”***** se afla afară,
era conștient, cu ultimul nu a discutat, însă a auzit cum soția a discutat. Ceva a auzit că
șoferul i-a spus soției că, cauciucurile sunt de vară. S-a apropiat de automobilul *****din
partea șoferului, deoarece din partea dreaptă a pasagerului ușile erau blocate. A deschis
ușa din partea stângă din spatele, între banchete din față și din spate a pasagerului se afla
un copil și o doamnă de vârstă înaintată. A scos pe ambele și le-a pus pe iarbă, după care
a deschis ușa șoferului şi l-a scos și pe acesta, punându-l pe iarbă, iar pasagerul din față
era încarcerat. Fiica sa, a telefonat la serviciul de urgență ”112”. La faţa locului s-au oprit
mai multe automobile. Peste 5 minute după apel, poliția a venit la locul accidentului. În
automobilul de model ”*****” se afla numai şoferul, era de unul singur (Vol. I f.d.141-
142);
- declaraţiile martorului Ciprian Vladimirov, care la urmărirea penală a declarat că,
la 15 decembrie 2024, în jurul orelor 08:30, împreună cu soția Corina Vladimirov, se
deplasau în direcția sat. Zăbriceni r-nul Edineț, la mănăstire. Deplasându-se în direcția
mun. Edineț, aproximativ prin preajma sat. Răcăria, raionul Rîșcani, a fost depășit de un
automobil de model ”***** de culoare neagră, cu o viteză excesivă. După aceasta, i-a
făcut depășire un alt automobil de model ”*****”, de culoare *****A memorat acel
automobil, deoarece i-a tăiat unghiul de deplasare, de aceea brusc a virat pe dreapta să
evite careva impact. Se deplasa aproximativ cu viteza 70-80 km/h, din cauza stării
drumului și anume era ghețuș. În acel moment, când i-a făcut depășire automobilul de
culoare albă, i-a spus soției ”unde se silește, de ce merge cu așa viteză, ce chiar nu au
când”. Deplasându-se în continuare pe traseu, în apropierea intersecției Rîșcani, de
departe a observat cum automobilul de culoare albă deja se afla ridicat ca lumânarea în
sus, și totodată a observat ceva fum pe partea stângă, acostament. Când s-au apropiat, a
observat că automobilul de culoare albă, s-a accidentat cu un automobil de culoare gri.
Automobilul de culoare gri așa și a rămas pe acostament. S-a oprit și împreună cu soția
Corina, s-au îndreptat spre locul accidentului ca să ajute. Când s-au apropiat de
automobilul de culoare gri, jos pe pământ, în canalul de scurgere, se afla o persoană de
gen masculin, o persoană de gen feminin în vârstă și o copilă. S-a apropiat de
automobilul de culoare gri, pe bancheta din față a pasagerului se afla o persoană de gen
feminin, când i-a pus mâna la gât ca să verifice pulsul, deja era tîrziu, a înțeles că acea
persoană este decedată. La persoana de gen masculin deasemenea pulsul lipsea, ochii
erau întredeschiși, la cavitate bucală era spumă, pielea era palidă. Copila foarte tare
gemea de durere, iar persoana de gen feminin, în vârstă, avea puls dar foarte slab. La fața
locului mai erau persoane, personal nu-i cunoaște. A strigat dacă cineva a solicitat să
intervină ambulanța. Văzând că greu vin medicii, a telefonat iarăși la serviciul ”112”,
unde, cu voce ridicată, a strigat că-i de urgență să vină medicii la fața locului. Șoferul
automobilului de model ”***** de culoare albă - o persoană de gen masculin, tânăr, era
în stare de șoc și nu conștientiza ce s-a întâmplat, și tot striga ,”ce am făcut” mereu
discuta cu cineva la telefon. O persoană de gen feminin l-a întrebat pe tânăr dacă deține
permis de conducere. Tânărul a negat faptul și anume a spus că nu deține permis de
conducere. Când a ajuns la fața locului echipajul de ambulanță, luând în considerație că,
soția Corina, activează în secția de reanimare pentru copii Bălți, a ajutat medicii și i-a
acordat primul ajutor copilei și anume i-a pus picurătoare, după care fetița a fost pusă pe
targă și transportată la spital. După care, soția s-a implicat și a ajutat medicii de la
ambulanță care au acordat primul ajutor persoanei de gen feminin, în vârstă, care de
asemenea a fost transportată la spital. La fața locului s-a întâlnit cu un prieten, șef de
logistică la IGPF Edineț 069169007, ultimul s-a apropiat după ce a stopat. Menționează
că, în momentul când automobilul de model ”*****” de culoare albă i-a făcut depășire,
pe contrasens se deplasau alte automobile, de aceea a virat brusc pe dreapta și i-a făcut
depășire neregulamentară pe linia continuă (Vol. I f.d.144-145);
- declaraţiile martorului Corina Vladimirov, care la urmărirea penală a declarat că,
activează în calitate de asistent medical DP secția nr. 3 pentru copii Bălți. La 15
decembrie 2024, în jurul orelor 08:30, împreună cu soțul Ciprian Vladimirov, se
deplasau în direcția sat. Zăbriceni, raionul Edineț, la mănăstire. Deplasându-se în direcția
mun. Edineț, aproximativ prin preajma sat. Răcăria, raionul Rîșcani, le-a făcut depășire
un automobil de model ”***** de culoare neagră, cu o viteză excesivă. După care,
aproximativ peste 5 minute, le-a făcut depășire un alt automobil de model ”*****”, de
culoare *****A memorat acel automobil deoarece le-a tăiat unghiul de deplasare, astfel
încât soțul brusc a virat pe dreapta să evite careva impact. Din cauză că acel automobil s-
a deplasat cu o viteză excesivă, ca o săgeată, s-a speriat, tocmai i-a trecut și somnul. Se
deplasau aproximativ cu viteza 70-80 km/h din cauza stării drumului, era ghețuș.
Deplasându-se în continuare pe traseu, în apropierea intersecției Rîșcani, de departe a
observat cum automobilul de culoare albă, deja se afla ridicat ca lumânarea în sus și
totodată a observat ceva fum pe partea stângă, pe acostament. Automobilele se aflau pe
partea stângă a traseului. Când s-au apropiat, au observat că automobilul de culoare albă,
s-a accidentat cu un alt automobil. S-au oprit și împreună cu soțul Ciprian, s-au îndreptat
spre locul accidentului, ca să ajute. Când s-au apropiat de automobilul de culoare gri, jos
pe pământ, în canalul de scurgere, se afla o persoană de gen masculin, o persoană de gen
feminin în vârstă și o copilă. S-a apropiat de automobilul de culoare gri, pe bancheta din
față a pasagerului se afla o persoană de gen feminin, care era cu picioarele sub torpedou
și mâna dreaptă aruncată pe torpedou. I-a pulsat arteria, a înțeles că dânsa a decedat. S-a
apropiat de persoana de gen masculin care se afla jos la pământ, a pus mâna la arteră, a
înțeles că este decedat, deoarece pulsul lipsea, ochii erau întredeschiși, la cavitatea bucală
era spumă, pielea era deschisă gri. Copila foarte tare gemea de durere, se vârcolea, iar
persoana de gen feminin, în vârstă, avea puls foarte slab. A început să întrebe dacă cineva
a solicitat să intervină medicii. Văzând că greu vin medicii, au telefonat la serviciul unic
”112” comunicând că-i de urgență să vină medicii la fața locului. Șoferul automobilului
de model ”***** de culoare altă - o persoană de gen masculin, tânăr, era în stare de șoc și
nu conștientiza ce sa întâmplat, și tot striga ”ce am făcut”, mereu discuta cu cineva la
telefon. O persoană de gen feminin l-a întrebat pe tânăr dacă deține permis de conducere
și dacă conștientizează ce a făcut? Tânărul a spus că nu deține permis de conducere. Când
a ajuns la fața locului echipajul de ambulanță, a ajutat medicii și i-a acordat primul ajutor
copilei care a fost transportată la spital. A telefonat colegele pe care le-a rugat să
pregătească totul necesar, deoarece la spital transportează o copilă în stare gravă. După
aceasta s-a implicat și a ajutat medicii de la ambulanță în acordarea primului ajutor
persoanei de gen feminin, în vârstă, care de asemenea a fost transportată la spital. La fața
locului erau foarte multe persoane necunoscute. Doar că a memorat unele cuvinte de la o
persoană de gen masculin, care striga către șoferul automobilului de model ”*****” de
culoare albă, ”îți dai seama ce ai făcut? Că tu încălcai depășirile de la Bălți, mereu ieșeai
pe contrasens, te jucai, manevra-i neregulamentar.” A mai menționat că, automobilul de
model ”***** de culoare albă, în acel moment, când le-a făcut depășire, pe contrasens se
deplasau alte automobile din care cauză soțul a virat brusc pe dreapta ca să evite careva
impact și automobilul de model ”*****” de culoare albă i-a făcut depășire
neregulamentar, pe linia continuă. Personal, momentul impactului nu l-au văzut. (Vol. I
f.d.147-148);
- declaraţiile martorului Victoria Colesnic care, în cadrul urmăririi penale a
declarat că, este nașa soților Serghei și Natalia Cojocaru. Primii nași de cununie a familiei
Cojocaru, au plecat peste hotarele țării și ei mai mult nu comunică, motivul nu-l cunoaște.
Părinții lui Serghei Cojocaru - tatăl lui, a decedat în anul 2016, dar mama nu cunoaște în
ce an a decedat. Serghei Cojocaru avea un frate mijlociu pe nume Cojocaru Vasile, care
locuiește peste hotarele țării, nu cunoaște dacă ei au comunicat sau în ce relații au fost.
Niciodată ultimul nu le povestea despre frații lui. Serghei Cojocaru avea o soră mai mică,
Aliona. Din cuvintele Nataliei Cojocaru, cunoaște că odată pe săptămînă ultima cu Aliona
comunicau, dar în ce relații erau, nu știe. Aliona ultima dată în Republica Moldova a fost
în anul 2016. Referitor la Natalia Cojocaru declară că, tatăl acesteia a decedat în anul
martie 2024, mama, Galina Melnic, a locuit împreună cu familia Nataliei. Natalia
Cojocaru nu avea frați sau surori. Din partea Galinei Melnic cunoaște doar faptul că are
un frate Boris, care la moment se află în stare gravă este bolnav, locuiește posibil că în r-
nul Ialoveni. Boris are copii, știe că Natalia Cojocaru comunica cu verișoara ei Vica
Ceriteu care locuiește în mun. Chișinău. Cu familia Serghei și Natalia Cojocaru comunică
din anul 2010. În anul 2014, când s-a născut *****, familia Cojocaru le-au propus să le
fie nașii de botez a Anastasiei și totodată să le dea colaci pentru cununie adică să le fie
nași, deoarece cu primii nași ei nu comunică. Evident că, cu soțul au fost de acord.
Dealungul anilor comunicau foarte strâns. La orice sărbătoare au fost prezenți în familia
Cojocaru, alte careva persoane cu care comunicau ei mai strâns, nu a observat, mai mult
se aflau în cercul familiei lor. Referitor la vecinii familiei Cojocaru, declara că, ei locuiau
în bloc cu două scări și erau foarte puțini vecini. Natalia era o persoană foarte pozitivă și
mereu dacă apăreau unele neînțelegeri, se străduia să le evite. La data de 15 decembrie
2024, nu cunoaște unde a fost familia Cojocaru, dar când a fost telefonată de către
Cotoneț Tatiana, a aflat de la ultima despre tragedia care s-a întâmplat cu familia
Cojocaru, a rămas fără cuvinte. Cine anume i-a anunțat pe frații lui Cojocaru Serghei
despre faptul că el a decedat împreună cu soția lui Natalia, nu cunoaște. Aliona, sora lui
Cojocaru Serghei, nu a avut posibilitate să vină la înmormântare, deoarece nu avea acte în
regulă pentru a părăsi țara. Referitor la fratele lui Serghei pe nume Vasile, pînă în ultimul
moment l-a așteptat, dar ultimul, nu cunoaște din care cauză, a spus că nu poate veni.
Galina Melnic careva alte rude în afară de fratele ei Boris, nu știe dacă are. Ultimul la
înmormântare a fost. Toate momentele de înmormântare au fost organizate de angajații
de poliție din cadrul IP Drochia. Anastasia Cojocaru , când a fost transportată la spitalul
pentru copii Bălți, toată perioada de internare s-a aflat lângă ea. Pentru a fi examinată
starea ***** mai amănunțit, au fost transportați la Instituția Centrul Mamei și Copilului
din mun. Chișinău. La momentul de față ***** se simte mai bine, locuiește la ea. Câte
odată în vizită vine mătușa ei, Aliona, sora tatălui ei. Aliona locuiește în apartamentul
familiei Cojocaru. Lui Aliona i-a fost transmisă cheia de către verișoara lui Natalia, pe
nume Vica Ceriteu. Anastasia Cojocaru mereu cere să-i fie restituit telefonul ei mobil,
deoarece în telefon sunt pozele părinților și ea dorește bunul ei să fie restituit. A depus
cerere pentru a fi tutore minorei *****, dar și mătușa, Aliona, cu Vica Ceriteu au depus
cereri în acest sens. Comisia va stabili locul de trai al acesteia (Vol. I f.d.201-202);
- declaraţiile martorului Aliona Cojocaru, care în cadrul urmării penale a declarat
că, locuiește în Federația Rusă or. Veazima, împreună cu familia sa. Sergiu Cojocaru este
fratele mai mare, au fost într-o legătură foarte bună, dar ultima perioada de timp nu se
întâlneau destul de des, comunicau prin aplicațiile video. Despre accidentul în care a fost
implicat fratele său împreună cu familia, a aflat de la un alt frate - Cojocaru Vasile, care
la fel este în Federația Rusă. La rândul său, fratele Vasile a aflat de la un prieten care este
domiciliat în or. Drochia. A aflat că angajații din IP Drochia au încercat să facă legătură
cu ei prin rețelele de socializare, dar din motiv că în Federația Rusă rețelele sunt blocate,
a aflat mai târziu în jurul orelor 11:00, la data de 15 decembrie 2024. A făcut legătura cu
comisarul din IP Drochia și a comunicat că nu poate veni acasă din motivul perfectării
actelor, după care comisarul i-a făcut un demers, o confirmare că într-adevăr este sora lui
Cojocaru Sergiu și ultimul este decedat în urma accidentului rutier, ca să-i poată perfecta
pașaportul rusesc de străinătate în mod de urgență, după care a primit pașaportul la data
de 23 decembrie 2024, iar la 24 decembrie a avut zbor către Republica Moldova, dar din
păcate la înmormântare nu a reușit să vină. Când a ajuns la Moldova, a mers direct la
spital la Chișinău unde era internată nepoata ***** Din momentul decesului fratelui său
și a cumnatei, nepoata ***** a fost plasată în grija familiei Colesnic, în urma deciziei din
Primăria or. Drochia. Până la moment încă nu este adoptată decizia în grija cui va rămâne
***** dar de asistența socială i s-a comunicat că este confidențial și nu a spus cine mai
sunt ca participanți pentru a fi aleși ca tutore pentru Anastasia. Din momentul de când a
revenit în Moldova, la spital s-a aflat timp de 2 săptămîni împreună cu nepoata, până
când a fost externată. Familia Colesnic sunt niște prieteni de familie ai fratelui său Sergiu
Cojocaru. De la momentul externării din spital nepoata se află în grija familiei Colesnic,
dar în fiecare zi merge la ea în vizită, domiciliul familiei Colesnic se află în satul Zgurița,
raionul Drochia. Anastasia despre decesul părinților a aflat fiind internată la spitalul din
mun. Bălți, în prezența psihologului și a doamnei Victoria Colesnic. După decizia din
cadrul Primăriei dacă va rămâne Anastasia cu dânsa, va merge împreună cu ea în
Federația Rusă, unde are un copil de 7 ani. La moment, nepoata Anastasia este foarte
mult atașată de ea, mai aproape acum nu are pe nimeni. La fel este foarte atașată de
aceasta, este sîngele ei, fiica fratelui. Prejudiciul material va fi prezentat pe parcurs (Vol.
I f.d.208-209);
- procesul-verbal de cercetare la faţa locului a accidentului rutier, din 15
decembrie 2024, prin care s-a stabilit că, accidentul rutier s-a produs pe traseul M-5, km
103-92m, din direcția mun. Bălți spre mun. Edineț, extravilanul raionului Rîșcani, cu
anexă: schița accidentului rutier, planșa fotografică (Vol. I f.d.11-41);
- raportul de expertiză judiciară nr.202427C0119 din 19 decembrie 2024, din care
rezultă că, moartea lui Serghei Cojocaru, născut la *****, a survenit în rezultatul șocului
postraumatic-posthemoragic ca rezultat al traumatizmului suportat. La examinarea
medico-legală a cadavrului, s-au depistat leziunile corporale: Trauma închisă vertebro
medulară cu fractura a vertebrei C3 cervicale cu deplasare și lezare a măduvei spinării.
Trauma închisă a hemitoracelui: fracturi de coaste pe dreapta 2,3,4,5,6,7,8 de la a 4 cu
lezarea pleurei parietale cu deplasarea fragmentelor pe linia paravertebrală. Hematorax pe
dreapta (1000 ml). Fractură de stern la spațiul intercostal 3 orizontală. Excoriații pe
frunte, pe partea dorsală a mâinii drepte. Hemoragii în mediastinul anterior. Anemia
organelor interne, care au apărut în urma acțiunii traumatice a unor corpuri dure
contondente s-au lovindu-se de ele, cu o forță majoră, în timpul și circumstanţele
indicate, adică în timpul accidentului rutier, cînd pătimitul se afla la volanul
autovehicolului şi se califică categoriei vătămare gravă periculoasă pentru viaţă.
Traumatizmul suportat are legătură directă cu decesul, şi a survenit imediat după trauma
incompatibilă cu viața. Conform raportului de cercetare toxicologică nr. 202406C3759, în
proba de sfinge, alcool etilic nu s-a depistat (Vol. I f.d.69-71);
- raportul de expertiză judiciară nr.202427C0120 din 19 decembrie 2024, din care
rezultă că, moartea Nataliei Cojocaru, născută la ***** a survenit în rezultatul șocului
postraumatic, posthemoragic, imediat după traumatizmul suportat. La examinarea
medico-legală a cadavrului, s-au depistat leziunile corporale: Trauma cranio-cerebrală
închisă: hemoragii în ţesuturile moi pericraniene. Hematom subdural pe lobii occipitali.
Traumă închisă vertebro medulară cu fracturi de vertebre 2.3 cervicale cu lezarea
măduvei spinării. Traumă închisă a hemitoracelui cu fracturi de coaste pe stânga 2,3,4,5,6
pe linia medioclaviculară de la 4 cu lezarea pleurei parietale; 2,3,4,5,6 pe linia
medioclaviculară pe dreapta fără deplasarea fragmentelor. Fractură orizontală de stern la
spațiul intercostal 3. Hematorox pe stanga (800 ml.) Echimoze în jurul ambilor ochi.
Excoriații pergamentoase pe obrazul drept. Plagă contuză la pleoapa de sus a ochiului
stâng. Fractură închisă 1/3 inferioară a ambelor oase a gambei drepte. Fractură închisă a
femurului pe stânga 1/3 medie. Fractură intraarticulară închisă a articulaţiei genunchiului
stâng, care au apărut în urma acțiunii traumatice a unor corpuri dure contondente, s-au
lovindu-se de ele, cu o forță majoră, în timpul și circumstanțele indicate, adică în timpul
accidentului rutier, cînd pătimita se afla în calitate de pasager și se califică categoriei
vătămare gravă periculoasă pentru viaţă. Decesul are legătură directă cu traumatismul
suportat. Conform raportului de cercetare toxicologică nr. 202406C3760, în proba de
sânge alcool etilic nu s-a depistat (Vol. I f.d.76-78);
- raportul de expertiză judiciară nr.202410C0335 din 31 decembrie 2024, din care
rezultă că, la examinarea medico-legală a cadavrului Galinei Melnic s-a constatat
prezenţa leziunilor corporale sub formă de: traumatism cranio-cerebral închis, manifestat
prin hemoragii în ţesuturile moi occipitale, hemoragii extinse subarahnoidale și contuzie
cerebrală; traumă închisă a toracelui sub formă de fracturi bilaterale de coaste cu
deplasare moderată al fragmentelor și hemoragii în tesuturile moi din jur; fractură
deschisă al osului femoral drept cu deplasare și hemoragii masive în tesuturile moi din
jur, toracal și membre , manifestat prin trauma cranio-cerebrală închisă sub formă de
hemoragii în ţesuturile moi occipitale, hemoragii extinse subarahnoidale şi contuzie
cerebrală. Leziunile corporale puteau apărea în timpul și circumstanțele indicate în
ordonanță în cadrul accidentului rutier descris, victima, aflându-se pe bancheta din spate
în calitate de pasager. Decesul victimei a survenit în rezultatul leziunilor corporale
GRAVE, periculoase pentru viaţă, descrise mai sus, având astfel legătură de cauzalitate
directă cu accidentul rutier produs în care victima a primit aceste leziuni (Vol. I f.d.84-
87);
- raportul de expertiză judiciară nr.202427P0338 din 16 decembrie 2024, din care
rezultă că, la momentul examinării, la Petru Albot, născut la *****, se determină
excoriație cu crustă cafenie pe partea dorsală a degetului IV a mâinii drepte, care a apărut
în urma acțiunii traumatice a unui corp dur contondent, sau lovindu-se de el cu o
suprafață limitată, posibil în timpul şi circumstanţele indicate, posibil cînd se afla la volan
și se califică categoriei vătămări neînsemnată a, integrității corporale sau a sănătății (Vol.
I f.d.92-93);
- raportul de expertiză judiciară nr.202427D0162 din 31 decembrie 2024, din care
rezultă că, la *****născută la ***** s-a constatat diagnosticul: Autotrauma.
Politraumatizm. Traumatism cranio-cerebral închis. Contuzie cerebrală. HAS
postraumatică - Zona hipodensiva posttraumatica frontal pe stanga (TCC recent în
anamneza). HSA minor interemisferial și la nivel de tentorium bilateral. Edem cerebral.
Fracturi a epofizelor spimel a vertebrelor CVII și Th I. Plagă prin contuzie facială pe
dreapta. Șoc traumatic de gr. I., care au apărut în urma acțiunii traumatice a unor corpuri
dure contondente, sau lovindu-se de ele, posibil în timpul și circumstanțele indicate, adică
în timpul accidentului rutier și se califică categoriei vătămare gravă periculoasă pentru
viaţă. Toate leziunile au aceeași vechime. În momentul traumei pătimita stătea pe șezute
în calitate de pasageră. Leziunile corporale au apărut în urma loviturilor de părțile
componente ale autovehiculului în momentul tamponării (Vol. I f.d.99-102);
- raportul de expertiză judiciară nr.202427P0666 din 27 decembrie 2024, din care
rezultă că, în proba de sânge, prezentată pe numele Petru Albot, alcool etilic nu s-a
depistat. În proba de sânge, prezentată spre examinare, nu s-au depistat: alcaloizi
narcotici din opiu (morfină, codeină), 3,4-metilendioximetamfetamină, cocaină,
metadonă, a-pirolidinovalerofenonă (a-PVP), hipnotice Hl-antihistaminice, derivaţi ai
acidului barbituric, derivaţi din grupul 1,4-benzodiazepinei, derivați de amfetamină,
metamfetamină, antidepresive triciclice, canabinoizi și canabinoizi sintetici (JWH-018,
JWH-073, AB-Pinaca, UR-144). Determinarea altor canabinoizı sintetici nu a fost
posibilă din motivul lipsei substanţelor de referinţă standard (Vol. I f.d.111-115);
- procesul verbal de examinare a înregistrării video, din 15 decembrie 2024, pe
faptul ciocnirii mijlocului de transport de model ”***** condus de către Petru Albot și
automobilul de model ”Hyundai Matrix”, condus de către Serghei Cojocaru, cu anexă
suport CD-R (Vol. I f.d.122, 123-124);
- procesul verbal de examinare a înregistrării video, din 15 decembrie 2024, pe
faptul deplasării mijlocului de transport de model ”*****” condus de către Petru Albot pe
traseul M-4, din direcția mun. Bălți spre mun. Edineț, cu anexă suport CD-R (Vol. I
f.d.129, 130-131);
- procesul verbal de examinare a mijloacelor de transport accidentate la 15
decembrie 2024 și anume: mijlocul de transport de model ”***** condus de către Petru
Albot și automobilul de model ”*****”, condus de către Serghei Cojocaru cu anexă
planșă fotografică (Vol. I f.d.133-138);
- procesul verbal de verificare la fața locului a declarațiilor învinuitului Petru
Albot, cu anexă suport DVD-R, planșă fotografică (Vol. I f.d.230-234).
În conformitate cu prevederile art.100 alin. (4) Cod de procedură penală, toate
probele administrate în cauza penală vor fi verificate sub toate aspectele, complet şi
obiectiv. Verificarea probelor constă în analiza probelor administrate, coroborarea lor cu
alte probe, administrarea de noi probe şi verificarea sursei din care provin probele, în
conformitate cu prevederile prezentului cod, prin procedee probatorii respective.
Reieșind din prevederile art.101 alin.(1) Cod de procedură penală, fiecare probă
urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenţei, concludenţei, utilităţii şi
veridicităţii ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor.
Conform jurisprudenţei Curții Europeane a Drepturilor Omului, deşi articolul 6 § 1
din Convenţie garantează dreptul la un proces echitabil, acesta nu stabileşte reguli privind
admisibilitatea probelor, problemă care trebuie să fie reglementată în primul rând de
dreptul naţional (cauza Lhermitte v. Belgia, 29 noiembrie2016, § 83), or atunci când
Curtea Europeană verifică încălcări ale procedurii de administrare a probelor, ea constată
modul în care această încălcare afectează caracterul echitabil al întregii proceduri (cauza
Bykov v. Rusia, 10 martie 2009, § 89, cauza Prade v. Germania, 3 martie 2016, §33,
cauza Dimitrov și Momin v. Bulgaria, 7 iunie 2018, § 51, 62).
 Astfel, dreptul naţional și anume: art.95 alin.(1) și (2) Cod de procedură penală
prevede că: sunt admisibile probele pertinente, concludente şi utile administrate în
conformitate cu prezentul cod, iar chestiunea admisibilităţii datelor în calitate de probe o
decide organul de urmărire penală, din oficiu sau la cererea părţilor, ori, după caz,
instanţa de judecată, important fiind accesul în egală măsură a tuturor părţilor la
cercetarea probei.
Astfel, reieșind din materialele cauzei, instanța a constatat că, partea apărării a
avut accesul în egală măsură la cercetarea tuturor probelor enunţate în rechizitoriu
inclusiv a avut dreptul să le conteste, adoptând o poziţie clară, prin care au renunţat
expres la anumite garanţii procesuale, solicitând examinarea cauzei în procedură
simplificată, pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care inculpatul
le recunoaște și asupra cărora nu are obiecții.
Conform art.8 Cod penal, caracterul infracțional al faptei şi pedeapsa pentru
aceasta se stabilesc de legea penală în vigoare la momentul săvârșirii faptei.
În conformitate cu art.385 alin.(1) pct. 1) - 4) Cod de procedură penală, la
adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează următoarele chestiuni în următoarea
consecutivitate: 1) dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul; 2)
dacă această faptă a fost săvârșită de inculpat; 3) dacă fapta întrunește elementele
infracțiunii și de care anume lege penală este prevăzută ea; 4) dacă inculpatul este vinovat
de săvârșirea acestei infracțiuni.
Articolul 264 alin.(6) Cod penal, stabilește răspunderea penală pentru: acţiunea
prevăzută la alin.(5) săvârşită cu depăşirea limitelor de alcool admisibile sau în stare de
ebrietate produsă de substanţe stupefiante şi/sau de alte substanţe cu efecte similare sau
săvârşită de către o persoană care nu deţine permis de conducere ori care este privată de
dreptul de a conduce mijloace de transport sau în privinţa căreia a fost anulat dreptul de a
conduce mijloace de transport.
Faptele prevăzute la art.264 alin.(5) sunt: acţiunea prevăzută la alin.(1) -
încălcarea regulilor de securitate a circulaţiei sau de exploatare a mijloacelor de transport
de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din
imprudenţă o vătămare medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii, care a cauzat decesul
a două sau mai multor persoane.
În conformitate cu prevederile Regulamentului privind circulația rutieră, aprobat
prin hotărârea Guvernului nr.357 din 13 mai 2009 și anume:
- pct.3: participanții la trafic sânt obligați să respecte regulile de circulaţie,
semnificaţia mijloacelor de semnalizare rutieră, condiţiile tehnice ale prezentului
Regulament şi prin acţiunile lor să nu cauzeze prejudicii altor participanţi la trafic, să nu-i
expună pericolului;
- pct.10 subpunctul (1) lit. b): persoana care conduce un vehicul trebuie să posede
cunoştinţe şi să execute cerinţele Regulamentului Circulaţiei Rutiere, precum şi să posede
dexteritatea necesară de a conduce în siguranţă vehiculul pe drum;
- pct.10 subpunctul 2) lit. a)m și b): persoana care conduce un vehicul trebuie să
posede permisul de conducere perfectat pe numele său, valabil pentru categoria din care
face parte autovehiculul condus; certificatul de înmatriculare a vehiculului;
 - pct.14 lit. a): conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul într-o
stare avansată de oboseală de natură să-i afecteze capacitatea de conducere;
- pct.45 subpunctul 1) lit. a), b) și d): conducătorul trebuie să conducă vehiculul în
conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii factori:
starea sa psihofiziologică ce influenţează atenţia şi reacţia; dexteritatea în conducere care
i-ar permite să prevadă situaţiile periculoase; situaţia rutieră (totalitatea factorilor ce
caracterizează condițiile rutiere, existența unor obstacole pe sectoarele drumului,
intensitatea și nivelul de organizare a traficului rutier, de care va trebui să țină cont
fiecare conducător la determinarea vitezei, benzii de circulație și a modalității de
conducere a vehiculului);
- pct.122 subpunctul 5) lit. e): este interzisă exploatarea vehiculelor în cazurile în
care pe partea carosabilă este zăpadă, gheață sau polei, roțile autoturismului (cu
capacitatea de trecere normală - 4x2 sau ridicată 4 WD), autocamionului la care masa
maximă autorizată nu depășește 3 500 kg, precum și roțile remorcilor tractate de aceste
autovehicule, nu sunt echipate cu anvelope pe care este marcajul ”M+S”, ”M.S.” sau
”M&S”.
Analizând în cumul probele administrate la etapa urmăririi penale, prin prisma
admisibilității, pertinenței, concludentei, utilității, veridicității şi suficienței acestora,
instanţa de judecată ajunge la concluzia că vina lui Petru Albot pentru comiterea
acțiunilor prejudiciabile constatate a fost deplin dovedită în ședința de judecată, iar
acțiunile ultimului se încadrează juridic în baza art.264 alin.(6) Cod penal, pe semnele:
încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana care conducea mijlocul de
transport, încălcare ce a provocat din imprudență vătămarea gravă a integrității corporale
și decesul mai multor persoane, acțiunea săvârșită de către o persoană care nu deține
permis de conducere.
Careva temeiuri de liberare de răspundere penală a inculpatului Petru Albot nu au
fost stabilite.
Respectiv, inculpatul Petru Albot, urmează a fi recunoscut vinovat şi tras la
răspundere penală pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(6) Cod penal.
La stabilirea categoriei şi termenului de pedeapsă, în conformitate cu prevederile
art.7, 61, 75 – 77 Cod penal, instanţa de judecată ţine cont şi reiese din scopul pedepsei
penale, care urmărește restabilirea echităţii sociale, corectarea persoanei vinovate şi
prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni şi ţine cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de
motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau
agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării şi reeducării
vinovatului, precum şi de condițiile de viaţă ale acestuia.
Conform art.61 alin.(1) Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere
statală şi un mijloc de corectare şi reeducare a condamnatului ce se aplică de instanţele de
judecată, în numele legii, persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri
şi restricţii drepturilor lor.
Potrivit prevederilor art.75 alin.(1) Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de
săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea
specială a prezentului cod şi în strictă conformitate cu dispozițiile Părţii generale a
prezentului cod. La stabilirea categoriei şi termenului pedepsei, instanța de judecată ține
cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de
circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei
aplicate asupra corectării şi reeducării vinovatului, precum şi de condițiile de viață ale
familiei acestuia.
Astfel, pedeapsa aplicată are drept scop de a influența inculpatul de a-şi revizui
atitudinea faţă de valorile sociale şi comportamentul faţă de membrii societății, or, pentru
a-şi atinge scopul, o pedeapsă penală nu trebuie să fie retribuitivă, intimidatoare sau
vindicativă, în sens că aceasta nu trebuie privită ca preţul pe care trebuie să-l plătească
persoana pentru fapta prejudiciabilă şi excluderea caracterului vindicativ al pedepsei, ci
realizarea dreptății.
Pedeapsa aplicată persoanei recunoscute vinovate trebuie să fie echitabilă, legală şi
corect individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială şi să realizeze scopurile
legii şi pedepsei penale, în strictă conformitate cu dispoziţiile părţii generale a Codului
penal şi stabilirea pedepsei în limitele fixate în partea specială.
Instanţa remarcă că pedeapsa este echitabilă când ea impune infractorului lipsuri şi
restricții ale drepturilor lui, proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite şi este
suficientă pentru restabilirea echităţii sociale, adică a drepturilor şi intereselor victimei,
statului şi întregii societăţi, perturbate prin infracţiune. De altfel, pedeapsa este echitabilă
şi atunci când este capabilă de a contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale,
cum ar fi corectarea condamnatului şi prevenirea comiterii de noi infracţiuni atât de către
condamnat, cât şi de alte persoane.
Or, pedeapsă prea blândă generează dispreţ faţă de ea şi nu este suficientă nici
pentru corectarea infractorului şi nici pentru prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni. De
asemenea, o pedeapsă prea aspră generează apariţia unor sentimente de nedreptate,
jignire, înrăire şi de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecinţe contrare
scopului urmărit.
Pedeapsa şi executarea acesteia urmează a fi individualizată în așa fel, încât
inculpatul să conștientizeze necesitatea respectării legii penale şi evitarea în viitor a
săvârșirii unor fapte similare, or, procesul de individualizare a pedepsei este un proces
obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei şi autorului, având ca
finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de lege.
Potrivit art.24 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este
organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării şi nu
exprimă alte interese decât interesele legii.
În aceeași ordine de idei, reieșind din principiul individualizării pedepsei potrivit
prevederilor art.75-78 Cod penal, instanțele judecătorești în toate cazurile vor aplica o
pedeapsă echitabilă, ținând cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia,
de persoana celui vinovată şi de circumstanţele cauzei care atenuează sau agravează
răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării şi reeducării vinovatului,
precum şi de condițiile de viaţă ale familiei acestuia.
 Privind gravitatea infracțiunii săvârșite, conform art.16 alin.(4) Cod penal, instanța
atestă că infracțiunea săvârșită în funcție de caracterul şi gradul prejudiciabil, se atribuie
la categoria infracțiunilor grave.
Privind personalitatea inculpatului Petru Albot, ultimul anterior nu a fost judecat
(f.d.3, Vol. II), la locul de trai se caracterizează̆ pozitiv (f.d.6, Vol. II) potrivit extrasului
din baza de date ”[Link]”, Petru Albot nu deține permis de conducere (f.d.235-236,
Vol. I).
Circumstanțe atenuante în privința inculpatului Petru Albot, în conformitate cu
art.76 alin.(1) lit. b) Cod penal, instanța de judecată a stabilit: săvârșirea infracţiunii de
către o persoană care a atins vârsta de 18 ani, dar nu a atins vârsta de 21 de ani.
Referitor la circumstanța atenuantă - recunoașterii vinovăției de către inculpat
care, potrivit legii, a atras incidența procedurii simplificate, instanța de judecată enunță că
aceasta nu poate fi valorificată în calitate de circumstanță atenuantă prevăzută expres de
art.76 alin.(1) lit. f) Cod penal, deoarece ar însemna că aceleiași situații de fapt să i se
acorde o dublă valență juridică.
Circumstanțe agravante, în conformitate cu art.77 Cod penal, instanța nu a stabilit.
Sancțiunea în cazul comiterii infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(6) Codul penal
prevede în calitate de pedeapsă închisoare de la 8 la 12 ani cu anularea dreptului de a
conduce mijloace de transport.
În ședința de judecată, acuzatorul de stat a solicitat ca Petru Albot să fie
recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii ce i se încriminează și să-i fie aplicată o
pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 9 (nouă) ani.
Apărătorul inculpatului, în ședința de judecată, a solicitat aplicarea unei pedepse
sub formă de închisoare pe un termen minim posibil de 8 (opt) ani.
Conform art.801 alin.(2) Cod penal, în cazul în care inculpatul a recunoscut
săvârşirea faptelor indicate în rechizitoriu pentru infracţiunile prevăzute la art.1811–182,
239–240, 2421, 2422, 256, art.264 alin.(2), (4), (6), art.2641, 324–3351, 370 şi a solicitat
ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, acesta
beneficiază de reducerea cu o pătrime doar a limitei maxime de pedeapsă prevăzute în
Partea specială a prezentului cod în cazul pedepsei cu amendă, cu muncă neremunerată în
folosul comunităţii sau cu închisoare.
În condițiile art.801 alin.(2) Cod de procedură penală, prin reducerea cu o pătrime
doar a limitei maxime de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare, se
stabilește noua limita maximă a pedepsei sub formă de închisoarea, care este de 9 (nouă)
ani, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.
Conform art.70 Cod penal alin.(2) și (31) Cod penal, închisoarea se stabilește pe un
termen de la 3 luni la 20 de ani. La aplicarea pedepsei persoanelor care au atins vârsta de
18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 de ani, care au săvârșit infracţiune la vârsta de la 18
până la 21 de ani, maximul pedepsei se reduce cu o treime, iar în cazul pedepsei
detenţiunii pe viaţă, aceasta se comută în închisoare pe un termen de 30 de ani. În cazul
în care instanţa, ținând cont de personalitatea infractorului, ajunge la concluzia că doar
prin aplicarea pedepsei în limitele generale se va atinge scopul pedepsei penale, aceasta
poate dispune o pedeapsă în limitele prevăzute de legea penală pentru infracțiunea
săvârșită. Necesitatea aplicării pedepsei în limitele generale urmează a fi argumentată de
către instanţa de judecată.
La caz inculpastul Petru Albot este născut la 24 iunie 2005, respectiv, la data
comiterii infracțiunii avea împlinită vârsta de 19 de ani.
În conformitate cu art.78 alin.(5) Cod penal, dacă există circumstanţe atenuante
excepţionale, pedeapsa poate fi aplicată conform prevederilor art.79.
Reieșind din prevederile art.79 alin.(1) Cod penal, ținând cont de circumstanţele
excepţionale ale cauzei, legate de scopul şi motivele faptei, de rolul vinovatului în
săvârșirea infracţiunii, de comportarea lui în timpul şi după consumarea infracţiunii, de
alte circumstanţe care micşorează esenţial gravitatea faptei şi a consecinţelor ei, precum
şi de contribuirea activă a participantului unei infracţiuni săvârșite în grup la descoperirea
acesteia, instanţa de judecată poate aplica o pedeapsă sub limita minimă, prevăzută de
legea penală pentru infracţiunea respectivă, sau una mai blândă, de altă categorie, ori
poate să nu aplice pedeapsa complementară obligatorie. Minoratul persoanei care a
săvârșit infracţiunea se consideră circumstanţă excepţională. Săvârșirea infracţiunii de
către persoanele care au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 de ani poate fi
apreciată de către instanţa de judecată drept circumstanţă excepţională.
În speță, ținând cont de: comportamentul și modul său de viață al inculpatului or,
ultimul nedeținând permis de conducere, a condus mijlocul de transport, după o noapte
petrecută cu prietenii într-un club de noapte, de gravitatea faptei săvârșite, urmăririle
prejudiciabile cauzate – decesul a trei persoane și cauzarea vătămărilor corporale
GRAVE periculoase pentru viață părții vătămate minore, de efectele directe și indirecte
asupra părții vătămate minore, care în urma accidentului rutier și-a pierdut părinții și
unica bunică care mai era în viață, instanța de judecată nu poate reține în calitate de
circumstanță excepțională faptul că inculpatul a săvârșit infracțiunea la vârsta de 19 ani și
consideră imposibilă aplicarea în speță a prevederilor art.79 alin.(1) Cod penal.
În contextul celor enunțate supra, analizând în ansamblu circumstanțele cauzei,
conducându-se de scopurile pedepsei penale, reieșind din caracterul infracțiunii, urmărire
prejudiciabile cauzate, din noua limită maximă a pedepsei sub formă de închisoare
determinată prin prisma art.801 alin.(2) Cod penal, instanţa de judecată conchide că
inculpatul Petru Albot, trebuie pedepsit pentru acţiunile sale, stabilindu-i o pedeapsă sub
formă de închisoare pe un termen de 9 (nouă) ani.
Instanţa de judecată consideră că, această sancţiune va fi una pe măsură de a atinge
scopul pedepsei – restabilirea echităţii sociale, corectarea condamnatului, precum şi
prevenirea săvârșirii de noi infracţiuni, atât din partea condamnatului, cât şi a altor
persoane, dat fiind faptul că, Petru Albot, nedeținând permis de conducere, a condus
mijlocul de transport după o noapte petrecută cu prietenii într-un club de noapte și, drept
urmare a cauzat decesul a trei persoane și vătămări corporale GRAVE periculoase pentru
viață părții vătămate minore, care în urma accidentului rutier și-a pierdut părinții și unica
bunică care mai era în viață.
Cu referire la poziția părții apărării precum că în privința inculpatului poate fi
aplicată o pedeapsă minimă sub formă de închisoare, instanța de judecată nu o va admite
din următoarele considerente.
 Instanţa de judecată accentuează că pedeapsa aplicată inculpatului trebuie să fie
echitabilă, legală şi individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială şi să
realizeze scopurile legii penale şi pedepsei penale, în strictă conformitate cu dispoziţiile
părţii generale a Codului penal şi stabilirea pedepsei în limitele fixate în partea specială.
Pedeapsa şi modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizate în aşa fel
încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale şi evitarea în viitor a
săvârșirii unor fapte similare.
În continuarea, dând deplină eficiență prevederilor art.61 şi 75 Cod penal, instanța
de judecată reține faptul că aplicarea în speță a unei pedepsei minime, în mod real nu va
atinge scopul și funcțiile pedepsei penale, or componența de infracțiune prevăzută de
art.264 alin.(6) Cod penal, are un pericol social ridicat, făcând parte din domeniul
securității circulației și exploatării mijloacelor de transport, ca parte componentă a
securității și ordinii publice or, la etapa actuală mijloacele de transport prezintă un grad
sporit de pericol, iar inculpatul Petru Albot, nedeținând permis de conducere, a condus
mijlocul de transport care nu era echipat corespunzător condițiilor meteorologice, prin
urmare, instanța de judecată găsește necesar să menționeze că aplicare în speță a unei
pedeapsa maxime sub formă de închisoare îl va responsabiliza (prevenția specială) atât pe
inculpat cât și pe cei din jur (prevenția generală), ca pe viitor să nu fie comise astfel de
acțiuni pasibile de răspundere penală.
Conform art.72 alin.(3) Cod penal, în penitenciare de tip semiînchis execută
pedeapsa persoanele condamnate la închisoare pentru infracţiuni mai puţin grave şi grave,
săvârșite cu intenţie.
Reieșind din prevederile art.88 alin.(3) Cod penal, timpul aflării persoanei sub
arest preventiv până la judecarea cauzei se include în termenul închisorii, calculându-se o
zi pentru o zi, (...).
În conformitate cu prevederile art.395 alin.(1) pct.4) Cod de procedură penală, în
dispozitivul sentinţei de condamnare trebuie să fie arătată: dispoziţia despre computarea
reţinerii, arestării preventive sau arestării la domiciliu, dacă inculpatul până la darea
sentinţei se afla în stare de arest.
În privința inculpatului, prin încheierea Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani din 17
decembrie 2024, a fost aplicată măsura preventivă arestul preventiv pe un termen de 30
(treizeci) de zile, cu calcularea termenului din momentul reținerii 15 decembrie 2024, ora
14:16, măsura preventivă fiind prelungită pe un termen de 30 (treizeci) de zile prin
încheierea judecătorului de instrucție din 10 ianuarie 2025 și 10 februarie 2025 și prin
încheierea Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani din 11 martie 2025, de la 15 martie 2025,
ora 14:16 până la 14 aprilie 2025, ora 14:16.
Aplicând prevederile art.88 alin.(3) Cod penal, instanţa de judecată va include
inculpatului Petru Albot în termenul închisorii timpul aflării acestuia în arest preventiv
până la judecarea cauzei.

Acțiunea civilă.
 În conformitate cu art.385 alin.(1) pct.10) Cod de procedură penală, la adoptarea
sentinței, instanța de judecată soluţionează următoarele chestiuni în următoarea
consecutivitate: dacă trebuie admisă acțiunea civilă, în folosul cui şi în ce sumă.
Reprezentantul legal al părții vătămate minore *****, Dina Adăscăliței a înaintat
acțiune civilă prin care a solicitat încasarea din contul inculpatului Petru Albot în
beneficiul părții vătămate minore *****a sumei de 2 000 000 (două milioane) lei, cu titlu
de prejudiciu moral.
Succesorul victimei decedate Cojocari Serghei, Cojocari Aliona, reprezentată de
avocatul Alexandru Popa, în cadrul ședinței de judecată a înaintat acțiune civilă prin care
a solicitat încasarea din contul inculpatului Petru Albot, a sumei de 1 000 000 (un
milioane) lei, cu titlu de prejudiciu moral și compensarea cheltuitelor de judecată,
suportate în cadrul cauze penale.
În ședința de judecată, acuzatorul de stat a solicitat admiterea integrală a acțiunii
civile înaintată de reprezentantul legal al părții vătămate minore *****, Dina Adăscăliței
ca fiind întemeiată și legală și admiterea parțială a acțiunii civile înaintată de succesorul
victimei decedate Cojocari Serghei, Cojocari Aliona, reprezentată de avocatul Alexandru
Popa, aprecierea cuantumului prejudiciului moral lăsându-l la discreția instanței.
Reprezentantul legal al părții vătămate minore *****Dina Adăscăliței, în ședința
de judecată a susținut acțiunea civilă și a solicitat admiterea acesteia în sensul formulat.
În interesele succesorul victimei decedate Cojocari Serghei, Cojocari Aliona,
avocatul Alexandru Popa, în ședința de judecată a susținut pe deplin acțiunea civilă
înaintată și a solicitat să fi admisă în sensul formulat.
În şedinţa de judecată, apărătorul inculpatului, avocatul Viorel Josan a solicitat
admiterea parțială a acțiunilor civile și anume:
- să fie dispusă încasarea sumei de 1 000 000 (un milion) lei, cu titlu de prejudiciu
moral, din contul inculpatului în beneficiul părții vătămate minore *****, totodată
inculpatul fiind dispus să achite lunar câte 2 000 (două mii) lei pentru întreținerea minorei
până la împlinirea vârstei de 18 ani;
- să fie dispusă încasarea sumei de 250 000 (două sute cincizeci mii) lei, cu titlu de
prejudiciu moral, din contul inculpatului în beneficiul succesorului victimei decedate
Cojocari Serghei, Cojocari Aliona.
Verificând legalitatea şi temeinicia acţiunilor civile înaintate în cadrul judecării
cauzei, opiniile participanților la proces, instanţa de judecată reține următoarele.
În conformitate cu art.387 alin.(1) Cod de procedură penală, o dată cu sentinţa de
condamnare, instanţa de judecată, apreciind dacă sînt dovedite temeiurile şi mărimea
pagubei cerute de partea civilă, admite acţiunea civilă, în tot sau în parte, ori o respinge.
În conformitate cu art.220 alin.(3) Cod de procedură penală, hotărârea privind
acţiunea civilă se adoptă în conformitate cu normele dreptului civil şi ale altor domenii de
drept..
În conformitate cu art.219 alin.(1), (2), (4) (6), (7) Cod de procedură penală,
acţiunea civilă în procesul penal se intentează prin depunerea unei cereri, adresate
procurorului sau instanţei de judecată, de către persoanele fizice sau juridice cărora le-au
fost cauzate prejudicii materiale sau morale nemijlocit prin fapta (acţiunea sau
inacţiunea) interzisă de legea penală sau în legătură cu săvîrşirea acesteia. Persoanele
fizice şi juridice cărora le-a fost cauzat prejudiciu nemijlocit prin acţiunile interzise de
legea penală pot intenta o acţiune civilă privitor la despăgubire prin: 1) restituirea în
natură a obiectelor sau a contravalorii bunurilor pierdute ori nimicite în urma săvîrşirii
faptei interzise de legea penală; 2) compensarea cheltuielilor pentru procurarea bunurilor
pierdute ori nimicite sau restabilirea calităţii, aspectului comercial, precum şi repararea
bunurilor deteriorate; 3) compensarea venitului ratat în urma acţiunilor interzise de legea
penală; 4) repararea prejudiciului moral sau, după caz, a daunei aduse reputaţiei
profesionale. La evaluarea cuantumului despăgubirilor materiale ale prejudiciului moral,
instanţa de judecată ia în considerare suferinţele fizice ale victimei, gravitatea şi
persistenţa suferinţelor psihice, inclusiv legate de incapacitatea de a se apăra pe sine ori
alte persoane, prejudiciul agrement sau estetic, pierderea speranţei în viaţă, pierderea
onoarei prin defăimare, suferinţele psihice provocate de decesul rudelor apropiate etc.
Acţiunea civilă poate fi intentată în numele persoanei fizice sau juridice de către
reprezentanţii acestora. În caz de deces al persoanei fizice care este în drept de a intenta o
acţiune civilă în procesul penal, acest drept trece la succesorii ei, iar în caz de
reorganizare a persoanei juridice – la succesorul ei de drept.
Reieșind din prevederile art.221 alin.(1) şi (2) Cod de procedură penală, acţiunea
civilă în procesul penal se intentează în baza cererii scrise a părţii civile sau a
reprezentantului ei în orice moment de la pornirea procesului penal pînă la terminarea
cercetării judecătoreşti. Acţiunea civilă se intentează faţă de bănuit, învinuit, inculpat,
faţă de o persoană necunoscută care urmează să fie trasă la răspundere sau faţă de
persoana care poate fi responsabilă de acţiunile învinuitului, inculpatului.
În susţinerea celor enunţate, instanţa de judecată menţionează şi jurisprudenţa
Curții Europene a Drepturilor Omului, cauza Emst c. Belgia (15 iulie 2003), unde Curtea
a statuat, în principiu, că “atunci când victima unei infracţiuni se constituie parte civilă în
procesul penal, aceasta semnifică introducerea unei cereri în despăgubiri. Chiar dacă ea
nu a cerut, în mod expres, repararea prejudiciului suferit. Prin dobândirea calităţii de
parte civilă în procesul penal, ea are în vedere nu numai condamnarea penală a autorului
infracţiunii, ci şi repararea pecuniară a prejudiciului pe care l-a suferit”.
Referitor la Reprezentantul legal al părții vătămate minore *****Dina Adăscăliței
a înaintat acțiune civilă prin care a solicitat încasarea din contul inculpatului Petru Albot
în beneficiul părții vătămate minore *****, a sumei de 2 000 000 (două milioane) lei, cu
titlu de prejudiciu moral.
Succesorul victimei decedate Cojocari Serghei, Cojocari Aliona, reprezentată de
avocatul Alexandru Popa, în cadrul ședinței de judecată a înaintat acțiune civilă prin care
a solicitat încasarea din contul inculpatului Petru Albot, a sumei de 1 000 000 (un
milioane) lei, cu titlu de prejudiciu moral și compensarea cheltuitelor de judecată,
suportate în cadrul cauze penale.
În speță, instanța consideră necesar de a admite integral acțiunea civilă înaintată de
reprezentantul legal al părții vătămate minore *****Dina Adăscăliței și de a încasa din
contul inculpatului Petru Albot în beneficiul părții vătămate minore *****, suma de 2
000 000 (două milioane) lei, cu titlu de prejudiciul moral cauzat prin infracțiune, or
partea vătămată minoră, în urma accidentului rutier și-a pierdut ambii părinți și unica
bunică care mai era în viață.
Totodată, instanța de judecată consideră necesar de a admite parțial acțiune civilă
înaintată de succesorul victimei decedate Cojocari Serghei, Cojocari Aliona, reprezentată
de avocatul Alexandru Popa și de a încasa din contul inculpatului Petru Albot în
beneficiul succesorul victimei decedate Cojocari Serghei, Cojocari Aliona, suma de 250
000 (două sute cincizeci mii) lei, cu titlu de prejudiciul moral cauzat prin infracțiune,
sumă pe care inculpatul a declarat, în ședința de judecată, că este dispus să o achite în
beneficiul ultimei.
În susţinerea opiniei enunţate se invocă următoarele argumente.
Conform art.1998 alin.(1) Cod civil, cel care acţionează faţă de altul în mod ilicit,
cu vinovăţie este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de
lege, şi prejudiciul moral cauzat prin acţiune sau omisiune.
Reieșind din prevederile art.2036 alin.(1) și (2) Cod civil, în cazul în care
persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral prin fapte ce atentează la drepturile ei
personale nepatrimoniale, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege, instanţa de judecată
are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparaţia prejudiciului prin plata de
despăgubiri. Prejudiciul moral se repară indiferent de existenţa şi întinderea prejudiciului
patrimonial.
Prin prisma art.2037 Cod civil, mărimea despăgubirii pentru prejudiciu moral se
determină de către instanţa de judecată în funcţie de caracterul şi gravitatea prejudiciului
moral cauzat persoanei vătămate, de gradul de vinovăţie a autorului prejudiciului, dacă
vinovăţia este o condiţie a răspunderii, şi de măsura în care această despăgubire poate
aduce satisfacţie echitabilă persoanei vătămate. Caracterul şi gravitatea prejudiciului
moral le apreciază instanţa de judecată, luând în considerare circumstanţele în care a fost
cauzat prejudiciul, restrângerea posibilităţilor de viaţă familială şi socială, precum şi
statutul social al persoanei vătămate. La determinarea despăgubirii, instanţa de judecată
va tinde să acorde o despăgubire care, pe de o parte, are o mărime comparabilă cu cea
acordată în mod obişnuit în împrejurări similare şi, pe de altă parte, ia în cont
particularităţile cazului.
Respectiv, fiecare persoană, care pretinde că a suferit, este în drept să-şi estimeze
prejudiciul moral suferit, dar numai instanţa de judecată este împuternicită prin lege să
determine mărimea prejudiciului moral prin echivalent bănesc, conducându-se de
noţiunea reparării rezonabile, de personalitatea părţii vătămate, de circumstanţele cazului
concret în care părţii i-au fost cauzate prejudicii.
Prin noțiunea de prejudiciu moral se înțelege suferințele psihice sau fizice cauzate
prin acțiuni sau omisiuni care atentează la valorile nepatrimoniale ce aparțin persoanei
din momentul nașterii sau la bunurile dobândite prin lege (viața, sănătatea, demnitatea şi
reputația profesională, inviolabilitatea vieții personale, secretul de familie şi personal),
prin fapte ce atentează la drepturile personale nepatrimoniale (dreptul de a folosi propriul
nume, dreptul de autor).
Totodată instanţa relevă că, pentru a admite acțiunea în despăgubirea prejudiciului
moral, trebuie întrunite următoarele condiții: suportarea unui prejudiciu moral; fapta
ilicită recunoscută de lege ca fiind una care atrage despăgubirea prejudiciului, iar
obligația de a dovedi faptul cauzării prejudiciului moral (suferințelor psihice sau fizice
suportate) o exercită partea vătămată, de aceea în cererea despre compensarea
prejudiciului moral aceasta trebuie să indice de către cine, în ce circumstanțe şi în baza
căror acțiuni (inacțiuni) i-au fost cauzate suferințe morale (psihice) sau fizice, prin ce se
manifestă acestea.
Astfel, cu referire la pretenția de încasare a prejudiciului moral, este de menționat
că, prejudiciul moral se încasează numai în cazurile prevăzute de lege, în cazurile
acțiunilor ilicite îndreptate împotriva persoanei, căreia i s-ar cauza un prejudiciu moral
(suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale
nepatrimoniale, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege.
Totodată, potrivit Rezoluției Consiliului Europei nr.(75), relativă la repararea
prejudiciului în caz de leziuni corporale şi de deces, victima trebuie despăgubită pentru
prejudiciul estetic, durerile fizice şi suferințele psihice.
Acestea din urmă includ în ceea ce ține de victimă diferite dereglări şi neplăceri
cum ar fi bolile, insomniile, sentimentul de inferioritate, diminuarea plăcerilor vieții
cauzate în special de imposibilitate de a se angaja în anumite activități de agrement
(Principiul 11).
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a făcut o serie de aprecieri notabile în ceea
ce privește proba prejudiciului moral, constatând în repetate rânduri că proba faptei ilicite
este suficientă, urmând ca prejudiciul şi raportul de cauzalitate să fie prezumate,
instanțele urmând să deducă producerea prejudiciului moral din simpla existență a faptei
ilicite de natură să producă un asemenea prejudiciu și a împrejurărilor în care a fost
săvârșită, soluția fiind determinată de caracterul subiectiv, intern al prejudiciului moral,
proba sa directă fiind practic imposibilă (cauza A. împotriva Norvegiei, nr. 28070/06, 9
aprilie 2009).
În contextul celor invocate supra, ţinând cont de circumstanţele în care a fost
cauzat prejudiciul, restrângerea posibilităţilor de viaţă familială şi socială, precum şi
statutul social al persoanei vătămate minore *****care în urma accidentului rutier și-a
pierdut ambii părinți și unica bunică care mai era în viață, de suferinţele psihice ale părţii
vătămate minore legate de faptul că aceasta, în rezultatul acţiunilor inculpatului a suportat
suferinţe psihice şi fizice care s-au reflectat negativ asupra stării ei, urmează a fi încasat
prejudiciu moral de la inculpatul Petru Albot, pe care instanţa îl evaluează în cuantum de
2 000 000 (două milioane) lei.
Totodată, ţinând cont de circumstanţele în care a fost cauzat prejudiciul, de
suferinţele psihice ale succesorul victimei decedate Cojocari Serghei, Cojocari Aliona,
legate de faptul că aceasta, în rezultatul acţiunilor inculpatului și-a pierdut fratele și
cumnata, iar nepoatei minore i-au fost cauzate vătămări grave, urmează a fi încasat
prejudiciu moral de la inculpatul Petru Albot, pe care instanţa îl evaluează în cuantum de
250 000 (două sute cincizeci mii) lei, sumă pe care inculpatul a declarat, în ședința de
judecată, că este dispus să o achite în beneficiul ultimei or, în conformitate cu art.211
alin.(3) Cod de procedură civilă, dacă pârâtul recunoaşte acţiunea, instanţa de judecată
pronunţă o hotărîre de admitere a pretenţiei fără a cerceta probele. (...).
 În rest, pretenţiile din acţiunea civilă înaintată de succesorul victimei decedate
Cojocari Serghei, Cojocari Aliona, referitor la cuantumul prejudiciului moral, în mărimea
ce excedă suma admisă, urmează a fi respinse ca neîntemeiate.

Corpurile delicte.

În conformitate cu art.385 alin.(1) pct.13) Cod de procedură penală, la adoptarea

sentinței, instanța de judecată soluţionează următoarele chestiuni în următoarea
consecutivitate: ce trebuie să se facă cu corpurile delicte.
Reieșind din prevederile art.158 alin.(1) Cod de procedură penală, corpuri delicte
sânt recunoscute obiectele în cazul în care există temeiuri de a presupune că ele au servit
la săvârșirea infracțiunii, au păstrat asupra lor urmele acțiunilor criminale sau au
constituit obiectivul acestor acțiuni, precum şi bani sau alte valori ori obiecte şi
documente care pot servi ca mijloace pentru descoperirea infracțiunii, constatarea
circumstanțelor, identificarea persoanelor vinovate sau pentru respingerea învinuirii ori
atenuarea răspunderii penale.
Prin ordonanța ofițerului superior de urmărire penală al secției urmărire penală a
Inspectoratului de Poliție Rîșcani, din 16 decembrie 2024, a fost recunoscut drept corp
delict și anexate la cauza penală: tichetul alcotestului ”6820 Drager”, întocmit la data de
15 decembrie 2024 ora 09:14 min, în privința stării de ebrietate a lui Petru Albot, anul
nașterii 2005, în cadrul procesului penal nr.2024300257 (f.d.64, Vol. I).
Prin ordonanța ofițerului superior de urmărire penală al secției urmărire penală a
Inspectoratului de Poliție Rîșcani, din 20 decembrie 2024, a fost recunoscut drept corp
delict și anexate la cauza penală: un suport electronic de format CD-R model
”MeriaRange” 52x pe care sunt stocate două înregistrări video cu denumirea 0-02-05-
9728ed2cb370 și 0-02-05-2b5baf din data de 15 decembrie 2024, în cadrul procesului
penal nr.2024300257 (f.d.125, Vol. I).
Prin ordonanța ofițerului superior de urmărire penală al secției urmărire penală a
Inspectoratului de Poliție Rîșcani, din 20 decembrie 2024, a fost recunoscut drept corp
delict și anexate la cauza penală: un suport electronic de format CD-R model
”MeriaRange” 52x pe care sunt stocate două înregistrări video cu denumirea
D03_20241215085745 și D03_20241215085053 din data de 15 decembrie 2024, în
cadrul procesului penal nr.2024300257 (f.d.125, Vol. I).
În conformitate cu art.162 alin.(1) pct. 4) și 5) Cod de procedură penală, în cazul
în care procurorul dispune încetarea urmăririi penale sau în cazul soluţionării cauzei în
fond, se hotărăşte chestiunea cu privire la corpurile delicte. În acest caz: banii şi alte
valori dobândite pe cale criminală sau asupra cărora au fost îndreptate acţiunile criminale
se restituie proprietarului sau, după caz, se trec în venitul statului (...); documentele care
constituie corpuri delicte rămân în dosar pe tot termenul de păstrare a lui sau, la
solicitare, se remit persoanelor interesate.
Corpurile delicte:
- tichetul alcotestului ”6820 Drager”, întocmit la data de 15 decembrie 2024 ora
09:14 min, în privința stării de ebrietate a lui Petru Albot, anul nașterii 2005;
 - un suport electronic de format CD-R model ”MeriaRange” 52x pe care sunt
stocate două înregistrări video cu denumirea 0-02-05-9728ed2cb370 și 0-02-05-2b5baf
din data de 15 decembrie 2024;
- un suport electronic de format CD-R model ”MeriaRange” 52x pe care sunt
stocate două înregistrări video cu denumirea D03_20241215085745 și
D03_20241215085053 din data de 15 decembrie 2024;
anexate și păstrate în cauza penală, în condițiile art.162 alin.(1) pct. 5) Cod de
procedură penală, rămân în dosar pe tot termenul de păstrare a lui.

Cheltuieli judiciare.

În conformitate cu prevederile art.385 alin.(1) pct.14) din Codul de procedură

penală, la adoptarea sentinţei, instanţa de judecată soluţionează următoarele chestiuni:
cine şi în ce proporție trebuie obligat să plătească cheltuielile judiciare.
În speță, procurorul a solicitat încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor
judiciare în mărime de 83 (optzeci și trei),44 lei, ce constituie cheltuielile pentru testarea
alcoolscopică și a cheltuielilor pentru efectuarea rapoartelor de expertiză judiciară în
mărime de 13 658 (treisprezece mii șase sute cincizeci și opt) lei.
Reieșind din prevederile art.227 Cod de procedură penală, cheltuieli judiciare sânt
cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal.
Cheltuielile judiciare cuprind sumele: 1) plătite sau care urmează a fi plătite martorilor,
părţii vătămate, reprezentanţilor lor, experţilor, specialiştilor, interpreţilor, traducătorilor
şi asistenţilor procedurali; 2) cheltuite pentru păstrarea, transportarea şi cercetarea
corpurilor delicte; 3) care urmează a fi plătite pentru acordarea asistenţei juridice
garantate de stat; 4) cheltuite pentru restituirea contravalorii obiectelor deteriorate sau
nimicite în procesul de efectuare a expertizei judiciare sau de reconstituire a faptei; 5)
cheltuite în legătură cu efectuarea acţiunilor procesuale în cauza penală. Cheltuielile
judiciare se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate.
Prin prisma art.229 alin.(1) – (2) Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare
sânt suportate de condamnat sau sânt trecute în contul statului. Instanţa de judecată poate
obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, cu excepţia sumelor plătite
interpreţilor, traducătorilor, precum şi apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu
avocat care acordă asistenţă juridică garantată de stat, atunci când aceasta o cer interesele
justiţiei şi condamnatul nu dispune de mijloacele necesare.
Astfel, instanța de judecată rețină că aliniatele (1) și (2) din art.229 Cod de
procedură penală instituie dreptul discreționar al instanței de judecată în a decide dacă
urmează sau nu a fi obligat condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare.
În speță, procurorul solicitată încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor
judiciare în mărime de 83 (optzeci și trei), 44 lei (41,72 lei x 2), ce constituie cheltuielile
pentru testarea alcoolscopică, cerință care urmează a fi respinsă, cheltuielile judiciare
fiind trecute în contul statului, din următoarele considerente.
Prin prisma art.227 alin.(3) Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare se
plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate, cheltuieli
judiciare fiind cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a
procesului penal.
Astfel, instanța de judecată reține că, cheltuielile procesului penal reprezintă cheltuielile
apărute în cadrul procesului penal necesare pentru efectuarea actelor de procedură,
administrarea probelor, conservarea mijloacelor materiale de probă, asistența juridică
garantată de stat, precum și orice alte cheltuieli ocazionate de desfășurarea procesului
penal. Toate cheltuielile judiciare sunt suportate la momentul derulării efective a
acțiunilor procesuale de către stat, or, la etapa respectivă procesul penal este guvernat de
principiul prezumției nevinovăției.
În categoria cheltuielilor judiciare nu se includ cheltuielile inevitabile pentru
efectuarea acțiunilor procesuale, de vreme ce aceste cheltuieli sunt puse pe seama statului
prin intermediul organelor de resort care pornesc urmărirea penală și se compun din
cheltuieli evidente, inevitabile și necesare în vederea constatării faptei infracționale și
acumulării probatoriului. Trecerea în contul statului a cheltuielilor în procesul penal se
întemeiază în necesitatea desfășurării procesului penal din oficiu, pentru ca nici un
infractor să nu rămână nepedepsit.
Totodată, instanța de judecată menționează că, rolul acțiunilor procesuale este a
proba învinuirea formulată, care de rând cu celelalte probe acumulate pe parcursul
urmăririi penale de către partea acuzării au menirea a demonstra în instanță vinovăția
inculpatului în comiterea faptei prejudiciabile imputate acestuia.
Este obligația acuzării în calitate de autoritate a statului de a acumula probele
necesare ce demonstrează vinovăția și identifică persoana vinovată în comiterea unei
infracțiuni. Or, este obligația pozitivă a statului de a colecta probe necesare în vederea
constatării faptei penale, identificării făptuitorului și implicit asumarea cheltuielilor
aferente procesului din contul statului – în cazul dat a cheltuielilor pentru efectuarea
acțiunilor procesuale.
Respectiv, cheltuielile pretins suportate de organul de urmărire penală în sumă de
83 (optzeci și trei),44 lei, nu sunt unele de natura de a impune cheltuieli neprogramate şi
neincluse în cheltuielile curente evident suportate de către stat. Astfel de cheltuieli nu pot
fi atribuite la categoria cheltuielilor de judecată în sensul art.227 alin.(2) pct.5) Cod de
procedură penală.
Prin urmare, cheltuielile suportate pentru efectuarea testării alcoolscopice în sumă
de 83 (optzeci și trei), 44 lei lei, urmează a fi trecute în contul statului, în conformitate cu
prevederile art.227 alin.(3) Cod de procedură penală, care stipulează: cheltuielile
judiciare se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate.
Suplimentar, instanța de judecată reține că, potrivit pct.3 din Hotărârea Guvernului
nr.296 din 16 aprilie 2009 cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de
testare alcoolscopică, de testare antidrog şi examinare medicală pentru stabilirea stării de
ebrietate şi naturii ei, Ministerul Afacerilor Interne va asigura dotarea angajaţilor
Inspectoratului Național de Securitate Publică al Inspectoratului General al Poliţiei cu
mijloace tehnice de testare alcoolscopică, de testare antidrog şi va monitoriza situaţia la
acest capitol.
Referitor la cheltuielile suportate pentru efectuarea rapoartelor de expertiză judiciară în
mărime de 13 658 (treisprezece mii șase sute cincizeci și opt) lei, instanța de judecată
constată că, la etapa urmării penale a fost dispusă efectuarea expertizei judiciare de către
expertul judiciar din cadrul Centrului de Medicină legală, pentru stabilirea adevărului în
cauză (f.d.68, 75, 83, 91, 98, 108).
În conformitate cu prevederile art.143 alin. (1) pct.2) Cod de procedură penală,
expertiza judiciară se dispune şi se efectuează, în mod obligatoriu, pentru constatarea:
gradului de gravitate şi a caracterului vătămărilor integrităţii corporale.
Reieșind din prevederile art.75 alin.(3) din Legea nr.68 din 14 aprilie 2016 cu
privire la expertiza judiciară şi statutul expertului judiciar, în cauzele penale, cheltuielile
pentru efectuarea expertizei sânt suportate de către ordonatorul expertizei judiciare din
bugetul alocat, cu excepția cazurilor prevăzute la art.142 alin.(2) din Codul de procedură
penală al Republicii Moldova.
Potrivit raportul de expertiză judiciară nr.202427C0119 din 19 decembrie 2024
eliberat de Centrul de Medicină Legală, cheltuielile suportate în cadrul examinărilor
medico-legală primară a cadavrului pe numele Serghei Cojocari, constituie 3 658 (trei
mii șase sute cincizeci și opt) lei (f.d.69-71).
Potrivit raportul de expertiză judiciară nr.202427C0120 din 19 decembrie 2024
eliberat de Centrul de Medicină Legală, cheltuielile suportate în cadrul examinărilor
medico-legală primară a cadavrului pe numele Natalia Cojocaru, constituie 3 658 (trei
mii șase sute cincizeci și opt) lei (f.d.76- 78).
Potrivit raportul de expertiză judiciară nr.202427C0355 din 31 decembrie 2024
eliberat de Centrul de Medicină Legală, cheltuielile suportate în cadrul examinărilor
medico-legală primară a cadavrului pe numele Galina Melnic, constituie 2 788 (două mii
șapte sute optzeci și opt) lei (f.d.84-87).
Potrivit raportul de expertiză judiciară nr.202427C0338 din 16 decembrie 2024
eliberat de Centrul de Medicină Legală, cheltuielile suportate în cadrul examinărilor
medico-legală primară pe numele Petru Albot, constituie 128 (una sută douăzeci și opt)
lei (f.d.92-93).
Potrivit raportul de expertiză judiciară nr.202427C0162 din 31 decembrie 2024
eliberat de Centrul de Medicină Legală, cheltuielile suportate în cadrul examinărilor
medico-legală primară pe numele *****, constituie 320 (trei sute douăzeci) lei (f.d.99-
102).
Potrivit raportul de expertiză judiciară nr.202406P0666 din 27 decembrie 2024
eliberat de Centrul de Medicină Legală, cheltuielile suportate în cadrul examinărilor
medico-legală taxologică primară pe numele Petru Albot ,constituie 3 106 (trei mii una
sută șase) lei (f.d.111-115).
Astfel, în urma efectuării rapoartelor de expertiză judiciară nr.202427C0119 din
19 decembrie 2024 (f.d.76-78); nr.202427C0120 din 19 decembrie 2024 (f.d.76- 78);
nr.202427C0355 din 31 decembrie 2024 (f.d.84-87); nr.202427C0338 din 16 decembrie
2024 (f.d.92-93); nr.202427C0162 din 31 decembrie 2024 (f.d.99-102) și
nr.202406P0666 din 27 decembrie 2024 (f.d.111-115), au fost suportate cheltuieli
judiciare în mărime de 13 658 (treisprezece mii șase sute cincizeci și opt) lei, pe care
instanța de judecată consideră necesar de a le încasa din contul inculpatului.

Măsura preventivă.

În conformitate cu art.385 alin.(1) pct.15) Cod de procedură penală, la adoptarea

sentinţei, instanţa de judecată soluţionează următoarele chestiuni: dacă urmează să fie
revocată, înlocuită sau aplicată o măsură preventivă în privinţa inculpatului.
Prin prisma art.175 alin.(2) Cod de procedură penală, măsurile preventive sânt
orientate spre a asigura buna desfășurare a procesului penal sau a împiedica bănuitul,
învinuitul, inculpatul să se ascundă de urmărirea penală sau de judecată, spre aceea ca ei
să nu împiedice stabilirea adevărului ori spre asigurarea de către instanţă a executării
sentinţei.
În conformitate cu prevederile art.176 alin.(1) Cod de procedură penală, măsurile
preventive pot fi aplicate de către procuror, din oficiu ori la propunerea organului de
urmărire penală, sau, după caz, de către instanţa de judecată numai în cazurile în care
există suficiente temeiuri rezonabile, susţinute prin probe, de a presupune că bănuitul,
învinuitul, inculpatul ar putea să se ascundă de organul de urmărire penală sau de
instanţă, să exercite presiune asupra martorilor, să nimicească sau să deterioreze
mijloacele de probă sau să împiedice într-un alt mod stabilirea adevărului în procesul
penal, să săvîrşească alte infracţiuni ori că punerea în libertate a acestuia va cauza
dezordine publică. De asemenea, ele pot fi aplicate de către instanţă pentru asigurarea
executării sentinţei.
Prin încheierea Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani din 17 decembrie 2024, în
privința lui Petru Albot a fost aplicată măsura preventivă arestul preventiv pe un termen
de 30 (treizeci) de zile, cu calcularea termenului din momentul reținerii 15 decembrie
2024, ora 14:16, măsura preventivă fiind prelungită pe un termen de 30 (treizeci) de zile
prin încheierea judecătorului de instrucție din 10 ianuarie 2025 și 10 februarie 2025 și
prin încheierea Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani din 11 martie 2025, de la 15 martie
2025, ora 14:16 până la 14 aprilie 2025, ora 14:16.
Dat fiind faptul că inculpatului i se aplică o pedeapsă privativă de libertate, pentru
asigurarea executării sentinței, instanţa consideră necesar de a menține inculpatului
măsura preventivă arestul preventiv până la intrarea sentinţei în vigoare.
Conform prevederile art.7, 8, 67, 75-77, 801, 70 alin.(31), 79 alin.(1) și 264 alin.(6)
Cod penal, art.341, 3641, 384, 385, 389, 392-395, 397 Cod de procedură penală, instanţa
de judecată

hotărăște

Petru Albot se recunoaște vinovat și se condamnă pentru comiterea infracțiunii

prevăzute de art.264 alin.(6) Cod penal şi cu aplicarea art.801 Cod penal, i se stabilește
pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 9 (nouă) ani, cu executarea pedepsei în
penitenciar de tip semiînchis.
 Termenul executării pedepsei, urmează a fi calculat din data pronunțării sentinței –
10 aprilie 2025, cu includerea în termenul închisorii timpul aflării acestuia în arest
preventiv de la 15 decembrie 2024, până la data pronunțării sentinței 10 aprilie 2025.
Până la intrarea sentinţei în vigoare, în privința lui Petru Albot se menține măsura
preventivă - arestul preventiv.

Acțiunea civilă înaintată de reprezentantul legal al părții vătămate minore

*****Dina Adăscăliței se admite integral și se încasează din contul lui Petru Albot,
născut la *****, număr de identificare ***** în beneficiul minorei *****, suma de 2 000
000 (două milioane) lei, cu titlu de prejudiciul moral cauzat prin infracțiune.

Acțiunea civilă înaintată de succesorul victimei decedate Sergiu Cojocaru, Aliona

Cojocaru se admite parțial și se încasează din contul lui Petru Albot, născut la 24 iunie
2005, număr de identificare *****, în beneficiul Alionei Cojocaru, suma de 250 000
(două sute cincizeci mii) lei, cu titlu de prejudiciul moral cauzat prin infracțiune și
cheltuielile de judecată suportate în prezenta cauză penală, în mărime de 15 000
(cincisprezece mii) lei.
În rest, pretenţiile din acţiunea civilă înaintată de succesorul victimei decedate
Sergiu Cojocaru, Aliona Cojocaru, în partea sumei ce excedă suma admisă, se resping ca
neîntemeiate.

Corpurile delicte: tichetul alcotestului ”6820 Drager”, întocmit la data de 15

decembrie 2024 ora 09:14, în privința stării de ebrietate a lui Petru Albot, anul nașterii
2005; un suport electronic de format CD-R model ”MeriaRange” 52x pe care sunt stocate
două înregistrări video cu denumirea 0-02-05-9728ed2cb370 și 0-02-05-2b5baf din data
de 15 decembrie 2024; un suport electronic de format CD-R model ”MeriaRange” 52x pe
care sunt stocate două înregistrări video cu denumirea D03_20241215085745 și
D03_20241215085053 din data de 15 decembrie 2024, care se păstrează la materialele
cauzei, rămâne în dosar pe tot termenul de păstrare a lui

Solicitarea procurorului cu privire la încasarea cheltuielilor judiciare suportate, se

admite parțial.
Se încasează din contul lui Petru Albot, născut la data de născut la *****, număr
de identificare ***** în beneficiul statului, cheltuielile judiciare pentru efectuarea
rapoartelor de expertiză judiciară în mărime de 13 658 (treisprezece mii șase sute
cincizeci și opt) lei.
Se respinge solicitarea procurorului privind încasarea din contul lui Petru Albot a
cheltuielilor judiciare în mărime de 83 (optzeci și trei), 44 lei lei, ce constituie cheltuielile
pentru efectuarea testării alcoolscopice, cheltuielile judiciare pretinse fiind trecute în
contul statului.
 Sentința cu drept de recurs la Curtea de Apel Nord, în termen de 15
(cincisprezece) zile de la pronunțare, prin intermediul Judecătoriei Drochia, sediul
Rîșcani.

Preşedintele şedinţei, judecător /semnătura/ Maria ADOMNIȚA

Copia corespunde cu originalului, judecător Maria ADOMNIȚA