Titulatura disciplinei: INFORMATICĂ

Disciplina obligatorie, Anul 1, Semestrul I , 28 de ore de curs, 14 ore seminar / săptămână

Titularul: [Link]. Cristian Mihai Pomohaci

Consultaţii: vineri intre orele 14-16, sala 103

Adresa de email: informaticaro@[Link]

Conţinutul tematic al disciplinei:

● UTILIZARE WINDOWS
● EDITORUL DE TEXTE WORD
● OPERAŢII ŞI FUNCŢII ÎN EXCEL
● RELIZAREA UNEI DIAGRAME ÎN EXCEL

Bibliografie

1. Pomohaci C., Vasilescu E. - Informatica şi instruire asistată de calculator - Editura

Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2002
2. Pomohaci C.M. - Noţiuni introductive de utilizare a computerului: Word, Excel,
Documente HTML – Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2005

Bibliografie facultativă
1. *** - Microsoft Excel 97 pas cu pas – Editura Teora, Bucureşti, 1998
2. *** - Microsoft Word 97 - Editura Teora, Bucureşti, 1998
3. Kenny C. - Excel pentru Windows '95 în 503 imagini - Editura Teora, Bucureşti, 1998
4. [Link]
TEMA 1: UTILIZARE WINDOWS

Introducere la tema tratată:

Concepte-cheie tratate în lecţie: tastatura, mouse, extensii fişiere, desktop, crearea-ştergerea

unui director

Rezumatul temei tratate:

Rolul tastaturii este de a comunica computerului comenzile utlizatorului. De aceea dacă

aceasta este defectă sau cablul tastaturii nu este bine conectat, vom primi un mesaj de eroare încă
de la pornirea computerului.
Unele taste au efect la o singură apăsare, alte taste au efect doar în combinaţie cu alte
taste1. Când vorbim de combinaţie de taste o modalitate de a realiza aceasta este, de exemplu
pentru CTRL-C, se ţine apăsată tasta CRTL şi apoi se apasă scurt pe tasta C.
Un alt mod de a transmite comenzi computerului este de a utiliza mouse-ul.
În general acesta are două clapete, stânga şi dreapta. Atunci când apăsăm pe una din acestea
se aude un clic. De aceea expresia folosită când se recomandă utilizarea mouse-ului este: „dăm
un clic”. Clapeta din stânga (cea marcată cu negru în desenul de mai sus) execută comenzile iar
cea din dreapta deschide ferestre prin care ni se explică ce se poate realiza într-o anumită zonă în
care am dat clic dreapta. Din această cauză când se spune „dăm un clic” se subînţelege clic
stânga, pentru dreapta specificându-se acest lucru („dăm un clic dreapta”).
Exemplu: Pentru a deschide un fişier ce-l avem pe ecran vom da un dublu clic (adică
apăsăm de două ori pe clapeta din stânga ceva mai rapid) pe fişierul respectiv şi acesta se va
deschide. Dacă nu reuşim să dăm destul de rapid dublu clic o altă metodă este să dăm un clic pe
fişier şi apoi să apăsăm pe tasta Enter. Dacă dăm un clic dreapta pe acest fişier se va deschide o
fereastră explicativă.
Pe un computer avem informaţiile aranjate în fişiere. Fişierele sunt de
mai multe tipuri. Pentru a vedea tipul unui fişier este suficient să vedem extensia
lui. Mai jos se dă o listă cu câteva din tipurile de fişiere (în funcţie de tipul de
aplicaţii ce vor fi prezentate în această lucrare):
Tipul de fişier Extensia
Executabil exe

1
De exemplu tasta SHIFT sau CTRL
 Text txt sau doc
Foi de calcul xls
Document HTML Html sau htm

În versiunile mai vechi de Windows aceste extensii erau vizibile chiar în denumirea
fişierului. În versiunile mai noi putem recunoaşte tipul unui fişier după forma icon-ului fişierului
(noţiunea de icon se va explica puţin mai jos).
Sistemul de operare permite organizarea informaţiei pe categorii în funcţie de criteriul
ales de utilizator. În mod concret aceasta înseamnă că putem pune o serie de fişiere într-un loc
astfel încât să regăsim informaţia mai uşor. Aceste „locuri” se numesc directoare. Unele
directoare sunt definite de sistemul de operare. De exemplu avem directorul „Windows” unde
sunt puse toate fişierele necesare funcţionării computerului cu ajutorul Windows-ului. Putem
însă să creăm noi anumite directoare (crearea unui director va fi discutată în secţiunea 1.4.). De
exemplu atunci când am scris această lucrare am pus fişierele reprezentând capitolele într-un
director numit „carte informatica” (deşi nu reprezintă o eroare, evit să folosesc în denumirea
fişierelor sau a directoarelor caractere gen ş, ţ … deoarece pe anumite computere s-ar putea să nu
pot deschide aceste fişiere).
Am folosit mai sus denumirea de icon. Ce este un icon?. Pentru a marca existenţa pe
computer a unui fişier sau a unui director se foloseşte o reprezentare grafică în funcţie de tipul de
informaţie. De exemplu, fişierele generate de Word vor avea ca icon un W cu albastru (acesta
fiind icon-ul specific editorului de texte).
După ce s-a pornit computerul şi înainte de a da orice comandă, ceea ce apare pe ecran
este spaţiul de lucru.
În continuare vom descrie ceea ce apare pe acest ecran folosindu-ne de notaţiile din
imaginea de mai sus.
Taskbar - deobicei această bară este situată jos pe pagină, dar se poate muta în oricare
parte a ecranului (de exemplu, în dreapta). Un buton important este butonul de Start care se află
în stânga barei
În dreapta se află indicatorul orei. Dând un dublu clic pe acesta va apărea o fereastră în
care se va afişa ora şi ziua curentă (marcată cu 2 mai sus).
După ce vom face modificări pentru ca acestea să rămână permanente trebuie să dăm un
clic pe butonul Apply care se activează atunci când am făcut o modificare în această fereastră.
Deobicei când dăm comanda de salvare a unui fişier, dacă nu indicăm altfel, acesta se va
salva în directorul My Documents. Uneori însă dorim să creăm un director pentru a salva
anumite documente.
 În cele ce urmează se arată o modalitate de a crea un director pe Desktop. Pentru aceasta
mergem cu mouse-ul într-o zonă liberă de pe Desktop şi dăm un clic dreapta. Se va deschide
următoarea fereastră din care alegem opţiunea New 2, iar din fereastra ce se deschide se alege
opţiunea Folder.
După ce dăm un clic pe opţiunea Folder, ferestrele dispar şi apare pe Desktop icon-ul
unui director a cărei denumire este scrisă cu albastru ceea ce înseamnă că trebuie să scriem de la
tastatură un titlu. Dacă nu dăm nici un titlu şi apăsăm tasta Enter, denumirea directorului va
rămâne New Folder.
Pentru a muta directorul în alt loc dăm un clic pe opţiunea Cut 3 după care mergem cu
mouse-ul în locul unde dorim să mutăm acest director şi acolo fie dăm din nou un clic dreapta şi
alegem opţiunea Paste, fie de la tastatură dăm comanda CTRL-V.
Pentru a copia directorul în alt loc comenzile sunt similare cu cele de mai sus cu singura
diferenţă că în loc de opţiunea Cut alegem opţiunea Copy.
Pentru a schimba denumirea unui director alegem opţiunea Rename . După ce am dat
clic pe această opţiune fereastra de dialog dispare şi sub icon-ul directorului căruia urmează să-i
schimbăm denumirea numele directorului apare pe un fond albastru pentru a indica faptul că se
aşteaptă ca să introducem de la tastatură noul nume. După ce l-am scris dăm un Enter sau dăm
un clic în altă parte a ecranului şi vom observa că denumirea s-a modificat.
Pentru a şterge un fişier sau director trebuie să îndeplinim următoarea succesiune de
comenzi:1. Mergem cu mouse-ul pe fişierul pe care dorim să-l ştergem, 2.Dăm un clic dreapta pe
acest fişier. 3. Din fereastra care va apărea vom alege opţiunea Delete şi dăm un clic pe ea. 4. Va
apărea o fereastră intitulată Confirm File Delete în care va fi următorul mesaj: Are you sure you
want to send nume fişier to the Recycle Bin?, unde în loc de "nume fişier" va fi scris chiar
numele fişierului ce-l dorim a fi şters. 5. Dacă fişierul este cel pe care dorim să-l ştergem, dăm
un clic pe butonul Yes. În acest moment fişierul este trimis în coş (Recycle Bin). Reamintesc că
dacă dorim ca să fie şters cu totul, trebuie să mergem pe imaginea cu Recycle Bin, dăm un clic
dreapta şi alegem opţiunea Empty Recycle Bin.

Lista de subiecte (a nu se confunda cu întrebările de la examinare)

2
Nou în versiunea românească
3
în versiunea românească comanda este Decupează
TEMA 2: EDITORUL DE TEXTE WORD

Introducere la tema tratată: Prezentăm tipuri de editoare de text ce sunt instalate odată cu
Windows şi care sunt caracteristicile acestor editoare. Apoi se va trece la prezentarea editorului
de texte Word. Se va prezentat denumirile şi modul de lucrul cu diferite părţi ale ecranului de
lucru, operaţii ce ţin de tehnoredactarea unui text şi în final modul în care se încheie sesiunea de
lucru în Word.

Concepte-cheie: editor de texte, aliniere, forma documentului

Rezumatul temei tratate:

Înainte de a începe prezentarea unor tipuri de editoare prezentăm câteva taste şi efectul lor
în cazul editoarelor de texte.
[Link] Tab - lasă spaţiul la începutul unui nou paragraf. Implicit distanţa este de 1,27 cm.
2. Tasta Alt - activează meniul. Meniul poate fi accesat cu ajutorul mouse-ului, dar dacă
apăsăm tasta Alt şi apoi apăsăm pe litera subliniată din opţiunea ce dorim s-o accesăm se va
deschide fereastra corespunzătoare acelei opţiuni. De exemplu dacă apăsăm tasta Alt şi apoi
apăsăm tasta A se va deschide fereastra corespunzătoare opţiunii Table.
3. Tasta Enter - ne ajută la trecerea la rândul următor.
4. Tasta Home - cursorul va fi dus la începutul rândului.( Dacă avem cursorul pe un rând şi
apăsăm pe această tastă)
5. Ctrl+Home - cursorul este dus la începutul documentului.
6. End- duce cursorul la sfârşitul rândului
7. Ctrl + End cursorul este dus la sfârşitul documentului.
8. Grupul de taste cu săgeţi - acest grup de taste ne permite deplasarea cursorului prin
textul scris în direcţia indicată de săgeată.
Atunci când se editează un text trebuie să respectăm următoarele reguli:
q La începutul unui paragraf se apasă tasta Tab pentru a avea mereu aceeaşi
distanţă.
q Înainte de orice semn de punctuaţie ( . , : ; ) nu se lasă spaţiu, iar după orice semn
de punctuaţie se lasă un spaţiu.
q La sfârşit se salvează fişierul prin accesarea opţiunii File din meniu, iar din
fereastra care se va deschide se selectează opţiunea Save .
 În general putem recunoaşte fişierele realizate cu un editor de texte şi după tipul lor. După
numele fişierului urmează un grup de 3 litere (extensia fişierului) precedat de punct, din forma
acestui grup de litere putem deduce programul în care putem lucra cu fişierul. De aceea la
prezentarea fiecărui editor voi indica şi extensia fişierului.
Vom începe cu prezentarea altor tipuri de editoare de text (voi prezenta doar acele editoare
ce rulează în Windows).
Tipuri de editoare de texte: Notepad, Wordpad
Aceste două editoare sunt înglobate în pachetul de programe al sistemului Windows, deci
licenţa de Windows se extinde şi asupra acestor editoare de texte. Extensia doc o vom regăsi şi la
fişierele de tip Word ceea ce înseamnă că putem vedea aceste fişiere şi cu Wordpad şi cu Word.
Trebuie să ţinem cont însă de editorul în care am făcut fişierul (de exemplu, anumite operaţii
realizate în Word nu le putem "vedea" în Wordpad). Pe lângă aceste editoare mai există şi altele:
StarOffice Editor (cu extensia sdw), 602Text (cu extensia wpd), etc.

Comenzi pentru forma textului

Scrierea îngroşată, înclinată şi subliniată. Avem cele două moduri de execuţie: cu

mouse-ul sau din tastatură. Scrierea îngroşată cu mouse-ul: selectăm partea de text ce dorim s-o
modificăm, apoi dăm un clic pe butonul B ce se află în meniu. De la tastatură: se selectează
textul apoi dăm comanda Ctrl-B. Scrierea înclinată cu mouse-ul: selectăm partea de text ce dorim
s-o modificăm, apoi dăm un clic pe butonul I ce se află în meniu. De la tastatură: se selectează
textul apoi dăm comanda Ctrl-I. Scrierea subliniată cu mouse-ul: selectăm partea de text ce
dorim s-o modificăm, apoi dăm un clic pe butonul U ce se află în meniu. De la tastatură: se
selectează textul apoi dăm comanda Ctrl-U.

Modificarea caracterului: mărime, tip (font) şi aliniere

În Word se poate schimba mărimea caracterelor. Pentru a accesa butonul de modificare a

mărimii vom merge pe cu mouse-ul la bara de format

Dacă dorim să schimbăm mărimea unor caractere, vom selecta mai întâi textul, apoi dăm
un clic pe săgeata din dreapta se va deschide o listă din care vom alege mărimea ce-o dorim
pentru acel text. Un alt mod de folosire al acestui stil este acela de a stabili de la început mărimea
caracterelor şi apoi să scriem textul.
Distanţa între linii

Implicit distanţa între linii este de un rând. Pentru a modifica distanţa între rânduri mai
întâi vom selecta textul pe care vrem să-l modificăm. Apoi la meniu dăm un clic pe Format. În
fereastra ce se va deschide vom selecta Paragraph. Se va deschide o nouă fereastră ce va conţine
4 zone: Alignment, Indentation, Spacing şi Preview. În cele ce urmează vom vorbi despre
ultimile două zone. Pentru a modifica distanţa între linii în zona Spacing. În dreptunghiul de sub
opţiunea Line spacing vom vedea că scrie Single (adică distanţa este la un rând). Dacă vrem să
scriem la 1,5 rânduri vom da un clic pe săgeata din dreapta dreptunghiului şi vom selecta
opţiunea dorită din fereastra ce se va deschide. În zona Preview vom avea o vizualizare a
comenzii efectuate. După ce am realizat toate modificările dorite dăm un clic pe butonul OK şi
atunci comanda se va executa pentru porţiunea din text selectată.

Crearea de tabele. Deplasarea în tabel, inserarea de linii.

Pentru a înţelege mai bine cum să creăm tabele, vom explica printr-un exemplu. Pentru
început vom realiza un tabel cu cinci coloane şi patru linii:
1. Dăm un clic pe opţiunea Table din meniu, apoi clic pe Insert Table
2. La opţiunea Number of columns: dăm un clic, ştergem cu tasta Backspace numărul 2,
şi scriem 5, asemănător la opţiunea Number of rows scriem numărul 4.
3. Dăm un clic pe butonul OK.

O altă metodă de realizare a unui tabel este de a da un clic pe butonul pentru tabele .
Apoi în fereastra ce va apărea sub buton. Dăm un clic pe pătratul din stânga sus şi, ţinând apăsat
butonul din stânga mouse-ului, mişcăm mouse-ul până când se vor selecta numărul de linii şi de
coloane pe care-l dorim.(în figura de mai jos am selectat 4 coloane şi 3 rânduri):

când am terminat de selectat, dăm drumul la butonul din stânga şi va apărea tabelul.
Pentru a ne deplasa prin tabel de la o celulă la alta putem fie să folosim săgeţile, fie să apăsăm
pe tasta Tab pentru a merge la dreapta sau Shift-Tab pentru a merge la stânga.
 Dacă dorim să mai inserăm încă o linie, mergem la ultima celulă din dreapta jos şi
apăsăm pe tasta Tab, automat va apărea o nouă linie cu acelaşi număr de coloane ca restul
tabelului. Tot pentru inserarea unei linii putem să mergem cu mouse-ul în tabel, dăm un clic
dreapta şi din fereastra ce apare selectăm opţiunea de inserare linii.

Terminarea sesiunii de lucru

Pentru a încheia sesiunea de lucru avem 2 metode:

Prima este de a închide de la butonul din bara de titlu (cel cu X).
O a doua metodă este de a merge pe opţiunea File, iar din fereastra ce se deschide să
alegem opţiunea Exit. Dacă s-au făcut ceva modificări în fişier atunci la închidere va apărea
mesajul: Do you want to save changes to Document1? Pentru a păstra modificările se apasă pe
Yes, altfel pe No. Putem anula comanda de închidere prin apăsarea pe butonul Cancel4.

4
În versiunea românească avem ca variante la butoane Da,Nu şi Revocare .
TEMA 3: OPERAŢII ŞI FUNCŢII ÎN EXCEL

Accesarea Excel-ului se poate face fie dând un clic pe Start5, All programs, Microsoft
Office, Microsoft Excel, sau s-ar putea ca pe ecranul de Windows să avem icon-ul cu excel
şi dăm un dublu clic pe acest icon.
În primul rând pentru utilizarea Excel-ului este bine să cunoaştem că:
1. pentru a ne deplasa pe foaia de calcul putem folosi grupul de patru săgeţi.
2. similar cu editorul de texte Word şi aici putem scrie îngroşat, înclinat sau subliniat
folosind aceleaşi metode.

Selecţia unor celule

Pentru a selecta o celulă este suficient să dăm un clic pe acea celulă.

Atunci când dorim să indicăm un grup de celule, indicăm celula din colţul stânga sus
al şi celula din colţul dreapta jos al grupului de celule. Să presupunem că dorim să selectăm
celulele de la a1 la e7. Pentru aceasta mai întâi vom da un clic pe celula din colţul din stânga
sus al celulelor ce dorim să le selectăm, în cazul acesta A1 (putem alege oricare din colţurile
grupului de celule pentru a începe: A7 sau E1 sau E7, procedeul fiind similar). Ca şi în Word
avem două moduri de a realiza selecţia:
Cu ajutorul mouse-ului: Dăm clic pe A1 ţinem apăsată clapeta stângă a mouse-ului
şi mişcăm uşor mouse-ul astfel încât săgeata să meargă în jos pe foaie, apoi, fără să ridicăm
degetul de ep clapeta stângă, mişcăm uşor mouse-ul la dreapta. Dăm drumul la clapetă în
momentul în care am terminat de selectat întregul grup de celule.
Cu ajutorul tastaturii: Ajunşi în celula A1, ţinem apăsată tasta Shift şi apăsăm pe
tasta cu săgeată pentru a merge în josul foii până se selectează celulele de la A1 la A7. Apoi
tinând în continuare apăsată tasta Shift apăsăm pe tasta săgeată la dreapta până se selectează
tot grupul de celule (Reamintim că faptul că am selectat ne este dat de faptul că se schimbă
culoarea celulei selectate – în figura de mai jos celulele selectate s-au înegrit, pe alte
computere culoarea selecţiei ar putea fi este albastru).

Alinierea în celule
Dacă nu am modificat alinierea în celule de la butoanele din meniu 6, atunci modul în
care se aliniază datele în celulă poate reprezenta un indiciu despre tipul datelor:

5
se află în colţul din stânga jos a ecranului
6
procedeul este asemănător cu cel din Word
 - datele de tip caracter se aliniază la stânga
- datele de tip număr se aliniază la dreapta
Această informaţie este utilă când dorim să verificăm dacă am introdus datele
corect. De exemplu, dacă din greşeală în loc de "10" vom tasta cifra "1" şi litera "O" atunci
"1O" se va alinia la stânga, ceea ce ne va indica faptul că pentru computer avem o dată de tip
caracter şi nu una de tip număr (la anumite formule această greşeală poate duce la un rezultat
incorect sau la afişarea unui mesaj de eroare).

Modificarea dimensiunii unei coloane

Aceasta se realizează ducând cursorul până la îmbinarea dintre etichetele celulelor

până vom obţine o imagine ca cea de mai jos:

Pentru modificare avem două metode: fie mişcăm mouse-ul până la dimensiunea
dorită, fie dăm un dublu-clic şi atunci coloana îşi va modifica lăţimea astfel încât să cuprindă
tot textul din celulele din acea coloană.

Pentru operaţiile în Excel avem următoarele taste specifice fiecărei operaţii: +

adunare, - scădere, * înmulţir, / împărţire
În afară de aceste operaţii mai avem ridicarea la putere. De exemplu 5 2 se scrie 5^2.
Pentru a introduce o formulă în Excel trebui să punem mai întâi semnul egal. De
exemplu, dacă dorim să adunăm ceea ce avem în celula A1 cu ceea ce avem în celula A2 şi
dorim să scriem rezultatul în celula A3 atunci vom scrie: =A1+A2 (vezi imaginea de mai
jos):
Copierea unor formule

De multe ori în Excel avem de scris aceeaşi formulă pentru diferite coloane şi atunci
ne punem problema de a copia formula în loc s-o scriem de mai multe ori. Pentru a explica
acest lucru vom porni de la un exemplu (recomandăm verificarea operaţiilor nu numai pentru
datele afişate ci şi pentru alte date. De asemenea puteţi incerca sa puneţi date de tip caracter):

A B C D E F
1 7 -8 -5
2 -1.2 -9 4
3 3 -12 18
4 SUMA

Un student a pus pe o foaie de lucru următoarele date:

În celula B4 doreşte să calculeze suma celor 3 numere de deasupra. Pentru aceasta va
scrie în B4: „=B1+B2+B3”. După ce dă Enter va apărea valoarea 8.8 . Pentru a copia
formula, duce mouse-ul în colţul din dreapta jos al celulei B4 până apare în loc de săgeată
semnul + . Ţinând apăsată clapeta din stânga mouse-ului, mişcă mouse-ul până ajunge în
colţul din dreapta jos al celulei C4. Ridicând degetul de pe clapetă va apărea în celula C4
valoarea -29. Această metodă nu mai este însă utilă în momentul în care doreşte să copieze
formula în celula E4. Pentru aceasta dă un clic dreapta pe celula B4 şi din fereastra ce apare
alege opţiunea Copy (Copiere în versiunea românească). Apoi dă un clic dreapta în celula E4
şi din fereastra ce apare alege opţiunea Paste (Lipire în versiunea românească). După ce
efectuează aceste operaţiuni va apărea:

A B C D E F
1 7 -8 -5
2 -1.2 -9 4
3 3 -12 18
4 SUMA -8.8 -29 17

Funcţii în Excel
Pentru a insera o funcţie dăm un clic pe butonul din meniu ce arată ca mai jos:
 După ce am apăsat pe acest buton se va deschide o fereastră de forma următoare:

1 2 3
Dacă dăm clic pe butonul indicat de săgeata 1 se va deschide o subfereastră

din care putem selecta tipul de funcţie dorită (în situaţia de mai sus am selectat
opţiunea Statistical ). După selecţie în fereastra indicată de săgeata 2 va apărea lista cu
funcţiile corespunzătoare acelui tip de funcţie. De exemplu pentru a selecta funcţia SUM (se
va prezenta mai jos această funcţie) alegem categoria Math & Trig şi apoi activăm fereastra
2 şi dăm un clic pe butonul de jos al ruler-ului (marcat cu 3 în figura de mai sus), până se va
vedea în listă denumirea SUM. Dăm un clic pe denumire şi apoi apăsăm butonul OK. Se va
obţine fereastra
 În primul dreptunghi punem celulele care vor intra în sumă.

De multe ori s-ar putea însă ca butonul să nu fie pus în meniu. Atunci pentru a
insera o funcţie dăm un clic pe opţiunea Insert din meniu şi din fereastra

Alegem opţiunea Function

Avem următoarele tipuri de funcţii:

1. Funcţia SQRT - Extrage radicalul dintr-un număr sau o expresie a cărei valoare este un
numă[Link]ă: SQRT(număr) sau SQRT([Link])
2. Funcţiile MAX şi MIN. Calculează maximul, respectiv minimul dintr-un şir de celule.
Sintaxă: MIN(nr1,nr2,…) sau MIN(CelÎ:CelF), MAX(nr1,nr2,…) sau MAX(CelÎ:CelF)
unde nr1, nr2 sunt numere ce pot fi introduse direct (de exemplu MAX(3,4,8,9)=9), iar în a
doua situaţie CelÎ este celula de început, iar CelF celula finală.
3. Funcţia COUNT - Numără (contorizează) numere sau numărul de celule ce conţin numere
dintr-o zonă de celule. Dacă o celulă este liberă sau conţine date de tip text, nu o numără.
Sintaxă: COUNT(nr1,nr2,…) sau COUNT(CelÎ:CelF) unde nr1, nr2 sunt numere ce pot fi
introduse direct (de exemplu COUNT(3,4,8,9)=4), iar în a doua situaţie CelÎ este celula de
început, iar CelF celula finală.
4. Funcţia COUNTIF - Contorizează doar celulele ce îndeplinesc o condiţie. Avem două
tipuri de condiţii: a) condiţie de tip exact – pentru aceasta se vor lua în considerare doar
celulele care au o anumită formă (un număr sau un caracter sau şir de caractere – acestea
trebuind să fie puse între ghilimele), b) condiţie de tip inegalitate – se numără celulele ce
sunt mai mari au mici decât o valoare cerută (de exemplu condiţia poate fi ca să se numere
celulele care sunt mai mare ca 50. ATENŢIE funcţia va număra acele celule ce conţin valori
mai mari ca 50, deci dacă o celulă va avea valoarea 50 nu o număra) Sintaxă: COUNTIF
(CelÎ:CelF;condiţie)unde CelÎ este celula de început, iar CelF celula finală şi condiţie
reprezintă expresia prin care indicăm tipul de celule ce trebuie numărat.
5. Funcţia SUM Adună toate numerele dintr-o zonă de [Link]ă: SUM(nr1,nr2,…)
sau SUM(CelÎ:CelF) unde nr1, nr2 sunt numere ce pot fi introduse direct (de exemplu
SUM(3,4,8,9)=24), iar în a doua situaţie CelÎ este celula de început, iar CelF celula finală.
6. Funcţia AVERAGE Calculează media aritmetică. Sintaxă: AVERAGE(nr1,nr2,…) sau
AVERAGE(CelÎ:CelF) unde nr1, nr2 sunt numere ce pot fi introduse direct, iar în a doua
situaţie CelÎ este celula de început, iar CelF celula finală.
7. Funcţia MEDIAN Calculează numărul median dintr-un şir de [Link]ă:
MEDIAN(nr1,nr2,…) sau MEDIAN(CelÎ:CelF) unde nr1, nr2 sunt numere ce pot fi introduse
direct, iar în a doua situaţie CelÎ este celula de început, iar CelF celula finală.
TEMA 4: REALIZAREA UNEI DIAGRAME ÎN EXCEL

Una din cele mai frecvente greşeli în realizarea unei diagrame este cea
legată de faptul că de multe ori se începe realizarea diagramei înainte de a
introduce datele pe foaia de lucru. Şi, deşi se respectă foarte corect fiecare pas al
realizării unei diagrame se obţine o foaie albă. Deci nu uitaţi: prima regulă -
introduceţi mai întâi datele cu care doriţi să realizaţi diagrama. Pentru
realizarea cât mai rapidă a unei diagrame recomand aşezarea datelor pe foaie în
modul următor:
A B C
1 Note elevi
2 Engleza 8
3 Istorie 9
4 Fizica 7
Apoi vom selecta celulele de la A1 la B4 Acum vom da un clic pe butonul de realizarea a

diagramei ce se găseşte în meniu . La primul pas, cel al alegerii tipului de diagramă, va apărea
următoarea fereastră:

După ce am selectat tipul de diagramă ce dorim s-o realizăm, dăm un clic pe butonul
Next7 şi va apărea fereastra corespunzătoare celui de-al doilea pas, cel al alegerii datelor:

7
în versiunea românească pe buton va scrie Următorul>
 Dacă selecţia datelor este bine realizată la acest pas va trebui să vedem în partea de sus a
ferestrei, diagrama.
Dacă totul este în regulă, vom da un clic din nou butonul Next şi va apărea fereastra
corespunzătoare pasului 3:

Această fereastră este cea în care avem diferite opţiuni după cum urmează:

1. Titles – punem un titlu graficului şi putem scrie explicaţii în dreptul axelor Ox si Oy..
2. Axes – stabileste dacă dorim să avem numerotate axele. Implicit ele vor fi numerotate.
3. Gridlines – stabilim dacă dorim linii suplimentare în dreptul gradatiilor axelor. Deobicei
liniile stabilite implicit sunt suficiente.
4. Legend – cu ajutorul acestei opţiuni putem specifica dacă dorim o legendă şi unde să fie
plasată. Se foloseste când avem mai multe serii de numere de reprezentat.
5. Data labels – dacă dorim ca pe grafic să apară valorile, dăm un clic pe opţiunea Show value.
Dacă dorim să apară etichetele dăm un clic pe opţiunea Show labels.
6. Data Table – cu ajutorul acestei opţiuni putem insera un tabel cu valori sub diagramă

Pentru a finaliza realizarea unei diagrame dăm din nou un clic pe butonul Next şi va
apărea ultima fereastră:
 Pentru a finaliza operaţiile legate de realizarea unei diagrame vom da un clic pe
butonul Finish8 şi vom obţine diagrama.
Dacă am realizat diagrama ca foaie separată, pentru a scoate la imprimantă această
diagramă este suficient să dăm un clic pe butonul de imprimare din meniu (sau Ctrl-P şi apoi
Enter).
Dacă s-au efectuat corect comenzile de realizarea a unei diagrame vom obţine
următoarea diagramă:

Note elevi
9
8
9
7
8
7
6
5
4
3
2
1
0
Engleza Istorie Fizica

Să observăm că am renunţat la legendă, iar din opţiunile de la pasul 3 am ales Data labels
pentru a afişa valorile deasupra coloanelor.

8
Terminare - [Link]