0% au considerat acest document util (0 voturi)
5 vizualizări3 pagini

Conectat Cu Tine Și Încrezător: Modulul 1

Modulul 1 se concentrează pe percepția realității și autocunoaștere, încurajând participanții să observe și să noteze reacțiile lor emoționale și fizice în fața disconfortului. Exercițiile propuse includ reflecții asupra gândurilor, deciziilor și plictiselii, precum și învățarea despre trăsăturile personale. Scopul este de a dezvolta o mai bună înțelegere a sinelui și a modului în care interacționăm cu ceilalți.

Încărcat de

oana tompos
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
5 vizualizări3 pagini

Conectat Cu Tine Și Încrezător: Modulul 1

Modulul 1 se concentrează pe percepția realității și autocunoaștere, încurajând participanții să observe și să noteze reacțiile lor emoționale și fizice în fața disconfortului. Exercițiile propuse includ reflecții asupra gândurilor, deciziilor și plictiselii, precum și învățarea despre trăsăturile personale. Scopul este de a dezvolta o mai bună înțelegere a sinelui și a modului în care interacționăm cu ceilalți.

Încărcat de

oana tompos
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

Conectat cu tine și încrezător

MODULUL 1

CUM PERCEPEM REALITATEA.

Pentru a parcurge exercițiile de mai jos, vă recomand să aveți un carnețel sau jurnal în care să
notați gândurile și trăirile pe care le aveți. Va fi de ajutor atât pe moment, să aveți un spațiu în care
împărtășiți și să procesați din încărcătura emoțională, dar și pe termen lung. Când emoția de
moment scade în intensitate, este foarte valoros să puteti privi cu claritate cum interpretați
situația, ce gânduri și senzații experimentați. De asemenea, va fi de ajutor pentru a reconstrui pe
viitor alte moduri prin care să faceți față în momentele provocatoare.

1.1 Observați cum reacționați când ceva vă provoacă disconfort.

Creierul nu este reactiv ci predictiv. Atunci cand reacționăm la o situație din prezent reacționăm cu ceea
ce știm deja, cu ceea ce suntem deja, nu cu prezență. Așadar, este mult mai probabil ca, dacă îmi spune
șeful în doi peri că am greșit ceva la o prezentare, să încep să îmi fac scenarii că o să mă dea afară
pentru că eu am învățat că atunci când fac o greșeală voi fi certat, admonestat, pedepsit sau mi se
retrage afecțiunea și atenția. Reacția, după trăsăturile și tiparele fiecăruia, poate fi foarte diferită: să pun
multă presiune pe mine să corectez greșeala și să mai rezolv multe alte sarcini care nu sunt neapărat
urgente doar ca să îl mulțumesc și să nu se supere pe mine, să cred că mi se cuvine să greșesc și nu
am de ce să corectez fix acum când îmi cere, să ignor, să spun că o să corectez și să nu fac asta, să mă
„biciuiesc” pe mine însumi/însămi pentru cât de incapabil/ă sunt etc. Bineînțeles că unele reacții se
aseamănă și le putem pune în categorii, dar tot vor avea diverse nuanțe și diferențe. Așadar, fiți prezenți
cu voi înșivă atunci când simțiți disconfort și, mergând pe firul senzațiilor și emoțiilor, să observați în ce
alte momente v-ați mai simțit și ați gândit similar, cum ați învățat să vedeți lucrurile așa.

Notați în jurnal, în câteva fraze, răspunsuri la întrebările de mai jos:

1. Ce simt în corp în acest moment? Închideți ochii pentru câteva secunde sau minute și imaginați-
vă că treceți cu un scanner din creștet până în tălpi. Notați toate senzațiile fizice pe care le
observați. Repetați acest exercițiu de fiecare dată când aveți emoții intense. De exemplu, „simt
presiune în piept”, „am un nod în gât”, „am un gol în stomac”, etc.
2. Ce gânduri îmi trec prin minte? Fără să cosmetizați în vreun fel, notați în jurnal toate interpretările
și gândurile așa cum apar. De exemplu, „nu sunt în stare să fac asta”, „oare ce vor crede ceilalți
despre mine?”, „nu sunt destul de bun/ă sau potrivit/ă”, etc.
3. Ce îmi vine să fac? De exemplu, „îmi vine să amân o discuție”, „îmi vine să fac altceva în loc să
mă concentrez pe ce am eu de făcut”, „îmi vine să mă retrag emotional, să nu mai vorbesc cu
celălalt”, etc.
4. Când, în trecut, m-am mai simțit așa? Rămâneți puțin cu starea pe care o aveți și încercați să vă
amintiți și alte momente în care ați avut aceleași senzații, emoții, gânduri, comportamente. Notați-
le în jurnal.
5. Cum am învățat să văd lucrurile așa? Unde am auzit cuvintele pe care mi le spun mie în
momentele dificile? Unde am văzut sau cum am învățat să amân, să mă retrag emotional, etc.?
Notați pe foaie ce vă amintiți.

1.2 Luați-vă timp în care să povestiți cu un prieten, cu partenerul sau cu o persoană apropiată
și să ascultați cum povestește despre el/ea fără să îl întrerupeți sau să așteptați să dați o replică.

În timp ce ascultați, observați:

1. Cum vede el lucrurile? Ce convingeri are el? Vedeți diferențe între voi? Vedeți asemănări? Când
avem discuții, fie confortabile fie inconfortabile cu ceilalți este important să înțelegem că este o
persoană diferită de noi, chiar dacă avem lucruri în comun, și este firesc să vadă lucrurile altfel.
Dacă privim aceste diferențe ca pe ceva firesc, ne acordăm o oportunitate mare de creștere, ca
să nu mai zic de unghiurile diferite care ne pot ajuta să rezolvăm neplăcerile dintre noi. „Când
încerci să înțelegi ce simte cel din față ta, adopți expresia lui facială, fără intenție. Este un proces
rapid și inconștient. Este un truc foarte eficient folosit de creierul tău pentru a-l înțelege mai bine
și pentru a face previziuni mai exacte în legătură cu ce va face.”
2. Ce fel de „previziuni” și/sau judecăți faceți? Ce așteptări aveți de la celălalt?
3. Cum ați învățat să anticipați astfel?

1.3 Observați cum luați decizii.

„Creierul este o mașinărie construită prin conflict. Conflictul dintre multiplele posibilități.” Cum este atunci
când aveți de luat decizii? Vă este ușor, greu, foarte greu? Atunci când trebuie să luăm decizii creierul
nostru consumă foarte multe resurse. David Eagleman face analogia dintre luarea deciziilor și un vot în
Parlament. Se activează mai multe sisteme mentale și se luptă pentru a primi voturile câștigătoare.
1. Cum luați decizii, de obicei? Vă este ușor sau greu? De regulă, sunteti persoana care își asumă
responsabilitatea, decide unde mergeți în excursie, unde ieșiți seara sau ce activități să faceți cu
prietenii? Sau îi lăsați pe ceilalți să aleagă mai degrabă?
2. Ce asemănări observați la deciziile importante pe care le-ați luat până acum?
3. Care sunt opțiunile câștigătoare și de ce?

1.4 Observați cum este când vă plictisiți.

1. Ce anume vă plictisește?
2. Cum vă simțiți atunci când sunteți plictisiți?
3. Ce vă vine să faceți?
4. Ce gânduri vă trec prin minte?
5. Observați similarități cu alte situații în care v-ați plictisit? De ce credeți că în anumite contexte vă
plictisiți? Ce semnificație le acordați acestor contexte?

1.5 Învățați despre voi înșivă.

1. Care sunt trăsăturile voastre de personalitate, de temperament? Puteți folosi chestionarele de aici
și aici ca să vă cunoașteți mai bine.
2. Sunteți o persoană sociabilă, vă este ușor să interacționați cu ceilalți sau preferați să petreceți
mai mult timp singur/ă?
3. Vă este ușor să duceți la capăt o sarcină atunci când vă propuneți sau vă vin tot felul de idei pe
parcurs și începeți altele?
4. Sunteți preocupați să vă înțelegeți bine cu cei din jur sau sunteti mai degrabă concentrați pe ceea
ce aveți de făcut?
5. Simțiți emoțiile mai intens decât alte persoane și aveți tendința să petreceți mai mult timp asupra
lor sau nu prea le acordați atenție?

Învățați despre voi, despre nevoile și tendințele voastre.

S-ar putea să vă placă și