Reper 1 Reper 1

⁃ Ioan Slavici este scriitor care aparține perioadei Marilor Clasici

alături de poetul Mihai Eminescu, dramaturgul I.L. Caragiale
si povestitorul Ion Creangă. Cel care joacă rolul de îndrumător
cultural în această perioadă literară este Titu Maiorescu. El este
unul dintre fondatorii Junimii si ai revistei ,,Convorbiri
literare”. Printre obiectivele acestei grupări culturale se numără:
încurajarea literaturii naționale, dezvoltarea spiritului critic și
scrierea unor opere originale.

⁃ Ioan Slavici este unul din inițiatorii realismului românesc.

⁃ Nuvelă publicată în volumul ,,Nuvele din popor “ în 1881 este

reprezentativă pentru viziunea autorului asupra lumii satului.
Este o proză realista, de analiză psihologică, o nuvela cu o
construcție riguroasă, ale cărei personaje, relativ puține, pun in
evidență transformările personajului principal, puternic
individualizat.

⁃ Nuvela se încadrează în tiparele realismului prin

1. impresia de verosimilitate ( prezența toponimelor: ,,Ineu”+ acțiunea se desfășoară pe parcursul unui an, intre două repere
temporale cu valoare religioasă de la Sfântul Gheorghe până la Paști.)

2. caracterul monografic realizat prin descrierea obiceiurilor porcarilor, relații de familie

3. perspectiva narativă obiectivă

Narațiunea realista este obiectiva, realizata la persoana a III-a, de către un narator omniscient si omniprezent, neimplicat.

4. tehnica detaliului semnificativ care anticipa evenimentele :

Moara cu noroc este situată în vale, spațiu malefic al întunericului și al umbrelor. De jur imprejur locurile sunt ,,rele” ,
periculoase din pricina hoților.
In locul acela sunt doua mori: una veche, părăsită, cu lopețile rupte ,, care a încetat a mai macina” semn al destinului care
se va repeta în acel loc, cu amprenta malefică și una transformată în cârciumă care pentru Ghiță semnifică iluzia unui trai
decent. Pe culmea dealului sunt copaci arși, semn al unui incendiu de proporții,petrecut înaintea sosirii lui Ghiță. Locul
blestemat evidențiat prin cele cinci cruci care stau înaintea Mioarei vestindu-l pe drumeț ca locul este binecuvântat pare
pentru Ghiță un loc norocos.

5. personajele se înscriu în tipologii

Ghiță este tipul omului slab, care cedează tentației.
Lică este tipul omului viclean care îi manipulează pe cei din jur.
Bătrâna este tipul femeii înțelepte.
Ana este tipul femeii naive.

6. viziunea critică a scriitorului asupra aspect negative din vremea aceea

El moralizează dorința de îmbogățire, ipocrizia, lăcomia, încrederea în noroc, pactul malefic cu cei care promit câștiguri
necinstite și infidelitatea.
Ca orientare tematică este nuvela psihologică prin:
-Conflictul interior între dorința lui Ghiță de a rămâne om cinstit
și neputința de a rezista ispitei banului.
- Conflictul, element de structură al operei literare este pe de o
parte exterior, intre Ghiță si Lică Sămădăul, generat nu numai de
interese materiale, ci și de o confruntare a orgoliilor bărbătești, dar si
interior, intre valorile morale pe care Ghiță le respecta in vreme ce era
cizmar si ispita răului căreia nu ii poate rezista.
-Prăbușirea lăuntrică a personajului care motivează gestul de a-și
ucide nevasta
 Reper 2

A. Tema- degradarea morală provocată de patima averii și consecințele pe

care le implică. Tema nuvelei susține caracterul moralizator, pentru
că surprinde consecințele nefaste ale dorinței de înavuțire, dar și
căderea morală a celor care nu gfac față tentației. Lică este
manipulatorul, iar Ghiță și Ana sunt victimele, el fascinează și subjugă,
distrugându-i pe cei din jur.
B. Scene 1. Venirea lui Lică la han

O scenă semnificativă în conturarea conflictului exterior este venirea lui Lică la han,
acesta tulburând prin apariția lui echilibrul si liniștea din familia lui Ghiță. Detaliile
fizice ascund trăsături morale: „ Lică, un om de 36 de ani, înalt, uscățiv si supt la fata,
cu mustață lunga, cu ochii mici si verzi si cu sprâncene dese si împreunate la mijloc”.
Prima impresie îl tulbură pe Ghiță care citește duritate si viclenie in omul îmbrăcat
elegant „cu cămașă albă ca floricelele”. Dialogul are inițial aparența unui interogatoriu
condus de Lică. El este interesat de trecerea a 3 oameni care se ospătaseră la han si
plecaseră fără să plătească. Ghiță îi răspunde precaut, chibzuit și chiar hotărât, încercând
să sa se impună: „de cârciumar să nu întrebi niciodată, căci el vede si aude atât de multe
încât trebuie sa uite degrabă și să nu mai ție minte nimica”. Tensiunea este întreținută de
replica bătrânei: „Cum nu?!strigă bătrâna cu nerăbdare. Cei 3 porcari ce au băut atât de
mult si n-au plătit.” Aceasta intervenție provoacă dezechilibrul lui Ghiță care începe sa se
simtă vulnerabil si este nevoit să accepte constrângerile porcarului de a colabora. Treptat,
cârciumarul se înstrăinează de familie, de soția sa Ana si este preocupat mai mult sa
numere banii câștigați ușor decât sa încerce o schimbare care să-i readucă liniștea
pierdută din momentul apariției lui Lică. El devine complice pentru că nu se poate opune
răului: îl acoperă pe Lică după crima comisa in pădure și după jefuirea arendașului, jură
fals la proces și își aruncă soția in brațele Sămădăului pentru a-si astâmpăra setea de
răzbunare.
2. Când își ucide soția

O alta scena semnificativa pentru tema degradării morale, a celor care fac pact cu
forțele malefice este aceea când își omoară soția, motivând că nu mai poate să
trăiască și că nu o poate lăsa vie in urma lui. Zbuciumul interior îl face să-și
piardă mințile. Ii spune soției: „ Nu-ti fie frica, n-am sa te chinuiesc: am să te
omor cum mi-aș omorî copilul meu când ar trebui sa îl scap de chinurile călăului,
ca să iți dai sufletul pe nesimțite”. Astfel Ghiță pedepsește infidelitatea soției si unul
dintre oamenii lui Lică, Răuț, pedepsește lăcomia ucigându-l pe Ghiță. Un incendiu
purificator care mistuie cârciuma de la Moara cu noroc în noaptea de Pasti, curăță
păcatele celor care au nesocotit legea morală : Ghiță si Ana. Astfel autorul realist
impunând o viziune critica asupra păcatelor care duc la moarte.
 Reper 3
Simetria incipit-final
1. Incipit Titlul este folosit cu nuanță ironică. „Moara cu noroc”
Bătrâna le atrage atenția tinerilor asupra unor valori este numele unui han, aflat la o intersecție de drumuri
pe care ei nu le cunosc. În viziunea ei este mai si de destine , este locul în care oamenii care nu știu să
importantă liniștea în familie decât bucuriile pe care le prețuiască „liniștea colibei” se confruntă cu zbucium,
pot oferii banii. Vorbele ei: ,,omul să fie mulțumit cu nefericire si singurătate. Norocul se dovedește a fi
sărăcia sa căci, dacă e vorba, nu bogăția, ci liniștea înșelător și efemer, ispita scoasă în calea omului slab.
colibei tale te face fericit” sunt născute din experiența În acel loc există doua mori: una veche, părăsită „ cu
de viață și anticipa finalul tragic. Ghiță își dorește lopețile rupte”, „ care a încetat a mai măcina” semn al
schimbarea statutului social prin forțarea norocului destinului nefericit al celor care au sfârșit tragic la
propunându-și să se mute cu familia sa la Moara cu han înaintea venirii lui Ghiță, și una transformată în
noroc până va strânge destui bani pentru a întemeia o cârciumă care pentru Ghiță înseamnă iluzia
cizmarie. îmbogățirii rapide. Locul blestemat sugerat prin
2. final imaginea celor cinci cruci care „stau înaintea morii”,
Aduce în prim-plan imaginea bătrânei care pune vestindu-l pe drumeț că aici locul e binecuvântat pare
întâmplări pe seama destinului,, sâmțeam eu ca nu are astfel pentru Ghiță un loc norocos. Titlul volumului
să iasă bine: da, așa le-a fost dată!” sugerează specia literară a operelor cuprinse și tema de
inspirație: viața sociala, rurala, aparținând perioadei
marilor clasici si curentului literar realism.