GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.

38,TIMISOARA

PROIECT DE ACTIVITATE
INTEGRATĂ

,Scufita Rosie”
 GRUPA MICĂ ,,B”
Profesor învăţământ preşcolar:

Jian Eva Liliana

NIVEL DE VȂRSTĂ/GRUPA: 3-5 ani, nivel I, grupa mică

TEMA ANUALĂ DE STUDIU: ,,CU CE SI CUM EXPRIMAM CEEA CE SIMTIM?”
TEMA SĂPTĂMȂNII: ,,Poveste,spune cum este...?”
TEMA ACTIVITĂȚII : ,,Scufita Rosie”
TIPUL ACTIVITATII : Predare-invatare
SCOPUL ACTIVITĂȚII:
Consolidarea deprinderii de a asculta o poveste, îmbogăţirea vocabularului activ al copiilor cu
noi cuvinte din text.

Consolidarea deprinderii tehnice de a realiza o lucrare(scufita) prin tehnica

dactilopicturii,educarea spiritului de ordine si al acuratetii in realizarea lucrarii.

ELEMENTE COMPONENTE ALE ACTIVITĂŢII INTEGRATE:

I. ADP - ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ:

 Întâlnirea de dimineață: ,,Lumea fermecata a povestilor”
 Rutine : ,Cine este prietenul tau?”
 Tranziție: ,,Trenulețul vesel”
 ,,Cu cosul incarcat,la bunica am plecat”

II. JOCURI ŞI ACTIVITĂȚI DIDACTICE ALESE:

 JOC DE MASĂ: Puzzle „ Scufita Rosie”
 BIBLIOTECA:,,Citim imagini din povestea Scufita Rosie”
III. JOCURI ȘI ACTIVITĂȚI DIDACTICE ALESE
 JOC DE MIȘCARE: „Vanatorul a sosit,animalele-au fugit! ”
„Trenul Tuc, Tuc ”

IV. ADE - ACTIVITĂȚI PE DOMENII EXPERIENȚIALE:

 DOMENIUL LIMBĂ ȘI COMUNICARE (D.L.C.).- Povestirea
educatoarei- „Scufita Rosie”
 DOMENIUL ESTETIC SI CREATIV (DEC) - „Decoram hainele
Scufitei”-(dactilopictura) (Anexa 1)

OBIECTIVE:
O1-să audieze povestea ,,Scufita Rosie”
O2-să reţină firul epic al poveştii
O3-să denumească personajele care apar în poveste
O4- să formuleze răspunsuri la întrebările adresate din poveste
O5-să denumească materialele puse la dispoziție
O6-să utilizeze tehnica de lucru însușită: dactilopictura
O7-să respecte regulile jocului

STRATEGII DIDACTICE:
Metode şi procedee: conversaţia, exerciţiul, observaţia, explicaţia, demonstraţia,
problematizarea, povestirea, ,,explozia stelară”.
Material didactic: planșe reprezentand momentele principale ale povestirii, puzzle,siluete,
acuarele, carti,pahar cu apa, servetele, fisa(decoram Scufita), buline. .
Forme de organizare: frontal, pe grupe şi individual

BIBLIOGRAFIE:

1. MEC ,,Curriculum pentru educația timpurie”, 2019

2. Metode interactive de grup – Ghid metodic, Editura Arves, 2002
3. Revista Învăţământului Preşcolar nr.3- 4/2013, Editura Arlequin, Bucureşti, 2014

SCENARIUL ACTIVITĂȚII

Activitatea debutează cu Întâlnirea de dimineaţă. Copiii intră în sala de grupă prin

intonarea versurilor : Dimineața a sosit, /Noi la grădi am venit./Pe scăunele ne-așezăm/ Și
frumos ne salutăm./ şi se îndreaptă spre locul întâlnirii de dimineaţă, unde se vor aşeza în
semicerc.

Salutul :– Bună dimineaţa,copii isteti si frumosi! Mă bucur că suntem și astăzi

împreună! Acestia vor raspunde salutului adresat de educatoare:,,Buna dimineata,doamna
educatoare!”,copiii se saluta unul pe altul .
Se realizează prezenţa la activitate, urmată apoi de completarea calendarului naturii
ajutaţi de întrebările: „În ce anotimp suntem?”, „Cum este vremea astăzi?”, „Cum ne îmbrăcăm
în acest anotimp? ”

GIMNASTICA DE ÎNVIORARE:
,,– Pentru a realiza lucruri frumoase, trebuie să fim în formă, de aceea vom face câteva exerciţii
de gimnastică”. Copiii se ridică în picioare şi vom începe exerciţiile de înviorare.

NOUTATEA ZILEI:
 Captarea atenției se realizează cu ajutorul materialelor prezentate sub forma de surpriza si
cu ajutorul unei scrisori primita de la Scufita Rosie,care are rolul de a motiva copiii in realizarea
obiectivelor propuse de educatoare,creand cadrul afectiv,propice pentru activarea atentiei. În
această scrisoare, copiii sunt informați că o fetita pe nume Scufita Rosie e foarte necajita si ne
roaga sa o ajutam pentru ca in infruntarea ei cu Lupul si.a pierdut toti [Link] au fost
inchisi intr-un castel si doar niste copii cu suflete curate ii pot elibera,rezolvand corect toate
sarcinile,ii vom dovedi cat de multe lucruri cunoastem despre ea si astfel ii vom elibera prietenii.
În cadrul activităților liber alese se prezintă fiecare centru, materialele și sarcinile pe care trebuie
să le realizeze copiii. La finalul activităților, copiii vor fi recompensați.

Se anunță copiii că vor merge să descopere ce surprize le sunt pregătite pe mese.

Se face tranziția pentru începerea activităților pe centre, formând ,,Trenulețul vesel”.

Centrul ,,Biblioteca” va întâmpina copiii cu imagini din poveste,carti. La centrul ,,Joc de
masă” copiii vor avea de îmbinat piesele unui puzzle pentru a reda imaginea cu Scufita Rosie,
iar în final la ultimul centru se va desfășura prima activitate pe domenii experențiale – DEC-
Dactilopictura, va intampina copiii cu acuarele si o fisa cu Scufita pe care acestia trebuie sa o
picteze cu degetelele, copiii vor decora hainele Scufitei.
Împărțirea copiilor pe centrele de interes deschise se realizează cu ajutorul educatoarei.
Se aminteşte copiilor comportamentul dezirabil în cazul acestor activităţi – vorbim în
şoaptă pentru a nu-i deranja pe alţii, să lucrăm frumos, să utilizăm cu grijă materialele, să
apreciem şi protejăm lucrările făcute de colegi şi să cooperăm pentru realizarea acestora.
Înainte de a începe activitatea, se vor efectua câteva exerciţii pentru încălzirea muşchilor
mici ai mâinilor: „Mișcăm degețelele!”, urmând apoi explicarea și demonstrarea procedeului de
lucru.
 BIBLIOTECA: ,,” – Citim imagini din povestea ,,Scufita Rosie”
 JOC DE MASĂ: ,,Scufita Rosie” – puzzle
 DEC: ,,Decoram hainele Scufitei” – dactilopictura

Se supraveghează copiii în timp ce lucrează, se oferă explicații suplimentare și sprijin

celor care necesită, se stimuleză verbal copiii în vederea realizării lucrărilor în timpul propus.
Când preșcolarii au finalizat sarcina de la un centru, acestia se vor deplasa la următorul centru,
astfel încât să parcurga toate sarcinile.
La finalul activității se realizează o expoziție cu toate lucrarile copiilor la centrul ,,Artă”.
Se va pune accent pe autoevaluarea copiilor. Prescolarii vor fi îndrumați spre baie, iar apoi se va
servi gustarea.

Cu ajutorul tranziției ,,Cu cosul incarcat,la bunica am plecat”, vom trece la a doua
activitate pe domenii experențiale- DLC unde, așezați în semicerc și având în față cadrul din
poveste, voi expune povestea ,,Scufita Rosie”. Materialul didactic utilizat se află așezat pe masă
și constă in siluete cu Scufita,lupul,bunica,vanatorul,mama. De asemenea un alt material didactic
sunt planșele care ilustrează ideile principale ale povestii, însă pe care le voi afișa pe tabla
magnetică în timpul povestirii.

După finalizarea poveștii, prin intermediul metodei activ-participative ,,Explozia stelară”,

copiiilor li se vor adresa întrebări referitoare la povestea redată anterior.

Ziua se va încheia cu un joc de mișcare: ,,Vanatorul a sosit,animalele-au fugit! ” și un

dans ,,Trenul Tuc, Tuc” . Pentru jocul de mișcare li se vor prezenta copiilor regulile și sarcinile
jocului:un copil este vanatorul iar ceilalti copii sunt animalutele din padure care trebuie sa fuga
de fiecare data cand vanatorul isi face [Link] continua pana toti copiii ajung sa fie
vanatori. Înainte de începerea jocului propriu-zis, se va demonstra jocul, apoi se va face jocul de
probă, urmând ca apoi să se desfășoare jocul propriu-zis. La finalul jocului, ne vom așeza pe
covor pentru a face câteva exerciții de respirație, urmând ca apoi să dansăm pe fundalul melodiei
,,Trenul Tuc, Tuc”. Aici copiii vor forma un trenuleț, iar prin intermediul cântecului vom
executa anumite mișcări.

Încheierea activității se realizează printr-o autoevaluare în care copiii își exprimă părerea
despre activitatea desfășurată pe întreg parcursul zilei, urmând ca apoi să fie recompensați și se
emit aprecieri generale și individuale referitoare la comportamentul copiilor și la activitatea
desfășurată.
ANEXA 1
 Povestea ,,Scufita Rosie”
A fost odată o fetiţă zglobie şi drăgălaşă, pe care o iubea oricine de cum o vedea
Dar mai dragă decât oricui îi era ea bunicii, care nu ştia ce daruri să-i mai facă. Odată, bunica îi
dărui o scufiţă de catifea roşie şi pentru că-i şedea tare bine fetiţei şi nici nu mai voia să poarte
altceva pe cap, o numiră de atunci Scufiţa Roşie.

Într-o zi, maică-sa îi zise:

– Scufiţă Roşie, ia bagă-n coşuleţ bucata asta de cozonac şi sticla asta cu vin şi du-le
bunicii, că e bolnavă şi slăbită şi bunătăţile astea o să-i ajute să-şi mai vină în puteri. Da’ vezi de
pleacă mai înainte de-a se lăsa zăpuşeala şi caută de mergi frumos şi să nu te abaţi din drum;
altfel, cine ştie, de alergi, ai putea să cazi şi să spargi sticla şi atunci bunicuţa cu ce o să se mai
aleagă? Iar când o fi să intri în casă, nu uita să-i dai bunicii "bună dimineaţa" şi vezi să nu
înceapă a-ţi umbla ochii prin toate ungherele!

– Aşa am să fac! îi făgădui Scufiţa Roşie şi-şi luă rămas bun la plecare.

Bunica locuia în pădure, cam la vreo jumătate de ceas depărtare de sat. Şi de cum intră Scufiţa
Roşie în rariştea codrului, numai ce-i ieşi înainte lupul. Dar Scufiţa Roşie nu ştia ce lighioană rea
e lupul şi nu se temu defel când îl văzu.

– Bună ziua, Scufiţă Roşie! îi zise el.

– Mulţumesc frumos, lupule.

– Încotro aşa de dimineaţă, Scufiţă Roşie?

– Ia, până la bunicuţa!

– Şi ce duci acolo, sub şorţ?

– Cozonac şi vin. Mama a făcut ieri cozonac şi-i duc niţeluş şi bunicii, care-i bolnavă şi
slăbită, să mănânce şi ea, ca să-şi mai vină în puteri.

– Da’ unde şade bunică-ta, Scufiţă Roşie?

– Colo în pădure, la vreun sfert de ceas şi mai bine de aici. Cum ajungi sub cei trei stejari, ai
şi dat de casa ei, iar ceva mai la vale e alunişul, pe care doar îl ştii! îi răspunse Scufiţa Roşie.
Lupul îşi zise în sinea lui: "Fragedă-i fetiţa asta! Ce mai îmbucătură pe cinste ar fi, zău aşa! Cu
mult mai gustoasă decât baba! Da’ e vorba că trebuie să fiu şiret şi să ticluiesc în aşa fel lucrurile
ca să pun mâna pe amândouă"…

Mai merse lupul o bucată de drum alături de Scufiţa Roşie şi apoi începu să-i spună cu glas
mieros:

– Scufiţă Roşie, ia te uită ce flori frumoase strălucesc în jurul tău! Şi tu nici nu le iei în
seamă măcar… Şi mie mi se pare că n-auzi nici ce dulce cântă păsărelele! Atât de serioasă
păşeşti pe drum, de parcă te-ai duce la şcoală. Şi e atât de plăcut să hoinăreşti şi să zburzi prin
pădure; e atâta veselie!

Scufiţa Roşie ridică privirea şi când văzu cum jucau razele soarelui printre crengile
copacilor, când privi mai cu luare-aminte la florile frumoase care creşteau pretutindeni, îşi spuse
în sinea ei:

"Mare bucurie i-aş face bunicii dacă i-aş duce şi-un buchet de flori proaspete! E atât de
dimineaţă, că nu mi-e teamă c-am să întârzii!" Se abătu deci din drum şi o luă prin pădure, ca să
culeagă flori. Rupea de ici una, de dincolo alta, dar îndată i se părea că puţin mai încolo îi
zâmbeşte o floare şi mai ochioasă; alerga într-acolo şi, tot culegând margarete şi clopoţei, se
pierdea tot mai mult în adâncul codrului. În ăst timp însă, lupul porni de-a dreptul spre casa
bunicii şi bătu la uşă:

– Cine-i acolo?

– Eu sunt, Scufiţa Roşie, şi-ţi aduc cozonac şi-o sticlă cu vin. Dar deschide uşa, bunicuţo!

– Apasă pe clanţă şi intră! răspunse bunica, că eu mă simt slăbită şi nu mă pot da jos din pat.

Lupul apăsă pe clanţă, deschise uşa, se repezi glonţ spre patul bunicii şi, fără să scoată o vorbă, o
înghiţi. Se îmbrăcă apoi cu hainele ei, îşi puse pe cap scufiţa, se culcă în pat şi trase perdelele.

În vremea asta, Scufiţa Roşie culesese atâtea flori, că abia le mai putea duce. Cum alerga ea
de colo până colo, deodată îşi aminti de bunica şi porni degrabă spre căscioara din pădure. Şi nu
mică îi fu mirarea când văzu uşa data de perete.

De îndată ce intră în odaie, o cuprinse neliniştea; totul i se părea atât de ciudat, încât îşi
spuse: "Vai, Doamne, ce-o fi azi cu mine, de mi-e aşa de frică? Că doar altădată mă simţeam atât
de bine la bunicuţa!"

Şi fără să mai aştepte, strigă:

– Bună dimineaţa!

Dar nu primi nici un răspuns.

 Scufiţa Roşie se apropie atunci de pat şi dădu perdelele la o parte. Bunicuţa stătea întinsă în
pat, cu scufia trasă peste ochi, şi avea o înfăţişare atât de ciudată, încât fetiţa întrebă:

– Vai, bunicuţo, da’ de ce ai urechi atât de mari?

– Ca să te pot auzi mai bine.

– Vai, bunicuţo, da’ de ce ai ochi atât de mari?

– Ca să te pot vedea mai bine.

– Vai, bunicuţo, da’ de ce ai mâini atât de mari?

– Ca să te pot apuca mai bine.

– Da’, bunicuţo, de ce ai o coşcogeamite gura?

– Ca să te pot înghiţi mai bine.

N-apucă să sfârşească ultimul cuvânt, că şi sări jos din pat şi-o înghiţi pe biata Scufiţa Roşie.

După ce-şi potoli foamea, lupul se culcă din nou în pat şi, prinzându-l somnul, adormi şi
începu să sforăie de se cutremurau pereţii. Şi se întâmplă ca tocmai atunci să treacă prin faţa
casei un vânător. Auzi el horcăiturile şi-şi spuse:

"Bre, da’ tare mai sforăie bătrâna! Nu cumva i-o fi rău?" Intră în casă şi, când se apropie de
pat, îl văzu pe lup tolănit acolo.

– Ei drăcie, nu-mi închipuiam c-o să te găsesc aici, ticălos bătrân! izbucni vânătorul. De
când te caut!

Îşi potrivi puşca şi voi să tragă, dar în clipa aceea îi trecu prin minte: "Dar dacă lupul a înghiţit-o
pe bătrână? Poate c-aş mai putea s-o scap!" Aşa că nu mai trase, ci, luând o foarfecă, începu să
taie burta lupului adormit. Abia apucase să facă vreo două-trei tăieturi, că se şi văzu strălucind
scufiţa cea roşie a fetiţei şi când mai făcu o tăietură, fetiţa sări afară şi strigă:

– Vai, ce spaimă am tras! Ce întuneric era în burta lupului! După aceea au scos-o afară şi pe
bunică. Era încă în viaţă, dar abia mai răsufla. Scufiţa Roşie adună în grabă nişte pietroaie şi toţi
trei umplură cu ele burta lupului.
 UNDE?

CE? CINE?

CARE? CUM?