Strategia integrată de

dezvoltare urbană a
Municipiului Marghita
2021-2027

- Partea I -

Varianta de lucru, Aprilie 2021

 CUPRINS

Partea I - Analiza socio-economică a municipiului Marghita, inclusiv analiza SWOT

1. Metodologia de elaborare a SIDU Marghita

2. Cadru general
2.1 Scurt istoric
2.2 Așezare geografică
2.3 Organizare și capacitate administrativă

3. Analiza situației existente

3.1 Mediul construit
3.2 Demografia
3.3 Dezvoltarea economică
3.4 Infrastructură și servicii publice
3.4.1 Infrastructură rutieră și mobilitate urbană
3.4.2 Eficiență energetică
3.4.3 Apă - canalizare
3.4.4 Salubritate
3.4.6 Educație
3.4.7 Cultură, patrimoniu și agrement
3.4.5 Sănătate
3.4.8 Asistență socială
3.4.9 Situații de urgentă, siguranță și ordine publică
3.4.10 Marghita - Smart City

4. Analiza SWOT

1
 Capitolul 1. Metodologia de elaborare a SIDU Marghita

Metodologia de elaborare și fundamentare a strategiilor de dezvoltare cuprinde ansamblul

etapelor, tehnicilor, metodelor și modelelor folosite în vederea fundamentării acestora.
Pentru conceperea strategiilor este necesară cunoașterea și luarea în considerare a
următoarelor elemente esențiale:
● Diferențierea strategiei în funcție de faza de dezvoltare a orașului și adaptarea la cerințele
și exigențele mediului, dobândind valențe diferite;
● Luarea în considerare a factorilor endogeni și exogeni;
● Asigurarea continuității elaborării și aplicării strategiilor și politicilor microeconomice;
● Multidimensionalitatea strategiei globale, premisa ce are în vedere faptul că, în
fundamentarea strategiei, este necesară luarea în considerare a unor aspecte de natură
economică, tehnică, managerială, socio-umană, juridică;
● Abordarea sistematică a elaborării și implementării strategiei;
● Flexibilitatea strategiei - strategia trebuie abordată flexibil, să fie susceptibilă la
modificări, să se adopte în funcție de modificările ce intervin în unii parametrii
dimensionali și funcționali.

În cadrul acestui capitol sunt descrise succint activitățile întreprinse pentru elaborarea
“Strategiei integrate de dezvoltare urbană a Municipiului Marghita pentru perioada
2021-2027” și modul de derulare a acestora. Acestea se referă la:

A. Analiza situației socio-economice actuale a municipiului Marghita, inclusiv analiza

SWOT - include evaluarea influențelor cantitative și calitative, precum și prognoza în
timp și în spațiu a elementelor de susținere a dezvoltării urbane: proiecția spațială în
teritoriu, infrastructura necesara mobilității bunurilor și persoanelor, utilitățile, serviciile
sociale etc.

Modul de derulare a acestei activități va fi prin:

● Cercetarea de birou - consultarea rapoartelor / revizuirea studiilor de caz și a literaturii
consolidate, analiza spațială, analiza datelor statistice;
● Cercetarea pe teren sau colectarea datelor din teritoriu prin organizarea a 4 grupuri de
lucru cu actorii relevanți, specialiștii din Municipiul Marghita și beneficiarii politicilor
urbane.

Pentru ca analiza situației actuale să fie cât mai realistă, colectarea datelor din teritoriu a
fost efectuată în colaborare cu autoritatea locală, instituții locale și membrii comunității
locale.

B. Elaborarea propriu-zisă a Strategiei - și procesul participativ aferent acestuia s-a

materializat într-un document ce conține o formulare succintă, clară, distinctă a ceea ce
Municipiul Marghita consideră relevant, important, credibil și valoros pentru propria
dezvoltare.
De asemenea, în cadrul acestei etape, am propus formularea de politici de dezvoltare în
scopul îmbunătățirii situației existente, eliminarea unor disfuncționalități existente,

2
 echilibrarea unor tendințe de dezvoltare în teritoriu, consolidarea unor direcții viitoare de
dezvoltare.
Am formulat lista de programe/ proiecte care sunt orientate spre asigurarea de servicii și
utilități publice adecvate, dezvoltarea economiei locale bazate pe avantaje competitive la nivelul
municipiului, îmbunătățirea calității mediului înconjurător, valorificarea patrimoniului construit,
îmbunătățirea relațiilor de cooperare cu colectivitățile locale din regiunea Nord-Vest,
îmbunătățirea performanțelor instituționale și dezvoltarea resurselor umane.
Indicatorii de rezultat ai proiectelor/ programelor propuse sunt în acord cu strategiile și
politicile locale, județene, regionale, naționale și europene.
În conformitate cu viziunea și obiectivele de dezvoltare și pe baza rezultatelor analizei
situației actuale, vom formula politicile de dezvoltare, programele și proiectele pe următoarele
capitole: demografie, dezvoltare economică, terenuri, locuințe, spații publice și regenerare
urbană, infrastructură, utilități și servicii publice (inclusiv educație, sănătate, cultură, agrement),
mediu și eficiență energetică, incluziune socială, smart city și mobilitate urbană.
În formularea programelor, acolo unde este posibil, vom formula proiecte. În stabilirea
portofoliului de proiecte se vor ierarhiza proiectele prioritare în baza unei grile de criterii clar
definite, elaborată împreună cu beneficiarul. Proiectele vor cuprinde cel puțin următoarele
criterii:
● Proiecte ce vizează dezvoltarea economică și creșterea competitivității
economice;
● Proiecte care vizează soluții și tehnologii inteligente la nivelul comunității (smart
city);
● Proiecte de mediu, eficiență energetică și regenerare urbană;
● Proiecte de infrastructură, inclusiv mobilitate urbană;
● Proiecte în domeniul turismului;
● Proiecte în domeniul sănătății și educației, culturii/a patrimoniului cultural;
● Proiecte de dezvoltare a resurselor umane;
● Proiecte de dezvoltare a capacității administrative;
● Proiecte în domeniul incluziunii sociale.

Modul de derulare a acestei activități a fost prin:

● Cercetarea de birou - consultarea rezultatelor analizei socio-economice, inclusiv a
analizei SWOT, precum și a documentelor programatice pentru perioada 2021-2027
(programele de finanțate naționale și transfrontaliere);
● Cercetarea pe teren sau colectarea datelor din teritoriu prin organizarea a minim 2
grupuri de lucru cu actorii relevanți, specialiștii din Municipiul Marghita și beneficiarii
politicilor urbane.

C. Consultarea publică - Având în vedere importanța deosebită a procesului participativ –

consultativ în elaborarea unei strategii de dezvoltare, pentru a facilita participarea în
etapele de fundamentare ale procesului de planificare strategică, am propus metode
specifice prin care să asigurăm consultarea tuturor părților interesate, respectând cerințele
minime de realizare conform Ghidului pentru planificarea și fundamentarea procesului
decizional de administrare publică locală.
Astfel, împreună cu beneficiarul am făcut o listă a tuturor factorilor locali care ar putea fi
interesați și ar putea contribui la realizarea Strategiei. Comunicarea cu aceștia se va

3
 realiza preponderent prin e-mail, dar și telefonic, acolo unde este cazul. Aceștia vor primi
drafturile analizei socio-economice și a Strategiei pentru feedback, dar și chestionare. De
asemenea, vor fi întâlniri față în față cu aceștia în cadrul consultărilor publice.
Vom derula acțiuni de publicare, distribuire, colectare și centralizare a documentelor
supuse consultării publice, astfel încât să se ofere posibilitatea ca orice parte interesată să poată
semnala probleme, disfuncționalități, evoluții, resurse, nevoi etc. Concluziile și recomandările
înregistrate vor fi analizate și încorporate în textul variantei finale a Strategiei.
În activitatea de consultare publică vor fi organizate dezbateri publice la nivelul
municipiului Marghita, cu participarea autorităților publice locale, instituțiilor publice și private,
mediului economic, sectorului ONG, societății civile din toate domeniile socio-economice,
mass-mediei.
Pentru asigurarea consultării tuturor părților interesate, procesul de consultare publică va
include următoarele elemente:
- elaborarea unui draft al analizei socio-economice, realizarea a cel puțin 5 întâlniri cu
grupul de lucru și transmiterea draftului analizei autorității locale, precum și factorilor
locali interesați, însoțit de un chestionar de consultare a opiniei cu privire la conținutului
analizei, cu solicitarea transmiterii unui feed-back;
- patru consultări publice tematice inițiale pentru formularea de observații asupra draftului
Analizei - acestea vor avea următoarea structură: o parte introductivă, pregătită și
susținută de către echipa noastră, o secțiune dedicată prezentărilor susținute de
participanții care și-au anunțat această intenție, o secțiune alocată discuțiilor libere,
intervențiilor participanților cu propuneri de proiecte, idei, parteneriate etc. Participanții
vor contribui la elaborarea draftului și prin completarea a două documente: un chestionar
de priorități, la nivel de comunitate și o analiza SWOT, la nivel de tematică de grup.
Materialele relevante vor fi disponibile cu cel puțin șapte zile înainte de primul grup de
lucru pe pagina web a Primăriei Municipiului Marghita.
- elaborarea unui draft al Strategiei, realizarea a cel puțin 2 întâlniri cu grupul de lucru și
transmiterea draftului Strategiei pe email către factorii locali interesați, respectiv postarea
pe site-ul Primăriei municipiului Marghita în vederea consultării și transmiterii de
observații. Împreună cu draftul Strategiei, factorii locali interesați vor primi pe e-mail și
un chestionar de priorități, la nivel de comunitate, la care să răspundă;
- consultarea publică finală pentru formularea de observații asupra draftului Strategiei.
Materialele relevante vor fi disponibile cu cel puțin șapte zile înainte de consultarea
publică, pe pagina web a Primăriei Municipiului Marghita;
- Realizarea unui Raport asupra întregului proces de consultare publică a Strategiei.

Aprobarea Strategiei - Varianta finală a “Strategiei integrate de dezvoltare urbană a

Municipiului Marghita pentru perioada 2021-2027” va fi aprobată și asumată de către
conducerea Municipiului Marghita prin Hotărâre de Consiliu Local.

4
 Capitolul 2. Cadrul general

[Link] istoric
Prima menționare a localității Marghita a avut loc în anul 1216 în cadrul documentului
intitulat „Registrul de la Oradea”. Istoria localității Marghita este complexă, dar se încadrează în
reperele socio-politice ale regiunii. Astfel, localitatea a fost integrată în Țara Crișurilor, Ținutul
Bihorului (Voievodatul lui Menumorut). De-a lungul timpului a fost administrată atât de
autoritățile maghiare, cât și de cele otomane, iar după secolul al XVII-lea, Imperiul
Austro-Ungar a preluat orașul în administrarea sa.
De-a lungul timpului, localitatea păstrează un rol important atât pentru agricultură, cât și
pentru comerț. Localitatea a îndeplinit mai multe roluri, începând cu cel de „oppidum” (târg),
după care a devenit centru administrativ al plasei și raionului Marghita. În perioada modernă și
contemporană, localitatea primește statutul de oraș (1967) și Municipiu (2003).
Localitatea Marghita a fost poziționată strategic, de la începuturile sale istorice, la
confluența unor drumuri comerciale importante, situație care a contribuit la o dezvoltare
economică rapidă. Ulterior, în prima jumătate a secolului al XIV-lea (1322), devine centrul unei
moșii feudale maghiare, sub denumirea de Margitfalva. Jumătate de secol mai târziu, în 1372,
primește dreptul regal de a organiza târguri săptămânale, din partea regelui Ludovic cel Mare al
Ungariei. În acest nou context, localitatea devine centru polarizator pentru locuitorii din
localitățile învecinate. Ulterior devine un important centru comercial, dar și administrativ și
socio-cultural. În ciuda problemelor sociale importante din perioada feudală, precum cele din
1467 și 1514, Marghita reușește să rămână un important centru agricol și comercial. Chiar dacă
situația politică, religioasă și socială a regiunii se schimbă radical după Războiul de la Mohacs
din 1526, când Marghita devine pașalâc turcesc alături de celelalte localități importante din
regiune, statusul său rămâne neschimbat.
Marghita continuă să se dezvolte de-a lungul istoriei, astfel încât în 1848 era cunoscută ca
un centru manufacturier și comercial important. Pasul următor în dezvoltarea localității a început
după acest an, când își dezvoltă industria, iar ramificația acesteia a făcut ca și agricultura să fie
industrializată. Utilajele și mașinile industriale au fost aduse din Budapesta, Viena și Praga.
Localitatea deschide un domeniu al dezvoltării sale în 1852, când intră sub jurisdicția religioasă a
Abației Molk (Austria) și pornește producția în industria viticolă și cultivarea pomilor fructiferi.
La confluența secolelor al XIX-lea și al XX-lea, în regiune se stabilesc mai multe familii
evreiești. Acestea își aduc contribuția la bunăstarea localității, prin implicare asiduă în comerț și
meșteșugărit. Astfel, comunitatea evreiască din Marghita, care număra peste 1.639 de persoane
în 1921, devine una dintre cele mai importante din regiune. Tot în această perioadă, localitatea
devine centru administrativ al plasei. Statutul îi permite să organizeze Tribunalul și Cartea
Funciară. Chiar dacă Primul Război Mondial a fost devastator pentru regiune, Marghita continuă
să își diversifice industria în perioada interbelică. Numărul locuitorilor ajunge la 7.000 de
persoane, iar această perioadă se arată a fi una dintre cele mai prospere din istoria sa, atât din
punct de vedere economic, cât și socio-cultural. Pe de-o parte, industria Marghitei se intensifică,
pe de altă parte se și diversifică.
Schimbările în orientarea industrială apar după cel De-al Doilea Război mondial, când
Marghita pierde aproape întreaga populație evreiască. La scurt timp după război, se instaurează
regimul comunist, care schimbă statutul localității în centru de raion. Tot în această perioadă sunt
implementate modificări la nivelul organizării industriale, promovându-se industria ușoară.
Aceasta devine marca localității, după care este cunoscută până în prezent.

5
 O nouă etapă semnificativă a dezvoltării industriale o reprezintă anul 1967, când
localitatea primește statutul de oraș. Astfel, i se recunoaște statutul de a doua putere economică a
județului, după municipiul Oradea. Alături de industrializarea masivă, se descoperă și zăcăminte
de petrol. Consecința este creșterea rapidă a populației. În acest context, o populație importantă,
venită din regiuni îndepărtate ale țării, transformă vechea structură a orașului.
Un punct de cotitură important este anul 1989, când are loc Revoluția anticomunistă.
Economia orașului a fost marcată de fluctuații semnificative, generate de procesul de tranziție al
marilor angajatori. Deși o parte importantă a agenților economici și-au restrâns sau s-au retras
din regiune, Marghita primește statutul de municipiu, în 2003, și rămâne un pol economic
important la nivel micro-regional.

2.2. Așezarea geografică

Suprafață
Unitatea administrativă Marghita are o suprafață teritorială de 8.373 hectare, cuprinzând,
de asemenea, satele aparținătoare Cheț și Ghenetea. Comunele învecinate la est sunt Viișoara și
Abram; Tăuteu la sud; Abrămuț și Buduslău la vest, iar la nord se află Sălacea.
Între Municipiul Oradea, centrul administrativ al județului Bihor, și Marghita este o
distanță de 57 km, fiind legate de drumul județean 191. Pe de altă parte, municipiul Marghita este
legat de Săcuieni și Șimleul Silvaniei, din județul Sălaj, de drumul național 19B. Pentru
asigurarea legăturilor aeriene, cel mai apropiat aeroport este Aeroportul Internațional Oradea.
Marghita este legată de Săcueni și Șimleul Silvaniei și prin intermediul căilor ferate.
Municipiul Marghita se află la o distanță de 30 km de granița României cu Ungaria.
Distanța față de traseul planificat al Autostrăzii Transilvania (Brașov - Borș - Budapesta) este de
20 km. Dezvoltarea economică a municipiului Marghita primește noi valențe din perspectiva
finalizării Autostrăzii Transilvania, care va lega Vestul și Centrul Europei de Marea Neagră.
Municipiul Marghita este localitate de rang III, în baza Legii nr. 351 din 6 iulie 2001,
având o rază de deservire de 10-20 km.

Hidrografia
Municipiul Marghita este situat în nordul județului Bihor, pe malul drept al râului Barcău,
care colectează râurile de suprafață ale regiunii. Barcăul aparține bazinului hidrografic al
Crișurilor. De asemenea, Barcăul are trei afluenți: Bistra, Inotul și Valea Eger. Bistra este îndiguit
pe teritoriul orașului, fără a prezenta vreun pericol de inundații. Inotul este, de asemenea,
îndiguit, venind dinspre Viișoara. Râul are debit variabil, cu pericol de inundație. A fost nevoie
de intervenție pe cursul râului, care, prin îndiguire, este protejată de inundații. Râul Valea Eger
este regularizat, având un curs constant, dar și un baraj în amonte de oraș, cu o lungime de 277
metri și o înălțime de 7 metri. Barajul prezintă o oportunități de explorare a unor soluții de
agrement.

Relief
Municipiul Marghita se încadrează geografic în regiunile Dealurilor Viişoarei şi Câmpiei
Barcăului.

Clima

6
 Clima are caracteristici temperat continentale moderate, manifestate prin veri călduroase
și ierni mai puțin aspre, lipsite de excese climatice. Temperatura medie anuală este de 10.5 grade
Celsius, superioară mediei anuale. Maxima pluviometrică se realizează în lunile octombrie -
noiembrie, iar minima pluviometrică în lunile ianuarie - februarie. Precipitațiile totalizează 700
mm / an.

Resurse naturale
Pe teritoriul Municipiului Marghita se găsesc ape termale, hidrocarburi și ape geotermale.

[Link] și capacitate administrativă

Municipiul Marghita este condus, la nivel administrativ, de instituția Primarului și a
Consiliului Local, ‎având în subordine birourile administrative specifice. Organigrama
Municipiului Marghita cuprinde în prezent 190 de posturi, din care 166 sunt ocupate. Dintre
acestea, 75 de posturi sunt ocupate de aparatul de specialitate al primarului, mai rămânând încă 8
posturi vacante în această structură.
În cadrul aparatului de specialitate există un compartiment de proiecte cu finanțare
europeană care colaborează cu celelalte departamente pentru pregătirea și implementarea
proiectelor europene dezvoltate de municipiul Marghita. În perioada de programare 2014-2020,
Municipiul Marghita a câștigat și contractat zece proiecte cu finanțare europeană, din care două,
cu o valoare totală de peste 150.000 Euro, au fost finalizate în anul 2020. Celelalte opt proiecte
sunt încă în implementare și au o valoare totală de aproximativ 17,65 mil. Euro. Acestea vor fi
finalizate până cel târziu în decembrie 2023.

Figura nr. 1. Evoluția cheltuielilor curente din bugetul local, 2019

Sursa: DJS Bihor, Fișa localității Marghita, 2020

Comunitatea urbană a Municipiului Marghita, are o bază economică și de proprietate

amplă, ‎reprezentând surse de venituri publice suplimentare față de comunele rurale. De
asemenea, Marghita ‎se situează la media urbană a regiunii (cu excepția orașelor mari, precum
municipiul Oradea).

7
 Figura nr. 2. Evoluția veniturilor la bugetul local, 2015-2019
Sursa: DJS Bihor, Fișa localității Marghita, 2020

Procentul ‎limitat de venituri din cota de IVG este cauzat de salariile scăzute oferite în
cadrul industriilor ușoare. ‎Rezultatul este că autonomia bugetară reală este ușor mai mare decât
cea a unei localități dezvoltate, dar de dimensiuni mici (35-‎‎40% în ultimii ani). Acest aspect
limitează capacitatea structurilor decizionale locale de a finanța prin ‎decizie proprie priorități
strategice semnificative. Municipiul a derulat proiecte importante de investiții ‎în perioada
2014-2020 pentru: apă-canal, reabilitare urbană a școlilor, bibliotecilor, locuințelor, dar și în
‎managementului deșeurilor și în infrastructură. Cu toate acestea, granturile centrale și europene
au ‎reprezentat principala sursă de finanțare, deși acestea sunt prin natura lor imprevizibile.
Prudența ‎autorităților locale s-a manifestat în ultimii ani în estimările realiste cu privire la
reducerea acestui tip de ‎contribuții, ceea ce va duce la reducerea bugetului local în termeni reali.
Printre cele mai predominante ‎cheltuieli sunt cele din domeniul educațional, care sunt rigide și
reglementate la nivel național, dar și ‎investițiile în reabilitarea străzilor.‎

8
 Capitolul 3. Analiza situației existente

3.1 Mediul construit (terenuri și locuințe)

3.1.1. Specific local
Marghita a reprezentat un pol de influență și dezvoltare economică încă dinainte de
reforma agrară din 1945, datorită cu precădere amplasării favorabile pe rute comerciale și,
ulterior, ridicării la rang de târg. În acest context, Marghita a devenit un centru polarizator pentru
populația din localitățile învecinate. Orașul este străbătut, de la Est la Vest, de vechea stradă
comercială, care ajungea la târg, transformat astăzi în Piața Independenței. A doua stradă
importantă pentru municipiu a avut scop comercial, dar pentru desfacerea mărfurilor
meșteșugarilor, s-a numit Körtvélyes, astăzi Nicolae Bălcescu.
Vechiul castel Csaky, demolat în 1950, este păstrat ca arhitectură în clădirea Primăriei,
construită în formă de U, pe vechea orientare a castelului. Următoarea clădire importantă este
Judecătoria, care a fost construită între anii 1870-1871, în stil baroc. Municipiul reprezintă un pol
de cultură și arhitectură religioasă, marcat prin amplasarea în lungul Căii Republicii, care
reprezintă principala axă est-vest a orașului, clădirile bisericilor ce aparțin principalelor culte
religioase. Cea mai veche construcție din Marghita este Biserica Reformată, urmată de Biserica
Ortodoxă, cu hramul Sf. Ioan Botezătorul, dar și de Biserica Romano-catolică Sf. Maria, Biserica
Ortodoxă Cuvioasa Parascheva, Biserica Romano-catolică Sf. Margareta de Árpádházi, dar nu în
ultimul rând de Biserica Greco-catolică Sf. Arh. Mihail și Gavril. Aceste clădiri reprezintă
caracterul multicultural al municipiului, fiind amplasate pe axul central al orașului.
Municipiului Marghita nu este organizat în cartiere, dar au fost identificate 11 zone
urbane, care, deși nu sunt recunoscute oficial/ documentate la nivelul autorităților publice, fac
parte din mentalul colectiv și, în contextul prezentei strategii, ar putea face obiectul unor
intervenții urbane integrate.
Așadar, Municipiul ar putea fi împărțit pe ceea ce putem numi „cartiere”, care și-au
primit numele după străzile care le delimitează. Aceste cartiere sunt zone de locuințe colective.
Nucleul istoric al orașului este centrul în jurul căruia se organizează dezvoltarea orașului, pe
model monocentric. În lungul axelor principale (străzile N. Bălcescu și Calea Republicii) se
întind zonele de locuințe colective, fiind concentrate pe zona centrală. În partea de Sud -
Sud-Vest se află zonele micilor unități industriale și de depozitare, în lungul căii ferate. În partea
de Nord-Est se află vechea zonă industrială dezafectată a IMU (Întreprinderea de mașini -
unelte). Datorită prezenței firmelor specializate în industria ușoară, municipiul nu a fost nevoit să
organizeze nicio platformă industrială.
În acest context, cel mai mare grad de dezvoltare al Marghitei a început abia în 1967,
când primește statutul de oraș. Din acel moment, politicile de industrializare a întregii Românii
s-au aplicat și la nivel local. Diversele ramuri industriale și-au început activitatea în jurul anului
1972, ducând la transformarea intensă a orașului. Ca urmare, orașul a demarat un amplu proces
de acomodare a angajaților, cum ar fi: blocuri de locuințe, unități sanitare, unități de învățământ
și magazine. Un nou flux de locuitori a fost acomodat în oraș, după descoperirea zăcămintelor de
petrol. Această descoperire a dus și diversificarea economiei locale. În anul 1997 au fost
înregistrate puține modificări la nivel de număr de locuințe și infrastructură urbană. În ultimii
ani, administrația locală a fost angajată în eforturi susținute de mentenanță și modernizare.
Numărul de autorizații de construire eliberate pentru clădiri în municipiul Marghita în
perioada 2014 - 2020 a înregistrat o tendință ascendentă până în 2017, urmând ca din acest an,
numărul de autorizații de construcții să scadă. Tendința ascendentă a construcțiilor se datorează

9
atât perspectivelor create de amplasarea viitoarei autostrăzi Transilvania (A3), dar și de
investițiile făcute în locuințe de către populația care lucrează în străinătate. Aceste aspecte reies
și din discuțiile din cadrul întâlnirilor Grupului de lucru.

Figura nr. 3. Evoluția numărului de autorizații de construire eliberate

Sursa: Primăria Marghita - Biroul Urbanism, Construcții, Amenajarea Teritoriului, Protecția Mediului,
Cadastru Funciar, Achiziții

Conform datelor statistice furnizate de Direcția județeană de statistică a județului Bihor,

numărul de autorizații de construire eliberate pentru clădiri – pe tipuri de construcții - este cel
mai mare în rândul clădirilor rezidențiale (exclusiv cele pentru colectivități).

Tabelul nr. 1. Autorizațiile de construire eliberate pentru clădiri - pe tipuri de construcții

Categorii de construcții 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Clădiri rezidentiale Număr 15 14 21 23 18 14
(exclusiv cele pentru Metri pătrați
2168 2700 3545 4132 3506 2106
colectivități) suprafața utilă
Număr 1
Clădiri rezidențiale
Metri pătrați
pentru colectivități 90
suprafața utilă
Număr 2
Clădiri administrative Metri pătrați
439
suprafața utilă
Număr 1 3 1
Clădiri pentru comerț
cu ridicată și cu Metri pătrați
312 3050 1941
amanuntul suprafața utilă
Număr 2 5 5 4 3 5
Alte clădiri Metri pătrați
124 459 306 1260 381 1970
suprafața utilă
Sursa: DJS Bihor, Fișa localității – gruparea pe localități (municipiul Marghita)

10
 Dacă analizăm autorizaţiile de construire emise în perioada 2014-2019, pe tipuri de
construcții, se constată următoarele (DJS Bihor - Fișa localității Marghita):
✔ clădiri rezidențiale (exclusive cele pentru colectivități) – 105 autorizații;
✔ clădiri rezidențiale pentru colectivități – 1 autorizație;
✔ clădiri administrative – 2 autorizații;
✔ clădiri pentru comerț cu ridicata și amănuntul – 5 autorizații;
✔ alte tipuri de clădiri – 24 de autorizații.

Figura nr. 4. Evoluția actelor emise de către Primăria municipiului Marghita, pe categorii
Sursa: Primăria Marghita - Biroul Urbanism, Construcții, Amenajarea Teritoriului, Protecția Mediului,
Cadastru Funciar, Achiziții

În perioada analizată, cele mai mai multe autorizații au fost emise în anul 2017, atât
autorizații de construire (57), cât și certificate de urbanism/ clădiri/ rețele (102), respectiv cereri
de recepție lucrări (42). În anul 2020, numărul de acte emise se păstrează aproximativ la același
nivel, excepție făcând cererile de recepție lucrări care s-au redus cu 50% comparativ cu numărul
de cereri din 2017. În perioada 2014-2020, au fost înaintate spre analiză şi aprobare către
autoritățile locale în medie 95 de documentaţii de urbanism/ an.

3.1.2. Locuințe
În municipiul Marghita, numărul de locuințe existente la sfârșitul anului au fost de 6.808
locuințe, în anul 2014; numărul lor crescând la 6873 locuințe - în 2019, conform INS. În funcție
de forma de proprietate, peste 90% dintre locuințele existente din municipiul Marghita sunt
proprietăți private. În perioada 2014 - 2019, fondul de locuințe s-a majorat cu 65 de locuințe,
ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 1%.
Suprafața locuibilă existentă la sfârșitul anului 2019 în Marghita a fost de 289.881 mp
arie desfășurată, în ușoară creștere față de anii precedenți (Tabelul nr. 2).
Tabelul nr. 2. Echiparea teritoriului municipiului Marghita

11
Denumire indicator 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Locuinţe existente la sfârşitul anului 6808 6818 6823 6842 6858 6873
-
(TOTAL)
Locuinţe existente la sfârşitul anului 385 385 385 385 385 385
-
(Proprietate publică)
Locuinţe existente la sfârşitul anului 6423 6433 6438 6457 6473 6488
-
(Proprietate privată)
Suprafaţa locuibilă existentă la sfârşitul 28254 28329 28398 28630 28787 28988
-
anului (TOTAL) – mp arie desfășurată 0 6 7 9 7 1
Suprafaţa locuibilă existentă la sfârşitul
anului (Proprietate publică) - mp arie 13671 13671 13671 13671 13671 13671 -
desfășurată
Suprafaţa locuibilă existentă la sfârşitul
26886 26962 27031 27263 27420 27621
anului (Proprietate privată) - mp arie -
9 5 6 8 6 0
desfășurată
Număr blocurilor ANL Marghita 8 11 11 11 11 11 11
Număr de locuințe noi date în folosință 29 28 43 42 31 24 20
Număr locuințe sociale 81 80 80 78 78 77 76
Sursa: DJS Bihor și Primăria Marghita - Biroul Urbanism, Construcții, Amenajarea Teritoriului, Protecția
Mediului, Cadastru Funciar, Achiziții

Conform datelor furnizate de Primăria Marghita - Biroul Urbanism, Construcții,

Amenajarea Teritoriului, Protecția Mediului, Cadastru Funciar, Achiziții - în municipiul
Marghita, în perioada 2014 - 2019, s-au dat în folosință 217 locuințe noi. În anul 2016 au fost
date în folosință cele mai multe locuințe și anume 42 de locuințe, în timp ce în anul 2020 au fost
date în folosință doar 20 de locuințe.
Administrația Municipiului Marghita dispune de un stoc suficient de apartamente pentru
tineri, pentru a satisface cererile depuse în acest sens. De asemenea, apartamentele satisfac
nevoile familiilor tinere. Consultările publice au demonstrat că această situație este relativ ușor
de administrat, având în vedere că nu există un număr mare de cereri, iar cele care există sunt
soluționate într-un interval scurt de timp, de maxim câteva luni. De asemenea, ritmul de
vacantare al acestor apartamente este constant. Cu toate că dinamica este alertă, programul s-a
dovedit a fi un succes. Una dintre provocările mari ale administrației publice este să rețină
populația tânără în localitate. Având în vedere că locuințele pentru tineri sunt concentrate pe
străzile Progresului, Eroilor și Pandurilor, dezvoltarea urbană și asigurarea dotărilor, dar și
serviciile publice, întâmpină provocări specifice.
Locuințele pentru tineri sunt amplasate atât în proximitatea zonei centrale (Progresului și
Eroilor), cât și periferic (Pandurilor). Beneficiile amplasării în proximitatea zonei centrale sunt
legate de accesul facil la servicii de sănătate și de educație, accesul la diverse spații de utilitate
publică, comerț și alimentație publică. Dezavantajul amplasării periferice (Pandurilor) a
blocurilor ANL este lipsa accesului facil la facilitățile zonei centrale. O prioritate a administrației
locale are de-a face cu extinderea serviciilor și infrastructurii urbane, tocmai datorită numărului
mare de familii tinere. În aceeași ordine de idei, locuințele sociale necesită o atenție sporită, dar
și intervenții urgente. Programul locuințelor pentru tineri poate fi considerat un succes, iar în
urma consultărilor publice s-a constatat că implicarea autorităților în rezolvarea crizei locuințelor
sociale, este nu doar necesară, ci și o prioritate.
În anul 2020, în municipiul Marghita s-a înregistrat un număr de 76 de imobile cu rol de
locuințe sociale, mai puține cu 5 locuințe față de cele din 2014. Locuințele sociale nu prezintă o

12
problemă gravă din perspectiva numărului acestora, ci din cauza condițiilor precare, aflate la
limita posibilității de a fi locuite. Aceste locuințe, deși sunt insuficiente, nu beneficiază de dotări
edilitare aferente. Cu toate acestea, există și o prioritate cu privire la responsabilitatea pentru
starea precară a zonelor unde se află acestea, deoarece aceasta este împărțită.
Locuințele sociale din municipiul Marghita sunt concentrate în cea mai mare parte pe
strada Tudor Vladimirescu, urmată de strada 1 Decembrie și strada Brândușei. Concentrarea
locuințelor sociale în aceste zone este legată de abilitatea și posibilitatea integrării sociale a
locuitorilor, dar și implicarea activă a acestora în viața comunității. Pe lângă aceste aspecte,
accesul la servicii și infrastructura urbană ar putea facilita implementarea diverselor programe
menționate anterior. La fel ca în cazul locuințelor pentru tineri, locuințele sociale sunt
concentrate în două zone. Prima zonă (1 Decembrie) este racordată la utilități și la serviciile
urbane, care leagă strada de zona centrală, dar a doua zonă (Brândușei și Tudor Vladimirescu)
sunt mai degrabă izolate. Acestor zone le lipsesc dotările urbane, serviciile și utilitățile, iar
accesibilitatea este deficitară.

3.1.3. Terenuri
În municipiul Marghita, suprafața intravilană este de 864 Ha, în timp ce suprafaţa totală a
spaţiilor verzi din municipiul Marghita este de 26.547 Ha. Prin urmare, cantitatea de spațiu verde
pe cap de locuitor este de doar 17,70 mp spațiu verde/ cap de locuitor, sub 26 mp spațiu verde/
cap de locuitor conform legilor naționale și a normelor Uniunii Europene

Tabelul nr. 3. Suprafață terenuri

Denumire indicator 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Suprafața intravilană a municipiului 864 864 864 864 864 864 864
Marghita (Ha)
Suprafaţa totală a spaţiilor verzi din 26,547 26,547 26,547 26,547 26,547 26,547 26,547
Marghita (Ha)
Mp spațiu verde/ cap de locuitor 17,70 17,70 17,70 17,70 17,70 17,70 17,70

Sursa: DJS Bihor și Primăria Marghita - Biroul Urbanism, Construcții, Amenajarea Teritoriului, Protecția
Mediului, Cadastru Funciar, Achiziții

În Municipiul Marghita, prin intermediul proiectelor din Planul Integrat de Dezvoltare

Urbană (PIDU), din anul 2009, au fost amenajate cinci spații publice, cu o suprafață totală de
25.785 mp. Aceste spații sunt: scuarul din intersecția str. I.L. Caragiale cu Calea Republicii,
parcul din Piața Eroilor, scuarul din zona Piața Mică, str. Garoafei, scuarul din zona Sala de
lupte, Calea Republicii și spațiul de joacă și recreere, din zona ansamblului rezidențial ANL.
Municipalitatea a făcut eforturi susținute pentru a întreține în condiții optime spațiile
publice. În ciuda eforturilor, diverși membri ai comunității au deteriorat în mod repetat domeniul
public prin acte de vandalism, care nu s-au rezumat doar la deteriorarea mobilierului urban.
Acest context a determinat municipalitatea să inițieze un program de responsabilizare și
implicare a comunității în protejarea și îngrijirea spațiilor publice. De asemenea, s-a instalat
mobilier urban de calitate superioară pentru a servi nevoile comunității.
În baza discuțiilor avute cu factorii decizionali, de la nivelul administrației locale a
Municipiului Marghita, au fost identificate câteva nevoi urgente pentru oraș:

13
1. Finanțarea, elaborarea și actualizarea Planului Urbanistic General (PUG) în baza cărora
se demarează dezvoltarea omogenă a principalelor zone de interes, pe o perioadă de
maxim 10 ani. O astfel de actualizare ar conferi Municipiului Marghita o perspectivă
reală de organizare și dezvoltare sustenabilă și durabilă. Municipiul continuă să
beneficieze de oportunități de dezvoltare, situație în care existența PUG-ului facilitează
implementarea eficientă a inițiativelor bazate pe investiții publice și private. Conform
situației din teren, zonele industriale tind să fie în restrângere, iar cele rezidențiale în
expansiune. Din acest punct de vedere, zonele rezidențiale periferice ar putea fi
concentrate în zona ieșirii din oraș înspre Viișoara.
2. Actualizarea și dezvoltarea strategiei de asfaltare a străzilor din Municipiu, cât și
extinderea rețelei de utilități, atât către noile zone rezidențiale, cât și pentru zonele cu
industriale actuale. Perspectiva extinderii ofertei industriale a Municipiului, oferă
oportunitatea de dezvoltare a orașului, fiind nevoie și de o eventuală relocare a actualelor
firme/ companii cu specific industrial. Drumurile și trotuarele neasfaltate sau inexistente
din Municipiu (30% și 40%) se află cu precădere în zonele rezidențiale. Sistemul de
străzi nu se rezumă doar la zonele noi, cu potențial urbanistic, motiv pentru care se
impune gândirea strategiei și pentru străzile existente sau vechi. Există, totuși, excepții, în
zonele vechi, unde extinderea trotuarelor și a pistelor de biciclete este imposibilă. Centrul
orașului poate fi un punct de pornire pentru elaborarea proiectului de asfaltare și
extindere a străzilor, alături de amenajarea spațiilor verzi existente, dar și extinderea
acestora pentru crearea de coridoare verzi, cu impact pozitiv asupra calității aerului. În
condițiile în care străzile sunt extinse și/ sau reabilitate, rețelele de utilități, de la
canalizare până la cablurile aeriene, pot fi reconfigurate pentru a crea zone pietonale,
piețe și carosabil - ample și eficiente energetic. De asemenea, gândirea optimă a
amplasării utilităților va permite intervenții rapide pentru remedierea eventualelor
probleme și avarii. Avantajul strategiei va consta și în provocarea unui deranj minim în
timpul intervențiilor. În contextul asfaltării și extinderii rețelelor rutiere, pistele de
biciclete, atât la nivel de oraș, cât și extinderea lor către localitățile învecinate, creează
oportunitatea de a îmbunătăți traficul urban, de a reduce poluarea, de a extinde experiența
turistică și de a crea o rețea de mobilitate urbană, adresată persoanelor active și tinerilor.
În acest context, se impune reorganizarea și eficientizarea transportului public local și
legăturile atât cu localitățile învecinate, cât și cu centrele urbane mari. Deși există o
autogară, situată în vecinătatea Primăriei, este necesară organizarea transportului la nivel
local, dar și interjudețean. Acestora se adaugă și organizarea unui serviciu de parcări,
împreună cu delimitarea spațiilor de parcare propriu zise. În acest context, rețelele de
transport și utilități s-ar putea extinde către localitățile învecinate, Cheț și Ghenetea. O
investiție importantă ar fi și implementarea rețelei de gaz natural. Rețeaua de utilități,
inclusiv cea de apă-canal, se poate extinde către zonele noi, precum Dealul Viilor și zona
deluroasă. Prin reactualizarea Registrului spațiilor verzi, se pot implementa proiecte în
zona Progresului și lângă pădure.
3. Amenajarea spațiilor verzi, care vor conferi orașului un aspect îngrijit, prietenos atât
pentru locuitori, cât și pentru viitorii turiști. Amenajarea spațiilor verzi contribuie
biodiversitatea orașului, atât în ceea ce privește numărul de plante, cât și de animale, care
își extind habitatul dintre zonele extraurbane, către cele urbane. Deși municipiul este de
dimensiuni reduse, în comparație cu centrele urbane mari, nivelul de poluare ar fi redus
semnificativ prin lărgirea și diversificarea acestor spații. Un aspect important este că

14
 spațiile verzi rețin o parte semnificativă a cantității de apă rezultată din ploi, aspect ce
reduce presiunea pe sistemul de canalizare al orașului. De asemenea, spațiile verzi
creează confort termic, prin reducerea efectelor razelor ultraviolete asupra clădirilor
neprotejate de umbră. Nu în ultimul rând, spațiile verzi reduc disconfortul acustic,
generat de trafic și stilul de viață tipic urban, contribuind, astfel la îmbunătățirea calității
vieții. Deși planurile de extindere a spațiilor verzi nu s-au realizat, implicarea
investitorilor, precum Carrefour, Penny și Lidl (2017, 2016 și 2020) creează premisa unei
accelerări a organizării și amenajării acestora.
4. Gestionarea zonelor industriale, cu precădere ca o nevoie de reorganizare a fostei IMU,
din zona de Nord a orașului. Astfel, beneficiile relocării industriale, alături de gestionarea
spațiilor industriale va aduce, în primul rând, beneficii economice, prin dezvoltarea
inovării și productivității, dar și prin eficiență. În al doilea rând, prin inovare industrială,
gama de produse se diversifică, iar oferta de servicii se perfecționează, împreună cu
încurajarea succesului și a moralului angajaților. Dezvoltarea industrială contribuie și la
perfecționarea angajaților, din toate structurile companiilor. Adaptarea la cerințele pieței
devine un element fundamental pentru buna organizare a spațiilor industriale ale
municipiului. În al treilea rând, organizarea eficientă a spațiilor industriale, conduce la
extinderea serviciilor oferite diverșilor investitori, creându-se premise optime pentru
dezvoltarea parcurilor industriale. Un avantaj al dezvoltării parcului industrial, este că ar
atrage relocarea vechilor fabrici, lăsând terenul pentru a fi folosit pentru alte proiecte
municipale sau pentru transformarea lor în spații de depozitare. Zonele rezidențiale s-ar
putea dezvolta tocmai datorită creșterii investițiilor în industria locală.

3.2 Demografie
Municipiul Marghita concentrează la începutul anului 2020, aproximativ 2.85% din
populația totală a județului Bihor și aproximativ 6% din populația totală din mediul urban al
județului Bihor, situându-se astfel pe locul trei din punctul de vedere al numărului de locuitori,
după municipiile Oradea (36% din populația totală a județului Bihor la 1 ianuarie 2020) și
Salonta (3% din populația totală a județului Bihor la 1 ianuarie 2020).

Tabelul nr. 4. Populația după domiciliu la 1 ianuarie 2020 în județul Bihor, pe municipiu
Sexul populației Grupa de vârstă

Total 65 ani și
Masculin Feminin 0-14 ani 15-64 ani
peste

TOTAL județul Bihor 616.264 300.702 315.562 94.519 420.660 101.085

TOTAL urban 314.790
Municipiul Oradea 221.413 104.119 117.294 29.680 155.017 36.716
Municipiul Beiuş 10.998 5.230 5.768 1.447 7.588 1.963
Municipiul Marghita 17.614 8.495 9.119 2.353 12.584 2.677
Municipiul Salonta 18.805 9.152 9.653 2.322 13.261 3.222
Sursa: INS - Direcția Județeană de Statistică Bihor, 2021

În 2020, populația totală a municipiului Marghita (include și două sate aparținătoare,

Cheț și Ghenetea) înregistra 17.614 de rezidenți, valoare aflată în scădere continuă în ultimii ani.

15
În anul 2020, populația din Municipiului Marghita a scăzut cu 2,79% față de anul 2014.
Populația rezidentă a județului Bihor este în scădere, fapt ce poate fi observat atât la nivelul
municipiului Marghita, cât și în cazul localităților învecinate. Fenomenul este explicat prin
restructurarea economică a zonei după 1990. Diversitatea bazei economice a Marghitei din
perioada comunistă și în decada de după 1990, s-a redus, chiar și în comparație cu regiunile
mono-industriale Nucet și Ștei. Reducerea diversității economice a cauzat un fenomen natural de
migrație.

Figura nr. 5. Distribuția pe sexe a populației stabile din municipiul Marghita, anul 2020
Sursa: Institutul Național de Statistică, 2020, Fișa localității Marghita

În ce privește distribuția pe sexe a populației stabile, în 2020, populația de sex feminin a

reprezentat 51,78%, iar cea de sex masculin 48,22%. Acest dezechilibru poate fi evidențiat şi
prin calcularea raportului de masculinitate - în 2020, la 100 de persoane de sex feminin revenind
93,11 persoane de sex masculin.

Figura nr. 6. Piramida vârstelor pentru municipiul Marghita, anul 2020

Sursa: Institutul Național de Statistică, 2020, Fișa localității Marghita

16
 Distribuția populației Municipiului Marghita pe etnii, relevă o diversitate ridicată.
Conform Recensământului Populației şi Locuințelor din anul 2011, în municipiul Marghita erau
înregistrați 7.789 de persoane români, 6.349 de persoane maghiari, 879 de persoane de etnie
romă, dar și alte 663 de persoane pentru care informația este indisponibilă.

Tabelul nr. 5. Distribuția populației pe etnii

ETNIA
Populatia (Recensământul Populației şi Locuințelor – 2011)
stabilă Altă
Român Maghiar Rom German Turc Slovac Informație
TOTAL etni
i i i i i i indisponibilă
e
MUNICIPIUL MARGHITA
TOTAL
15770 7789 6349 879 12 3 67 6 663
Masculi
n 7675 3879 2993 439 6 * 30 4 320
Feminin
8095 3910 3356 440 6 * 37 * 343
MARGHITA
TOTAL
13871 6887 5837 449 12 * 65 6 612
Masculi
n 6722 3428 2737 222 6 * 30 4 292
Feminin
7149 3459 3100 227 6 - 35 * 320
CHEȚ
TOTAL
1246 287 508 430 - - - - 21
Masculi
n 623 137 254 217 - - - - 15
Feminin
623 150 254 213 - - - - 6
GHENETEA

TOTAL
653 615 4 - - * * - 30
Masculi
n 330 314 * - - * - - 13
Feminin
323 301 * - - * * - 17
Notă: * Număr redus de cazuri de observare (mai mic de 3)
Sursa: INS, Recensământul României 2011, [Link]

Conform statisticilor, în Marghita și Ghenetea, predomină persoane de etnie română, în

timp ce în Cheț, predomină persoane de etnie maghiară. Interviurile de lucru au confirmat
prezența compactă a persoanelor de etnie romă în anumite zone din municipiu – în special pe
strada Brândușei, strada Tudor Vladimirescu și în satul Cheț.

17
 Figura nr. 7. Distribuția populației în funcție de confesiunea religioasă (Marghita, 2011)
Sursa: INS, Recensământul României 2011, [Link]

După apartenența religioasă a locuitorilor din Municipiul Marghita, conform datelor

statistice de la Recensământul populației din România din 2011, majoritatea populației este de
religie creștin-ortodoxă (46%). Există însă reprezentați și ai altor confesiuni și anume: 4.368
reformați (29%), 2.004 de persoane de religie romano-catolică (13%), 600 de religie penticostală
(4%), 718 greco-catolici (5%), 451 baptiști (3%) și 692 cu religii nedeclarate.

Figura nr. 8. Distribuția locuitorilor pe grupe de vârstă - municipiul Marghita, anul 2020
Sursa: Institutul Național de Statistică, 2020, Fișa localității Marghita

Populația Municipiului Marghita este în curs de îmbătrânire, 13% din populația stabilă
având vârsta cuprinsă între 0 și 14 ani, 72% între 15 și 64 ani şi 15% peste 65 ani. Comparativ cu
situația din județul Bihor sau de la nivelele regional şi național, ponderea tinerilor în totalul
populației este mai scăzută.

Evoluția fenomenelor demografice și indicatori statistici demografici

În perioada 2014-2019, numărul de născuți vii din Municipiul Marghita a fluctuat între
123 născuți vii (2016) și 154 născuți vii (în 2014 și 2015), în timp ce numărul de decese

18
înregistrat în această perioadă a înregistrat valori între 190 de decese (2014) și 201 de decese
(2017). Anul 2019, comparativ cu anul 2018, se caracterizează prin creşterea numărului de
decese cu 13 şi prin scăderea numărului de născuţi-vii cu 1 născut-viu.

Figura nr. 9. Sporul natural în Municipiul Marghita

Sursa: Institutul Național de Statistică, 2020, Fișa localității Marghita

În ce privește sporul natural determinat ca diferenţă absolută între numărul de născuţi-vii

şi numărul de decese, a fost în 2019 de minus 48 de persoane, faţă de minus 34 de persoane, la
nivelul lunii anului 2018. În anul 2019, numărul căsătoriilor a fost de 97, mai mic decât cel
înregistrat în anii precedenți, excepție întâlnind în cazul anului 2015 când numărul căsătoriilor a
fost 84. Numărul divorțurilor din municipiul Marghita a scăzut de la 33, în anii 2016 și 2017, la
17 în anul 2019.
Gradul de dependență demografică reprezintă un alt indicator statistic relevant în analiza
demografiei unui municipiu. Acest indicator se determină ca raport între, pe de o parte numărul
populației de 0-14 ani şi de peste 65 ani şi, pe de altă parte, numărul populației cu vârsta cuprinsă
între 15-64 ani. La nivel municipiului Marghita, la 1.000 de persoane adulte revin 40 de tineri şi
bătrâni. „Presiunea” acestora asupra populației adulte (15-64 ani) este aproximativ aceeași,
gradul de dependență al tinerilor fiind de 133,58‰, iar cel al persoanelor vârstnice de 151,98‰.
Gradul de îmbătrânire demografică din municipiul Marghita a fost în anul 2019 de
878,96‰, ceea ce arată că la 1.000 de persoane tinere (0 – 14 ani) revin 878,96 de persoane
vârstnice (65 ani şi peste).
În ce privește rata de înlocuire a forței de muncă determinată ca raport între efectivul
populației tinere (0-14 ani) și o treime din persoanele adulte (15-64 ani), calculate la 1.000 de
locuitori, se poate afirma că Municipiul Marghita se va confrunta cu un deficit semnificativ de
forță de muncă. Astfel, 1.000 de persoane care vor ieși din câmpul muncii vor fi înlocuite de
doar 560,95 de persoane, conform datelor INS de la nivelul anului 2019.

Mișcarea naturală a populației

19
 Conform ultimelor statistici furnizate de DJS Bihor, în anul 2019, în municipiul
Marghita, s-au născut 143 de persoane, astfel rata natalității a fost de 8,04‰. Cu toate acestea,
rata natalității, din Municipiul Marghita este ușor inferioară celei de la nivelul județului Bihor
(8,04‰, față de 10,06‰).
Numărul persoanelor decedate în anul 2019 este mai mare decât cel al născuților vii cu 48
de persoane. Prin urmare, rata mortalității în anul 2019 a fost de 10,75‰. Și în cazul acestui
indicator, valoarea înregistrată la nivelul municipiului Marghita este inferioară celei de la nivelul
județului Bihor, de 12,11‰.

Condiții de locuire
Telecomunicații – La nivelul municipiului, infrastructura de comunicații este
reprezentată atât de servicii de telefonie fixă, cât și de servicii de telefonie mobilă, servicii radio
și televiziune, precum și acces la internet, servicii oferite de competitorii uzuali din piața de
telecomunicații și date.
Rețea comercială - Locuitorii Municipiului Marghita își pot face cumpărăturile
alimentare şi nealimentare din piețe, supermarketuri – Carrefour Market, Unicarm, Magazin
Transilvania, CBA, Penny, Lidl, etc. De asemenea, la nivel local funcționează și o Piață
Agroalimentară.
Rețea bancară - În municipiul Marghita se află sucursale şi agenții ale principalelor
bănci de pe piața națională: CEC Bank, Banca Cooperatistă Stejarul Marghita, Banca
Transilvania, Raiffeisen Bank, CAR Retezatul Agenția Marghita, BRD, etc.

3.3 Dezvoltare economică

Profil economic
Sectorul industrial și sectorul serviciilor reprezintă profilul economic principal al
Municipiului Marghita. Profilului îi lipsește, însă, sectorul primar, care arată înspre modificările
structurale de după 1990. La vremea respectivă, aproximativ 16,24% din populația Marghitei
lucra în domeniul agricol și de silvicultură. Totuși, odată cu dezvoltarea orașului, activitățile
populației s-au reorientat către domeniul industrial, fapt observabil cu precădere după anii 1970.
Astfel, trecerea de la sectorul primar, la cel terțiar este naturală.
Ultimii ani au marcat dezvoltarea economică a regiunii, cu precădere în sectoare precum
construcții, industria textilă, industria de mașini și echipamente. Reprezentarea ramurilor
principale ale industriei se regăsesc în regiune, iar firmele străine au o prezență tot mai stabilă.
Din punct de vedere economic, orașul este pe locul trei în județ, după Oradea și Salonta. Situația
este explicabilă prin tradiția industriei textile și petroliere, care acum este în declin sever. La
nivel de municipiu, industria s-a diversificat, combinându-se activități comerciale. Partenerii din
industria textilelor, din țări precum Italia, Germania și Franța, au consolidat firme care oferă
peste 4.000 de locuri muncă atât în oraș, cât și în afara lui. Diversitatea industrială este dovedită
de cele 30 de firme din domeniul fabricării încălțămintei, cele 20 din domeniul îmbrăcămintei și
cele peste 100 din domenii precum construcțiile, instalațiile electrice, vopsitorie, zugrăveli și
fabricarea betonului sau a structurilor metalice. Diversitatea industrială a luat amploare după
anul 2000. Pe lângă acestea, peste 300 de firme activează în domeniul comercial, atât în standuri,
cât și în piețe și în magazine specializate și nespecializate.

20
 Dinamica antreprenorială și principalele sectoare economice
Municipiul Marghita se remarcă în ultimii ani prin comerț cu amănuntul și comerț cu
ridicata, acestea două ajungând la nivelul anului 2020 să reprezinte aproximativ 34% din cifra de
afaceri totală generată de agenții economici înregistrați după sediul social în Marghita și
concentra doar 12% din salariați (655 de persoane). Din punct de vedere al numărului mediu de
angajați, în Municipiul Marghita predomină sectorul de activitate Tăbăcirea şi finisarea pieilor;
fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnasamentelor şi încălţămintei; prepararea şi
vopsirea blănurilor, resursele umane angrenate în acest domeniu economic acopereau 30% din
totalul resurselor umane în anul 2019.
Baza economică a Municipiului Marghita se confruntă cu o reducere a bazei economice
locale. Scăderea are loc în termeni absoluți, în baza actorilor locali, după domeniile de activitate
și volumele generate. De asemenea, scăderea are loc și în termeni relativi, axat pe rolul jucat de
întreprinderile mijlocii și mari. Odată cu trecerea de la statutul de oraș la cel de municipiu,
Marghita s-a dezvoltat prin intermediul unor întreprinderi mari, localizate în perioada
predecembrista. Situația economică s-a modificat în termenii trecerii către o economie de piață,
iar schimbările structurale ulterioare, au generat schimbări semnificative în mediul antreprenorial
local, care în prezent este dominat de întreprinderi mici și mijlocii. Cu toate că schimbările au
fost importante și au afectat mediul de afaceri, nu există nicio structură de sprijin pentru afaceri
sau de încurajare și consiliere pentru firmele noi. Municipiul Marghita joacă un rol important
pentru zona de proximitate, cu precădere din perspectiva dinamicii descrise de numărul de
salariați în diferitele sectoare de activitate prezente la nivel municipal. În fapt, o mare parte a
angajaților provine din comunele învecinate. De asemenea, majoritatea angajatorilor oferă
servicii de transport pentru angajați, rutele acoperind o rază de aproximativ 30 km din jurul
municipiului.

Demografia unităților locale active

În Municipiul Marghita, numărul de întreprinderi active a crescut în perioada 2014-2019.
Dacă în anul 2014, în Municipiul Marghita numărul de întreprinderi active era de 432 de
întreprinderi active, în anul 2019, numărul acestor întreprinderi active au crescut la 502
întreprinderi. Prin urmare, conform datelor existente în cadrul bazei de date INS, numărul de
întreprinderi care își desfășoară activitatea în Municipiul Marghita a crescut cu 1,16% în anul
2019 față de anul precedent și cu 16% față de anul 2014. În anul 2019, cele mai mari creșteri
comparativ cu anul 2018, au fost înregistrate în cadrul activității economice Construcţii de
clădiri, numărul de întreprinderi active crescând cu 10. Raportat la populația din 2019, densitatea
întreprinderilor este de 28,50 întreprinderi/ 1.000 locuitori în Municipiul Marghita.

Tabelul nr. 6. Numărul întreprinderilor

2014 2015 2016 2017 2018 2019
Numărul întreprinderilor 432 455 456 457 494 502
active
Numărul de întreprinderi 44 99 80 102 109 -
nou create
Numărul de întreprinderi 41 57 77 64 81 -
închise (decedate)
Sursa: Institutul Național de Statistică, 2020, Fișa localității Marghita

21
 În anul 2019, sectorul serviciilor cuprindea 43,37% din totalul unităţilor locale active la
nivel judeţean, fiind urmat, în funcție de ponderea firmelor care activează în cadrul respectivului
sector, de: comerţ (33,08%), industrie (10,54%), construcţii (8,95%) şi agricultură (4,06% din
totalul unităţilor locale active la sfârşitul anului 2014).

Figura nr. 10. Cifra de afaceri a întreprinderilor active din Municipiul Marghita
Sursa: INS, DJS Bihor, Fișa localității, 2020

Cifra de afaceri a întreprinderilor active realizată în 2019 de către unitățile locale active
din Municipiul Marghita a totalizat aproximativ 574 milioane RON, conform INS.
La nivel județean, regional și național, unitățile locale active din comerț realizează cea
mai mare cifră de afaceri, aspect valabil și pentru municipiul Marghita. Acestea sunt urmate de
unitățile locale active în industrie. Activitatea comercială a municipiului este intensă, iar unitățile
active realizează 48,69% din cifra de afaceri totală la nivel de municipiu.

Figura nr. 11. Cifra de afaceri a întreprinderilor active din Municipiul Marghita pe
sectoare de activitate, 2018 și 2019
Sursa: INS, DJS Bihor, Fișa localității, 2020

22
 Activităţile economice care au realizat cea mai însemnată cifră de afaceri la nivelul
unităţilor locale active din Marghita, sunt comerţul, urmate de transporturi terestre și transporturi
prin conducte, tăbăcărie și finisarea pieilor, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, construcţiile
şi activitățile din agricultură.
De remarcat este faptul că în anul 2019, ponderea activităților de comerţ cu amanuntul și
comerț cu ridicata în cifra de afaceri realizată la nivelul Municipiului Marghita, a crescut față de
anul 2014, de la 29% la 34%, la fel și cea din transporturi terestre și transporturi prin conducte de
la 11% la 14%, dar a scăzut ponderea în cifra de afaceri a activităților din tăbăcirea și finisarea
pieilor (de la 17% la 8%).

Tabelul nr. 7. Top sectoare din Municipiul Marghita în anii: 2014, 2018 și 2019
2014 2018 2019
Ponderea Ponderea din Ponderea
După cifra de afaceri
din total total din total
Nomenclator CAEN - 47 - Comerţ cu amănuntul. cu excepţia
autovehiculelor şi motocicletelor și Nomenclator CAEN - 46 -
29% 35% 34%
Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi
motociclete
Nomenclator CAEN - 49 - Transporturi terestre şi transporturi
11% 16% 14%
prin conducte
Nomenclator CAEN - 15 - Tăbăcirea şi finisarea pieilor;
fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie. harnasamentelor şi 17% 11% 8%
încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor
Nomenclator CAEN - 14 - Fabricarea articolelor de
8% 8% 8%
îmbrăcăminte
După numărul mediu de salariați
Nomenclator CAEN - 15 - Tăbăcirea şi finisarea pieilor;
fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie. harnasamentelor şi 14% 30% 23%
încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor
Nomenclator CAEN - 14 - Fabricarea articolelor de
7% 21% 22%
îmbrăcăminte
Nomenclator CAEN - 47 - Comerţ cu amănuntul. cu excepţia
autovehiculelor şi motocicletelor și Nomenclator CAEN - 46 -
4% 13% 12%
Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi
motociclete
Nomenclator CAEN - 49 - Transporturi terestre şi transporturi
2% 8% 8%
prin conducte
Sursa: DJS, Fișa localității Marghita, 2020

În ce privește ponderea sectoarelor în Municipiul Marghita după cifra de afaceri, se

observă că în anul 2019 cea mai mare pondere o are comerțul cu amănuntul și comerțul cu
ridicata (cu excepția autovehiculelor și motocicletelor) - 34% - urmat de sectoarele Transporturi
terestre și transporturi prin conducte (14%) și Tăbăcirea și finisarea pieilor; fabricarea articolelor
de voiaj și marochinărie, harnașamentelor și încălțămintei; prepararea și vopsirea blănurilor,
respectiv Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, ambele înregistrând un procent de 8%.
În funcție de numărul de salariați, Municipiul Marghita se remarcă prin industria
prelucrătoare care reprezintă aproximativ 58% din totalul industriilor, cea mai mare pondere
fiind reprezentată de sectorul sectorul Tăbăcirea și finisarea pieilor; fabricarea articolelor de
voiaj și marochinărie, harnașamentelor și încălțămintei; prepararea și vopsirea blănurilor (23%),

23
urmat de cel al fabricării articolelor de îmbrăcăminte (22%) și comerțul cu amănuntul și cu
ridicata (cu excepția autovehiculelor și motocicletelor) - 12%.
Declinul industrial este o realitate economică a regiunii Marghita. În cadrul industriei,
cele mai afectate sunt ramurile de tehnologie medie și medie - joasă, acestea având și o valoare
adăugată mai mare. Municipiul nu are nici un investitor la nivelul industriei înalte. Situația în
care se află declinul industrial, este marcată și de faptul că cea mai mare și activă întreprindere
era menționată în 2014, dar lipsea în 2020.

Forța de muncă
La nivelul județului Bihor, repartiția populației ocupate pe activități ale economiei, în
anul 2019, indica o concentrație de 25% din totalul persoanelor ocupate, 64.400 de persoane, în
sectorul industriei prelucrătoare. Următoarea concentrație, de 24%, adică 62.200 de persoane,
este în domenii de activitate precum agricultura, silvicultura și pescuitul. O concentrație de 14%
din totalul persoanelor active, adică 36.600 de persoane activau în domeniul comerțului cu
amănuntul.
Domeniul industriei prelucrătoare, împreună cu cel al agriculturii, silviculturii și
pescuitului, relevă o scădere semnificativă a populației ocupate din județul Bihor, comparativ cu
anul 2018. Domeniile în care ponderea populației active a crescut sunt comerțul cu ridicata și cu
amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor. Numărul persoanelor active a crescut cu
7.000 persoane. S-a observat o creștere cu un punct procentual în anul 2019 față de 2018 și în
cazul transportului și depozitării, precum și în cazul sănătății și asistenței sociale.
Numărul mediu al salariaților din Municipiul Marghita a înregistrat o tendință crescătoare
în perioada 2015-2016, crescând cu 195 de persoane în anul 2016 față de anul 2015. Această
tendință crescătoare poate fi influențată și de tendința de reducere a ocupării nesalariale care s-a
redus semnificativ atât la nivel de țară cât și la nivel de regiune și județ. Începând cu anul 2016,
numărul mediu al salariaților din Municipiul Marghita a urmat un trend descendent, astfel că în
anul 2018, numărul era mai mic cu 497 de persoane comparativ cu numărul mediu al salariaților
înregistrați în anul 2016.

Figura nr. 12. Populația ocupată civilă după statutul profesional în Municipiul Marghita
Sursa: DJS, Fișa localității Marghita, 2020

24
 În perioada 2014 – 2020, numărul de șomeri înregistrați a scăzut considerabil atât la
nivelul județului Bihor, cât și la nivelul Municipiului Marghita. Astfel, în Municipiul Marghita,
numărul de șomeri s-a redus cu 199 persoane în 2019 față de 2010, de la 270 persoane la 71 de
persoane. Observăm că în anul 2020, numărul de șomeri înregistrați este de două ori mai mare
decât cel de la nivelul anului 2019.

Figura nr. 13. Evoluția numărului de șomeri înregistrați în Municipiul Marghita

Sursa: INS - Direcția Județeană de Statistică Bihor, 2020

Structura numărului de șomeri înregistrați în Municipiul Marghita, pe sexe arată că în

perioada 2010-2020 ponderea numărului de șomeri înregistrați a fost mai mare în cadrul
populației masculine, excepție făcând anul 2020 când ponderea numărului de șomeri este mai
mare în cadrul persoanelor de sex feminin. Astfel, în Municipiul Marghita ponderea șomerilor
înregistrați de sex masculin este în medie de 58% în perioada 2010-2019, iar cea a numărului de
șomeri de sex feminin este în medie de 42%, înregistrând cel mai mic număr în anul 2019 (35 de
persoane). Numărul de șomeri indemnizați și neindemnizați din Municipiul Marghita a crescut în
anul 2020 comparativ cu anul 2019, cu 82%, de la 71 de persoane în anul 2019 la 129 de
persoane în anul 2020. O serie de factori influențează creșterea, alături de volatilitatea pieței de
muncă, a emigrației către vestul Europei, dar și către orașele mari din țară. Acestora se adaugă
pierderea locurilor de muncă, pandemia Covid-19, care a generat reduceri ale activității, dar și
închiderea pe perioade lungi de timp a industriei HORECA. Fabricile au fost afectate tocmai
pentru că produceau bunuri pentru industria hotelieră și a restaurantelor.

Tabelul nr. 8. Numărul de șomeri indemnizați și neindemnizați din Municipiul Marghita

în funcție de nivelul de pregătire
Nivelul de pregătire profesională 2019 2020
Indemnizat Neindemnizat Indemnizat Neindemnizat
Primar - fără studii 0 2 3 1
Primar-Școală generală incompletă 0 13 2 4
Gimnazial-Școală generală 6 11 23 2
Școală Profesională 5 0 21 0
Liceu de specialitate 21 2 50 1

25
Învățământ superior 11 0 19 3
Sursa: AJOFM Bihor

La nivelul Municipiului Marghita, evoluției numărului de șomeri după nivelul de

pregătire profesională arată că în anul 2019, numărul șomerilor neindemnizați a fost mai mare în
rândul șomerilor cu nivelul de instruire primar și gimnazial, iar în ce privește șomerii
indemnizați, a fost mai mare în rândul șomerilor cu nivel de instruire profesional, liceal și
universitar. În anul 2020, ponderea șomerilor indemnizați este mai mare decât cea a șomerilor
neindemnizați pentru toate cele șase nivele de pregătire profesională, iar numărul de șomeri
indemnizați a crescut cel mai mult în rândul șomerilor cu nivelul de instruire liceal și profesional.

Tabelul nr. 9. Numărul de șomeri din Municipiul Marghita, pe grupe de vârstă

Grupe de vârstă 2019 2020

Total Total

sub 25 ani 12 17

25-35 ani 9 21

35-45 ani 12 37

peste 45 ani 38 54
Sursa: AJOFM Bihor

În ce privește evoluția numărului de șomeri din Municipiul Marghita pe grupe de vârstă,

se poate afirma că cel mai ridicat număr de șomeri a fost înregistrat în rândul populației cu vârsta
de peste 45 ani, atât în anul 2020 (42%), cât și în anul 2019 (53%), urmat de categoria 35-45 de
ani (17% în 2019 și 29% în 2020).

Tabelul nr. 10. Numărul de șomeri în Municipiul Marghita, pe grupe de vârste și nivelul
de studii
Grupe de vârstă
Nivelul de pregătire sub 25 ani 25-35 ani 35-45 ani peste 45 ani TOTAL
profesională Anul
2019 2020 2019 2020 2019 2020 2019 2020 2019 2020
Primar - fără studii 0 2 1 0 0 2 1 0 2 4
Primar - Școală generală
0 0 1 1 2 2 10 3 13 6
incompletă
Gimnazial - Școală
0 1 0 2 2 6 15 16 17 25
generală
Școală Profesională 1 2 0 3 1 5 3 11 5 21
Liceu de specialitate 7 10 2 7 7 17 7 17 23 51
Învățământ superior 4 2 5 8 0 5 2 7 11 22
TOTAL 12 17 9 21 12 37 38 54 71 129

26
Sursa: AJOFM Bihor

De asemenea, evoluția numărului de șomeri pe nivel de pregătire profesională și grupe de

vârstă, arată că în anul 2020, numărul de șomeri în vârstă de sub 25 ani reprezintă 13% din
totalul șomerilor indemnizați și neindemnizați și este în creștere cu 5 persoane faţă de 2019, două
persoane cu nivelul de instruire primar – fără studii, câte unul cu nivelul de instruire gimnazial și
profesional și trei persoane cu nivelul de instruire liceal; numărul de șomeri cu vârsta cuprinsă
între 25 și 35 de ani a crescut cu 12 persoane în primele trei trimestre ale anului 2020,
comparativ cu anul 2019, cea mai mare creștere având loc în rândul persoanelor cu nivelul de
instruire liceal; numărul de șomeri cu vârsta peste 45 de ani a crescut în 2020 față de 2019 cu 10
persoane cu nivelul de instruire liceal, 8 persoane cu nivelul de instruire profesional, 5 persoane
cu nivelul de instruire universitar și a scăzut în rândul persoanelor cu nivelul de instruire primar.

Agricultura
Compoziția minerală, organică și organo-minerală a solului, care este o materie
complexă, asigură ‎plantelor aprovizionarea de bază cu elemente nutritive. Flora și fauna
numeroaselor lanțuri trofice ‎prosperă și se perpetuează datorită acestor calități ale sale.
Particulele solide, apa și aerul constituie ‎partea fizică. Cele trei elemente, în combinație cu
depunerile de natură organică și anorganică, ‎accelerează în continuu procesele fizico-chimice de
la nivelul solului.‎
Pentru agricultură, calitatea solului reprezintă unul din cei mai importanți factori de
producție. Încadrarea solurilor din Municipiul Marghita în clasele de calitate este destul de
echilibrată dacă excludem clasa I de calitate. Prin urmare, 1150 ha în clasa II, 1094 ha în clasa
III, 1430 în clasa IV și 1656 în clasa V de calitate.

Tabelul nr. 11. Calitatea solului

2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Calitatea solului

clasa 2 de calitate (ha) 1150 1150 1150 1150 1150 1150 1150

clasa 3 de calitate (ha) 1094 1094 1094 1094 1094 1094 1094

clasa 4 de calitate (ha) 1430 1430 1430 1430 1430 1430 1430

clasa 5 de calitate (ha) 1656 1656 1656 1656 1656 1656 1656

Sursa: Primăria Municipiului Marghita

Structura fondului funciar la nivelul anului 2020, în Municipiul Marghita, se prezintă

astfel:
• Suprafața arabilă = 3.493 ha
• Vița de vie, plantații = 45 ha
• Pomi fructiferi, plantații = 136 ha
• Pășuni naturale = 936 ha
• Fânețe naturale = 376 ha
• Teren agricol total = 5.330 ha
• Total fond funciar Municipiul Marghita = 12.336 ha

27
Tabelul nr. 12. Repartiția terenurilor agricole în municipiul Marghita
2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Suprafață arabilă 3493 3493 3493 3493 3493 3493 3837
Vița de vie 45 45 45 45 45 45 45
Pomi fructiferi 136 136 136 136 136 136 136
Pășuni naturale 1019 1019 1019 1019 1019 1019 936
Fânețe naturale 637 637 637 637 637 637 376
Teren agricol total 5330 5330 5330 5330 5330 5330 5330
Sursa: Primăria Municipiului Marghita

Municipiul Marghita se remarcă prin potenţialul agricol, în anul 2020 suprafața totală
arabilă la nivelul Municipiului Marghita a fost de 3.837 ha având o productivitate medie la
hectar, a principalelor culturi, ridicată comparativ cu nivelul regional şi național. Repartiția
terenurilor agricole din Municipiul Marghita arată că la nivelul anului 2020, pășunile naturale
reprezentau 936 ha din total teren agricol, fânețele naturale, 376 ha, pomii fructiferi, 136 ha și
vița de vie, 45 ha.

Pomicultură
În județul Bihor, principalele livezi sunt cele de prune, mere, pere, piersici şi nectarine,
caise şi vişine, zarzăre şi nuci. În Municipiul Marghita, se poate remarca faptul că predomină
livezile de mere (99 de hectare) într-o proporție de 73%, urmate de livezile de prune (37 de
hectare) în proporție de doar 27%. Astfel în anul 2020, producția totala de fructe la nivelul
Municipiului Marghita a fost estimată la cca 170 de tone din care: prune = 60 de tone și mere =
110 tone.

Tabelul nr. 13. Pomicultură – Municipiul Marghita

2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

POMICULTURĂ (HA) 136 136 136 136 136 136 136

PRINCIPALELE CATEGORII DE LIVEZI

● Prune (ha) 37 37 37 37 37 37 37

● Mere (ha) 99 99 99 99 99 99 99

PRODUCȚIA TOTALĂ DE FRUCTE 175 180 170 175 175 180 170
(TONE)
● prune 66 65 70 60 65 70 60

● mere 109 115 100 115 110 110 110

Sursa: Primăria Municipiului Marghita, 2020

Turism
Obiectivele istorice aflate în municipiul Marghita au o atractivitate redusă pentru turiști,
importanța lor fiind mai mult pe plan local. Spre exemplu, Biserica Catolică Sf. Maria datând din
1772, sau Biserica Protestantă (sec. XVI-XVIII), reprezintă repere importante strict pentru

28
comunitatea locală. Pe de altă parte, apele geotermale cu proprietăți curative atrag și pot atrage
un bazin mai larg de persoane - atât rezidenți, cât și vizitatori.
În prezent, produsele turistice sunt subdezvoltate, potențialul balnear fiind parțial
exploatat de către hotelul termal (exploatat prin firma Hotel Ștrand S.A), ștrandul termal
(administrat de către Primăria municipiului Marghita) și Spitalul municipal.
Deși au fost efectuate lucrări de reabilitare și modernizare atât pentru hotel, cât și pentru
ștrand, infrastructura turistică este în continuare modestă și nu oferă servicii diversificate. Spre
exemplu, ștrandul termal are doar bazine cu apă neacoperite, vestiare și câteva clădiri
administrative, fără alte facilități, precum bazine de apă acoperite, puncte de alimentație publică,
alte servicii tip spa, structuri de cazare sau spații pentru practicarea altor sporturi.
Potențialul geotermal al Marghitei trebuie analizat și în contextul zonal. Întreg județul
Bihor se bucură de aceste resurse naturale, în unele localități acestea fiind deja valorificate
pentru sistemul de încălzire centralizat (municipiul Beiuș) sau pentru turismul balnear (stațiunile
Băile Felix și 1 Mai, comuna Sânmartin, municipiul Oradea). Mai mult, alte localități (Carei,
Tășnad), având un profil asemănător Marghitei, au reușit ca prin investițiile făcute în ultima
decadă să-și consolideze activitatea turistică balneară și să ofere posibilități de recreere pentru
rezidenți.
De fapt, rezidenții Marghitei și locuitorii din județele Bihor, Satu Mare și Sălaj sunt în
bună parte grupul țintă ce ar putea fi atras de oferta municipiului, mai ales din rațiuni de
proximitate și posibila calitate superioară a serviciilor oferite la prețuri accesibile. În rest, la nivel
național, cât și în zona de graniță a Ungariei cu România, există destinații cu o ofertă mult mai
diversificată față de zona de nord a județului Bihor.
Din punct de vedere statistic, Municipiul Marghita oferea în anul 2020, 412 locuri de
cazare în toate structurile de cazare turistică existentă. Astfel, în structurile de cazare de tip hotel
au fost oferite 80 de locuri, în campinguri 176 de locuri, iar în cadrul pensiunilor turistice oferta
era de 156 de locuri. În perioada 2014-2020, numărul de locuri oferite de pensiunile turistice a
fost într-o continuă creștere, numărul de locuri a crescut din 2014 până în 2020 cu 114 locuri.

Tabelul nr. 14. Capacitatea de cazare turistica existenta

Tipuri de primire turistică 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Total Locuri 359 348 414 412 414 412 412
Hoteluri Locuri 90 90 80 80 80 80 80
Vile turistice Locuri 16 26 26 26

Campinguri Locuri 176 176 176 176 176 176 176

Pensiuni turistice Locuri 42 42 118 116 144 142 156

Pensiuni agroturistice Locuri 35 14 14 14 14 14

Sursa: DJS, Fișa localității Marghita

În ce privește capacitatea de cazare turistică în funcțiune, se poate observa că în anul

2019, numărul total de locuri oferite pe zi a fost pentru toate tipurile de primire turistică de
93.656. Cel mai mare număr se regăsește în cazul pensiunilor turistice, 43.064. În perioada
2014-2019, în Municipiul Marghita s-au înființat un număr relativ mare de pensiuni turistice,
vilele turistice fiind mai puțin căutate de către turiști.

29
Tabelul nr. 15. Capacitatea de cazare turistică în funcţiune. pe tipuri de primire turistică
Tipuri de primire turistică U.M. 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Total Număr locuri-zile 73658 75414 99629 85413 86412 9365

6
Hoteluri Număr locuri-zile 32850 32850 29280 29200 29200 2912
0
Vile turistice Număr locuri-zile 4384 640

Campinguri Număr locuri-zile 24112 21472 26928 16192 16192 2147

2
Pensiuni turistice Număr locuri-zile 12312 20452 43421 40021 41020 4306
4
Sursa: DJS, Fișa localității Marghita

Pragul de înnoptări anual nu cunoaște fluctuații semnificative, în 2020 fiind cuantificate

19.902 de înnoptări, în general acestea provenind din activitatea turistică sezonieră de vară și din
turismul de afaceri.

Tabelul nr. 16. Înnoptări în structuri de primire turistică. pe tipuri de structuri

Tipuri de structuri U.M. 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Total Număr 11505 12995 13497 15690 19603 19902

Hoteluri Număr 3935 5273 4979 5479 7496 9194

Vile turistice Număr 1410 359

Campinguri Număr 3372 3381 3808 3213 2763 2029

Pensiuni turistice Număr 2788 3982 4710 6998 9344 8679

Sursa: DJS, Fișa localității Marghita

Contribuția sectorului de turism (cuantificat prin serviciile HORECA, clasele CAEN 55,
56 și 79) la mediul economic local este modestă, de 1,80% din punct de vedere al cifrei de
afaceri (10.353.693 lei) și de 2,42% al personalului angajat (111 persoane în 2020) - conform
DJS Bihor, în anul 2020.

3.4 Infrastructură și servicii publice

3.4.1 Infrastructură rutieră și mobilitate urbană
Municipiul Marghita este situat în partea de Nord a județului Bihor. Distanța față de
municipiul Oradea este de 57 km, pe relația DN19E (Marghita–Chiraleu–Biharia), DN19/E671
(Biharia–Oradea). Distanța față de Oradea crește la 62 km pe relația DN19B
(Marghita–Săcuieni) și DN19/E671 (Săcuieni–Oradea). Față de granița cu Ungaria, pe DN19B,
municipiul se află la aproximativ 30 km. Din cauza lipsei unei șosele de centură, întregul volum
de tranzit, pe DN19B, traversează orașul prin centru și conduc la poluare fonică și deteriorare
continuă a sectorului de drum din intravilanul municipiului, afectând inclusiv clădirile de
locuințe.

30
 Lungimea străzilor orășenești din municipiul Marghita este de 42,97 km, reprezentând
aproximativ 5,04% din total lungime străzi orășenești din județul Bihor. La finalul anului 2020,
în municipiul Marghita, dintr-un număr de 88 de străzi în lungime totală de cca 42,97 km, 41 de
străzi în lungime de cca. 28,14 km sunt modernizate integral sau pe tronsoane de stradă, iar 47 de
străzi în lungime de cca.14,82 km sunt nemodernizate sau nu sunt modernizate pe întreaga
lungime a străzii.
În perioada 2014-2020, la nivelul Municipiului Marghita numărul de străzi modernizate
integral a crescut cu 46%, în timp ce numărul de străzi ne-modernizate (sau ne-modernizate pe
întreaga lungime) a scăzut de la 60 de străzi la 47 de străzi. Putem afirma ca în perioada
2014-2020, gradul de modernizare a fost unul favorabil. În ceea ce privesc intersecțiile, în
municipiul Marghita există un singur sens giratoriu.

Figura nr. 14. Evoluția străzile orășenești din Municipiul Marghita

Sursa: Primăria Municipiului Marghita

În Municipiul Marghita, în perioada 2014-2020 au avut loc o serie de lucrări anuale de

întreținere a infrastructurii rutiere pe străzi modernizate. Astfel, în anul 2020, 6 străzi cu o
suprafață totală de 540 metri pătrați au fost modernizate prin plombări, iar cantitatea de mixtură
asfaltică utilizată pe străzi modernizate a fost de 50,76 tone. Cele mai multe lucrări de întreținere
au avut loc în anul 2014 și anume 15 străzi cu o suprafață totală de 1.172 metri pătrați au fost
modernizate, cantitatea de mixtură asfaltică utilizată a fost de 137,67 tone. De asemenea, în
perioada 2014-2020, numărul de parcări a crescut cu aproximativ 17%, de la 370 în anul 2014 la
435 în anul 2020.
Tabelul nr. 17. Lucrări anuale de întreținere a infrastructurii rutiere, pe străzi
modernizate

31
 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Număr de străzi modernizate 15 13 8 14 11 9 6

prin plombări
Cantitatea de mixtură asfaltică 137,67 121.22 60.12 128 71,48 64,32 50,76
utilizată pe străzi modernizate
(tone)
Suprafața străzilor 1172 1109 624 1138 836 786 540
modernizate (metri pătrați)
Număr locuri de parcare 370 370 370 370 410 410 435

Sursa: Primăria Municipiului Marghita

În perioada 2014-2020, au fost demarate și au fost finalizate execuțiile lucrărilor la unele

obiective aprobate anterior. Astfel, în anul 2014, în urma unei investiții în valoare de 350.000 lei
au fost finalizate o serie de lucrări de modernizare și reabilitare străzi. Tot în anul 2014, pentru
amenajarea unor parcuri, a fost realizată o investiție în valoarea de 33.452 lei. Pentru amenajarea
de alei, parcări, piațete și trotuare, municipalitate a investit 552.410 lei în anul 2015. O altă
investiție realizată în 2015 este cea a achiziționării unei stații de autobuz, valoarea investiției
fiind de 39.980 lei. Pentru amenajarea de trotuare în Municipiul Marghita, s-au investit
1.438.512 lei în perioada 2015-2019.
Pentru a identifica principalele cauze ce conduc la deteriorarea DN 19B s-au analizat
volumele traficului de tranzit generate de DN19. În analiză s-au folosit datele recensămintelor
generale de circulație realizate de către Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică -
CESTRIN, din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România –
CNADNR.
Analiza fluxurilor de trafic, pentru arterele principale ale municipiului care au fost
recenzate, plasează nivelul de serviciu în categoria C pentru drumuri cu 2 benzi, însemnând flux
stabil și viteze corespunzătoare debitelor maxime de serviciu medii cu multe restricții.
Rezultatele se datorează stării avansate de degradare a carosabilului. Din această perspectivă se
impune realizarea șoselei de centură a municipiului, împreună cu conectarea la autostrada Brașov
- Borș - Budapesta, aflată la 20 km distanță. Conectarea rutieră prin intermediul autostrăzii
conferă noi perspective economice și turistice, legate de potențialul balnear al regiunii.
Viitoarea autostradă va contribui la fluidizarea traficului, preluând atât traficul greu, cât și
o parte a traficului de tranzit. Beneficiile se axează și pe conectarea municipiului la orașele mari
și centrele importante din țară. Momentan, atât în lipsa autostrăzii, dar mai ales în lipsa șoselei de
centură, întregul volum de trafic tranzitează Marghita prin zona centrală. Deteriorarea părții
carosabile, a trotuarelor și a locuințelor, dar și a clădirilor publice este rezultatul direct al acestei
stări de fapt. Odată cu devierea unei părți importante din volumul traficului pe șoseaua de
centură și pe autostradă, zona centrală a municipiului poate fi redefinită ca utilitate.
Municipiul Marghita este poziționat favorabil mai degrabă față de Aeroportul
Internațional Oradea, decât față de Aeroportul Internațional Cluj-Napoca. La aeroport se poate
ajunge atât prin utilizarea căilor ferate, cât și a infrastructurii rutiere. Calea ferată leagă Marghita
de Oradea prin Săcueni și Șimleul Silvaniei.
Drumurile județene, aflate în administrarea Consiliului Județean Bihor, cu excepția
suprafeței administrate de municipiul Marghita, incluzând și extravilanul localității, au o lungime

32
de 43,6 km, fiind acoperit cu asfalt tip beton. Drumurile din intravilanul Marghita au statut de
străzi. Din totalul de peste 40 km, 21 km de drum au o stare de viabilitate bună, datorită
lucrărilor de modernizare și reabilitare.
Transportul pe străzile din interiorul municipiului este asigurat folosind drumurile publice
cu rang de străzi urbane ce însumează o lungime totală de 50 km. La această valoare se adaugă
aproximativ 16 km de străzi, de pe suprafața celor două sate aparținătoare. La nivelul anului
2019 erau modernizati 34 km conform Direcției Județene de Statistică Bihor – Fișa localității.
Străzile au în principal profile transversale cu două benzi de circulație cu lățimi între 5 și 9 m.
Lucrările realizate în ultimii ani constau în lucrări de tip refacere covor asfaltic și plombări
punctuale.
Modernizarea carosabilului și a trotuarelor se impune în municipiu, cu precădere din
perspectiva adaptării acestora la nevoile persoanelor cu dizabilități. Din punct de vedere al
prioritizării lucrărilor de intervenții, trebuie luate în calcul străzile din zona centrală, lărgirea și
modernizarea drumului spre Cheț și drumurile cu îmbrăcăminte din balast. De asemenea, ar
trebui luate în considerare și străzile dintre blocuri care necesită lucrări de reabilitare şi drenarea
apelor pluviale.
În ce privește transportul public, la data realizării prezentei analize, nu se efectuează
transportul public local de persoane în interiorul municipiului. Transportul locuitorilor în
interiorul orașului se realizează folosind soluțiile private de transport de tip taxi, mașinile
personale sau în mai mică măsură velo. Deplasarea locuitorilor către localitățile învecinate din
municipiu și către cele două sate aparținătoare se realizează folosind serviciul de transport public
județean.
Transportul călătorilor pe drumurile județene (dinspre și înspre Marghita) este asigurat de
operatori privați, în conformitate cu traseele atribuite acestora. Traseele sunt incluse în
„Programul județean de transport persoane prin curse regulate, aferent perioadei 2014-2020”.
Traseele sunt scoase la licitație, iar în prezent operatorii (de exemple pe ruta Marghita - Oradea)
sunt SC. Centotrans SRL, SC Catamad SRL, SC Transderna SRL. Alte rute sunt asigurate de
operatori precum: SC Arpilaci SRL, SC Crislau Trans SRL, SC Darian concept SRL, SC Elidal
Trans SRL, SC Kaszoni SRL, SC Niladam Trans SRL, SC Pavel Trans SRL, SC Razban
Company. Companiile private de transport călători operează pe majoritatea rutelor dinspre și
înspre Marghita, astfel încât municipiul are o accesibilitate ridicată.
Din motive practice, ‎se impune amenajarea unei autogări locale, pentru a concentra atât
punctele de plecare și ‎intermediare, cât și punctele finale. În acest context, transportatorii
județeni și naționali ar putea ‎opera în condiţii de eficiență maximă.

3.4.2 Eficiență energetică

[Link]. Alimentare cu gaze naturale.
Rețeaua de distribuție a gazului din Marghita are în cea mai mare parte o vechime de
peste 30 de ani, cu o lungime liniară de 49,4 km. Conform datelor colectate din teren, nu există
zone neacoperite și nici oscilații de presiune care să afecteze desfășurarea activității agenților
economici. Având în vedere amplasarea Municipiului Marghita în zona zăcămintelor de gaze
naturale, consumatorii din orașul Marghita sunt racordați, în mare parte la rețeaua de alimentare
cu gaz metan prin CT de cartier, CT de scară bloc și CT de apartament.
În municipiul Marghita, distribuția de gaze naturale este administrată de societatea EON
ROMÂNIA S.A. Situația consumului de gaze naturale se prezintă astfel la nivelul municipiului
Marghita:

33
Tabelul nr. 18. Consumul de gaze naturale
Anul Consum Consum Consum Consum Consum
abonați abonați abonați abonați abonați
casnici terțiari asimilați secundari comerciali
(mii mc) (mii mc) (mii mc) (mii mc) (mii mc)
2017 3.752 375 53 331 686
2018 4.150 427 51 360 845
2019 4.235 485 38 346 762
Sursa: PIEE Marghita, 2019

Numărul consumatorilor casnici ajunge la aproximativ 4.000 de gospodării și au un

consum de 4.235 mii mc pe an și reprezintă 72% din consumul de gaze naturale la nivelul anului
2019. Consumul total, ce include și agenții economici, este de 6.031 mii mc pe an. Valorile
consumului casnic raportat la consumul total sunt ridicate din cauza faptului că în municipiu nu
există un sistem de producere al agentului termic în soluție centralizată și nici rețea de distribuție
apă caldă – abur.

[Link] Alimentare cu energie electrică

Localitatea Marghita este alimentată cu energie electrică prin intermediul rețelelor de
medie tensiune de 20 KV, atât aeriene cât și subterane, din stația de transformare 110/20 KV.
Aceasta este amplasată la marginea localității, în partea de vest. Alimentarea se realizează, de
asemenea, din stația de transformare 110/20 KV Voivozi.
Posturile de transformare asigură transformarea tensiunii medii 20 KV în joasă tensiune
0,4 KV, care apoi este distribuită la consumatori prin rețele electrice aeriene de joasă tensiune
LEA 0,4 KV.
Rețelele electrice de joasă tensiune sunt executate pe stâlpi din beton armat și pornesc de
la posturile de transformare spre consumatorii din interiorul localității. În interiorul localității
liniile electrice aeriene urmăresc traseul drumurilor și sunt executate la marginea carosabilului.
Localitatea Cheț și Ghenetea este alimentată cu energie electrică din axul Marghita -
Valea lui Mihai prin 4 racorduri de 20 kV. Prin aceste racorduri sunt alimentate 4 posturi de
transformare.
Posturile de transformare sunt de tip aerian, executate pe stâlpi din beton armat terminali
și asigură transformarea tensiunii medii în joasă tensiune, care apoi este distribuită la
consumatori prin rețele electrice aeriene de joasă tensiune. Rețelele de joasă tensiune sunt
executate pe stâlpi din beton armat și pornesc de la posturile de transformare spre consumatorii
din interiorul localității.
În interiorul localității urmăresc traseul drumurilor și sunt executate la marginea
carosabilului. Conductorii electrici utilizati sunt conductori OL-AI 35-95 mmp. Pe stâlpii Lea 0,4
kV sunt montate corpuri de iluminat public cu lămpi cu vapori de mercur. Iluminatul public este
acționat manual printr-un întrerupător amplasat într-o cutie metalică fixată pe unul din stâlpii
LEA 0,4 kV. Consumatorii electrici din localitate sunt racordați la LEA 0,4 kV prin branșamente
aeriene proprii cu măsură individuală a energiei electrice consumate.
Infrastructura sistemului de iluminat public din municipiul Marghita aparţine operatorului
de reţea S.C. Enel Distribuţie S.A., iar aparatele de iluminat public sunt proprietatea
municipiului Marghita.

34
 Primăria municipiului Marghita are în vedere și extinderi de reţele de iluminat public pe
raza administrativ - teritorială, precum şi realizarea iluminatului arhitectural la clădirile de
patrimoniu, monumente istorice, statui şi lăcașuri de cult.
În cursul anului 2019 au fost accesate fonduri pentru un proiect care vizează
modernizarea iluminatului public în Municipiul Marghita. Obiectivele specifice ale proiectului
sunt:
1. La nivelul municipiului Marghita s-a propus înlocuirea a 1446 de corpuri de iluminat
vechi, necorespunzătoare, cu același număr de corpuri de iluminat pe bază de LED.
Acestea din urmă asigură fluxul luminos, cu o eficiență energetică ridicată și emisii
scăzute de CO2.
2. În cadrul proiectului de modernizare s-a propus instalarea unui sistem de telegestiune cu
funcție de comandă de la distanță al iluminatului public.
3. Sistemul de iluminat public se va extinde prin instalarea a 174 de stâlpi metalici, cu
fundație de beton, și dotarea lor cu corpuri de iluminat de tip LED. De asemenea, vor fi
instalate 186 de panouri fotovoltaice. Sistemul de iluminat va fi extins de la 58 km la 63
km.
3.4.3. Apă și canalizare
Marghita beneficiază de un sistem centralizat de furnizare a apei potabile, precum și de
colectare și epurare a apei uzate. Distribuția apei potabile se realizează prin intermediul unei
rețele de 32,5 km, având ca beneficiari aproximativ 13.175 locuitori, la nivelul anului 2020,
conform datelor furnizate de Primăria Municipiului Marghita.
Serviciul de apă, canalizare și epurare este asigurat de SPAACS în cadrul sistemului
public de alimentare cu apă, fiind constituit din conducte, armături și instalații anexe. Acestea
asigură distribuția apei la consumatorul final. Operatorul asigură buna funcționare a serviciului
de canalizare, care cuprinde totalitatea activităților necesare pentru colectarea, transportul și
evacuarea apelor uzate, de la clienții finali, către stațiile de epurare. Odată ajunse în stații, este
asigurată epurarea eficientă a apelor uzate, cât și evacuarea în emisar. Pentru a controla deșeurile
care ajung în rețeaua de apă, operatorul asigură colectarea, evacuarea și depozitarea adecvată a
deșeurilor din gurile de scurgere. Gurile de evacuare pot ridica probleme de poluare din cauza
nămolurilor depozite și provenite din diverse activități. Operatorul asigură evacuarea, tratarea și
depozitarea nămolurilor și a altor deșeuri. Un alt serviciu este cel prin care apele pluviale sunt
evacuate din intravilanul localităților. Încărcătura microbiologică din apa uzată sau de canalizare,
reprezintă un factor de risc pentru populație. Întregul volum de apă uzată este transportat prin
sistemul de canalizare către stațiile de epurare, unde este tratat prin procedee mecanice și
biologice specifice. La finalul procesului, apele tratate pot fi deversate în condiții de maximă
siguranță în orice emisă (râu sau lac), fără a aduce vreun prejudiciu florei sau faunei.
În cele două localități aparținătoare, problematic este satul Cheț unde nu exista alimentare
cu apa, sursele locale fiind constituite din fântâni; localitatea nu dispune de un sistem de
colectare şi epurare a apelor uzate. În localitatea Ghenetea alimentarea cu apă potabilă se face
printr-un sistem de tip gospodăresc de alimentare cu apă subterană de adâncime medie. Astfel,
sursa este apa subterană a unui foraj, amplasat în gospodăria de apă, aflată în centrul de greutate
al localităţii Ghenetea.
Conform datelor DJS Bihor, cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor în
intervalul de ani 2014-2020 variază între 460 mii mc și 500 mii mc, din care, pentru uzul casnic

35
variația este de 387 mii mc la 459 mii mc. Această variație se poate datora echilibrării balanței
apei prin reducerea pierderilor necontorizate și nefacturate din rețea. În urma implementării
proiectelor de modernizare și extindere a rețelei sunt contorizați toți beneficiarii.

Figura nr. 15. Capacitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor

Sursa: DJS Bihor, Fișa localității Marghita, 2020

Municipiul Marghita este structurat în jurul a 21 foraje de adâncime medie (120-150 m)

și adâncime mare (300 m), prin care este asigurată alimentarea cu apă. Dintre acestea, 7 sunt
amplasate intravilan și 14 extravilan. Pomparea apei se efectuează prin intermediul a 5 foraje din
localitate (cuplate ca 3 și 2) în două turnuri a câte 20 m3, iar alte 9 foraje din extravilan
pompează apa în rezervor. Două dintre forajele din localitate și cinci foraje din extravilan
pompează apa direct în rețea.
Debitul apei este reglat pentru un debit de 110 l/s și este distribuit prin conducta de
aducțiune, fabricată din azbociment, având lungimea de 4 km. Uzina de apă administrează un
rezervor de beton de 1000 mc, iar tratarea apei se realizează prin procedeul de clorinare. Apa este
pompată cu ajutorul unui hidrofor cu o capacitate de 200 l/s. Stația de pompare funcționează cu 3
pompe AN. Rețeaua are un nivel de pierderi de 20%, la un debit de 112.242mc/ lună.
Avantajul stratului acvifer este că poate fi exploatat prin intermediul sondelor
submersibile. Conducta de aducțiune preia apa brută și o distribuie în rezervorul de înmagazinare
din localitate. Apa este tratată prin clorinare și distribuită consumatorilor finali.
Rețeaua de distribuție a apei este extinsă și în satul Ghenetea, alimentarea făcându-se prin
țevi de polietilenă, de înaltă densitate, montate pe pat de nisip, dar sub limita de îngheț a solului
și în afara zonei carosabile. De asemenea, rețeaua este echipată corespunzător cu vane utilizate
pentru sectorizare, golire și aerisire.
Prima rețea de canalizare a avut o lungime de 28 km, dar rețeaua reabilitată are 27 km.
Diferența se explică prin faptul că rețeaua inițială a fost concepută în sistem divizor. Din
lungimea totală, 6 km erau dedicați canalizării pluviale, dar pentru zona centrală. Totuși, în anul
2020, numărul de racorduri a fost de 2.243. O problemă importantă cu care s-a confruntat
municipiul a fost că din cauza lipsei sistemului de canalizare pluvială, rețeaua de canalizare
menajeră intra în presiune în timpul perioadelor de vârf a ploilor. Rezultatul a fost inundarea

36
carosabilului și a zonelor pietonale. Sistemele de colectare a apelor uzate a lipsit și în satele Cheț
și Ghenetea. Localnicii erau nevoiți să vidanjeze periodic fosele septice sau să elimine dejecțiile
pe diverse terenuri private.
În Municipiul Marghita există o singură stația de epurare care realizează epurarea mecano
-biologică, cu nămol activ, a unui debit maxim de 87 l/s. Debitul de apă uzată evacuată la nivelul
anului 2020 a fost de 18,44 l/s. Acesta a variat în perioada 2014-2020 între 22-25 l/s și 14,58 l/s.
Localitatea beneficiază de rolul stației de epurare (aflată la 1,6 km în aval de centru și 0,6 km de
marginea localității), inclusiv prin reutilizarea nămolului rezultat din procesul de colectare al
apei. Astfel, nămolul este utilizat la acoperirea paturilor de deșeuri din gropile ecologice din
județ. O altă utilitate profitabilă este utilizarea nămolului pentru fertilizarea terenurilor și
înverzirea suprafețelor degradate. Nămolul rezultat din acest proces este în treaptă ecologică.
Operatorul de salubritate SPAACS Marghita are, astfel, un avantaj economic. În Municipiul
Marghita se exploatează în prezent (anul 2020) următoarele capacităţi:
❖ Staţii de captare - tratare – pompare apă potabilă: 4 staţii
❖ Reţele de transport şi distribuţie apă: 32,5 km
❖ Branşamente apă: 3.176 bucăți
❖ Reţele canal menajer: 27 km
❖ Racorduri canalizare menajeră: 2.243 buc
❖ Staţii de epurare: 1 stație de epurare
În ce privește populația Municipiului Marghita deservită în anul 2020 de către sistemul de
furnizare apă, avem:
❖ Populaţie rezidentă: 17.614 locuitori
❖ Numărul de locuitori deserviți cu alimentare cu apă: 13.175 locuitori (74,79% din
populaţia rezidentă)
❖ Numărul de locuitori deserviți cu canalizare: 11.700 locuitori (66,42% din populaţia
rezidentă)
În baza statisticilor furnizate de Primăria Municipiului Marghita, pentru anul 2020, reiese
că sistemul de furnizare al apei potabile este insuficient extins și nu funcționează la capacitatea
necesară pentru a furniza fluxul și presiunea tuturor locuitorilor municipiului. În aceste condiții,
furnizarea apei potabile se face doar pentru 13.175 de persoane din totalul populației orașului.
În urma discuțiilor din grupul de lucru s-a ajuns la concluzia că este nevoie de investiții
majore în sistemul de furnizare al apei potabile, dar și în cel de canalizare. În acest context, este
necesară retehnologizarea stației de epurare a apei, urmată repunerea în funcțiune a stației de
deshidratare, iar pentru că apa menajeră nu ajunge pentru stația de epurare, este nevoie de
proiectarea unei stații moderne. Totodată, infrastructura mecanică fiind foarte uzată, prezintă
pericol pentru exploatare. Capacitatea de furnizare a apei prin intermediul stației de epurare este
limitată la nevoile orașului, iar municipalitatea va trebui să asigure alimentarea pentru localitățile

37
Cheț, Ghenetea, Petreu și Abrămuț. În acest context, se impune și asigurarea alimentării cu
energie electrică a stației, inclusiv pentru situațiile în care apar pene de curent. De asemenea,
căile de acces către stație necesită reabilitare.
Cu toate că retehnologizarea stației de apă s-a realizat în proporție de 90%, o serie de
proiecte fiind deja în derulare pentru localitățile Cheț și Ghenetea, contorizarea consumatorilor
încă reprezintă o problemă, pentru că toate contoarele se află la interior.

3.4.4 Salubritate
În Municipiul Marghita, dar și în satul Ghenetea, deșeurile sunt colectate atât din
gospodăriile individuale, cât și de la persoanele juridice. Serviciul de colectare al deșeurilor este
asigurat prin contract cu SPAACS ([Link] Marghita. Nivelul de colectare al
SPAACS este de aproximativ 90%. Acest nivel de colectare este atins cu toate că SPAACS este
singurul operator de salubrizare autorizat. De asemenea, operatorul asigură atât serviciile de
salubritate, cât și pe cele de management al deșeurilor. Operatorul se află în subordinea
Consiliului Local.
SPAACS Marghita, în calitate de unic operator de salubritate autorizat, oferă trei servicii
pe trei categorii importante: salubrizare (prin servicii de curățenie și întreținere a căilor publice),
apă, canal și epurare (servicii de apă, canalizare și epurare) și spații verzi (amenajare și
întreținere spații verzi).
În ce privește serviciul de curățenie și întreținere a căilor publice este axat pe:
● măturat manual și mecanizat al carosabilului, trotuarelor și parcărilor;
● stropirea și spălarea carosabilului;
● curățarea rigolelor;
● colectarea deșeurilor stradale accidentale și
● amplasarea pe domeniul public și golirea coșurilor și containerelor.
Tabelul nr. 19. Recipienți folosiți pentru colectarea deșeurilor
2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Număr recipienți pentru colectarea deșeurilor municipale în două fracții distincte
● pubelă (120 l) 1800 1800 1800 1900 2300 2300 2300
● container (1100 l) 66 66 66 66 66 66 66
● container (4500 l) 30 30 30 22 14 14 14
Număr recipienți folosiți pentru colectarea deșeurilor reciclabile
● pubelă 34 34 34 34 34 34 34
● sac plastic (120l) 0 0 0 2500 3000 3000 22000
0 0 0
Sursa: Primăria Municipiului Marghita
În cadrul aceluiași serviciu, SPAACS asigură colectarea și transportul deșeurilor
menajere, cu ajutorul unor autogunoiere, care preiau deșeurile din recipienții de colectare (pubele

38
de diverse dimensiuni și utilizări), dar și deșeurile industriale și menajere. Totodată, SPAACS
oferă și servicii de închiriere, vânzare și livrare.
În Municipiul Marghita există infrastructura necesară pentru colectarea selectivă a
deșeurilor. Tariful practicat în anul 2020 pentru colectarea deșeurilor este de 16,35 lei/ persoană/
lună şi de 80,85 lei/ tonă pentru deșeurile asimilabile ale agenților economici.

Figura nr. 16. Cantitatea de deșeuri în Municipiul Marghita

Sursa: Primăria Municipiului Marghita

În Marghita, există o singură stație de sortare a deșeurilor, aceasta procesând aproximativ

3.900 de tone de deșeuri pe an. Conform statisticilor, cea mai mare cantitate de deșeuri este cea
de deșeuri municipal amestecate.

Figura nr. 17. Cantitatea de deșeuri reciclabile pe categorii în Municipiul Marghita

Sursa: Primăria Municipiului Marghita

39
 Operatorul de salubritate SPAACS asigură serviciile contractuale, prin utilizarea a 4
autogunoiere de tip compactor, o autogunoieră, o autovidanjă, un tractor cu remorcă MTZ, un
buldoexcavator, un bobcat, o autoutilitară și o autospecială de măturat.
Consiliul local al Municipiului Marghita s-a implicat în eficientizarea sistemului de
salubritate, cât și în rezolvarea aspectelor problematice, prin intermediul a două proiecte,
elaborate în baza legislației în vigoare:
1. Prin intermediul finanțărilor PHARE s-a întocmit documentația pentru realizarea unei
stații de transfer pentru deșeurile colectate atât la nivelul Municipiului Marghita, cât și la nivelul
a 12 comune învecinate. Studiul cuprinde aspecte importante, precum studiul de fezabilitate,
analiza economico-financiară și studiul de impact, acesta din urmă incluzând cele 12 comune
învecinate. Prin realizarea stației de transfer, Municipiul Marghita, împreună cu comunele
învecinate, se înscriu pe linia de dezvoltare durabilă și ecologică, alături de marile centre urbane.
2. Prin programul de finanțare PHARE CES 2004 - Municipiul Marghita, alături de
localitățile Cheț și Ghenetea, au elaborat planul de colectare selectivă și transportul deșeurilor
municipale în zona Marghita. Proiectul a permis achiziționarea unui mijloc de transport
compactor, alături de care au fost amenajate platformele de colectare a deșeurilor, urmate de
achiziționarea unui container și a unor europubele pentru deșeul menajer. Totodată au fost
achiziționate și distribuite containerele pentru colectarea selectivă. Pentru a putea organiza și
desfășura procesul de colectare selectivă, au fost amenajat un șopron pentru transformarea și
depozitarea temporară a deșeurilor selective. Depozitul ecologic Marghita poate prelua întreaga
cantitate de deșeuri selectate. De asemenea, depozitul primește statutul de Depozit ecologic
județean.
3.4.5. Sănătate
Unități sanitare
În Municipiul Marghita funcționează o categorie variată de unități sanitare: spital,
cabinete medicale de familie, cabinete medicale de specialitate, cabinete stomatologice, farmacii
şi puncte farmaceutice, policlinici, laboratoare medicale etc. Cel mai important operator de
sănătate publică din Municipiul Marghita este Spitalul Municipal „Dr. Pop Mircea”.
Spitalul include secții precum: secția interne, secția chirurgie, secția ATI, secția pediatrie,
secția obstetrică-ginecologie, secția nou-născuți. De asemenea, în cadrul spitalului funcționează
compartimente balneofizioterapie şi recuperare medicală, psihiatrie, ortopedie și traumatologie,
ORL, pneumologie, medicină internă (cu paturi de diabetologie şi neurologie), ambulatoriu de
specialitate integrată, anatomie patologică, laborator de analize medicale, radiologie-imagistică,
endoscopie, compartimente auxiliare, camera de gardă, farmacie, dispensar TBC. Activitățile
medicale și cele administrative, în sistem pavilion, se desfășoară la sediul unității din Marghita.
Spitalul dispune și de o secţie exterioară la Valea lui Mihai. Spitalul Municipal „Dr. Pop Mircea”
Marghita asigură asistență medicală de specialitate, atât spitalicească, cât și ambulatorie, pentru o
populație de aproximativ 100.000 de locuitori.
În Municipiul Marghita există 267 de paturi în unitățile sanitare, în special în spitale.
Raportat la 1000 de locuitori revin 15,15 paturi, valoare de două ori mai mare față de media de la
nivel județului Bihor (7,3 paturi în 2019) și media de la nivel național (6,9 paturi în 2019). La
nivel local există 10 cabinete medicale de familie, 17 cabinete medicale de specialitate, 12
cabinete stomatologice, 6 farmacii şi puncte farmaceutice, o policlinică şi 4 laboratoare medicale
și de tehnică dentară.

40
 Tabelul nr. 20. Unități sanitare în Municipiul Marghita
Unități sanitare 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Număr spitale publice 1 1 1 1 1 1 1
Număr paturi în unități sanitare 267 267 267 267 267 267 267
Număr cabinete medicale de familie 10 10 10 10 10 10 10
Număr cabinete medicale de specialitate 17 17 17 17 17 17 17
Număr cabinete stomatologice 10 12 12 12 12 12 12
Număr farmacii și puncte farmaceutice 6 6 6 6 6 7 7
Număr policlinici 1 1 1 1 1 1 1
Număr laboratoare medicale și de tehnică 4 4 4 4 4 4 4
dentară
Sursa: Primăria Municipiului Marghita

În ce privește numărul de cabinete și farmacii, se poate observa că în anul 2020, raportat

la 10.000 de locuitori, revin 5,67 cabinete medicale de familie, 9,65 cabinete medicale de
specialitate, 6,81 cabinete stomatologice, 3,87 farmacii şi puncte farmaceutice şi 2,27 laboratoare
medicale.

Personal medical
În Municipiul Marghita situația referitoare la infrastructura sanitară este satisfăcătoare, cu
perspectiva de îmbunătățire - atât în ceea ce privește infrastructura sanitară, cât şi în ceea ce
privește personalul medical. În anul 2020 în unitățile sanitare își desfășurau activitatea 53 de
medici (dintre care 10 medici de familie), 14 stomatologi, 14 farmaciști şi 142 de persoane
angajate ca personal mediu sanitar. Ca și pondere, 81% dintre medicii din municipiul Marghita,
furnizează servicii medicale în Spitalul Municipal „Dr. Pop Mircea” Marghita.

Tabelul nr. 21. Personalul medical din Municipiul Marghita

2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Personal medical
Total 182 190 199 202 205 219 223
Număr medici (total) 52 52 52 51 51 54 53
1. Medici din spital 42 42 42 41 41 44 43
2. Medici de familie 10 10 10 10 10 10 10
Medici stomatologi 11 14 14 14 14 14 14
Număr farmaciști 11 11 11 11 14 14 14
Număr persoane angajate ca 108 113 122 126 126 137 142
personal mediu sanitar
Sursa: Primăria Municipiului Marghita

În perioada 2014 - 2020 s-au înregistrat creșteri în ceea ce privește personalul mediu
sanitar sau farmaciști; numărul persoanelor angajate ca personal mediu sanitar înregistrând cea
mai mare creștere în perioada analizată. Cu toate acestea, numărul total de medici a crescut în
2020 cu un procent de 3,92%, față de anul 2014.
În urma discuțiilor din cadrul grupului de lucru, s-a concluzionat că domeniul sănătății
publice necesită ‎implementarea unor măsuri urgente și practice, chiar dacă valoarea investițiilor
în acest domeniu în perioada 2014-‎‎2020, a fost ridicată. Astfel, s-a remarcat faptul că au ‎fost

41
efectuate reparații capitale la clădirile aflate în subordinea autorităților locale. Cu toate acestea,
‎sunt necesare lucrări de reabilitare a clădirii ambulatoriului, precum și dotarea cu aparatură și
tehnică ‎modernă, împreună cu alte dotări, necesare pentru aducerea acestuia la standarde
operaționale ‎optime. Eforturile vor duce la crearea unor spații adecvate pentru pacienți.‎ S-a
constatat, de asemenea, că în urma implementării programelor de accesare de fonduri, actul
‎medical s-a îmbunătățit considerabil. În aceste condiții, cadrele medicale pot desfășura activități
‎medicale cu rezultate superioare. Din cauza contextului creat de pandemie, o parte a aparaturii
este ‎compatibilă cu necesitățile impuse pentru controlarea și administrarea situațiilor în contextul
pandemiei de coronavirus. Cu toate eforturile financiare depuse, s-a constatat că există nevoi
urgente neacoperite, cum ar ‎fi aducerea blocului operator la standarde de calitate europene.
Astfel, secția de chirurgie impune ‎luarea de măsuri urgente pentru reabilitare și dotare,
corespunzătoare.‎Un aspect important rămâne prevenția și implicarea DSP și a medicinei primare
în campaniile de ‎conștientizare și mediatizare cu privire la diverse pericole la care se expun
membrii comunității în ‎vremurile de pandemie, dar și în afara lor. Acest efort este cuplat cu cel
pentru cartografierea situației s‎ tomatologice în rândul copiilor din municipiul Marghita.

3.4.6 Educație
Unitățile de învățământ aflate în municipiul Marghita deservesc atât orașul cu cele două
sate aparținătoare, cât și comunele din vecinătate, mai ales pentru nivelul liceal. În Municipiul
Marghita, la nivelul anului 2020 funcționau 4 structuri de învățământ preuniversitar:
- Grădinița cu program prelungit nr. 1 din Marghita (grădiniță și creșă)
- Colegiului Național „Octavian Goga”
- Liceul Teoretic „Horváth János”
- Liceul Tehnologic „Horea”.

Pe lângă acestea, în Municipiul Marghita își desfășoară activitatea și o structură de

învățământ superior, și anume o filială a Universității de Vest “Vasile Goldiș” din Arad, care
oferă programe de studii pe trei paliere (licență, masterat și studii postuniversitare). Aceste
programe sunt dezvoltate în permanență, oferind un grad ridicat de flexibilitate și sunt organizate
cu ajutorul absolvenților Alumni ai Universității Vasile Goldiș. Filiala Marghita aparține de
Facultatea de Științe Economice, cu specializarea Marketing în domeniul producției și
consumului. Programul oferă o diversitate amplă de dezvoltare a carierei, prin marketing agricol,
agro-alimentar, marketing al nevoilor financiare, turistice și de asigurări, dar și intern (agenții
economice, piața locală, națională). Domenii actuale pot fi dezvoltate și în marketingul ecologic,
al activităților culturale și al sănătății. Oferta specializării în câmpul muncii include și
posibilitatea angajării ca șef serviciu marketing, manager marketing, specialist marketing,
consilier economic în comerț, șef agenție publicitară, specialist relații publice, prezentator târguri
și expoziții, director de vânzări, director magazine, manager zonă și șef birou
aprovizionare-desfacere, dar și reprezentant comercial.
Oferta educațională include Școala Postliceală, cu specializarea Asistenți Medicali, din
cadrul Fundației Vasile Goldiș, Arad. În urma absolvirii, studenții au posibilitatea de a lucra pe
post de asistent medical generalist, asistent cabinet medical, asistent clinic, manager cabinet
medical. Ramurile în care își pot exercita pregătirea sunt pediatrie, cardiologie, chirurgie, dar și
în cadrul unor programe sociale.

Populația școlară

42
 Conform ultimelor informații oferite de Primăria Municipiului Marghita și DJS Bihor, la
începutul anului 2020, populația școlară din Municipiul Marghita era de 409 preșcolari și 2.706
elevi. În ce privește numărul de copii înscriși în creșe, acesta a fost de 26 de copii în anul 2019,
cel mai mare din perioada 2014-2019, iar în ce privește numărul de studenți/cursanți înscriși în
învățământul universitar, acesta s-a redus la 99 de studenți în anul 2019, comparativ cu anul
2014, când numărul de studenți a ajuns la 159 de studenți.

Tabelul nr. 22. Populaţia şcolară, pe niveluri de educaţie

Niveluri de educație 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Copii înscriși în creșe 20 20 17 24 24 26 na
Copii înscriși în sistemul preșcolar 478 462 445 421 434 448 409
Copii înscriși în sistem preuniversitar,
3042 3147 2977 2947 2870 2765 2706
din care:
Elevi colegiul Național Octavian
1608 1576 1489 1422 1364 1333 1252
Goga
Elevi Liceul Teoretic Horvath
884 1065 1033 1038 1025 958 990
Janos
Elevi Liceul Tehnologic Horea 550 506 455 487 481 474 464
Studenți și cursanți înscriși în
învățământul universitar (licență și 159 140 116 122 101 99 na
master)

Sursa: Primăria Municipiului Marghita și DJS Bihor, 2014-2020.

Populația școlară a înregistrat, în intervalul 2014-2020, un trend descendent, ritmul mediu

anual de creștere fiind de -2%. În perioada 2014-2020, scăderea populației școlare s-a produs la
aproape toate nivelurile educaționale, cea mai semnificativă reducere a populației școlare a avut
loc în anul 2016 când, în sistemul preuniversitar, numărul elevilor a scăzut cu 170 de elevi față
de 2015. Singurul nivel educațional unde populația școlară a crescut, este cel al creșei.
Având în vedere structura economică locală ce necesită competențe și specializări
specifice pentru anumite industrii, rolul Liceului Tehnologic „Horea” este deosebit de important
pentru formarea viitoarei forțe de muncă din Municipiul Marghita și din împrejurimi. Conform
ofertei educaționale pentru anul școlar 2021-2022, Liceului Tehnologic „Horea” oferă
următoarele specializări:
- la nivelul școlii profesionale: mecanic agricol, sudor, ospătar (chelner) vânzător în unităţi
de alimentaţie ospătar, lucrător hotelier, bucătar, frizer, coafor, manichiurist, pedichiurist,
confecţioner articole din piele şi înlocuitor, sudor, electromecanic utilaje şi instalaţii
comerciale, electrocasnice şi din industria alimentară.
- la nivelul studiilor liceale: tehnician analize produse alimentare, tehnician în agricultură
ecologică, tehnician în activităţi economice, tehnician în hotelărie, tehnician mecatronist,
tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii, tehnician veterinar, tehnician în
activităţi economice, tehnician în activităţi de comerţ (zi și seral).

Conform Programului Naţional de Reformă, una din ţintele naţionale luate în considerare
este reducerea ratei abandonului şcolar timpuriu. Traiectoria proiectată a ratei de părăsire
timpurie a sistemului educaţional este conform Programului Naţional de Reformă de la 16.3% în
2010 la 11.3% în 2020. În Municipiul Marghita, traiectoria proiectată a ratei de părăsire timpurie
a sistemului educaţional este de la 7,76% în 2014 la 1,50% în 2020, mult sub nivelul național.

43
 Figura nr. 18. Rata de părăsire timpurie a sistemului educațional
Sursa: Primăria Municipiului Marghita, 2020

O altă ţintă naţională, Conform Programului Naţional de Reformă, vizează creşterea

ponderii absolvenţilor de învăţământ terţiar de la 17,61% în 2010, la 22,17% în 2015, respectiv
la 26,7% în 2020. Cu toate că în Municipiul Marghita, ponderea absolvenților de învățământ
terțiar este în scădere, aceasta se regăsește sub nivelul național, 22,17% în 2015.

Figura nr. 19. Ponderea absolvenților de învățământ terțiar

Sursa: DJS Bihor, Fișa localității Marghita, 2020

Cadre didactice
Serviciile educaționale din Municipiul Marghita sunt furnizate de către 222 cadre didactice în
anul 2020, numărul lor fiind în continuă scădere din 2014 până în 2020. În anul 2020, 16,22%
dintre cadrele didactice din Marghita își desfășoară activitatea în învățământul preșcolar (36
cadre didactice), 83,78% în învățământul preuniversitar (186 cadre didactice). În perioada
2014-2020, la un cadru didactic din Municipiul Marghita revin, în medie, 13 elevi.

Tabelul nr. 23. Personal didactic pe niveluri de educație

44
Număr cadre didactice 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Total (persoane) 256 245 229 226 231 228 222
- învățământ
41 38 36 36 36 36 36
preșcolar
(%) 16.02 15.51 15.72 15.93 15.58 15.79 16.22
% % % % % % %
- învățământ
215 207 193 190 195 192 186
preuniversitar
(%) 83.98 84.49 84.28 84.07 84.42 84.21 83.78
% % % % % % %

În schimb, cadrele didactice din învățământul preuniversitar sunt mult mai solicitate - media
de elevi pe cadru didactic este de 15 persoane. Pe de altă parte, în învățământul preșcolar la un
cadru didactic revin 12 elevi.

Infrastructură şi dotări educaționale

Infrastructura școlară este formată din mai multe elemente precum: săli de clasă,
laboratoare școlare, săli de gimnastică, terenuri de sport şi PC-uri. În Municipiul Marghita,
unitățile şi structurile de învățământ dispun în anul 2020 de 162 de săli de clasă, 28 de
laboratoare școlare, o sală de gimnastică, 6 terenuri de sport şi 351 de PC-uri.

Tabelul nr. 23. Dotări educaționale

Infrastructura educațională 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Număr săli de clasă 140 139 151 163 163 162 162
Număr laboratoare școlare 21 21 24 23 25 27 28
Număr săli de gimnastică 1 1 1 1 1 1 1
Număr terenuri de sport 6 6 6 6 6 8 8
Număr PC-uri
218 229 237 243 246 259 351

Sălile de clasă din Municipiul Marghita sunt mai puțin aglomerate decât situația întâlnită în
Municipiul Oradea sau la nivel național. Astfel, în anul 2020, la o sală de clasă revin în medie,
16,7 elevi, la un laborator școlar revin 96,6 elevi, la un teren de sport 338,3 elevi, iar la un PC
revin 7,7 elevi. Deși există o ușoară aglomerare a laboratoarelor școlare şi o solicitare mai
ridicată a infrastructurii școlare pentru practicarea unor activități sportive, situația din unitățile şi
structurile școlare din Municipiul Marghita este satisfăcătoare.
În urma discuțiilor grupului de lucru organizat pe chestiuni de educație, s-au conturat
prioritățile educaționale pentru municipiul Marghita. Dintre acestea menționăm nevoia urgentă
de reabilitare a unor clădiri de școală și dotarea lor cu aparatură de laborator, dar și repunerea în
funcțiune a unor clădiri, pentru a facilita prezența elevilor în conformitate cu noile standarde de
igienă și sănătate; construirea unei săli de sport și a unui teren de sport în aer liber, dar și
reabilitarea curților de joacă din interiorul școlilor; organizarea liceului cu profil tehnic,
specializat pe profiluri care să lărgească oferta educațională; construirea unei clădiri pentru

45
ateliere de specialitate; extinderea și amenajarea spațiilor din clădirile grădinițelor și construirea
unei clădiri dedicată creșei.

3.4.7 Cultură, patrimoniu și agrement

Infrastructura pentru cultură și agrement
Biblioteca Municipală „Ioan Munteanu” și Casa de Cultură sunt principalele instituții din
subordinea Primăriei, care se ocupă de activitățile culturale. Agendele, proiectele și
parteneriatele multiple, pe care aceste instituții le-au inițiat și dezvoltat, s-au restrâns drastic. În
anul 1950 s-a deschis Biblioteca publică din Marghita, care a fost redenumită „Ioan Munteanu”,
având un fond de carte de 1300 de volume, provenite cu precădere din donațiile locuitorilor.
Fondul de carte al bibliotecii a fost de 50.000 de volume, dar s-a înjumătățit în ultimii ani.
Biblioteca avea doar 21.308 volume în 2020. Numărul de cititori activi s-a redus drastic, cu
precădere pe fondul pandemiei. În anul 2014 erau 2.000 de cititori activi, număr care a scăzut la
1000 până în pandemie, iar după declanșarea acesteia, numărul a scăzut la 464. Persoanele adulte
constituie 50% din numărul total de cititori, ceea ce semnalează nevoia adaptării fondului de
carte la nevoile tuturor categoriilor de vârstă. Cu toate acestea, colaborările dintre bibliotecă și
instituțiile de învățământ, au reușit să aducă copii din ciclul primar și preșcolar în instituția
bibliotecii. Colaborările sunt atât din Marghita, cât și din localitățile limitrofe.

Tabelul nr. 24. Cultură și artă în Municipiul Marghita

2014 2015 2016 2017 2018 2019
Biblioteci (Total) Număr 6 6 6 5 5 4
Biblioteci publice Număr 1 1 1 1 1 1
Volume existente în Număr 9602
108442 95706 90981 75279 73405
biblioteci 8
Volume eliberate Număr 5467
53816 58161 56094 48620 38877
9
Cititori activi la Număr
5746 3315 3832 3556 3495 3416
biblioteci persoane
Personalul angajat din Număr
4 4 8 7 8 8
biblioteci persoane
Sursa: DJS Bihor, Fișa localității Marghita, 2020

Organizarea activităților culturale s-a realizat și prin intermediul unor organizații

neguvernamentale, precum Horváth János Társaság, Kiwanis și Clubul Rotary, împreună cu
Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai” din Oradea. Blogul bibliotecii
([Link] întreținut de bibliotecare, dar și
evenimentele organizate în cadrul comunității, au fost printre mediile de promovare a activității
bibliotecii. Problema cu care se confruntă biblioteca este spațiul de funcționare impropriu și
insuficient. Biblioteca a fost implicată în strategia cultural-educativă a Primăriei Municipiului
Marghita, în anul 2018, printr-un proiect care a avut ca scop realizarea unui centru
cultural-recreativ modern, care presupune reabilitarea și modernizarea clădirii bibliotecii. Au fost
planificate dotările necesare bibliotecii, dar și amenajarea unei săli cu videoproiector, pentru
desfășurarea cursurilor interactive cu elevii. De asemenea, s-a propus și finanțarea unor lucrări
de reabilitare a subsolului, acesta nefiind funcțional.

46
 Casa de Cultură a Municipiului Marghita este implicată în două tipuri de activități - cele
proprii și cele găzduite. Dansurile populare românești și maghiare, dansul modern, formația de
chitare, clubul de șah, activitățile sportive și de pictură reprezintă gama activităților proprii.
Activitățile găzduite au fost organizate, până în 2013, sub formă de serbări, baluri ale bobocilor,
spectacole în colaborare cu cluburile Interact (Rotary), Kiwanis, Asociaţia Horváth János
Társaság şi Asociaţia Pro Folk. Rolul educativ asumat al spectacolelor organizate în colaborare
cu diverse organizații culturale, precum Teatrul Regina Maria din Oradea, Filarmonica de Stat
din Oradea, dar și prin colaborări internaționale, au avut, de asemenea, menirea de a apropria
cultura de comunitate. Datorită bunei colaborări cu instituțiile învățământ din municipiu, un
număr semnificativ de elevi au putut participa în cadrul evenimentelor. S-a observat, însă, că
numărul adulților care frecventează spectacolele este în continuă scădere.
Un reper al comunității este Clubul copiilor, care a înregistrat performanțe deosebite la
nivel național și internațional, prin participarea la diverse concursuri; acesta înregistrează în
continuare un număr mare de cereri pentru activitățile oferite. Totuși, numărul mare de posturi
neocupate, alături de o promovare redusă, face ca activitatea să îi fie îngreunată.
În Marghita există o tradiție a festivalurilor, precum: Vetre Folclorice, Varietăți Bihorene,
„Bihari Tulipán”, Toamna Marghiteană, etc. Asociaţia „Horváth János Társaság” organizează
anual un spectacol de umor cu denumirea de Farsangi Kabaré, Festivalul Cântecelor de Crăciun
şi Festivalul Corurilor. De asemenea, minoritatea maghiară comemorează personalitățile
literaturii maghiare: Horváth Imre, Ady Endre, dar şi evenimente istorice. Peisajul cultural din
Marghita este completat de activitățile organizațiilor non-guvernamentale de profil, dintre care
fac parte: Asociația Horváth János Társaság (activități culturale, sociale și educative), Clubul
Kiwanis, Clubul Rotary, Asociația Pozeon, Asociația de Părinți „Octavian Goga”, Asociaţia
Margittai Oskoláért Társaság, Asociaţia Pro Folk și altele.
Activitățile organizațiilor non-guvernamentale sunt susținute de către Primăria
Municipiului Marghita, atât prin oportunitatea de promovare pe pagina web a municipiului, cât și
prin finanțări de la bugetul local, acordate anual.

Infrastructură și activități sportive și de agrement

În ceea ce privește infrastructura de agrement, Primăria Marghita administrează un ștrand
termal. Deși inițial ștrandul a făcut parte dintr-un proiect regional, care ar fi presupus integrarea
unei serii de activități și elemente de infrastructură pentru turism și agrement, acesta
funcționează momentan izolat, la scară locală, având o paletă de servicii limitate (numai bazine
de apă termală neacoperite).
Infrastructura pentru sport și agrement cuprinde:
- Stadionul Municipal – teren de fotbal, pistă de alergare (în administrarea Primăriei
Marghita), 2 săli de sport din imediata vecinătate a stadionului - sporturi practicate: fotbal, tenis,
tenis de masă, activități sportive ale școlilor. Sălile de sport sunt administrate de către Primăria
Marghita, iar activitățile recreativ-sportive desfășurate aici se adresează atât comunității, cât și
celor 3 unități de învățământ din municipiu (Colegiul Național „Octavian Goga”, Liceul Teoretic
„Horváth János, Liceul Tehnologic „Horea”).
- Teren de tenis de câmp - administrare privată pe teren închiriat lângă Stadionul
Municipal.
- Teren sintetic pentru mini-fotbal – se află în incinta Colegiului Național „Octavian
Goga” locația 2, unde se desfășoară cursurile pentru clasele I-IV. Terenul se află în administrarea

47
municipiului Marghita. Aici se desfășoară ore de educație fizică, iar în restul timpului este
deschis pentru activitățile sportive ale comunității.
- Complex sportiv – cu sală cardio, sală de forță, sală de fitness, saună – administrare
privată, pe strada Nicolae Bălcescu.
- Complex fitness, sală de forță și piscină cu apă termală – administrare privată la Hotel
Ștrand Termal Marghita.
- Sală de gimnastică în cadrul Clubului copiilor (fitness, karate, judo) – sala aflată în
administrarea Clubului Copiilor (Inspectoratul Școlar Județean).
Un domeniu important pentru economia și cultura municipiului Marghita este sportul și
agrementul. Modernizarea și lărgirea bazei activităților sportive devine o prioritate, în condițiile
noilor tendințe în sănătate. Ștrandul municipal ar putea beneficia de pe urma construirii unui
bazin acoperit, dar și prin dezvoltarea unor servicii conexe. Atragerea unui număr mai mare de
utilizatori, pe o perioadă îndelungată de timp, prin condiții superioare de cazare, comerț și
alimentație publică, devine o opțiune viabilă. De asemenea, elevii unităților de învățământ din
municipiul Marghita ar putea folosi bazinul acoperit în scop didactic. Acest tip de abordare a fost
rezultatul vizitelor și discuțiilor reprezentanților oficiali în teren.
În prezent sunt în implementare două investiții care răspund acestor nevoie: construirea
Centrului Multifuncțional Recreativ Marghita, respectiv construirea Bazinului didactic de înot.
Oferta de servicii recreative, sportive și de agrement se extinde la serviciile Hotelului
Ștrand, accesul la un teren de tenis privat, dar și la șapte parcuri și zone verzi: parcurile de pe
Calea Republicii, Strada Independenței, Strada Pandurilor, Strada Înfrățirii, Strada Crinului,
Strada Progresului, zone verzi și scuaruri pe străzile C. Republicii, [Link], Eroilor,
[Link] și 1 Decembrie.

3.4.8 Asistență socială

În cadrul primăriei municipiului Marghita, responsabilitatea privind serviciile sociale
revine Compartimentului de Asistență Socială. Acesta îndeplinește atribuții privind evidența
persoanelor asistate social, acordarea de alocații de stat, ajutoare sociale, de urgență și alte
ajutoare ocazionale (de înmormântare, de încălzire a locuinței etc.) și efectuarea de anchete
sociale. Numărul de persoane asistate social a urmat un trend descendent în perioada 2014-2020.
Dacă în anul 2014 numărul de persoane asistate social a fost de 549 persoane, în anul 2020,
numărul acestor persoane s-a redus la jumătate, ajungând la 253 de persoane. În ce privește
numărul de persoane cu handicap indemnizabil, acesta a crescut în 2020, față de 2014, cu 58%.
Numărul mare al populației de etnie romă, alături de problemele cu care se confruntă, cum ar fi:
sărăcia, analfabetismul, neșcolarizarea, lipsa de calificare și excluziunea socială, generează o
perspectivă specifică cu privire la eficacitatea serviciilor sociale, care sunt în responsabilitatea
expertului local pe problemele populației rome. Printre sarcinile expertului menționăm:
medierea, consilierea, îndrumarea, planificarea activităților legate de comunitate și monitorizarea
intervențiilor în comunitate. Implicarea în comunitatea romă se efectuează prin intermediul unei
echipe interdisciplinare, axată pe deservirea funcționării autorităților publice locale, dar și a
comunității de romi. Expertul local intervine nu doar în cadru instituțional, ci și în comunitate,
pentru a asigura relația cu diverse servicii specializate de asistență socială, educativă, locativă, de
sănătate, de igienă și medicală. În anul 2020, numărul de cazuri noi în sistemul de protecție al
copilului a fost 1, în timp ce numărul de încetări din sistemul de protecție a fost 3. Numărul
copiilor nou-născuți abandonați în maternitate a crescut cu 5 copii în 2020 comparativ cu 2019,
iar cel al copiilor abandonați a crescut cu 4 în aceeași perioadă.

48
 Obiectivul general al Compartimentului de Asistență Socială constă în asigurarea
furnizării serviciilor sociale în mod diversificat și echitabil pentru toate categoriile de beneficiari
la nivel local și creșterea calității serviciilor oferite beneficiarilor. Din raportul Compartimentului
de Asistență Socială pentru anul 2020, rezultă că:

▪ Numărul de cazuri noi (intrări) în sistemul de protecție al copilului în anul 2020, a

fost de 1, în scădere față de anii precedenți;
▪ Încetările din sistemul de protecție a copilului în anul 2020 au fost în număr de 3;
▪ Numărul de beneficiari ai serviciilor în domeniul protecţiei copilului la sfârșitul
anului 2020 a fost de 110 și înregistrează o creștere de 8,9% față de anul
precedent;
▪ Numărul cazurilor privind copiii străzii, copiii delincvenți, copii repatriați în anul
2020 a fost de 6, înregistrându-se o ușoară creștere față de 2018;
▪ Numărul copiilor adoptați în anul 2020 a fost de 9, iar în anul 2014 a fost de 22;
▪ Numărul de beneficiari ai serviciilor în domeniul protecției persoanelor adulte,
respectiv adulte cu handicap, la sfârșitul anului 2020 a fost de 7;
▪ Numărul de beneficiari ai serviciilor sociale pentru persoane adulte, respectiv
adulte cu handicap, externalizate la finele anului 2020 a fost de 42;
▪ Numărul de copii încadrați în cadre de handicap a fost în 2020 de 33;
▪ Numărul de persoane adulte încadrate într-un grad de handicap au fost 520 în anul
2020, înregistrând o creștere de 18,99% față de anul 2014.

La nivelul municipiului Marghita problema locuințelor sociale necesită intervenții

urgente. Autoritățile și-au asumat implicarea și gestionarea problemei, cu precădere după
consultările publice. Familiile care se încadrează pentru a fi găzduite în cele aproximativ 76 de
imobile sociale, au între 1 și 10 membri. Proporția persoanelor de etnie romă este de 90%, ale
căror venituri provin din ajutoare sociale și alocațiile copiilor. Aceștia prezintă dificultăți majore
cu privire la plata chiriei și cu acoperirea nevoilor zilnice. Din cauza lipsurilor acute, calitatea și
nivelul vieții în aceste locuințe sunt deosebit de scăzute. Persoanele care locuiesc în aceste
imobile nu se pot îngriji de ele și nici nu pot să își plătească chiriile și utilitățile, motiv pentru
care autoritățile le sistează. Aceste imobile nu beneficiază nici de servicii publice și nici de căi de
acces modernizate, fapt ce contribuie la adâncirea fenomenului de segregare socială. Amplasarea
locuințelor sociale în zona străzilor Brândușei, Tudor Vladimirescu și 1 Decembrie, situația
locatarilor rămâne neschimbată; autoritățile se confruntă cu creșterea numărului de cereri pentru
suplimentarea locuințelor, numărul mare de locuințe deja existente, obligă autoritățile să
prioritizeze intervențiile și ameliorarea situației existente, mai ales pe fondul nemulțumirilor
generate de condițiile de trai, care sunt la limita locuibilității. Astfel, autoritățile planifică
intervenții în comunitățile deja existente, precum și în construirea sau amenajarea de locuințe
noi. Comunitățile care locuiesc în imobilele sociale beneficiază de structura administrativă, de
elementele de infrastructură, dar și de servicii, precum școala pentru copii din comunitățile
defavorizate/ aflate în situații de risc și programe dedicate acestora (programe școlare cu
implicarea copiilor în activități extracurriculare și excursii) - în urma vizitelor în teren, nu s-a
constatat nici un impact pentru comunitate. În aceste condiții, planul de acțiune și modelul de
intervenție trebuie revizuit și reevaluat. Este nevoie și de cooptarea unor parteneri specializați în
domeniu.

49
 Fundația creștină Elim a preluat responsabilitatea pentru programele cu categorii
vulnerabile, care presupun activități cu copii și tineri, dar și Fundația Caritas Catolica Marghita,
implicată cu precădere în programe cu persoane vârstnice. Aceste tipuri de organizații sunt
implicate deoarece activitățile lor sunt complementare activităților Primăriei și ale altor instituții
publice. Activități similare se întreprind și în localitatea Cheț, prin intermediul Asociației
Kecenlet.
Fundația Elim este o organizație nonguvernamentală care are o tradiție de peste 30 de ani
și oferă o gamă largă de servicii sociale pentru mai multe categorii de persoane aflate în
dificultate. Misiunea fundației constă în asigurarea de sprijin material, emoțional, spiritual,
educațional, pentru persoane aflate în dificultate și crearea unui sentiment de apartenență unde
deopotrivă beneficiarii și angajații sunt respectați și apreciați. Scopul acestei fundații este acela
de desfășurare de activități de ajutorare a persoanelor defavorizate; desfășurare de activități de
reabilitare și integrare socială; derulare de servicii sociale; educație și formare profesională;
derulare de activități de inserție socio-profesională. Printre obiectivele strategice ale Fundației
Elim se află derularea de servicii sociale pentru mai multe categorii de persoane defavorizate,
respectiv creșterea capacității de furnizare a serviciilor sociale persoanelor din medii
defavorizate și/ sau de etnie romă. Conform Raportului Anual 2018 al Fundației Elim, aceasta
oferă servicii pentru diferite categorii de persoane defavorizate cum ar fi:

▪ Copii separați de părinți: Centrul rezidențial pentru copilul separat temporar sau
definitiv de părinții săi – Case de tip familial. Acest Centru are ca beneficiari 15
copii cu vârste cuprinse între 7 și 19 ani, asistați în trei case de tip familial,
respectiv: ,,Casa Marghita”, ,,Casa Poiana Verde” și ,,Casa cu Flori”;
▪ Copii și tineri cu dizabilități: Proiectul - Locuință protejată pentru persoane cu
dizabilități ,,CASA SILVIA” care are 6 beneficiari cu vârste cuprinse între 18 și 26
ani;
▪ Persoane fără adăpost: Proiectul PLASAMENTE FAMILIALE care are ca
beneficiari 7 copii cu vârste între 7 și 17 ani; Proiectul CENTRUL DE PRIMIRE
ÎN REGIM DE URGENȚĂ PENTRU PERSOANE FĂRĂ ADĂPOST ”ELIM” care
are ca beneficiari 11 persoane cu vârste între 18 și 58 de ani;
▪ Persoane de etnie romă - Promovarea dreptului la educație, protecție și sănătate
prin asigurarea nevoilor de bază, crearea unor mijloace de trai durabile,
antreprenoriat și dezvoltare în comunitățile marginalizate - 35 familii respectiv
152 persoane din comunitatea romă din zona Tudor Vladimirescu, Marghita;
▪ Familii defavorizate – 231 persoane (52 de familii) cu vârste cuprinse între 0 și 82
de ani;
▪ Case pentru persoane defavorizate – beneficiari fiind două familii și 6 tineri
post-institutionalizati.

Asociația Caritas Catolica Oradea, filiala Marghita asigură servicii sociale pentru
persoanele vârstnice din Marghita și din localitățile înconjurătoare în cadrul a patru programe:
∙ îngrijire la domiciliu pentru bătrâni
∙ centru de zi și club pentru bătrâni
∙ cantină socială
∙ cămin de bătrâni

50
 Numărul beneficiarilor de îngrijiri la domiciliu pentru persoane în vârstă a ajuns la 55 în
prezent, față de 27 în 2014. Cererile cele mai multe nu provin din municipiul Marghita, ci din
localitățile limitrofe - în aceste localități, accesul la servicii medicale este limitat pentru
persoanele în vârstă. În cadrul asociației își desfășoară activitatea 5 persoane. Cu toate că
programul este funcțional din 1997 și a dovedit o eficiență sporită, acesta nu poate fi extins și
mărit, din cauza inexistenței fondurilor. Persoanele vârstnice care beneficiază de serviciile
centrului de zi și ale clubului, sunt în număr de 30. Serviciile socio-culturale se axează pe
proiecții de film, audiții muzicale. În cadrul cantinei sociale sunt deservite aproximativ 35 de
persoane, dar se adresează întregii populații a municipiului, nu doar persoanelor vârstnice.
Datorită faptului că există un număr mare cereri pentru cantină, se ia în considerare mărirea
capacității de servire, mai ales că există o infrastructură bine organizată și acreditată, alcătuită
dintr-o clădire nouă, cu bucătărie. Un alt serviciu important este căminul de bătrâni, care are în
grijă 48 de beneficiari. Asociația Caritas Catholica este acreditată, iar serviciile sunt oferite la
prețuri modice, care depind de situația financiară a beneficiarului.
În acest context, cantina socială este finanțată cu aproximativ 50% din buget, iar
programul de asistență la domiciliu cu 30% din buget, de către primăria municipiului Marghita.
Serviciile organizațiilor se adresează și unei părți a populației de etnie romă, ducând la o
ameliorare a calității vieții acestora.
Asociația Kécenlét a fost creată ca o inițiativă a Bisericii Reformate din satul Cheț cu
misiunea de a sprijini comunitatea locală. Reprezentantul său legal este și slujitorul bisericii.
ONG-ul a fost creat pentru a putea accesa finanțări specifice, atât la nivel național, cât și
internațional. Scopurile asociației, așa cum apar în statutul său, sunt:
● Inițierea, organizarea și dezvoltarea programelor culturale, sociale, educaționale,
sportive;
● Organizarea de tabere, seminarii, cursuri de instruire;
● Sprijin organizațional pentru activități legate de turism;
● Sprijin social pentru cei săraci;
● Organizarea telecentrului informațional, un centru cultural, de divertisment, recreativ,
care va contribui la dezvoltarea morală, economică și culturală a satului;
● Sprijinirea și dezvoltarea infrastructurii intelectuale;
● Furnizarea unui cadru adecvat de instruire și educație pentru tineri și adulți;
● Bursa de studiu;
● Reprezentarea și susținerea intereselor tinerilor din România.

Activități desfășurate:
- Educație non-formală și consiliere pentru copii și tineri afectați de sărăcie, în special pentru
romi:
● Înainte și după școală: asistență a copiilor și tinerilor care își fac temele pentru prevenirea
abandonului școlar, consiliere, oferirea de mese calde etc. Zilnic există între 60 și 80 de
copii, cu vârste cuprinse între 6 și 14 ani, care participă la activități;
● Motivația copiilor și tinerilor pentru a finaliza cel puțin școala primară și gimnazială
● Ajutarea elevilor să se înscrie la școală sau universitate;
● Integrare socială, inclusiv consiliere pentru prevenirea și corectarea comportamentului
deviant, consumul de alcool etc. și activități cu familiile lor;
- Distribuirea regulată a materialelor pentru persoanele în vârstă afectate de sărăcie;
- Distribuirea de haine și alimente pentru romii afectați de sărăcie;

51
- Activitățile pentru tineri sunt: tabere de vară pentru dezvoltarea abilităților de viață, cluburi de
tineret (de exemplu studiu biblic), concursuri etc.
Marghita beneficiază de o prezență remarcabilă a asociațiilor non-guvernamentale,
creându-se contextul ideal pentru promovarea voluntariatului, dar și a inițierii unor proiecte de
economie socială - rezultatul ar putea fi creșterea capitalului social. Riscul sărăciei și excluziunea
socială marchează priorități în asistența socială.

3.4.9 Situații de urgență, siguranță și ordine publică

În municipiul Marghita funcționează o subunitate a Inspectoratului pentru Situații de
Urgență „Crișana” al județului Bihor și anume, Detașamentul 2 Pompieri Marghita. Acesta
asigură intervenția în situațiile de urgență şi în alte localități.
Principalele activități derulate de Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Crișana” sunt
concentrate pe activitatea de prevenire a situaţiilor de urgenţă, monitorizarea şi gestionarea
situaţiilor de urgenţă, exerciţii de cooperare, activitatea de formare şi pregătire în descarcerare şi
asistenţă medicală de urgenţă.
În ceea ce privește activitatea de prevenire a situaţiilor de urgenţă, în anul 2020, au fost
efectuate 20 de controale, în creștere cu 11% faţă de cele 18 controale din anul precedent. Pe
parcursul aceluiași an, au fost desfășurate activități de control la un număr de 13 operatori
economici, 6 instituții și 1 obiectiv de investiții.

Tabelul nr. 25. Controale ISU

2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Număr controale în situații de urgență
Operatori economici 18 17 16 13 13 12 13
Instituții 6 6 6 5 6 5 6
Obiective de investiții - - 1 1 1 1 1
TOTAL 24 23 23 19 20 18 20
Sursa: Primăria Municipiului Marghita, 2020

Din totalul intervențiilor (altele decât SMURD) de la nivelul anului 2020, 11 au fost la
incendii, 1 incendiu de vegetație uscată și altele, 9 alte situaţii de urgenţă, 5 de intervenţii pentru
asistenţa persoanelor, 1 operațiune de salvare de animale, 6 misiuni de asigurare/ supraveghere
zonă.
Tabelul nr. 26. Activități pentru pregătire în domeniul situațiilor de urgență
2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Număr activități
La nivelul localităților 8 6 4 12 12 3 1
La nivelul operatorilor economici 15 14 13 12 4 3 2
La nivelul instituțiilor publice 2 3 3 3 3 3 3
Intervenții incendii 6 8 10 7 9 14 11
Intervenții vegetație uscată și altele 3 5 4 3 2 4 1
Intervenții situații de urgență 7 6 4 6 8 9 9
Intervenții pentru asistența persoanelor 1 2 6 3 4 5 5
Intervenții salvare de animale 1 0 2 1 0 2 1
Misiuni de asigurare/supraveghere zonă 5 10 4 8 9 13 6

52
Sursa: Primăria Municipiului Marghita, 2020
În ceea ce privesc intervențiile echipajelor SMURD, se observă o creștere semnificativă a
numărului de cazuri din 2014 până în 2020. Dacă în anul 2014, au fost înregistrate 16 cazuri, în
anul 2020 numărul de cazuri înregistrate a fost de 48, de 3 ori mai mare decât cel înregistrat în
2014. Analiza efectuată relevă o creștere a intervențiilor la nivelul fiecărui an. Din numărul total
de intervenţii înregistrate în anul 2020, echipajele SMURD au participat la 22 cazuri de ajutor
medical de urgenţă, 5 cazuri de asistență a persoanelor, 11 cazuri pentru asigurarea personalului
de intervenţie la incendii, 10 intervenţii pentru descarcerare.

Tabelul nr. 27. Intervențiile echipajelor SMURD

2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Număr cazuri
Ajutor medical de urgență 8 12 16 21 24 18 22
Asistență a persoanelor 1 2 6 3 4 5 5
Asigurarea personalului de 6 8 10 7 9 14 11
intervenție la incendii
Intervenții pentru descarcerare 1 3 4 6 11 18 10
Total 16 25 36 37 48 55 48
Sursa: Primăria Municipiului Marghita, 2020

În ce privește siguranța și ordinea publică, la nivelul Municipiului Marghita, aceste

servicii sunt asigurate de Poliția Locală Marghita. În prezent, Primarul municipiului Marghita
îndeplinește funcția de autoritate publică executivă, conform Legii de funcționare a poliției
locale Legea 155/2010. Poliția Locală Marghita este condusă de către Șeful Serviciului Poliției
Locale, care își îndeplinește atribuțiile în mod nemijlocit sub autoritatea și controlul primarului.
Compartimentele direct subordonate Șefului serviciului poliției locale se stabilesc prin
Organigrama aprobată prin Hotărâre a Consiliului Local Marghita.
Conform Regulamentului de organizare şi funcţionare al Poliției Locale Marghita din
2020, activitatea desfășurată de către Poliția Locală Marghita este supravegheată de către
membrii Comisiei Locale de Ordine Publică, organism cu rol consultativ, compus din: Primarul
Municipiului Marghita; șeful Poliției Municipiului Marghita; șef serviciu al Poliției Locale
Marghita; secretarul Municipiului Marghita; 3 consilieri locali. În baza art. 257 și 258 din
Regulamentului de organizare şi funcţionare al Poliției Locale Marghita din 2020, “pentru
activitatea de comunicare și monitorizare, Poliția Locală dispune de următoarele echipamente:
antenă recepție, stație date, calculatoare, telefoane rețele fixe, telefoane mobile, sistem interdual
de recepție, fax, imprimantă, xerox, rețea telefonie interC (convorbiri interne cu structuri ale
Poliției Române și ale Jandarmeriei Române), etc. Autonomia energetică a echipamentelor este
asigurată cu sursa „UPS” pentru echipamentul de dispecerizare, calculatoare și bazele de date
deținute de Poliția Locală a Municipiului Marghita”.

53
Tabelul nr. 28. Siguranţă şi ordine publică - Municipiul Marghita
201
2015 2016 2017 2018 2019
4
Infracțiuni cercetate şi
Număr 471 355 509 521 1114
soluționate de poliție
Persoane
condamnate/sancționate Număr
definitiv aflate în penitenciare persoan 39 38 36 27 19 20
(inclusiv centre de detenție și e
centre educative)
Sursa: DJS Bihor, Fișa localității Marghita, 2020

În anul 2019, în Municipiul Marghita, numărul de infracțiuni cercetate și soluționate de

poliție au fost de două ori mai mari decât cele înregistrare în anul 2018 (1.114 infracțiuni,
comparativ cu 521 infracțiuni în 2018). În ce privește numărul de persoane condamnate/
sancționate definitiv, aflate în penitenciare (inclusiv centre de detenție și centre educative), acesta
a înregistrat o scădere în perioada 2014-2019, de la 39 de persoane în 2014, la 20 de persoane în
2019.
În municipiul Marghita există un sistem de supraveghere cu camere video a cărui
implementare a început în 2013, cu 36 camere. De atunci acesta a fost extins, în prezent existând
114 camere de supraveghere în municipiul Marghita. Sistemul este uzat moral și are nevoie de
modernizări, iar din perspectiva siguranței populației, atât în trafic, cât și în spațiile publice, se
propune instalarea unui număr mult mai mare de camere de supraveghere. De asemenea, se
impune actualizarea planului de semaforizare al municipiului. Un astfel de sistem contribuie
semnificativ la eficientizarea diverselor aspecte de lucru ale Poliției, atât la nivel național, cât și
local. Acestuia i se adaugă și rolul sistemului de semaforizar, care asigură fluiditatea și siguranța
traficului urban. În aceeași ordine de idei, iluminatul trecerilor de pietoni contribuie la siguranța
acestora și la o mai bună organizare a traficului. De asemenea, situațiile de urgență pot fi
semnalate și administrate eficient, prin îmbunătățirea sistemului de avertizare și înștiințare.
3.4.10 Marghita - Smart City
Municipiul Marghita are în derulare programe pentru implementarea treptată a
conceptului de Smart City. În anul 2020, municipiul a finalizat implementarea proiectului
ROHU-179, finanțat prin Programul Interreg V-A România-Ungaria 2014-2020, care a avut ca
principal obiectiv îmbunătăţirea interacţiunilor profesionale transfrontaliere la nivelul unităţilor
administrativ-teritoriale de mărime medie şi mică din zona de graniţă, contribuind astfel la
creşterea calităţii serviciilor publice pe care acestea le oferă. Proiectul a avut ca rezultate:
- Îmbunătăţirea infrastructurii IT din cadrul Primăriei Municipiului Marghita prin achiziţia
de echipament specific: computere performante; tablete şi camere video cu fixare pe corp
care vor fi utilizate de personalul primăriei nostre ce desfăşoară activitate p teren; licenţe
Office şi Windows; dezvoltarea unui soft specific administraţiei publice locale care va
servi la îmbunătăţirea capacităţii municipalităţii de a colecta, procesa şi stoca diverse
date;
- Identificarea diverselor modalităţi de utilizare a mijloacelor IT în activitatea Primăriei
Municipiului Marghita pentru a îmbunătăţi managementul datelor publice prin elaborarea

54
 un studiu pe această temă şi care se va centra pe identificarea de exemple de bună
practică în utilizarea instrumentelor IT în colectarea, prelucrarea şi stocarea datelor
publice de către localităţile mici şi mijlocii. Studiul propune de asemenea soluţii pentru
utilizarea instrumentelor IT în munca de teren a personalului din primărie.
Municipalitatea încă nu a implementat un program de organizare a administrației pe
baza programărilor online. Inițiativa există, urmând să fie implementată în viitorul apropiat. În
același stadiu de implementare se află și sistemul pentru organizarea registraturii și serviciului de
arhivare. Un aspect important îl reprezintă baza de date geospațiale (GIS), care este
implementată și funcțională doar la nivel spațial, în urma perioadei de programare 2014-2020.
Prin intermediul unui proiect finanțat prin POCA, municipalitatea intenționează să finalizeze
implementarea întregului program pentru optimizarea și organizarea geospațială a teritoriului
municipal.
Municipalitatea oferă o serie de facilități angajaților pentru ca satisfacția la locul de
muncă să crească, împreună cu eficiența angajaților. În această ordine de idei, municipalitatea
dispune de un sistem de videoconferință, un sistem de sonorizare, servere și softuri necesare
activității directe a angajaților, cu precădere în cadrul birourilor de contabilitate, de taxe și de
impozite. Totodată, municipalitatea intenționează să extindă programul de digitalizare pentru
restul serviciilor și birourilor din cadrul primăriei. Cetățenii municipiului pot, în schimb, să
efectueze diverse plăți în regim online, cum ar fi taxele și amenzile.
Facilitarea informației atât pentru populația municipiului, cât și pentru turiști, se va
realiza prin intermediul infochioșcurilor, care vor fi amplasate la primărie, într-o primă fază, apoi
în diverse zone de interes din oraș. Acest pas va fi implementat odată cu realizarea unui sistem
Wi-Fi, care va oferi servicii de internet gratuit, pe raza întregului municipiu.
La nivelul municipiului Marghita, mărimea orașului și numărul de locuitori, devin un
factor de facilitare al implementării obiectivelor SMART City. Conceptul SMART City este
aplicabil următoarelor domenii: administrație publică locală, energie (electrice și termice),
sănătate, infrastructură (rețele de utilități și construcții), transport public, educație și mediu.
Elementele componente sunt integrate pentru funcționarea optimă a serviciilor publice, reducerea
consumului în exces și a pierderilor, dar și a cheltuielilor, acestea fiind investite optim în
dezvoltarea altor proiecte.
Implementarea sistemului Smart City va duce la creșterea atractivității orașului atât
pentru investitori, cât și pentru turiști, dar va crește și nivelul de confort al cetățenilor. Acestor
beneficii li se adaugă și siguranța populației, creșterea prosperității locale, servicii de educație,
servicii medicale și sociale mai bune. Sistemul Smart City presupune implicarea în administrația
locală, prin organizarea modulelor informatice integrate, alături de proiectele de informatizare a
guvernanței digitale, stabilirea și optimizarea unui circuit digital al documentelor, dar și
arhivarea lor electronică.
Un alt domeniu important pentru conceptul de Smart City este infrastructura și
tehnologia, care înglobează construcțiile, rețelele de utilități, dar și sisteme inteligente pentru
clădiri și rețelele de utilități. Acestui domeniu i se alătură cel de transport public, proiectat nu
doar pentru raza municipiului, ci și pe raza comunelor învecinate. În cadrul proiectului se pot
implementa tehnologii de tipul e-ticket, demand responsive transit, dar și de car-sharing. Printre
cele mai importante elemente le constituie educația, sănătatea și mediul. Aceste domenii

55
presupun informatizarea sistemului pentru a coordona suportul pentru medicina digitală,
implementarea de proiecte de tip e-Learning, dar și informatizarea pentru spațiile de interes
public.
Turismul este, de asemenea, un domeniu care poate beneficia de pe urma conceptului de
Smart City prin colectarea și prelucrarea datelor pentru a oferi o imagine de ansamblu, clară
asupra nevoilor din domeniu.
La nivel practic, conceptul de Smart City se bazează pe implicarea investitorilor în
economia municipiului, prin intermediul unei platforme de atragere și informare a investitorilor,
un prim pas în dialogul dintre investitori și autoritățile locale. Investitorii vor avea acces la toate
informațiile despre oportunitățile oferite de terenuri și facilități, colaborarea cu autoritățile,
avantajele competitive ale zonei, accesibilitate și calitatea vieții.
Un pas important înspre crearea conceptului de Smart City este crearea unei platforme
unice, care să ofere cursuri gratuite online pentru dezvoltarea competențelor digitale și
dezvoltare durabilă, care ar duce la formarea membrilor comunității într-un stil de viață
responsabil și ecologic, dar și adaptarea acestora la transformarea digitală a serviciilor publice.
Proiectul ar crea un context favorabil pentru integrarea digitală a tuturor grupelor de vârstă și a
categoriilor sociale.
Utilitatea proiectelor în cadrul conceptului de Smart City se bazează și pe susținerea
inovării în învățământul profesional și tehnic. Extinderea proiectului în mediul învățământului
profesional și dual având potențialul de a crea o generație de profesioniști, pregătită la nivel
european pentru integrarea în câmpul muncii.
Transporturile poate beneficia de pe urma conceptului de Smart City prin crearea unei
aplicații regionale pentru transportul public interurban, care ar corela rutele de transport public
județean cu mersul trenurilor, cu scopul de a facilita transportul intermodal. Acestui aspect
pozitiv, i se poate adăuga încurajarea mersului pe jos sau cu bicicleta, atât în oraș, cât și dinspre/
înspre localitățile limitrofe.
Pregătirea personalului în utilizarea bazelor de date urbane - GIS - ar crea un mediu
propice pentru planificarea intervențiilor și dezvoltării orașului, dar și evaluarea impactului
asupra acestuia.
O prioritate pentru creșterea confortului membrilor comunității presupune crearea unei
platforme pentru servicii publice digitale și sistem de programare online, cărora li se adaugă
serviciile de registratură și arhivare digitală, precum și infochioșcuri și Wi-Fi gratuit pe raza
întregului municipiu. Interacțiunea și colaborarea dintre cetățeni și autorități presupune eficiență
și transparență.
Grija față de membrii vulnerabili ai comunității poate fi materializată prin monitorizarea
persoanelor vârstnice, dezvoltarea sistemului de e-Learning în mediul școlar, crearea de școli
inteligente, care ar utiliza noile tehnologii educative și de comunicare, înnoirea mobilierului
urban, pentru a acomoda accesul la Wi-Fi gratuit, stâlpi de iluminat inteligenți pentru
eficientizarea consumului de curent, dar și pentru monitorizarea calității aerului și a apei.
Mediul de afaceri poate fi ajutat prin crearea ghișeelor unice și digitalizarea acestora,
pentru ca operațiunile necesare să nu necesite deplasări la sediile instituțiilor publice. Pentru
companiile mici se pot pune în folosință spații de co-working, care ar facilita networking-ul și o
comunicare facilă între colaboratori.

56
 4. Analiza SWOT

PUNCTE TARI
1. Mediu construit – locuințe
- Municipiul Marghita are construcții cu potențial turistic, precum bisericile aparținând
diferitelor culte recunoscute
- Clădirile de locuințe, amplasate în proximitatea zonei centrale, oferă acces la servicii
publice
- Clădirile de locuințe dedicate tinerilor și familiilor tinere sunt amplasate în proximitatea
zonei centrale
- Numărul de cereri pentru locuințe a crescut în perioada 2014-2020, dar cu fluctuații
- Există un stoc de apartamente suficient de mare pentru a asigura cererile de locuințe
- Se depun eforturi susținute pentru asigurarea accesului rapid și facil la servicii publice
- Există o rețea funcțională de apă-canal, administrată eficient
- Existența spațiilor verzi în zona centrală
- Întreținerea spațiilor verzi este asigurată de SPAACS, companie aflată în subordinea
autorității locale

2. Demografia
- Există o populație relativ stabilă
- Municipiul Marghita este al treilea din județ ca număr de populație, după Oradea și
Salonta

3. Dezvoltare economică (industria, forța de muncă, absolvenți, mediu de afaceri)

- Mediul de afaceri a cunoscut o creștere
- Există terenuri agricole arabile și utilizabile pentru diverse tipuri de plantații
- Economia este axată pe sectorul industrial și al serviciilor
- Industria ușoară are o prezență semnificativă prin ramura textilă și de îmbrăcăminte
- Forța de muncă specializată în industria ușoară
- Industria lemnului în creștere la nivel local
- Industria construcțiilor în creștere la nivel local
- Zonele industriale sunt formate și specializate pe industria ușoară
- Există întreprinderi mici și mijlocii
- Angajatorii oferă servicii de transport pentru angajați
- Rata șomajului mică
- Antreprenorii locali sunt organizați într-o asociație
- Spitalul municipal și Hotel Ștrand valorifică potențialul termal
- Turismul balnear este în dezvoltare
- În perioada 2014-2020 s-a înmulțit semnificativ numărul pensiunilor

4. Infrastructură rutieră și mobilitate urbană

- Există rețea de transport dinspre și către Marghita, atât la nivel local/ în oraș, cât și la
nivel limitrof / în legătură cu satele învecinate
- Străzile principale sunt asfaltate, orașul putând fi tranzitat relativ ușor
- Au fost asfaltate străzi noi
- Este în implementare un proiect de realizare a autogării

57
5. Eficiență energetică
- Implementarea în prezent a unui proiect de îmbunătățire a iluminatului public
- Existența în municipiul Marghita a resurselor de energie regenerabilă - apa geotermală
- Resursele de apă geotermală sunt în stadiu de exploatare
- UAT Marghita are licența de dare în administrare pentru explorare privind explorarea
resurselor de apă geotermală din perimetrul Geotermal Primăria Marghita

6. Apă - canalizare
- Există stație de epurare a apei
- Sistemul de apă-canal este coordonat de SPAACS, aflată în subordinea autorității locale
- Operatorul local se ocupă atât de spațiile verzi, cât și de sistemul de apă-canal
- Municipiul are sistem de filtrare și epurare a apei
- SPAACS are în atribuții și curățarea gurilor de evacuare din sistemul de apă

7. Salubritatea
- Există infrastructură necesară pentru colectarea selectivă a deșeurilor
- Sistemul de salubritate este operat de compania privată AVE
- Există stație de sortare a deșeurilor
- Toaletarea și întreținerea spațiilor verzi se face regulat de SPAACS, companie
subordonată autorității locale
- Curățarea străzilor se face regulat
- Colectarea se face selectiv pe 5 fracții
- Depozitul de deșeuri poate deveni centru de colectare județean
- Sistemul de colectare al deșeurilor se face prin intermediul pubelelor dedicate, atât pentru
firme, cât și pentru locuințe individuale
- Operatorul de salubritate deține utilaje dedicate preluării, selectării și administrării
deșeurilor colectate
- Nivelul de colectare este de peste 90%

8. Educația
- Ofertă educațională relativ variată în structurile existente
- Unitățile de învățământ deservesc și două sate aparținătoare de Marghita
- Sistemul de învățământ cuprinde toate ciclurile de învățământ, de la creșă până la liceu,
dar și unități postliceale și o filială a Universității ”Vasile Goldiș”, din Arad
- Oferta educațională include atât pregătire tehnică, cât și teoretică, elevii fiind pregătiți
atât pentru industria ușoară, cât și pentru specializări în asistență medicală și economie/
marketing
- Există unități de învățământ variate și organizate pe toate etapele de școlarizare
- Unitățile școlare dețin spații dedicate laboratoarelor, dar și terenurilor de sport/
structurilor dedicate pentru activitatea fizică
- în prezent este în implementare un proiect amplu de modernizare a Colegiului Național
Octavian Goga din Marghita și de dezvoltare într-un centru educațional multifuncțional

9. Cultură, patrimoniu, sport și agrement

58
- Marghita are o paletă largă de activități culturale: spectacole, concerte, etc.
- Existența la nivel local a unor instituții de cultură active: Biblioteca și Casa de Cultură
- Biblioteca este în curs de modernizare, serviciile sale urmând a fi extinse la cele ale unui
Centru Recreativ
- Existența Stadionului Municipal și a unor infrastructuri sportive private
- Existența a două ștranduri funcționale în municipiul Marghita, unul al municipalității și
celălalt privat
- în prezent are loc construcția unui bazin didactic de înot și a unui Centru Multifuncțional
Recreativ, care va mări paleta de servicii recreative din municipiul Marghita
- Casa de Cultură a fost reabilitată și dotată cu aparatură de ultimă generație
- Existența unor asociații culturale (Floarea Barcăului, Kencelet, Asociația Horvath Janos
Tarsasag, Asociația Profolk, Asociația POZEON), care organizează activități culturale

10. Sănătate
- Categorie variată de unități sanitare: spital, cabinete medicale de familie, cabinete
medicale de specialitate, cabinete stomatologice, farmacii şi puncte farmaceutice,
policlinici, laboratoare medicale
- Infrastructura unităților sanitare (ex. nr de paturi din spitale) este mai eficientă (15,15
paturi/1000 de locuitori în Marghita, față de 7,3 paturi/1000 de locuitori la nivelul
județului Bihor)
- În perioada 2014-2020 au fost demarate cele mai mari investiții din județ în domeniul
sănătății, după municipiul Oradea
- S-au efectuat reparații capitale la clădirile spitalului
- Ambulatoriul este dotat cu aparatură medicală performantă

11. Asistență socială

- Există ONG-uri și asociații cu tradiție în asistența socială, care se implică în ajutorarea
persoanelor vârstnice, a copiilor abandonați și a persoanelor cu dizabilități,
- ONG-urile și asociațiile se implică și în mediile cu populație vulnerabilă, cum ar fi
populația de etnie romă din municipiu, dar și populația care ocupă locuințele sociale din
Marghita
- Primăria Marghita se implică în a asista social diversele categorii sociale
- Există un compartiment responsabil de asistență socială în cadrul aparatului de
specialitate a primarului
- Cantina socială deservește un număr mare de persoane nevoiașe, dar este deschisă și
pentru întreaga populație a municipiului
- Asistența socială este oferită și la nivel de consiliere pentru alevierea diverselor probleme
sociale
- Asociațiile dezvoltă programe educative și de asistență pentru copiii defavorizați
- În funcție de starea materială a persoanelor asistate, sumele necesare pentru îngrijirea lor
sunt accesibile
- Activitatea asociațiilor include o mare parte din nevoile sociale, de la orfani la persoane
vârstnice

59
 - Există programe de integrare în câmpul muncii pentru persoane provenite din medii
vulnerabile

12. Situații de urgentă, siguranță și ordine publică

- Existența unei subunități a Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Crișana” al
județului Bihor: Detașamentul 2 Pompieri Marghita, precum și a Poliției locale Marghita
- Existența unui sistem de supraveghere prin camere video care contribuie la diminuarea și
soluționarea infracțiunilor

13. Marghita - Smart City

- Existența unor servicii publice digitalizate pentru trafic greu, taxe și impozite locale,
solicitare audiențe online
- Existența unui soft pentru arhivarea documentelor
- Existența know-how-ului pentru îmbunătăţirea managementul datelor publice
- Există o comunicare activă pe mediile de socializare între Primărie și cetățeni

PUNCTE SLABE
1. Mediu construit – locuințe
- Lipsa zonelor de tip piață centrală pietonală
- Zona blocurilor ANL se află în zona de periferie, fiind lipsită de conectivitate rapidă la
zona centrală
- O parte a locuințelor sociale prezintă un grad înalt de deteriorare, fiind un mediu instabil
și un risc pentru sănătate
- O parte din străzile secundare sunt neasfaltate, limitând accesul populației și sporind
disconfortul și atractivitatea pentru investitori
- Nu există piste pentru biciclete, iar construirea lor în zona centrală ridică probleme de
siguranță, fiind dificil de adaptat în condițiile de trafic actual
- În zonele non-centrale trotuarele sunt insuficiente
- Din cauza deteriorării locuințelor sociale și tensiunilor sociale, s-a dezvoltat segregarea
unei părți a populației
- Rețeaua de apă/canal nu este extinsă în toată regiunea administrată de municipiul
Marghita
- Spațiile verzi sunt insuficiente în afara zonei centrale
- Serviciile publice ale primăriei nu se desfășoară în spații adecvate
- Clădirile publice nu sunt eficiente din punct de vedere energetic
- PUG-ului nu este încă finalizat

2. Demografia
- Populația continuă să emigreze
- Populația este în scădere
- Există o populația semnificativă care depinde de ajutorul social
- Există un grad ridicat de segregare
- Integrarea socială este redusă în mediile în care populația are nevoie de ajutor social
- Numărul deceselor este mai mare decât numărul nașterilor

60
3. Dezvoltare economică (industria, forța de muncă, absolvenți, mediu de afaceri)
- Sectorul primar este aproape inexistent
- Firmele din industria ușoară lucrează în regim de lohn, prin procese tehnologice cu
valoare adăugată scăzută
- Dispariția Întreprinderii de Mașini Unelte (IMU)
- Inexistența unor structuri de consiliere pentru firmele debutante
- Baza economică se reduce
- Lipsește diversitatea în oferta turistică
- Potențialul termal neexploatat la capacitate maximă
- Industriile cu valoare adăugată mare sunt afectate, iar industria tehnologiilor înalte
lipsește
- Diversitatea specializărilor industriale este limitată la cea ușoară
- Nu există o zonă dedicată de tip parc industrial
- Forța de muncă migrează către alte orașe sau către alte țări
- Atractivitatea redusă a ofertei locurilor de muncă
- Salarii mici
- Perspective de avansare scăzute sau inexistente

4. Infrastructură rutieră și mobilitate urbană

- Rutele de transport nu sunt modernizate
- Conectivitatea cu localitățile învecinate este redusă și deficitară
- Municipiul nu are șosea de centură, iar traficul de tranzit se realizează prin centrul
orașului
- Nu există spații dedicate mașinilor electrice
- Există drumuri neasfaltate sau în stare avansată de degradare
- 30% din străzi sunt neasfaltate
- 40% din trotuare sunt neasfaltate, cu precădere cele din zonele rezidențiale
- Nu există piste pentru biciclete
- Drumul Marghita - Suplacu de Barcău - Zalău este nereabilitat
- Nu există sistem local de transport în comun
- Nu există sistem de parcări amenajate și administrate de primărie cu serviciu de plată

5. Eficiență energetică
- Clădirile publice și de locuințe nu sunt eficiente dpdv energetic
- Trebuie extinsă infrastructură de energie în cartierele rezidențiale noi

6. Apă - canalizare
- Lipsa infrastructurii de apă/canal în localitățile limitrofe
- Stația de eupuzare are nevoie de intervenții si de utilități îmbunătățite (apă menajeră,
drum asfaltat, etc)
- Lipsa contoarelor digitale

7. Salubritatea

61
- Sistemul de salubrizare nu acoperă toate locuințele înregistrate pe raza municipiului
Marghita
- Colectarea selectivă a deșeurilor este greoaie din cauza nerespectării regulilor de către
populație și agenți economici
- Deversările și infiltrările de substanțe nocive în râuri și pânza freatică este o problemă de
sănătate publică
- Calitatea apei nu este asigurată în toate localitățile de pe raza municipiului

8. Educația
- Populația școlară este în scădere
- Scăderea numărului cadrelor didactice specializate
- Clădirile școlilor necesită amenajări
- Nu există terenuri de sport sau săli de sport separate de instituțiile de învățământ
- Sălile existente, alături de curțile școlilor necesită amenajări
- Laboratoarele trebuie modernizate și dotate

9. Cultură, patrimoniu, sport și agrement

- Scăderea fondului de carte al bibliotecii la jumătate, în ultimii ani
- Stadionul Municipal este într-o stare avansată de degradare
- Ștrandul din Marghita are nevoie de modernizări

10. Sănătate
- Infrastructura spitalului nu este eficientă energetic
- Există probleme de flux - lipsă pasarele, lift
- Lipsuri privind dotarea blocului operator, ATI
- Rezerva de apă și stația de tratare sunt uzate fizic și moral
- Infrastructura medicală din Chet și Ghenetea nu este reabilitată și nici dotată
corespunzător

11. Asistență socială

- Asociațiile nu pot extinde numărul de persoane asistate
- Primăria nu poate suplimenta sumele alocate pentru asociațiile de asistență socială
- Nu există îmbunătățiri ale condițiilor persoanelor din mediile defavorizate, cauza fiind de
natură culturală, mai puțin din cauza tipului de ajutor primit
- Cantinei sociale are nevoie de reabilitare pentru a servi în condiții optime populația

12. Situații de urgentă, siguranță și ordine publică

- Sistemul de supraveghere prin camere video este uzat moral și subdimensionat

13. Marghita - Smart City

- Nu există serviciu de programări online în cadrul primăriei, decât cel pentru solicitarea de
audiențe

62
 - Chiar dacă există soft pentru arhivare, este necesară arhivarea electronică a documentelor
existente
- Nu există WiFi gratuit în spațiile publice
- Serviciile publice nu utilizează soluții smart de actualitate

OPORTUNITĂȚI
1. Mediu construit – locuințe
- Locuințele pentru tineri pot fi organizate pe clustere/ cartiere
- Serviciile publice pot fi extinse în toate zonele orașului
- Clădirile sociale pot fi reabilitate
- Eforturile de incluziune socială pot fi intensificate
- Rețeaua de apă-canal poate fi extinsă în regiunile periferice și în satele din împrejurimi
- Spațiile verzi pot fi extinse către zonele periferice
- Implementarea unui plan de amenajare și extindere a spațiilor verzi, de plantare arbori
pentru îmbunătățirea spațiului urban și creșterea calității vieții
- Crearea de spații de relaxare, spații de joacă și de petrecere a timpului liber pentru
îmbunătățirea calității vieții
- Creșterea siguranței publice prin investiții în infrastructură (iluminat public, ordine
publică)
- Utilizarea eficientă a spațiului public din zonele de blocuri de locuințe
- Reorganizarea spațiilor publice pentru a fi redate comunității
- Există posibilitatea de a extinde zonele rezidențiale periferice
- Existența programelor de finanțare din perioada 2021-2027

2. Demografia
- Încetinirea emigrării prin crearea de locuri de muncă cu diversitate crescută
- Existența unei forțe de muncă specializată, capabilă de integrare în piața forței de muncă
- Implementarea unor stimulente pentru creșterea natalității
- Creșterea populației și mai ales revenirea ei se poate face prin reorganizarea economică și
prin îmbunătățirea calității vieții la nivel local
- Transformarea într-un oraș cochet, cu modalități diverse de petrecere a timpului liber prin
investiții sprijinite prin fonduri nerambursabile poate atrage locuitori noi

3. Dezvoltare economică (industria, forța de muncă, absolvenți, mediu de afaceri)

- Investiții în sectorul primar, industrial și al serviciilor
- Axarea industriei ușoare pe producție și design, cu comercializare directă la scară
internațională
- Crearea unei zone dedicate investițiilor și promovarea zonei ca potențial de business
- Retehnologizarea ramurilor cu potențial industrial
- Dezvoltarea ofertei locurilor de muncă
- Investiții în domeniul termal (termoficare, turism, agrement și medicină)
- Posibilitatea îmbunătățirii serviciilor publice prin implementarea unor soluții digitale și a
colaborării dintre mediul privat și cel public
- Oportunități de finanțare prin fonduri nerambursabile

63
- Construirea unui centru antreprenorial în Marghita, pentru implementarea unor programe
de antreprenoriat în rândul tinerilor, dar și pentru adaptarea mentalității persoanelor de
vârstă medie la noile tendințe
- Atragerea specialiștilor în diverse domenii, de care au nevoie potențialii investitori
- Implementarea de programe de reconversie profesională
- Creșterea nivelului de specializare la locul de muncă, prin folosirea unor specialiști
- Exploatarea eficientă a spațiilor și terenurilor cu destinație economică/industrială
- Crearea unui sistem informatic care să conțină toate informațiile necesare pentru
investitori
- Autoritățile locale pot sprijini companiile și firmele prezente în municipiu, printr-o
colaborare transparentă între mediul privat și autoritățile locale

4. Infrastructură rutieră și mobilitate urbană

- Modernizarea și extinderea rutelor de transport în comun către localitățile din împrejurul
Marghitei
- Crearea și extinderea pistelor de biciclete atât în oraș, cât și înspre localitățile limitrofe
- Realizarea unei parcări cu mai multe nivele în zona centrală
- Există o strategie pentru asfaltare, care va contribui la fluidizarea traficului
- Investiții în centura orașului
- Investiții în reabilitarea străzilor
- Amenajarea pistelor pentru biciclete
- Optimizarea administrării traseelor exploatate de operatori privați de transport persoane
- Reorganizarea infrastructurii rutiere din Marghita, pentru a organiza pistele pentru
biciclete
- Actualizarea în cursul anului 2021 a Planului de Mobilitate Urbană a Municipiului
Marghita

5. Eficiență energetică
- Prioritatea acestui domeniu la nivel european și existența în consecință a surselor de
finanțare pentru îmbunătățirea eficienței energetice, atât a clădirilor publice, cât și a celor
private
- Extinderea rețelelor de gaz, către toate zonele rezidențiale
- Realizarea unui nou foraj pentru exploatarea resursei geotermale
- Extinderea rețelei de curent în municipiu și localitățile limitrofe
- Extinderea și îmbunătățirea iluminatului stradal
- Reorganizarea sistemului de administrare a iluminatului stradal și delegarea
responsabilității pentru administrarea acestuia către SPAACS

6. Apă - canalizare
- Existența proiectelor de extindere a rețelelor de apă-canal în satele aparținătoare ale
Municipiului Marghita
- Extinderea rețelei de apă-canal
- Îmbunătățirea infrastructurii de tratare și a rețelei de apă-canalizare

64
- Posibilitatea ca municipiul să devină operator regional de apă-canal
- Reabilitatea stației de epurare pentru eficientizarea sistemului de apă-canal
- Repunerea în funcțiune a stației de dezhidratare
- Alimentarea stației de epurare prin generatoare electrice, în caz de urgențe
- Realizarea drumurilor de acces înspre stația de epurare

7. Salubritatea
- Extinderea razei de acoperire a operatorului de salubritate
- Extinderea atribuțiilor operatorului de salubritate
- Municipiul poate juca un rol mai mare în proiectul de selectare
- Dotarea SPAACS cu un tocător de crengi, pentru reducerea cantității de bio-deșeuri
- Dotarea SPAACS cu un tocător de beton pentru administrarea eficientă a deșeurilor din
construcții
- Implementarea unor programe de conștientizare a nevoii de selectare a deșeurilor
- Modernizarea platformelor de gunoi, pentru a acomoda procesul de fracții depozitate

8. Educația
- Creșterea ponderii absolvenților de învățământ terțiar
- Creșterea numărului de cadre didactice specializate
- Extinderea potențialului sportiv, atât la nivel de școli, cât și la nivel de municipiu
- Investiții în laboratoare școlare și dotări de specialitate
- Investiții în infrastructură nouă - grădinițe, creșe
- Crearea unei platforme de colaborare între firmele cu profil tehnologic și școlile din
municipiu
- Reabilitarea clădirilor unităților de învățământ existente
- Exploatarea tuturor spațiilor dedicat procesului de învățământ

9. Cultură, patrimoniu, sport și agrement

- Reorganizarea funcționării bibliotecii prin colaborarea continuă cu școlile din municipiu
și localitățile limitrofe
- Reabilitarea clădirii bibliotecii municipale
- Digitalizarea fondului de carte
- Organizarea de expoziții în clădirea bibliotecii
- Organizarea de cluburi de lectură pentru elevi și adulți
- Implementarea de programe de lectură pentru copiii proveniți din medii defavorizate
- Finanțarea fondului de carte al bibliotecii
- Realizarea de programe culturale pentru tineri
- Înființarea unui cinematograf în Curtea Casei de Cultură, dotarea lui cu aparatură
corespunzătoare și amenajarea curții pentru evenimente culturale
- Realizarea unei investiții atractive unicat de tip muzeu tehnic/educațional

10. Sănătate
- Continuarea procesului de îmbunătățire a serviciilor medicale pentru populație
- Investiții suplimentare în aparatură compatibilă situațiilor create de Covid19

65
 - Amenajarea și dotarea blocului operator, ATI, etc.
- Atragerea de personal medical specializat

11. Asistență socială

- Implicarea financiară a primăriei în activitatea asociațiilor pentru a extinde aria de
acoperire și eficiența acestora
- Construirea de noi locuințe sociale și organizarea zonelor pe baza unor modele de succes
- Intensificarea și extinderea programelor de ajutor și educație pentru copiii proveniți din
medii defavorizate
- Realizarea unor investiții în centre sociale de agrement, relaxare, recuperare

12. Situații de urgentă, siguranță și ordine publică

- extinderea rețelei de camere de supraveghere
- organizarea unui sistem de alertare și informare publică cu privire la situații de urgență

13. Marghita - Smart City

- Completarea bazei de date geospațiale în curs de implementare (GIS)
- Demararea procesul de digitalizare al serviciilor publice
- Au fost identificate proiecte viitoare de digitalizare pentru îmbunătățirea relației cu
cetățenii și a serviciilor publice (ex. infochioșcuri, etc.)
- Analiza și includerea nevoilor municipiului Marghita în “Strategia Regională de
Mobilitate Urbană Durabilă și Orașe Inteligente a Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest
2021-2027”
- reorganizarea sistemului de iluminat inteligent este în fază de achiziție

AMENINȚĂRI
1. Mediu construit – locuințe
- Lipsa unui plan de dezvoltare va conduce la limitarea accesului din zonele periferice la
servicii publice
- Lipsa unei zone dedicate agrementului și a investițiilor în domeniu poate conduce la
stagnarea turismului
- Clădirile vechi nu sunt reabilitate
- Lipsa infrastructurii dezvoltate către toate zonele din municipiu
- Lipsa spațiilor verzi poate genera disconfort la nivel de calitate a vieții urbane
- Rețeaua de apă-canal nu este extinsă în zonele periferice și în localitățile din împrejurimi

2. Demografia
- Populația activă și pasivă tinde să emigreze în căutarea unui loc de muncă
- Segregarea socială se poate intensifica
- Scăderea populației municipiului
- Populația este în curs de îmbătrânire
- Poate exista un deficit semnificativ de forță de muncă

66
- Lipsa investițiilor în dezvoltare economică - crearea de locuri de muncă, în îmbunătățirea
serviciilor publice și a modalităților de petrecere a timpului liber
- Nivelul de salarizare este mic, majoritatea angajaților au salariu minim pe economie

3. Dezvoltare economică (industria, forța de muncă, absolvenți, mediu de afaceri)

- Diminuarea sectorului primar
- Lipsa investițiilor în sectorul industrial greu
- Nedezvoltarea industriei ușoare, dincolo de statutul actual
- Dinamica dezvoltării industriale redusă
- Retenția capitalului uman și a investițiilor străine este scăzută
- Contextul pandemiei crește riscul volatilității pieței de muncă și al numărului de șomeri
- Potențialul balnear rămâne subdezvoltat și neexploatat
- Municipiul nu este declarat stațiune de interes local sau național
- Numărul crescând de firme care se închid
- Industria ușoară prezintă un risc pentru oraș, deoarece producția se poate muta în alte
zone, unde manopera este mai ieftină

4. Infrastructură rutieră și mobilitate urbană

- Lipsa sistematizării parcărilor
- Îngreunarea mobilității urbane de lipsa unui sistem public de transport și piste de biciclete
- Conectivitate redusă cu localitățile limitrofe
- Degradarea străzilor poate periclita conectivitatea urbană, cu precădere dinspre centru
către zonele rezidențiale și periferice
- Infrastructura rutieră prezintă probleme în amenajarea pistelor pentru biciclete
- Operatorii de transport privați nu beneficiază de o autogară organizată eficient și
reabilitată
- Planificarea deficitară poate conduce la scăderea calității vieții prin crearea de
aglomerări, poluare și lipsa spațiului public atractiv

5. Eficiență energetică
- Nerespectarea principiilor de eficiență energetică de către clădirile publice și private
- Consumul de energie va crește în lipsa măsurilor de eficientizare energetică a clădirilor

6. Apă - canalizare
- Limitarea extinderii rețelei de apă canal în cartierele noi și în satele aparținătoare
municipiului
- Stația de epurare poate genera probleme grave, în lipsa modernizării

7. Salubritatea
- Limitarea atribuțiilor operatorului de salubritate
- Limitarea arealului de acțiune a operatorului de salubritate
- Neaplicarea selectării deșeurilor de către persoanele fizice și juridice

8. Educația
- Pericolul abandonului școlar

67
- Scăderea numărului cadrelor didactice, cu precădere a acelor specializate
- Înlocuirea cadrelor de specialitate cu suplinitori
- Neinițierea efortului de amenajare a unităților existente și construirea de unități noi
- Laboratoarele pot rămâne neutilate
- creșterea abandonului școlar și scăderea interesului pentru educației, pe fondul lipsei
implementării programelor și platformelor educaționale de tip e-Learning

9. Cultură, patrimoniu, sport și agrement

- Scăderea interesului populației față de cultură și programele culturale, pe fondul
dificultăților economice și a pandemiei
- Accesul limitat al copiilor proveniți din medii defavorizate la serviciile bibliotecii
municipale și ale casei de cultură
- Scăderea continuă a cititorilor activi, atât pe fondul epidemiei, cât și pe fondul scăderii
interesului pentru lectură
- Lipsa programelor de adaptare a serviciilor oferite de bibliotecă, pentru mediul online
(abonamente online, acces cărți în format electronic în regim de bibliotecă)
- Interesul scăzut al tinerilor pentru păstrarea tradițiilor locale

10. Sănătate
- Sistemul public de sănătate are nevoie de investiții în infrastructură și echipamente pentru
a rămâne competitiv și eficient
- Nu toate domeniile medicale au fost cuprinse în programe și proiecte
- Numărul scăzut și lipsa de amploare a activitățile de prevenție

11. Asistență socială

- Lipsa unor schimbări în calitatea vieții pe fond cultural al persoanelor provenite din
mediile defavorizate
- Lipsa investițiilor în integrarea socială și economică a persoanelor din medii defavorizate
- Intensificarea segregării sociale
- Lipsa serviciilor publice pentru locuințele sociale, care duc la intensificarea tensiunilor
sociale

12. Situații de urgentă, siguranță și ordine publică

- Posibilitatea creșterii ratei infracționalității pe fondul dificultăților financiare determinate
de pandemie
- Creșterea tensiunilor sociale în cadrul zonelor cu locuințe sociale

13. Marghita - Smart City

- amânarea sau neimplementarea programelor de tip Smart-City
- gradul de îmbătrânire al populației poate crea decalaje în implementarea aplicațiilor și
programelor de tip Smart City

68