Acordarea parametrilor regulatorului intr-un sistem de reglare
automata a debitului
Schema bloc a unui SRA pentru reglarea debitului.
Rolul blocurilor componente .
Descrierea functionarii dupa schema bloc.
Legi de reglare.
Marimi de intrare/iesire.
Fisa de documentare SRA pentru reglarea debitului
Masurarea debitului
Masurarea debitului este legata de curgerea unui fluid. Daca curgerea este
constanta in functie de timp, ea se numeste curgere laminara, iar daca
este variabila in timp este curgere turbulenta.
Curgerea este caracterizata prin viteza de curgere sau debitul. Debitul
poate fi:
debit volumic Qv daca se defineste ca fiind volumul ce trece printro
sectiune S a conductei in unitatea de timp:
Qv = V/t = u · S [m3/s, m3/h, l/s etc.]
debit masic Qm - reprezentand masa fluidului ce trece prin sectiunea
conductei in
unitatea de timp:
Qm = m/t = ρ·u·S = ρ·Qv [Kg/s, Kg/h],
unde ρ este densitatea fluidului.
Atat Ia masurarea vitezei, cat si a debitului prezinta importanta
caracteristicile lichidului: caracterul curgerii, vascozitatea, transparenta,
temperatura, continutul de impuritati, existenta suspensiilor etc.,
caracteristici ce stabilesc metoda de masurare.
Masurarea debitului fluidelor se poate realiza ca urmare a modificarii
curgerii prin intermediul unui corp fizic sau prin intermediul unor
fenomene care sunt influentate de curgere.
Functionarea debitmetrelor cu strangulare se bazeaza pe legea lui
Bernoulli privind curgerea lichidelor
Principiul de funcionare a debitmetrelor cu strangulare fixa rezulta din
figura 1. Prin conducta de sectiune A1 circula un fluid cu viteza u1;
conducta este prevazuta cu o strangulare de arie A2, in care viteza
fluidului este u2.
Cele mai raspandite tipuri de dispozitive de strangulare sunt diafragma,
duza si tubul Venturi (fig. 2).
Diferenta de presiune p1 - p2, numita si cadere de presiune reziduala, este
maxima pentru diafragme si minima pentru tuburile Venturi, insa ultimele
perturba mai putin procesul de curgere.
Toate traductoarele folosite Ia debitmetrele cu strangulare variabila sunt
construite astfel incat pastreaza constanta caderea de presiune prin
intermediul unui plonjor ce se poate deplasa in interiorul fluidului. 0
varianta a acestui tip de traductor o reprezinta rotametrul.
Rotametrele sunt aparate utilizate pentru masurarea debitului lichidelor si
gazelor pe baza deplasarii unui plutitor in interiorul unui tub tronconic
gradat, dispus vertical cu sectiunea mica jos, prin care circula fluidul de
masurat. Rotametrul este un debitmetru cu diferenta constanta de
presiune si plutitor rotativ. Se utilizeaza mult in medicina, laboratoare,
industria alimentara, dar in special in industria petrochimicasi oriunde
trebuie controlate continuu debitele de lichide sau qaze.
Componentele rotametrulul (fig. 3) sunt tubul tronconic si plutitorul
(flotorul, imersorul). Plonjorul este plasat intrun tub de forma conica prin
care circula fluidul al carui debit se masoara. Asupra lui va actiona, in
afara greutatii G si a fortei arhimedice F a, o forta dinamica ascensionala
Fas care este proportionala cu patratul vitezei de curgere u.
Debitmetrele electromagnetice masoara viteza de deplasare a fluidelor
bune conducatoare de electricitate, principiul lor de functionare bazandu-
se pe legea inductiei.
Figura Debitmetrul electromagnetic
Debitmetru electromagnetic prezentat in figura masoara debite si volume
conducatoare de curent electric. Aceste debitmetre nu contin piese
mecanice in miscare, astfel lichidul nu va lovi nici o obstructie in timp ce
curge. Aceasta permite evitarea posibilelor daune provocate de elemente
solide in lichid. Partea interna a senzorului de masurare este izolata
electric. Lichidul prelucrat nu este niciodata in contact cu materialul
senzorului sau cu materialul flansei (aceasta permite masurarea oricarui
tip de lichid compatibil cu garnitura interna). Posibilitatea de instalare in
aproape fiecare pozitie impreuna cu pierderea de presiune extrem de
joasa, face utilizarea acestui model potrivita pentru cele mai diverse
sectoare: chimic, hartie, industria alimentara si hidraulica.
Contoarele sunt debitmetre utilizate pentru masurarea volumului de
lichid.
Contoarele pentru apa potabila se numesc apometre si pot fi:
contoare volumetrice;
contoare de viteza.
Contoarele volumetrice masoara direct debitele de apa prin umplerea si
golirea succesiva a unor compartimente ale aparatului de capacitate
determinata. Dispozitivul de inregistrare a aparatului indica volumul de
apa dupa fiecare faza de umplere si golire.
Figura 5. Contoare
volumetrice
Contoarele de viteza:
Se utilizeaza pentru nevoile casnice si masoara volumul de apa ce trece
prin aparat, functie de viteza apei.
Citirea apometrelor: apometrul din prima figura inregistreaza consumul de
apa, care se citeste pe ecran. Apometrul din figura a doua indica consumul
de apa, iar citirea se face insumand indicatiile de pe ecran.
Figura 6. Contoare de viteza (apometre)
2. Reglarea debitului
a) In figura 7. este reprezentat un proces tehnologic in care trebuie sa se
asigure un debit Ia presiunea p1 intrun recipient R si un altul a presiunea
p2 diferita de p1, la iesirea instalatiei. Cu cat diferenta dintre presiuni este
mai mare, cu atat regliarea se poate realiza mai usor si performantele sunt
mai ridicate.
Figura 7. reglarea debitului
Regulatoarele folosite sunt de tip PI, datorita capacitatii lui de a anula
eroarea staIionara Ia intrare treapta.
Debitul Ia presiunea p2, obtinut Ia iesirea din pompa centrifugä PC, este
reglat de regulatorul automat RA care actioneaza ventilul reglabil
(robinetul) r. Referinta este i 0 = q0. Masurarea parametrului reglat, debitul
Q, Ia iesire, Ia presiunea p 4 este realizata de debitmetrul D. Se obtine o
reglare buna cu cat caderea de presiune ∆p = p 2 - p1 este mai mare.
Schemele de reglarea automata a debitului fluidelor in conducte se aleg in
functie de modul de alimentare a conductelor.
b) Atunci cand se utilizeaza pompe centrifuge sau cand alimentarea
conductelor se face prin cadere libera sau de la un recipient sub presiune,
schema utilizata este cea din figura 8.
Se remarca faptul ca organul de reglare este montat chiar pe conducta in
care se regleaza debitul. Organul de reglare este astfel comandat de
regulator, prin intermediul elementului de executie, incat prin ajustarea
rezistentei hidraulice pe care o introduce in circuitul fluidului, debitul prin
conducta sa se pastreze la o valoare prescrisa. Cele mai utilizate sisteme
de reglare automata de acest fel sunt sistemele cu actiune continua, cu
regulator PI.
a) b)
Fig. 8. Reglarea debitului
Daca alimentarea conductei se face de la o pompa cu debit constant,
utilizarea unui organ de reglare pe conducta, ca in schema din figura 8.a,
nu permite ajustarea debitului, in scopul obtinerii unei valori dorite a
acestuia. In acest caz, ajustarea la valoarea prescrisa a debitului in
conducta se poate face prin recircularea unei parti din fluidul de la iesirea
pompei. Schema bloc a sistemului de reglare automata este data in figura
8.b. Daca traductorul sesizeaza o crestere a debitului fata de valoarea
prescrisa, regulatorul E comanda marirea debitului recirculat, astfel incat
debitul prin conducta pe care este montat traductorul sa revina la
valoarea impusa.
Activitatea de invatare 4
Fisa de lucru 41. Regulator de debit cu doua cai
Competente vizate:
Elaboreaza scheme bloc pentru diferite posibilitati de reglare automata a
unui proces
Analizeaza modul de conectare a elementelor componente pentru
realizareaa unui SRA cu structura evoluata
Obiective vizate:
Aceasta activitate va va ajuta sa realizati macheta unei instalatii de
reglare automata a debitului conform unei scheme date.
Durata: 180 minute.
Tipul activitatii: lucrare de laborator.
Descrierea lucrarii:
Se monteaza o instalatie hidraulica, cu scopul realizarii unui debit volumic
predeterminat, care trebuie sa ramana constant, conform schemei de mai
jos. Masuratorile trebuie sa demonstreze ca regulatorul de debit cu doua
cai satisface criteriile functionale impuse.
Etape de lucru:
Pregatiti elementele de montaj
Montati-le conform schemei
Efectuati controlul montajului
Efectuati exercitiul dupa fisa de lucru
Demontati instalatia
Pregatiti verificarea cunostintelor
Componente si echipamente necesare:
Grup generator
Regulator de debit cu doua cai
Supapa de limitare a presiunii
Robinet de reglare
Trei manometre
Rezervor gradat de masura, cu robinet de izolare
Cronometru
Fisa de lucru
Masuri de siguranta:
Motorul electric nu va fi pus in functiune decat in prezenta instructorului.
Nu lucrati cu mainile murdare de ulei (risc de alunecare). Defectele nu vor
fi detectate decat daca instalatia nu mai este sub presiune. Montarea si
demontarea instalatiei se face numai cand manometrul indica presiunea
zero.
Cerinte:
Reglati:
presiunea pe3 la 2500 kPa (25 bar), robinetul de reglare fiind inchis
regulatorul de debit cu doua cai si pe2, dupa valorile trecute in tabelul de
mai jos, prin manevrarea robinetului de reglare
Completati in tabelul de mai jos urmatoarele date, inclusiv unitatile de
masura lipsa:
presiunea pe1, exprimata in kPa, sau bar
presiunea pe2, exprimata in kPa, sau bar
caderea de presiune pe regulatorul de debit cu doua cai Dptot, exprimata in
kPa, sau bar.
Trasati diagrama debit - cadere de presiune. Se recomanda ca timpii
cronometrati sa fie 10, 15 sau 20 s, la alegere.
Relatiile de calcul pentru caderile de presiune si pentru debit sunt
urmatoarele:
Dptot = pe1 - pe3
Dp = pe1 - pe2
Q = V/t
Regulatorul de debit in pozitie Regulatorul de debit in pozitie
mediana minima
pe1 pe2 pe3 Dp Dptot V t Q pe1 pe2 pe3 Dp Dptot V t Q
l s l/min l s l/min
500 500
(5) (5)
1000 1000
(10) (10)
1500 1500
(15) (15)
2000 2000
(20) (20)
2500 2500
(25) (25)
Concluzii :
Test de evaluare
A. CompIetati spatiiIe libere:
1. Debitul volumic se defineste ca fiind ..(1). ce trece printro sectiune S
a conductei in unitatea de timp.
2. Principiul de functionare al .(2). se bazeazä pe legea inductiei.
3. Rotametrul este un ..(3).. cu diferenta constanta de presiune si plutitor
rotativ.
Funcionarea .(4). cu strangularea sectiunii se bazeazä pe legea lui
Bernoulli.
5. Regulatoare de tip.. (5). sunt folosite pentru reglarea debitului.
B. StabiIii valoarea de adevar a urmatoarelor afirmatii:
1. Regulatoarele de tip P sunt folosite datorita capacitatii lor de a anula
eroarea stationara Ia intrare treapta.
2. Debitul volumic reprezinta masa fluidului ce trece prin sectiunea
conductei in unitatea de timp.
3. Debitmetrele electromagnetice masoara viteza de deplasare a fluidelor
bune conducatoare de electricitate
C. Enuntati principiul de masurare folosit Ia debitmetrele cu
strangulare fixa.
Raspuns:
A.
volumul de fluid;
debitmetrelor electromagnetice;
debitmetru;
debitmetrelor;
PI.
B. 1 - F; Regulatoarele de tip PI sunt folosite datorita capacitatii lor de a
anula eroarea stationara Ia intrare treapta.
2 - F; Debitul volumic reprezinta volumul fluidului ce trece prin sectiunea
conductei in unitatea de timp.
3 - A.