Probleme eclipse

1 De care margine a discului solar se atinge întâi Luna în timpul eclipsei de Soare, de marginea de
est sau de marginea de vest ?
2. Care este condiția ca să se producă o eclipsă inelară de Soare?
3. Ce vede un cosmonaut aflat pe Lună în timpul unei eclipse de Soare?
4. Prin ce particularităţi se deosebesc fazele parţiale ale eclipselor de Lună de fazele obişnuite
ale Lunei?
5. Poate fi observată eclipsa de Lună la amiază timp local ?
6 Există cazuri când Luna în timpul eclipsei totale răsare înainte de apusul Soarelui astfel , încât
ambii aştri se văd pe cer concomitent şi , deci , Soarele ar trebui să se vadă de pe Lună, care
este în eclipsă. Cum se poate explica aceasta ?
R. Se explică prin refracţie în atmosfera terestră .
7. Poate fi observat mijlocul (maximul) eclipsei totale de Lună la ora 4 dimineaţa timp local?.
8. O eclipsă de Lună se produce în luna agust a anului curent . Poate să se producă în luna iulie a
anului viitor o altă eclipsă de Lună?. Poate să se producă eclipsa în luna octombrie a anului curent
? . Dacă nu poate , explicaţi de ce ?.
R. Poate . Nu poate fiindcă intervalul de timp dintre epocile eclipselor ( 177 zile ) este cu puţin
mai scurt decât jumătate de an .
9. Poate fi observat in Murmansk ( φ = 69 ° ) o eclipă de Soare in luna decembrie ?
10. De ce in timpul fazei parţiale a eclipselor de Soare petele de lumină din umbra copacilor
au formă de seceră ?
R. Fiindcă petele de lumină din umbra copacilor reprezintă imagini ale Soarelui , formate de
micile spaţii dintre frunze, asemenea unei camere obscure.

11. Ce fel de eclipse – de Soare sau de Lună- se observă mai frecvent în Kiev ? în Irkutsc ?
12. Din calcule rezultă că semiaxa mare a a orbitei Lunii se măreşte treptat. Se vor produce pe
Pământ eclipse totale de Soare , când semiaxa se va mari cu 10 % ?
13. Poate să se producă acoperirea lui Jupiter de către Lună în timpul eclipsei de Lună ?, dar
acoperirea lui Venus?.
14. În 1963 s-au produs două eclipse de Soare ; eclipsa inelară din din 25 ianuarie şi eclipsa
totală din 20 iulie. . Calculaţi datele aproximative ale celor mai apropiate eclipse de Soare
corespunzător celor mentionate , din sarosul următor.
15. In ce condiţii eclipsa totală de Lună va avea durata cea mai mare , la apogeu sau la perigeu?
R.Când Luna este la apogeu. Deşi în acest caz Luna străbate o distanţă mai mică prin
conul de umbră al Pământului ea se mişcă mai incet la apogeu şi acest efect prevalează.

16. În 1941 s-au produs două eclipse de Soare şi două eclipse de Lună , şi anume: eclipsa
parţială de Lună din 13 martie, eclipsa inelară de Soare din 27 martie , eclipsa parţială de Lună din
5 septembrie şi eclipsa totală de Soare din 21 septembrie. Calculaţi pe baza sarosului , când s-au
repetat aceste eclipse după 1941 si când se vor produce în timpul apropiat.
636. De cate ori devine mai slaba lumina Soarelui in timpul unei eclipse anulare corespunzatoare
unui diametru unghiular al Soarelui de 32’,6 si al Lunii de 29’,4 considerand ca stralucirea
suprafetei solare este uniforma? Cu câte magnitudini va crește magnitudine aparentă a Soarelui din
cauza eclipsei?

648. Ce suprafata (in km2) acopera umbra Lunii pe suprafata Pamintului considerata plata si
orientata normal, daca distanta de la Soare la Pamint este a=15*107 km, distanta de la Luna la
Pamint este l=36*104 km, raza Soarelui este R=7*105 km si raza Lunii este r=1750 km?

17. Sa se calculeze cat dureaza o eclipsa care are loc la zenit la amiaza in momentul in care
Pamantul e la afeliu iar Luna la perigeu. Se dau semiaxele mari (149,6 mil. km si 384.400 km) si
excentricitatile celor 2 orbite (0,0167 si 0,055), perioadele lor siderale (365,256363 zile si 27,32
zile) precum si razele corpurilor implicate (6378 km si 1737 km).

OJAA 2014 Se cunosc razele aparente ale Lunii (15’30”) si respectiv a Soarelui (16’18”) şi se
cunosc perioadele siderale de revoluție ale Pământului (365,25 zile) şi respectiv a Lunii (27,32
zile). Să se determine:
a) durata fazei de totalitate a unei eclipse de Soare;
1. b) durata acestei eclipse

In 15 iunie 2011 locuitorii emisferei vestice vor putea admira o superba eclipsa de luna a carei
date sunt in imaginea atasata. Determinati diametrul unghiular al Lunii si cunoscand ca raza
acesteia este 1.737 km calculati la ce distanta se afla de noi. Calculati lungimea conului de umbra
al Pamantului in cazul acestei eclipse si sectiunea acestuia la nivelul orbitei lunare in acel moment.
Ce viteza unghiulara are Luna in momentul eclipsei? Cunoscand raza Soarelui 695.500km
determinati distanta la care se afla Pamantul de Soare in acest moment. Determinati diametrul
aparent al Lunii si distanta la care se afla de Pamant. Cand a trecut Luna in dreptul nodului
ascendent al orbitei sale? Se cunoaste raza Pamantului 6370km si elementele orbitale pentru
Pamant si Luna : aP=149.597.887,5km , eP=0,0167 , aL=384.400km , eL=0,0554 , i=5°8’43”.

(doar S) Sa se calculeze cat dureaza o eclipsa care are loc la zenit la amiaza in momentul in care
Pamantul e la afeliu iar Luna la perigeu. Se dau semiaxele mari (149,6 mil. km si 384.400 km) si
excentricitatile celor 2 orbite (0,0167 si 0,055), perioadele lor siderale (365,256363 zile si 27,32
zile) precum si razele corpurilor implicate (6378 km si 1737 km).

18. Un tanar astronom susține că a văzut o eclipsă de Soare atunci când mărimea discului solar a
fost de 26’ iar a discului lunar a fost de 30’. El a mai afirmat că la momentul de eclipsă maximă,
distanța dintre centrele celor două discuri a fost de 7'.
a) Calitativ arată că el nu ar fi putut observa o eclipsă totală.
b) Găseste procentul din discul solar acoperit la momentul de eclipsă maximă.

1. eclipsa de Luna din 16 iulie 2000 : masurati diametrul aparent al Lunii si cel al conului de
umbra al Pamantului. Determinati viteza unghiulara momentana de deplasare relativa a Lunii.
Calculati diametrul conului de penumbra al Pamantului.

Rezolvare : Se masoara de pe foaie DLuna=30’ si Dumbra=1°16’ . Avem perioada in care Luna

se afla in conul de umbra al Pamantului, de unde scoatem viteza v=42,86’/h . Diametrul unghiular
al conului de penumbra D=v T , de unde iese D=4°27’25,72’’ . Calculam diametrul real al

conului de umbra d=2 tg r , r fiind semiaxa mare a Lunii, iar d 30.000 km

2. eclipsa de Soare din 11 august 1999 : determinati latimea benzii de totalitate si viteza de
deplasare a umbrei Lunii pe suprafata Pamantului (linia gabena a devenit neagra).
Determinati distanta pe suprafata Pamantului (R=6370 km) dintre pozitia maximului si cea a
punctului subsolar aflat pe meridianul 15°E. Ce unghi orar are Soarele in locul de maxim la
momentul de maxim? In ce raport se afla diametrele unghiulare ale Lunii si Soarelui? Care a fost
valoarea ecuatiei timpului in acea zi? Determinati momentul de timp sideral al maximului.
B. OJAA 2014 Se cunosc razele aparente ale Lunii (15’30”) si respectiv a Soarelui (16’18”) şi se
cunosc perioadele siderale de revoluție ale Pământului (365,25 zile) şi respectiv a Lunii (27,32
zile). Să se determine:
a) durata fazei de totalitate a unei eclipse de Soare;
b) durata acestei eclipse.
2. In 15 iunie 2011 locuitorii emisferei vestice vor putea admira o superba eclipsa de luna a
carei date sunt in imaginea atasata. Determinati diametrul unghiular al Lunii si cunoscand ca raza
acesteia este 1.737 km calculati la ce distanta se afla de noi. Calculati lungimea conului de umbra
al Pamantului in cazul acestei eclipse si sectiunea acestuia la nivelul orbitei lunare in acel moment.
Ce viteza unghiulara are Luna in momentul eclipsei? Cunoscand raza Soarelui 695.500km
determinati distanta la care se afla Pamantul de Soare in acest moment. Determinati diametrul
aparent al Lunii si distanta la care se afla de Pamant. Cand a trecut Luna in dreptul nodului
ascendent al orbitei sale? Se cunoaste raza Pamantului 6370km si elementele orbitale pentru
Pamant si Luna : aP=149.597.887,5km , eP=0,0167 , aL=384.400km , eL=0,0554 , i=5°8’43”.

Rezolvare : pentru calcule legate de conul de umbra al Pamantului vom folosi imaginea de mai jos
pe care vom trasa traiectoria orbitei Lunii pentru a evidentia momentele de contact ale acesteia cu
conurile de umbra si penumbra.

Din imagine putem scrie urmatoarele rapoarte : si ………… 1p

unde Ru este raza conului sectiunii conului de umbra unde este Luna.
Din datele eclipsei putem obtine dimentrul unghiular al Lunii 31’54” ……………………0,5p
si Soarelui 31’30” ……………...…………………………………………………………... 0,5p
si de aici calculam distantele de la Pamant pana la acestea obtinand 374.300km ……….… 0,5p
si 151.853.678km ………………………………………………………………………..... 0,5p
pe care le introducem in rapoartele de mai sus si obtinem lu=1.464.102,548km ……..……. 1p
si Ru=4741,5km. ………………….……………………………………………………….... 1p
Pentru viteza unghiulara a Lunii vom exprima diametrul unghiular al Lunii in ” si timpul (U2-
U1=U4-U3) cat discul lunar traverseaza frontiera conului de umbra al Pamantului in s .... 0,5p

si le vom raporta ………………..…………… 1p

Pentru a determina momentul trecerii mijlocului discului lunar prin nodul ascendent calculam
diferenta de declinatie dintre cele 2 corpuri la momentul de maxim al eclipsei si cunoscand
inclinarea orbitei lunare calculam deplasarea efectuata de Luna din nodul ascendent pana in
pozitia cand e maximul eclipsei. ………………………………………………………… 0,5p
Apoi cu viteza unghiulara determinata mai inainte calculam intervalul de timp corespunzator si de
aici momentul cand Luna trece prin nodul ascendent : …………………………….. 0,5p

apoi …. 2p
fata de momentul de maxim adica 18h23m31s timp universal. ……………………..…… 0,5p
499. In figura de mai jos este explicata metoda lui Aristarh de determinare a distantei pana la Luna
(M) in raze terestre (KE). Se stia ca raza unghiulara a Lunii si Soarelui este 15’, iar unghiul
umbrei terestre determinat in cursul unei eclipse de Luna are raza MR=40’ si ca raportul
DK/KM=390. Reconstituiti metoda lui Aristarh si determinati distanta KM de la Pamint la Luna
daca pe desen AC este diametrul Soarelui iar EG este diametrul Pamintului.

(doar S) Sa se calculeze cat dureaza o eclipsa care are loc la zenit la amiaza in momentul in care
Pamantul e la afeliu iar Luna la perigeu. Se dau semiaxele mari (149,6 mil. km si 384.400 km) si
excentricitatile celor 2 orbite (0,0167 si 0,055), perioadele lor siderale (365,256363 zile si 27,32
zile) precum si razele corpurilor implicate (6378 km si 1737 km).
Rezolvare :

calculam distanta dintre Pamant si Luna la perigeu si cea

dintre Pamant si Soare la afeliu de unde vom determina

diametrele unghiulare ale Soarelui si Lunii

.
Calculam apoi viteza unghiulara momentana a Lunii pe orbita sa la perigeu si a Pamantului

pe orbita sa la afeliu din relatia unde ,

si obtinem ωL=14,7514°/zi pentru Luna si

ω=0,95334°/zi astfel viteza unghiulara relativa a discului lunar fata de cel solar va fi
13,8°/zi dinspre vest spre est intrucat miscarea de rotatie a Pamantului afecteaza la fel
mersul aparent al ambelor discuri. Mutand acum sistemul de referinta de pe Pamant pe
Luna vom putea calcula viteza cu care conul de umbra matura Pamantul de la vest spre est

si vom tine seama si de rotatia Pamantului cu o viteza de

465,11m/s tot de la vest la est, ceea ce va da o viteza relativa de 616,89 m/s de deplasare
spre est a conului de umbra al Lunii pe suprafata Pamantului. Durata fazei de totalitate se
va putea calcula atunci simplu daca determinam mai intai diametrul conului de umbra al
Lunii la nivelul suprafetei Pamantului. Lungimea conului de umbra al Lunii se determina

astfel Apoi raza diametrul de umbra la nivelul suprafetei

Pamantului va fi de unde durata fazei de totalitate a

eclipsei este iar toata eclipsa va dura

 Datele (constantele) de la o problema pot fi folosite la toate problemele
1. In 15 ianuarie, anul acesta a avut loc o eclipsa inelara de Soare in Maldive. Mai jos, aveti
imaginea discurilor la contact interior. Se cunoaste raza Lunii 1737 km, raza Soarelui
696.000 km, excentricitatea orbitei terestre e=0,0167 si semiaxa mare 149,6 mil. km.
Determinati la ce distanta se afla Luna. Cat a durat eclipsa in punctul de maxim si ce
interval de timp trece intre cele 2 momente de contact interior? Pentru seniori se cer si
argumentele periheliului/perigeului in acea data cunoscand excentricitatea orbitei lunare
0,055 si semiaxa mare 384.400 km, considerand miscarea reala cu viteza unghiulara
neconstanta.
 Un
tanar astronom susține că a văzut o eclipsă total de Soare atunci când mărimea discului solar a
fost de 26’ iar a discului lunar a fost de 30’. El a mai afirmat că la momentul de eclipsă maximă,
distanța dintre centrele celor două discuri a fost de 7'.
c) Calitativ arată că el nu ar fi putut observa o eclipsă totală.
d) Găseste procentul din discul solar acoperit la
momentul de “eclipsă maximă”.

Soluție:
a) În timpul eclipsei maxime, centrele au fost la
7’ distanta. Cu toate acestea, raza de
discul solar este mai mică decât cea a celui
lunar cu doar 2’. Astfel, eclipsa de Soare nu
este totala.
b) În figura de mai sus, punctele A și B fac un unghi de θ1 si respectiv θ2 cu centrul discului solar și
discurile lunar ( C și D).
c) Notam cu rs raza discului solar, rm raza lunar si h separarea dintre cele două centre la distanta
minima, (toate în arcminute).
Probleme eclipse

1 De care margine a discului solar se atinge întâi Luna în timpul eclipsei de Soare, de marginea de
est sau de marginea de vest ?
R. La marginea de vest
2. Poate să se producă o eclipsă inelară de Soare , dacă Luna se află în timpul eclipsei la perigeu
sau la apogeu ?
R. Nu poate.
3. Ce vede un cosmonaut aflat pe Lună în timpul unei eclipse de Soare?
R. Vede o pată pe suprafaţa Pământului aşa cum se văd umbrele sateliţilor galileeni pe
suprafaţa lui Jupiter.

4. Prin ce particularităţi se deosebesc fazele parţiale ale eclipselor de Lună de fazele obişnuite ale
Lunii?

R. Printr-o mai mică curbură a părţii interioare a secerei, prin rapiditatea schimbării fazei ,
timpul observaţiei şi prin culoarea roşietică a suprafeţei eclipsate a Lunii.

5. Poate fi observată eclipsa de Lună la amiază timp local ?

R. Nu
6 Există cazuri când Luna în timpul eclipsei totale răsare răsare înainte de apusul Soarelui astfel ,
încât ambii aştri se văd pe cer concomitent şi , deci , Soarele ar trebui să se vadă de pe Lună,
care este în eclipsă. Cum se poate explica aceasta ?

R. Se explică prin refracţie în atmosfera terestră .

7. Poate fi observat mijlocul (maximul) eclipsei totale de Lună la ora 4 dimineaţa timp local?.
R. Da

8. O eclipsă de Lună se produce în luna agust a anului curent . Poate să se producă în luna iulie a
anului viitor o altă eclipsă de Lună?. Poate să se producă eclipsa în luna octombrie a anului curent
? . Dacă nu poate , explicaţi de ce ?.

R. Poate . Nu poate fiindcă intervalul de timp dintre epocile eclipselor ( 177 zile ) este cu puţin
mai scurt decât jumătate de an .

9. Poate fi observat in Murmansk ( φ = 69 ° ) o eclipă de Soare in luna decembrie ?

R . Nu deoarece acolo este noapte polară.

10. De ce in timpul fazei parţiale a eclipselor de Soare petele de lumină din umbra copacilor
au formă de seceră ?
R. Fiindcă petele de lumină din umbra copacilor reprezintă imagini ale Soarelui , formate de
micile spaţii dintre frunze, asemenea unei camere obscure.

11. Ce fel de eclipse – de Soare sau de Lună- se observă mai frecvent în Kiev ? în Irkutsc ?
 12. Din calcule rezultă că semiaxa mare a a orbitei Lunii se măreşte treptat. Se vor produce pe
Pământ eclipse totale de Soare , când semiaxa se va mari cu 10 % ?

R. Nu din cauză că o reducere cu 10% a diametrului unghiular aparent al Lunii este

suficientă pentru ca să nu mai fie acoperit de ea în intregime.

13. Poate să se producă acoperirea lui Jupiter de către Lună în timpul eclipsei de Lună ?, dar
acoperirea lui Venus?.
R Poate . Nu poate

14. În 1963 s-au produs două eclipse de Soare ; eclipsa inelară din din 25 ianuarie şi eclipsa
totală din 20 iulie. . Calculaţi datele aproximative ale celor mai apropiate eclipse de Soare
corespunzător celor mentionate , din sarosul următor.

R. 5 februarie 1981 şi 31 iulie 1981.

15. In ce condiţii eclipsa totală de Lună va avea durata cea mai mare , la apogeu sau la
perigeu?

R.Când Luna este la apogeu. Deşi în acest caz Luna străbate o distanţă mai mică prin
conul de umbră al Pământului ea se mişcă mai incet la apogeu şi acest efect prevalează.

16. În 1941 s-au produs două eclipse de Soare şi două eclipse de Lună , şi anume: eclipsa
parţială de Lună din 13 martie, eclipsa inelară de Soare din 27 martie , eclipsa parţială de
Lună din 5 septembrie şi eclipsa totală de Soare din 21 septembrie. Calculaţi pe baza
sarosului , când s-au repetat aceste eclipse după 1941 si când se vor produce în timpul
apropiat.

R. S-au repetat in 1959, 1977 şi 1995. Următoarea repetitie va avea loc in anul 2013
respectiv in datele de : L-25 aprilie, S- 10 mai, L-25 mai şi L-18 octombrie,
S- 3 noiembrie.
636. De cate ori devine mai slaba lumina Soarelui in timpul unei eclipse anulare corespunzatoare
unui diametru unghiular al Soarelui de 32’,6 si al Lunii de 29’,4 considerand ca stralucirea
suprafetei solare este uniforma?
Raspuns de 5,35 ori

648. Ce suprafata (in km2) acopera umbra Lunii pe suprafata Pamintului considerata plata si
orientata normal, daca distanta de la Soare la Pamint este a=15*10 7 km, distanta de la Luna la
Pamint este l=36*104 km, raza Soarelui este R=7*105 km si raza Lunii este r=1750 km?
Rezovare
r−x R−r
tg= =
l a
x=74,2 km raza zonei umbrite 2x=148,4 km.