• PENSIILE

• 2.1. TRĂSĂTURILE SISTEMULUI UNITAR DE PENSII PUBLICE

Legea nr. 360/2023 privind sistemul unitar de pensii publice cu modificările și
completările ulterioare.
Sistemul public de pensii se organizează şi funcţionează în baza următoarelor principii:
a. principiul unicității - statul este cel care organizează și garantează sistemul public de
pensii bazat pe aceleași norme de drept, pentru toți asigurații sistemului;
b. principiul obligativității- persoanele fizice și juridice au obligația de a participa la
sistemul public de pensii. Drepturile de asigurări sociale se exercită corelativ cu
îndeplinirea obligațiilor;
c. principiul contributivității, fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza
contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, care contribuie la sistemul public
de pensii. Drepturile de asigurări sociale se cuvin în temeiul contribuțiilor de asigurări
sociale plătite;
d. principiul egalității, - asigurații care au realizat cel puțin stagiul minim de cotizare în
sistemul public de pensii, beneficiază de tratament nediscriminatoriu, în ceea ce privește
drepturile și obligațiile prevăzute de lege;
e. principiul repartiției - fondurile de asigurări sociale se redistribuie pentru plata
obligațiilor ce revin sistemului public de pensii;
f. principiul solidarității sociale, potrivit căruia asigurații/ beneficiarii sistemului public de
pensii își asumă reciproc obligații și beneficiază de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau
înlăturarea riscurilor asigurate prevăzute de lege;
g. principiul autonomiei, bazat pe administrarea de sine stătătoare a sistemului public de
pensii, conform legii;
h. principiul imprescriptibilității - dreptul la pensie nu se prescrie;
i. principiul incesibilității - dreptul la pensie nu poate fi cedat, total sau parțial;
j. principiul stabilității asigurării la sistemul public de pensii, potrivit căruia pentru
stagiul de cotizare contributiv realizat pentru o perioadă mai mare de 25 de ani se acordă un
număr suplimentar de puncte.
 • 2.2. PERSOANELE ASIGURATE - ASIGURAŢII
Asiguratul este „persoana fizică pentru care angajatorul sau entitatea
asimilată angajatorului este obligat/ă să rețină și să plătească contribuția de
asigurări sociale, persoana fizică ce realizează venituri din salarii și asimilate
salariilor care datorează contribuția de asigurări sociale și care are obligația de a
depune declarația nominală de asigurare, persoana fizică ce realizează venituri din
activități independente sau drepturi de proprietate intelectuală și care, pe baza
declarației individuale de asigurare, datorează contribuția de asigurări sociale,
potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și
completările ulterioare, denumit în continuare Codul fiscal, precum și persoana
fizică ce achită contribuția de asigurări sociale pe baza contractului de asigurare
socială, potrivit prezentei legi;
• Asiguraţii sistemului public de pensii pot fi:
• cetăţeni români,
• cetăţeni ai altor state,
• apatrizi, pe perioada în care au domiciliul sau reşedinţa în România.
• cetăţenii români, cetăţenii altor state şi apatrizii care nu au domiciliul
sau reşedinţa în România, în condiţiile prevăzute de instrumentele
juridice cu caracter internaţional la care România este parte.
Asigurarea este obligatorie sau facultativă.

• ASIGURAREA OBLIGATORIE
În sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii:
a. Persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de CIM;
b. Funcţionarii publici;
c. Alte persoane care realizează venituri asimilate salariilor pentru care se datorează
contribuţie de asigurări sociale, potrivit prevederilor Codului fiscal.
d. Persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în
cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi
membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi
obligaţii sunt asimilate, în condiţiile legii, cu cele ale persoanelor menționate mai sus;
e. Persoanele care beneficiază de drepturi băneşti lunare, ce se asigură din bugetul
asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile legii, (şomerii);
f. Persoanele care realizează venituri din activităţi independente şi/sau din drepturi de
proprietate intelectuală, pentru care se datorează contribuţie de asigurări sociale, conform
legislației fiscale.
g. Persoanele care desfășoară activitate în calitate de prestator casnic, potrivit Legii nr.
111/2022 privind reglementarea activității prestatorului casnic, care datorează contribuția
de asigurări sociale
• ASIGURAREA FACULTATIVĂ
Asigurarea facultativă se poate realiza de către orice persoană care doreşte
să se asigure, respectiv să îşi completeze venitul asigurat pe bază de contract de
asigurare.
Prin excepție, persoanele care nu au calitatea de pensionari pot încheia
contract de asigurare socială și pentru perioade de cel mult 6 ani anteriori lunii
încheierii contractului, în care persoana nu a realizat stagiu de cotizare în sistemul
public de pensii sau stagiu asimilat stagiului de cotizare în sistemul public de pensii
sau într-un sistem de asigurări sociale neintegrat acestuia, în țară, în statele membre
ale Uniunii Europene sau în alte state cu care România aplică instrumente juridice
internaționale în domeniul securității sociale.
Perioadele de timp pentru care se poate încheia contractul de asigurare socială
și efectua plata contribuției de asigurări sociale, în cazul contractului de asigurare
socială sunt cele cuprinse între data împlinirii vârstei de 18 ani și data împlinirii
vârstei standard de pensionare.
Perioada pentru care se încheie contractul de asigurare socială constituie
stagiu de cotizare și se valorifică pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă. Se
pot încheia mai multe contracte de asigurare socială cu condiția ca perioadele de
asigurare înscrise în acestea, cumulate, să nu depășească 6 ani.
Au calitatea de angajatori, în sensul Legii nr. 360/2023 persoanele juridice şi
fizice la care îşi desfăşoară activitatea persoanele care sunt asigurate prin efectul legii
adică:
• patronii /unităţile în cazul salariaţilor;
• Instituțiile care efectuează plata drepturilor de șomaj
• organele autorităţii executive, legislative sau judecătoreşti pentru
persoanele alese sau numite în funcţie în aceste organe;
• cooperativele meşteşugăreşti, pentru membrii cooperatori.
• instituțiile care gestionează activitatea prestatorilor casnici prevăzuți
 • [Link]ŢIA DE ASIGURARE
Legea nr. 360/2023 face distincţia între declaraţia nominală de asigurare şi
declaraţia individuală de asigurare.
• A. Declaraţia nominală de asigurare
Legea nr. 360/2023 defineşte declaraţia nominală de asigurare ca fiind
declarația fiscală pe baza căreia se realizează declararea veniturilor care reprezintă
baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale în cazul persoanelor care
realizează venituri din salarii și asimilate salariilor, precum și în cazul persoanelor
care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală sau venituri din
activități independente, altele decât cele prevăzute mai jos, care constituie
documentul pe baza căruia se stabilesc, în sistemul public de pensii, stagiul de
cotizare, punctajul lunar și cel anual, precum și numărul total de puncte realizat;
• B. Declaraţia individuală de asigurare
Declaraţia individuală de asigurare este declarația fiscală pe baza căreia se
realizează declararea veniturilor care reprezintă baza de calcul al contribuției de
asigurări sociale în cazul persoanelor care realizează venituri din activități
independente sau din drepturi de proprietate intelectuală, pentru care există obligația
depunerii acesteia potrivit Codului fiscal și care constituie documentul pe baza
căruia se stabilesc, în sistemul public de pensii, stagiul de cotizare, punctajul lunar și
cel anual, precum și numărul total de puncte realizat;

• 2.4. CONTRACTUL DE ASIGURARE SOCIALĂ

Contractul de asigurare socială este „contractul încheiat, voluntar, între
persoane fizice și casele teritoriale de pensii în scopul asigurării în sistemul public de
pensii în vederea obținerii pensiei pentru limită de vârstă, fie pentru completarea
stagiului de cotizare, fie în vederea completării venitului asigurat utilizat la calculul
acestei categorii de pensie”.
Părțile - persoana interesată sau, după caz, tutorele, curatorul ori mandatarul
acesteia desemnat prin procură specială şi casa teritorială de pensii competentă, în
funcţie de domiciliul sau reşedinţa persoanei.
Venitul asigurat înscris poate fi modificat, din iniţiativa asiguratului, prin
încheierea unui act adiţional la contractul de asigurare socială.
 Contractul se încheie în formă scrisă şi produce efecte de la data înregistrării acestuia la
casa teritorială de pensii și se reziliază din iniţiativa casei teritoriale de pensii, în cazul neplăţii
contribuţiei de asigurări sociale pentru o perioadă de 3 luni consecutive.
Contractul de asigurare socială poate fi reziliat la iniţiativa oricăreia dintre părţi, conform
clauzelor prevăzute în contract.
În cazul rezilierii contractului de asigurare socială, contribuţiile de asigurări sociale
achitate nu se restituie, iar stagiul de cotizare realizat se valorifică la stabilirea dreptului de
pensie.

• 2.5. STAGIUL DE COTIZARE

Stagiu de cotizare - perioada de timp constituită din stagiul de cotizare contributiv,
precum și perioadele asimilate și perioadele necontributive recunoscute ca stagii de cotizare,
conform legii;
Stagiu de cotizare contributiv - perioada de timp pentru care s-au datorat contribuții de
asigurări sociale la sistemul public de pensii, precum și cea pentru care asigurații cu contract de
asigurare socială au datorat și plătit contribuții de asigurări sociale la sistemul public de pensii;
Stagiu complet de cotizare contributiv - perioada de timp prevăzută de lege în care
asigurații au realizat stagiu de cotizare contributiv pentru a beneficia de reducerea vârstei
standard de pensionare în vederea obținerii pensiei pentru limită de vârstă sau, după caz, a
pensiei anticipate;
Stagiu minim de cotizare contributiv - perioada minimă de timp prevăzută de lege în care
asigurații au realizat stagiu de cotizare contributiv pentru a beneficia de pensie pentru limită de
vârstă;
Stagiu potențial - perioada de timp prevăzută de prezenta lege, considerată stagiu de
cotizare și luată în considerare la calculul pensiei de invaliditate, ca o creditare pentru stagiul de
cotizare nerealizat din cauza afecțiunilor invalidante;
Constituie stagiu de cotizare perioadele de timp pentru care asigurații datorează și/sau
plătesc contribuții de asigurări sociale în sistemul public de pensii din România, precum și în alte
țări, în condițiile stabilite prin instrumente juridice internaționale la care România este parte.
La stabilirea prestațiilor de asigurări sociale se iau în considerare stagiile de cotizare
realizate în sistemul public de pensii din România, precum și perioadele de asigurare realizate
sau
recunoscute conform legislației altor țări, în condițiile reglementate prin instrumente juridice
internaționale la care România este parte.
La deschiderea drepturilor de pensie pentru limită de vârstă se valorifică și perioadele de
încadrare în muncă realizate de asigurați în cadrul unei organizații internaționale cu sediul pe
teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, Spațiului Economic European, Elveției sau pe
teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, în măsura în care perioadele de
încadrare în muncă sunt confirmate de organizația internațională.
Constituie stagiu de cotizare în sistemul public de pensii:
a) perioadele de vechime în muncă realizate până la data de 1 aprilie 2001, pentru care s-
a datorat sau, după caz, s-a datorat și plătit contribuție de asigurări sociale;
b) perioadele necontributive care au constituit vechime în muncă în baza legislației în
vigoare până la data de 1 aprilie 2001 sau, după caz, stagiul de cotizare conform
legislației ulterioare acestei date;
c) timpul util la pensie realizat de agricultori și durata de asigurare, în condițiile
reglementate de Legea nr. 80/1992 privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale
agricultorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
d) perioada ulterioară datei de 1 aprilie 2001, în care persoanele au fost asigurate,
conform legii, în sistemul public de pensii.
În sistemul public de pensii sunt considerate perioade asimilate acele perioade în care asiguratul:
a) a urmat cursurile de zi sau, după caz, cu frecvență ale învățământului
universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective ori a unui
ciclu de studii universitare, de formare inițială, cu condiția absolvirii acestora/acestuia
cu diplomă, diplomă de licență, diplomă de master sau diploma de doctor, după caz;
b) a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen
redus, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;
c) a beneficiat în perioada 1 aprilie 2001 - 1 ianuarie 2006 de indemnizații de
asigurări sociale, acordate potrivit legii;
d) a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2005, de concediu pentru
incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă și boli profesionale;
e) a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2006, de concediu pentru
creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de
până la 3 ani, respectiv 7 ani.
 Asigurații care au absolvit mai multe instituții de învățământ superior sau,
după caz, mai multe cicluri de studii universitare de același nivel conform
prevederilor alin. (1) lit. a) beneficiază de asimilarea, ca stagiu de cotizare, a unei
singure perioade de studii de același nivel, la alegere.
Perioadele se valorifică numai în situația în care aceste perioade nu se
suprapun cu stagii de cotizare realizate în condițiile prezentei legi.
Perioadele asimilate se valorifică pentru obținerea unei categorii de pensie în
condițiile prevăzute de lege.

2.6. BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT

Bugetul asigurărilor sociale de stat cuprinde veniturile și cheltuielile sistemului public de
pensii.
• Se fac venituri la bugetul asigurărilor de stat :
 Contribuţiile de asigurări sociale, dobânzile şi penalităţile de întârziere,
precum şi din alte venituri, potrivit legii ;
 Sumele alocate de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetului
asigurărilor sociale de stat, care se aprobă prin legile bugetare anuale.
• Din veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat se prelevă anual până la 3%
pentru constituirea unui fond de rezervă. Acesta cumulat nu poate depăşi nivelul
cheltuielilor prevăzute pentru anul bugetar respectiv.
• cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat, acestea se acoperă din:
• contravaloarea prestaţiilor de asigurări sociale din sistemul public de
pensii,
• cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea sistemului public de
pensii, precum şi
• finanţarea unor investiţii proprii, alte cheltuieli prevăzute de lege.

• 2.7. CONTRIBUŢIA DE ASIGURĂRI SOCIALE

Contribuabilii sistemului public de pensii sunt cei care datorează contribuții de
asigurări sociale și sunt prevăzuți, în mod expres, de Codul fiscal, respectiv:
a) persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor,
cele care realizează venituri ca urmare a desfășurării unor activități independente,
precum și cele care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală
 b) persoanele juridice și fizice care au calitatea de angajatori, precum și
entitățile asimilate angajatorilor, potrivit Codului fiscal, instituțiile care efectuează
plata drepturilor de șomaj pentru șomerii prevăzuți la art. 6 alin. (1) lit. e), persoanele
juridice sau fizice plătitoare de venituri persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. f),
altele decât cele care depun declarație individuală de asigurare.
Sunt contribuabili ai sistemului public de pensii persoanele care desfășoară activitate în
calitate de prestator și care datorează contribuția de asigurări sociale.
Sunt contribuabili ai sistemului public de pensii și persoanele fizice care sunt asigurate,
conform prezentei legi, pe baza contractului de asigurare socială.
Cotele de contribuții de asigurări sociale sunt prevăzute în Codul fiscal.

• 2.8. PENSIILE
Termenul „pensie” este de origine latină şi are semnificaţia de provizie, mâncare pentru locuinţă.
În sistemul asigurărilor sociale de stat s-a considerat că pensiile sunt plăţi
lunare acordate foştilor salariaţi deveniţi inapţi de muncă din cauza bătrâneţii şi
invalidităţii precum şi urmaşilor acestora sau pensionarilor decedaţi în vederea
asigurării lor materiale în cazurile reglementate în vigoare.
Pensia reprezintă „un venit de înlocuire acordat pentru pierderea totală sau
parţială a veniturilor profesionale ca urmare a bătrâneţii sau atingerii unei vârste
sau decesului persoanei asigurate”.
Potrivit art. 45 din Legea nr. 360/2023:
• A) pensia pentru limită de vârstă;
• B) pensia anticipată;
• C) pensia de invaliditate;
• D) pensia de urmaş.
În sistemul public de pensii o persoană poate beneficia de o singură categorie de pensie.

• 2.8.1. PENSIA PENTRU LIMITĂ DE VÂRSTĂ

Pensia pentru limita de vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc
cumulativ la data pensionarii condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi
stagiul minim de cotizare.
 Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbaţi şi pentru femei.
Atingerea acestei vârste se realizează prin creşterea vârstelor standard de pensionare, conform
eşalonării stabilite prin lege.
Persoanele asigurate în sistemul public de pensii care îndeplinesc condițiile de înscriere la
pensie pot opta între acordarea pensiei pentru limită de vârstă și continuarea activității, cu
acordul anual al angajatorului, până la împlinirea vârstei de 70 de ani.
Stagiul minim de cotizare este de 15 ani atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi. Stagiul
complet de cotizare este de 35 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.
Atingerea acestui stagiu se realizează prin creşterea stagiului complet de cotizare eșalonat
potrivit legii. Începând cu data finalizării eșalonării stagiul minim de cotizare contributiv, stagiul
complet de cotizare contributiv și vârsta standard de pensionare, prevăzute de lege, sunt majorate
în funcție de evoluția speranței de viață din România, la un interval de maximum 3 ani
Pentru perioadele care reprezintă, conform legii, stagiu de cotizare realizat în locurile de
muncă în condiții deosebite sau în condiții speciale se acordă perioade suplimentare, care
constituie stagiu de cotizare în condiții normale, după cum urmează:
• a) 4 luni pentru fiecare an lucrat în locuri de muncă în condiții deosebite;
• b) 6 luni pentru fiecare an lucrat în locuri de muncă în condiții speciale.

2.8.2. PENSIA ANTICIPATĂ

Pensia anticipată se cuvine cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de
pensionare persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv precum și celor
care au depășit stagiul complet de cotizare contributiv cu până la 5 ani.
La stabilirea stagiului complet de cotizare contributiv, necesar acordării pensiei
anticipate, nu se iau în considerare perioadele în care persoana a avut calitatea de asigurat în baza
unui contract de asigurare încheiat, începând cu data de 1 ianuarie 2018, în baza prevederilor art.
6 alin.
(2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și
completările ulterioare, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 163/2020 pentru
completarea art. 159 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum și
pentru adoptarea unor măsuri în domeniul asigurării unor persoane în sistemul public de pensii,
aprobată cu modificări prin Legea nr. 168/2021, cu modificările ulterioare, precum și ale art. 6
alin. (2) și (3) din lege. (asigurații facultativ)
 Cuantumul pensiei anticipate se stabilește prin diminuarea cuantumului pensiei pentru
limită de vârstă, în raport cu stagiul de cotizare realizat peste stagiul complet de cotizare
contributiv și cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare
La data îndeplinirii condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia
anticipată se transformă, din oficiu, în pensie pentru limită de vârstă și se recalculează prin
eliminarea diminuării și, după caz, prin valorificarea eventualelor stagii de cotizare realizate în
perioada de suspendare a plății pensiei anticipate, precum și adăugarea perioadelor.
Beneficiarul unei pensii anticipate poate opta pentru pensie de invaliditate în situația
diminuării capacității de muncă.

• 2.8.3. PENSIA DE INVALIDITATE

Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care nu au împlinit vârsta standard de
pensionare şi care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza:
• accidentelor de munca şi bolilor profesionale,
• bolilor obişnuite şi accidentelor care nu au legătura cu
munca. Beneficiază de pensii de invaliditate şi :
• elevii, ucenicii şi studenţii care şi-au pierdut total sau cel puţin
jumătate din capacitatea de muncă ca urmare a accidentelor de muncă
sau bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza practicii
profesionale;
• Au dreptul la pensie de invaliditate angajații români care prestează
muncă în străinătate din dispoziția angajatorilor români, în condițiile
legii și ale regulamentelor europene sau acordurilor bilaterale privind
coordonarea sistemelor de securitate socială, după caz, dacă au
înregistrat un accident de muncă și dețin un document emis conform
regulamentelor europene de coordonare a sistemelor de securitate
socială nr. 883/2004 și nr. 987/2009 care să ateste faptul că fac
obiectul legislației de securitate socială din România, respectiv
documentul portabil A1.
• În raport cu gradul reducerii capacităţii de muncă, invaliditatea este :
A ) de gradul I, caracterizată de deficiența funcțională gravă, capacitate de autoservire
pierdută;
 B) de gradul II, caracterizată de deficiența funcțională accentuată și capacitate de
autoservire păstrată parțial;
C) de gradul III, caracterizată de deficiența funcțională medie și capacitatea de
autoservire păstrată
CNPP, prin intermediul institutului național de expertiză medicală și recuperare a
capacității de muncă, denumit în continuare INEMRCM, organizează, îndrumă și controlează
activitatea de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă.
Evaluarea capacităţii de muncă, se face, la cerere, până la data împlinirii vârstei standard
de pensionare, de către medicul expert al asigurărilor sociale.
În urma examinării clinice şi analizării documentelor medicale, medicul expert al
asigurărilor sociale completează raportul de expertiză medicală a capacităţii de muncă şi emite
decizia medicală asupra capacităţii de muncă.
În situaţia în care, pentru emiterea deciziei medicale, sunt necesare investigaţii sau
examinări de specialitate suplimentare, medicul expert al asigurărilor sociale propune, după caz,
prelungirea duratei concediului pentru incapacitate temporară de muncă, în condiţiile legii.
Decizia medicală se emite în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii şi se
comunică în termen de 5 zile de la emitere. În situaţiile în care sunt necesare investigaţii sau
examinări de specialitate suplimentare, termenul de emitere a deciziei medicale se prelungeşte
corespunzător.
Decizia medicală asupra capacității de muncă poate fi contestată, în termen de 30 de zile
de la comunicare, la cabinetul de expertiză medicală a capacității de muncă emitent al deciziei.
Contestația se soluționează de către comisiile medicale regionale de contestații. Contestația se
soluționează în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluționarea contestației
se comunică în termen de 10 zile de la data soluționării
Deciziile medicale ale comisiilor medicale regionale de contestații date în soluționarea
contestațiilor pot fi atacate la instanțele judecătorești competente în termen de 30 de zile de la
comunicare, atât de persoana care a solicitat încadrarea în grad de invaliditate, cât și de
mandatarul/reprezentantul său legal, după caz
Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă, precum şi deciziile comisiilor medicale
de contestaţii necontestate în termen, rămân definitive. În vederea efectuării de investigaţii
şi
examinări de specialitate suplimentare, CNPP, prin instituţiile subordonate, poate încheia contracte
de prestări de servicii medicale cu unităţi sanitare de specialitate.
La stabilirea pensiei de invaliditate se acordă un stagiu potenţial, determinat ca diferenţă
între stagiul complet de cotizare şi stagiul de cotizare realizat până la data acordării/solicitării
pensiei de invaliditate. Stagiul potenţial rezultat nu poate fi mai mare decât stagiul de cotizare pe
care persoana l-ar fi putut realiza de la data acordării pensiei de invaliditate până la împlinirea
vârstei standard de pensionare, la care poate solicita pensie pentru limită de vârstă.
Pensionarii de invaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei,
la o indemnizaţie pentru însoţitor, în cuantum fix. Cuantumul indemnizației pentru însoțitor
reprezintă 50% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, aferent lunii pentru care
se face plata.
În cazul pensionarilor încadraţi în gradul I de invaliditate care beneficiază de pensie de
invaliditate în mai multe sisteme de asigurări sociale, indemnizaţia pentru însoţitor se acordă de
ultimul sistem în care aceştia au fost asiguraţi.
Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale, periodic, în funcţie de
afecţiune, la intervale cuprinse între un an şi 3 ani, până la împlinirea vârstelor standard de
pensionare, la termenele stabilite de medicul expert al asigurărilor sociale
După fiecare revizuire medicală, medicul expert al asigurărilor sociale emite o nouă
decizie medicală asupra capacităţii de muncă, prin care se stabileşte, după caz:
• menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;
• încadrarea în alt grad de invaliditate;
• redobândirea capacităţii de muncă.
Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare
celei în care s-a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, emisă în urma revizuirii
medicale.
Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală atrage
suspendarea plăţii pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea
medicală sau, după caz, încetarea plăţii pensiei, în condiţiile legii.
Revizuirea medicală se poate efectua şi la cererea pensionarilor, dacă starea sănătăţii lor
s- a îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat. Decizia medicală asupra capacităţii de muncă emisă la
revizuirea medicală urmează aceleaşi proceduri de contestare şi soluţionare.
 Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare
celei în care s-a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, emisă în urma revizuirii
medicale.
Nu mai sunt supuşi revizuirii medicale pensionarii de invaliditate care:
• prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de muncă;
• au împlinit vârstele standard de pensionare prevăzute de lege;
• au vârsta mai mică cu până la 5 ani faţă de vârsta standard de
pensionare şi au realizat stagiile complete de cotizare.
Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperarea Capacităţii de Muncă sau
centrele regionale de expertiză medicală a capacităţii de muncă pot convoca pentru expertizare
pensionarul de invaliditate.
Concluziile expertizării sunt obligatorii şi definitive. Neprezentarea la Institutul Naţional
de Expertiză Medicală şi Recuperarea Capacităţii de Muncă sau la centrele regionale de expertiză
medicală a capacităţii de muncă, din motive imputabile pensionarului, atrage suspendarea plăţii
pensiei.
La data îndeplinirii condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia de
invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă stabilită în condițiile legii, cu valorificarea
eventualelor perioade de stagiu de cotizare realizat, conform legii, pe durata pensionării de
invaliditate, precum și a perioadelor prevăzute la art. 61 alin. (2)
Transformarea pensiei de invaliditate în pensie pentru limită de vârstă, în condițiile
prevăzute mai sus se face din oficiu și se acordă cuantumul cel mai avantajos
Indemnizația pentru însoțitor se menține și pe durata acordării pensiei pentru limită de
vârstă.
În situația în care pensionarii de invaliditate îndeplinesc condițiile pentru obținerea unei
pensii anticipate, aceștia pot opta între pensia de invaliditate și pensia anticipată.

• 2.8.4. PENSIA DE URMAŞ

Este reglementată în favoarea copiilor şi soţului supravieţuitor dacă susţinătorul decedat
era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii.
• Copiii au dreptul la pensie de urmaş :
• până la vârsta de 16 ani;
 • dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ până la
terminarea acestora fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
• pe toată durata invalidităţii de orice grad dacă aceasta s-a ivit în
perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute mai sus.
Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la
împlinirea vârstei standard de pensionare dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15
ani. În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani dar de cel puţin 10 ani,
cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0.5% în
fiecare lună respectiv cu 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus.
Soțul supraviețuitor care nu a împlinit vârsta standard de pensionare are
dreptul la pensie de urmaș, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă
durata căsătoriei a fost de cel puțin un an și dacă în această perioadă nu realizează
venituri lunare aflându-se în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a) și b)
sau d) sau acestea sunt mai mici decât salariul minim brut pe țară garantat în plată.
Soțul supraviețuitor care nu a împlinit vârsta standard de pensionare are
dreptul la pensie de urmaș, indiferent de durata căsătoriei, dacă decesul soțului
susținător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale
și dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare aflându-se în una dintre
situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a) și b) sau d) sau acestea sunt mai mici decât
salariul minim brut pe țară garantat în plată.
Soțul supraviețuitor care nu îndeplinește condițiile prevăzute la art. 75 și art. 76 alin.
(1) beneficiază de pensie de urmaș pe o perioadă de 6 luni de la data decesului, dacă
în această perioadă nu realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situațiile
prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a) și b) sau d) sau acestea sunt mai mici decât salariul
minim brut pe țară garantat în plată.
Soțul supraviețuitor care are în îngrijire, la data decesului susținătorului, unul
sau mai mulți copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaș până la
data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, dacă în această perioadă nu
realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1)
lit. a) și b) sau d) sau acestea sunt mai mici decât salariul minim brut pe țară garantat
în plată.
Pensia de urmaş se stabileşte după caz din :
• pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut
dreptul în condiţiile legii susţinătorul decedat;
 • pensia de invaliditate de gradul I în cazul în care decesul
susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru
obţinerea pensiei pentru limită de vârstă.
Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din punctajul mediu
anual realizat de susţinător aferent pensiei prevăzute mai sus în funcţie de numărul
urmaşilor îndreptăţiţi, astfel avem:
• 50% pentru un singur urmaş;
• 75% pentru doi urmaşi;
• 100% pentru trei sau mai mulţi urmaşi.
Cuantumul pensiei de urmaş în cazul copiilor orfani de ambii părinţi se
stabileşte prin însumarea drepturilor pensiei de urmaş calculate după fiecare părinte.
În cazul modificării numărului de urmaşi pensia se recalculează. Copiii invalizi de
orice grad şi soţul invalid de grad I şi II sunt expertizaţi, revizuiţi medical au obligaţia
de a urma programele recuperatorii.
Copiii și soțul supraviețuitor care au dreptul la o pensie proprie și îndeplinesc
condițiile prevăzute de lege pentru obținerea pensiei de urmaș după susținătorul
decedat pot opta pentru cea mai avantajoasă pensie.

• 2.9. CALCULUL PENSIILOR

Cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea numărului total de puncte
realizat de asigurat cu valoarea punctului de referință. La determinarea cuantumului
pensiei şi a cuantumului indemnizaţiei pentru însoţitor, fracţiunile de leu se întregesc
la un leu în favoarea pensionarului.
Valoarea punctului de referință reprezintă raportul dintre valoarea punctului
de pensie la data intrării în vigoare a legii și nivelul mediu al stagiilor de cotizare
prevăzute de legislația anterioară, respectiv nivelul 25.
Începând cu anul următor intrării în vigoare a legii, valoarea punctului de
referință se majorează anual, la începutul fiecărui an, în luna ianuarie, cu rata medie
anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu
brut realizat, indicatori definitivi, cunoscuți în anul curent pentru anul calendaristic
anterior, comunicați de Institutul Național de Statistică. Numărul total de puncte
realizat de asigurat se obține din însumarea punctajelor anuale ale acestuia și a
numărului de puncte de stabilitate.
 Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a sumei punctajelor
lunare realizate într-un an calendaristic. Pentru stagiul de cotizare contributiv realizat peste 25 de
ani contributivi se acordă un număr de puncte de stabilitate astfel:
a) 0,50 puncte pentru fiecare an realizat peste 25 de ani;
b) 0,75 puncte pentru fiecare an realizat peste 30 de ani;
c) un punct pentru fiecare an realizat peste 35 ani.
Stagiile de cotizare contributive sunt cele realizate în sistemul public de pensii. Numărul
de puncte de stabilitate se acordă proporțional și pentru fracțiunile de an.
Punctajul lunar se calculează prin raportarea venitului brut lunar realizat sau, după caz, a
venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, la
câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din
anul respectiv.
În situația asiguraților care, în aceeași perioadă de timp, pe lângă veniturile de natura
celor prevăzute de Codul fiscal pentru care s-a datorat contribuția de asigurări sociale, dovedesc
și venituri asigurate în baza unui contract de asigurare socială, la determinarea punctajului lunar
se au în vedere veniturile lunare asigurate cumulate.
În cazul persoanelor care au încheiat contractul de asigurare socială, punctajul lunar se
calculează prin raportarea venitului lunar asigurat la câștigul salarial mediu brut utilizat la
fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din anul în care s-a încheiat contractul de
asigurare socială.
Punctajul lunar calculat se atribuie pentru fiecare lună calendaristică prevăzută în
contractul de asigurare socială pentru care s-a achitat contribuția de asigurări sociale.

• 2.10. Stabilirea și acordarea pensiilor

Pensia se acordă la cererea titularului dreptului sau reprezentantului legal al acestuia,
depusă personal ori prin mandatar desemnat prin procură specială.
Cererea de pensionare, împreună cu actele prin care se dovedește îndeplinirea condițiilor
prevăzute de lege, se depune, în termen de 30 de zile de la data îndeplinirii acestor condiții, la
casa teritorială de pensii competentă, în a cărei rază domiciliază titularul.
Obligația depunerii actelor revine în exclusivitate titularului sau reprezentantului legal al
acestuia.
 În aplicarea instrumentelor juridice internaționale la care România este parte, persoanele
care au locul de ședere permanentă în străinătate pot depune cererea prin care solicită acordarea
de drepturi de pensie din sistemul public de pensii, împreună cu actele prin care se face dovada
îndeplinirii condițiilor prevăzute de prezenta lege, la instituția de asigurări sociale competentă
din statul de ședere permanentă.
Cererea de pensionare poate fi retrasă la solicitarea titularului, a reprezentantului legal ori
a mandatarului desemnat prin procură specială, până la emiterea deciziei de pensionare.
Cererea de pensionare, depusă în condiţiile de mai sus, poate fi retrasă de persoana care a
depus-o, până la emiterea deciziei de pensionare.
În sistemul public de pensii, pensiile se cuvin de la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute
de lege, în funcţie de categoria de pensie solicitată. Pensiile se stabilesc prin decizie a casei
teritoriale de pensii, după caz, emisă în condiţiile prevăzute de lege, şi se acordă de la data
înregistrării cererii, dacă a fost depășit termenul de depunere. Dacă cererea a fost depusă în
termen pensia este acordată de la data îndeplinirii condițiilor de pensionare
În situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plăţii drepturilor de pensie, se constată diferenţe
între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii operează, din
oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.
Sumele rezultate se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de
prescripţie, calculat de la data constatării diferenţelor.
Pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor şi/sau a stagiilor de cotizare,
prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia. Pensionarii pentru limită de vârstă care,
după data înscrierii la pensie, realizează stagiu de cotizare, pot solicita recalcularea pensiei, în
condiţiile legii. Sumele rezultate se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost
înregistrată solicitarea.
În funcţie de elementele specifice fiecărei categorii de pensie, pensiile se acordă şi de la
o altă dată, după cum urmează:
a) de la data încetării plății indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă sau,
după caz, de la data încetării calității de asigurat, cu excepția persoanelor asigurate pe
bază de contract de asigurare socială, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30
de zile de la data emiterii deciziei medicale asupra capacității de muncă, în situația
pensiei de invaliditate acordate persoanei care, la data emiterii deciziei medicale, are
calitatea de asigurat;
b) de la data emiterii deciziei medicale, dacă cererea a fost înregistrată în termen de
30 de zile de la data emiterii deciziei medicale asupra capacității de muncă, în situația
pensiei de invaliditate acordate persoanei care, la data emiterii deciziei medicale, nu
are calitatea de asigurat;
c) din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc decesul, dacă cererea a fost
depusă în termen de 30 de zile de la data decesului, în situația pensiei de urmaș
acordate persoanei al cărei susținător era pensionar, la data decesului;
d) de la data decesului, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la
această dată, în situația pensiei de urmaș acordate persoanei al cărei susținător nu era
pensionar, la data decesului;
e) de la data îndeplinirii condițiilor de pensionare, dacă cererea a fost înregistrată în
termen de 30 de zile de la această dată, în situația pensiei de urmaș acordate persoanei
care îndeplinește, ulterior decesului susținătorului, condițiile prevăzute de lege,
referitoare la vârsta standard de pensionare.
În sistemul public de pensii, pensiile se plătesc de la data acordării, înscrisă
prin decizie a casei teritoriale de pensii, cu excepţia pensiei anticipate care se plătesc
de la data încetării calităţii de asigurat.
Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de
casa teritorială de pensii, în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii.
Decizia cuprinde temeiurile de fapt şi de drept în baza cărora se admite sau se
respinge cererea de pensionare. În termen de 30 de zile de la comunicare, decizia
poate fi anulată la cererea titularului. Decizia casei teritoriale de pensii se comunică
persoanei care a solicitat pensionarea, în termen de 5 zile de la data emiterii.

• 2.11. PLATA PENSIILOR

În sistemul public de pensii plata pensiei se face lunar. Pensia se plăteşte
personal titularului, tutorelui sau curatorului acestuia, persoanei căreia i s-a
încredinţat ori i s-a dat în plasament copilul urmaş sau, după caz, mandatarului
desemnat prin procură specială.
 Plata pensiei se face, în funcţie de opţiunea pensionarului, prin mandat poştal, în cont
curent sau în cont de card, în condiţiile stabilite prin convenţiile încheiate între CNPP, casele de
pensii sectoriale şi Compania Naţională "Poşta Română" - S.A. sau, după caz, între CNPP şi
bănci comerciale cum şi între CNPP şi alte instituţii de credit.
Casele teritoriale de pensii transmit lunar, la domiciliul beneficiarilor din România, prin
Compania Naţională "Poşta Română" - S.A., taloanele de plată a drepturilor prevăzute,
menţionate mai sus indiferent de modalitatea de plată pentru care au optat beneficiarii acestora.
Cheltuielile cu transmiterea către beneficiari a drepturilor precum şi cele cu transmiterea
taloanelor de plată la domiciliul beneficiarilor din România se suportă din bugetele din care se
finanţează drepturile respective şi se determină după cum urmează:
• prin aplicarea unui procent asupra sumelor plătite, în situaţia în care
achitarea drepturilor se face la domiciliul beneficiarilor;
• prin stabilirea unui tarif, pentru un talon, în situaţia în care
beneficiarii au optat pentru plata în cont curent sau în cont de card şi
cărora li se transmite la domiciliu numai talonul de plată;
• prin stabilirea unui comision bancar, negociabil, în situaţia în care
plata drepturilor se face în cont curent sau în cont de card.
•
• ÎNCETAREA PLĂȚII PENSIILOR
În sistemul public de pensii, plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în
care a intervenit una dintre următoarele cauze:
a) pensionarul a decedat;
b) pensionarul nu mai îndeplinește condițiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată
pensia;
c) pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaș și-au redobândit capacitatea de
muncă, potrivit legii;
d) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaș
nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie sau nu a
prezentat la termenul de revizuire documentele medicale și rezultatul investigațiilor
medicale solicitate de medicul expert al asigurărilor sociale din cadrul caselor
teritoriale de pensii, după caz;
 e) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaș
prevăzut nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea, sau a refuzat să
efectueze investigațiile medicale și examinările necesare în vederea evaluării
capacității de muncă, după caz;
f) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaș
nu a mai urmat programele recuperatorii;
g) copilul, beneficiar al unei pensii de urmaș, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu
excepția situației invalidității;
h) pensionarul urmaș a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă
definitivă, pentru infracțiunea de omor sau tentativă de omor, comisă asupra
susținătorului;
i) soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii de urmaș, s-a recăsătorit;
j) a expirat perioada de 6 luni de la data decesului susținătorului, dacă soțul
supraviețuitor nu a obținut venituri.
Soțul supraviețuitor care nu îndeplinește condițiile prevăzute la art. 75 și art. 76 alin.
(1) beneficiază de pensie de urmaș pe o perioadă de 6 luni de la data decesului, dacă
în această perioadă nu realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situațiile
prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a) și b) sau d) sau acestea sunt mai mici decât salariul
minim brut pe țară garantat în plată.)
• k) ultimul copil a împlinit vârsta de 7 ani, în cazul pensiei de urmaș acordată soțului
supraviețuitor
• Modificările intervenite în starea civilă a persoanei, de natură să conducă la încetarea
plății pensiei, se comunică CNPP și celorlalte entități care gestionează sisteme de
pensii neintegrate sistemului public, de către Ministerul Afacerilor Interne, prin
Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor.
• Instanțele judecătorești au obligația să comunice în scris informațiile de natură să
conducă la încetarea plății pensiei, în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive
a hotărârii pronunțate casei teritoriale de pensii în evidențele căreia se află
pensionarul condamnat.
• 2.12. ALTE DREPTURI DE ASIGURĂRI SOCIALE
• În sistemul public de pensii, în afara pensiilor, se mai pot acorda,
următoarele prestaţii:
 a) tratament balnear, altul decât cel care, potrivit legii, se suportă de la bugetul
Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, pentru asiguraţi şi
pensionari;
b) ajutor de deces, în cazul decesului asiguratului, pensionarului sau unui membru al
familiei unuia dintre aceştia.
Acordarea prestaţiilor privind tratamentul balnear se face prin atribuirea de
bilete de tratament solicitanţilor îndreptăţiţi, în limita numărului de locuri asigurate în
unităţi de tratament din proprietatea CNPP, precum şi a numărului de locuri
contractate cu alte unităţi de profil şi a sumelor alocate pentru această prestaţie prin
legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Asiguraţii şi pensionarii sistemului public
de pensii pot beneficia de tratament balnear, după cum urmează:
a) gratuit - pensionarii de invaliditate, în cadrul programului de recuperare întocmit de
medicul expert al asigurărilor sociale;
b) cu suportarea de către beneficiar a unei contribuţii băneşti - asiguraţii sistemului
public de pensii şi pensionarii, alţii decât cei menționați mai sus.
Durata tratamentului balnear este de 16 zile. Contravaloarea prestaţiilor şi
diferenţa dintre contravaloarea prestaţiilor şi contribuţia bănească se suportă din
bugetul asigurărilor sociale de stat. Criteriile pe baza cărora se acordă bilete pentru
tratament balnear, precum şi nivelul contribuţiei băneşti individuale a asiguraţilor şi a
pensionarilor se aprobă anual prin ordin al președintelui CNPP.
Locurile de tratament balnear se asigură în unităţile de tratament din
proprietatea CNPP şi, în completare, prin contracte încheiate, cu alte unităţi de profil.
La încheierea contractelor se va ţine seama de gradul de solicitare al staţiunii şi de
categoria de confort oferită, precum şi de nivelul maxim al tarifelor, stabilit de CNPP,
ce poate fi suportat din bugetul asigurărilor sociale de stat.
Asiguratul sau pensionarul beneficiază de ajutor de deces în cazul decesului
unui membru de familie care nu era asigurat sau pensionar la data decesului.
• Se consideră membru de familie, în sensul Legii nr.360/2023:
a) soţul;
b) copiii proprii, copiii adoptaţi, copiii aflaţi în plasament familial sau cei încredinţaţi
spre creştere şi educare familiei, în vârstă de până la 18 ani sau, dacă îşi continuă
studiile, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani, precum şi
copiii incapabili de muncă, indiferent de vârstă, dacă şi-au pierdut capacitatea de
muncă înaintea vârstelor menţionate;
c) părinţii şi bunicii oricăruia dintre soţi.
Ajutorul de deces cuvenit pentru un membru de familie reprezintă jumătate
din cuantumul câştigului salarial mediu brut și se suportă din bugetul asigurărilor
sociale de stat şi se acordă, la cerere, pe baza certificatului de deces. Acordarea
ajutorului de deces nu este condiţionată de realizarea unui anumit stagiu de cotizare.
Cuantumul ajutorului de deces se stabileşte anual prin legea bugetului
asigurărilor sociale de stat şi nu poate fi mai mic decât valoarea câştigului salarial
mediu brut .
Beneficiază de ajutor de deces o singură persoană care face dovada că a
suportat cheltuielile ocazionate de deces şi care poate fi, după caz, soţul
supravieţuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul sau, în lipsa acestora, oricare
persoană care face această dovadă. Dovada se poate face prin orice mijloc de probă
admis de lege.
În cazul decesului asiguratului, pensionarului sau al unui membru de familie
al acestora, ajutorul de deces poate fi achitat și către o persoană juridică, dacă aceasta
face dovada că a suportat cheltuielile ocazionate de deces.
Ajutorul de deces se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, în cazul
decesului asiguratului, pensionarului sau al unui membru de familie al acestora.
Acordarea ajutorului de deces se face la cerere, pe baza certificatului de deces și a
documentelor justificative, și nu este condiționată de realizarea unui anumit stagiu de
cotizare.
Ajutorul de deces se achită în termen de 3 zile lucrătoare de la solicitare, de
către casa teritorială de pensii competentă, în cazul decesului pensionarului sau al
asiguratului respectiv al unui membru de familie al acestora.
Plata ajutorului de deces se poate face și prin virament bancar, în situația
persoanelor fizice care solicită ajutor de deces.
Competența teritorială a acordării ajutorului de deces revine, după caz, casei
teritoriale de pensii în a cărei rază își are domiciliul asiguratul/pensionarul decedat
sau în a cărei rază își are domiciliul asiguratul/pensionarul care solicită ajutor de
deces pentru membrul de familie.
 • 3. PENSIILE ADMINISTRATE PRIVAT
Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate
privat Participanţi
Persoanele în vârstă de până la 35 de ani, care sunt asigurate obligatoriu şi care
contribuie la sistemul public de pensii, trebuie să adere la un fond de pensii iar cele de până 45de
ani care sunt deja asigurate şi contribuie la sistemul public de pensii, pot adera la un fond de
pensii.
Persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor în baza
contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfășoară activități în sectorul
construcții și care se încadrează în condițiile prevăzute de Codul fiscal, cu modificările și
completările ulterioare, nu trebuie să adere la un fond de pensii în perioada 1 ianuarie 2019 - 31
decembrie 2028 inclusiv.
O persoană nu poate fi participant, în acelaşi timp, la mai multe fonduri de pensii şi poate
avea un singur cont la fondul de pensii al cărui participant este.
O persoană devine participant la un fond de pensii prin semnarea unui act de aderare
individual, din proprie iniţiativă sau în urma repartizării sale de către instituţia de evidenţă. La
semnarea actului de aderare participanţii sunt informaţi asupra condiţiilor schemei de pensii
private, mai ales în ceea ce priveşte: drepturile şi obligaţiile părţilor implicate în schema de
pensii private, riscurile financiare, tehnice şi de altă natură, precum şi despre natura şi distribuţia
acestor riscuri.
Este interzisă delegarea sau reprezentarea pentru semnarea actului de aderare.
Administratorul transmite Comisiei, în format electronic, copii ale actelor individuale de aderare.
De la data pensionării de invaliditate pentru afecţiuni care nu mai permit reluarea activităţii,
participantul poate obţine:
a) o plată unică sau plăţi eşalonate în rate pe o durata de maximum 5
ani, dacă activul sau personal net, ca urmare a perioadei reduse de
contribuţie, nu este suficient pentru acordarea unei pensii private
minime stabilite prin normele Comisiei;
b) o pensie privată, dacă activul sau personal net este suficient.
În cazul decesului unui participant înainte de deschiderea dreptului la pensia privată,
beneficiarilor li se deschide câte un cont la ultimul fond de pensii la care a contribuit
participantul decedat, în care se transfera activele cuvenite fiecăruia.
 Drepturile beneficiarilor menţionaţi sunt aceleaşi cu cele ale participanţilor la acel fond
de pensii. Beneficiarul are dreptul, după caz, la:
c) cumularea conturilor la un singur fond de pensii, dacă are calitatea
de participant la un alt fond de pensii;
d) plata unica sau plăţi eşalonate în rate pe o durată de maximum 5 ani,
fără a datora penalităţi, dacă nu are calitatea de participant.
Plata drepturilor beneficiarului se face în termen de 10 zile lucrătoare de la data
solicitării acestora.
În situaţia în care un participant doreşte să adere la alt fond de pensii, acesta este obligat
să îi notifice în scris administratorului fondului de pensii de la care se transferă, cu 30 de zile
calendaristice înainte de aderarea efectivă la noul fond de pensii, şi să îi trimită acestuia o copie
de pe noul act de aderare.
Calitatea de participant la vechiul fond de pensii încetează la data la care se realizează
transferul de disponibilităţi, iar calitatea de participant la noul fond de pensii începe la aceeaşi
dată.
Transferul de disponibilităţi are loc în prima zi lucrătoare după expirarea termenului şi
cuprinde activul personal net existent în contul participantului la acea data, diminuat cu
penalitatea de transfer, după caz.
Administratorul vechiului fond de pensii informează noul administrator despre
contribuţiile participantului, despre transferurile de disponibilităţi efectuate în numele său,
precum şi despre contribuţiile acestuia la fondurile de pensii al căror participant a fost anterior,
existente la data informării.
Persoana care nu a aderat la un fond de pensii în termen de 4 luni de la data la care este
obligată prin efectul legii este repartizată aleatoriu la un fond de pensii de către instituţia de
evidenţă. Repartizarea aleatorie a persoanelor se efectuează în cote egale pentru fiecare fond de
pensii administrat privat, la data la care se face repartizarea.
Instituţia de evidenţă notifică, în termen de 5 zile lucrătoare de la înregistrarea în
Registrul participanţilor, în format electronic, fiecărui administrator în parte, lista conţinând
datele de identificare a persoanelor repartizate aleatoriu la fondul de pensii administrat de către
acesta.
Fiecare administrator informează, în scris, în termen de 30 de zile de la notificare,
participanţii care au fost repartizaţi aleatoriu, la fondul aflat în administrarea sa, de către instituţia
de evidenţă cu privire la denumirea fondului de pensii administrat privat şi a administratorului
acestuia.
Registrul participanţilor se constituie şi se actualizează de către instituţia de evidenţă.
După aderare sau repartizare, participanţii sunt obligaţi să contribuie la un fond de
pensii şi nu se pot retrage din sistemul fondurilor de pensii administrate privat pe toată perioada
pentru care datorează contribuţia de asigurări sociale la sistemul public de pensii, până la
deschiderea dreptului la pensia privată.
Fac excepţie de la prevederile menţionate anterior perioadele pentru care nu există
obligaţia de plată a contribuţiei de asigurări sociale în sistemul public. În situaţia în care un
participant încetează să contribuie, acesta rămâne participant cu drepturi depline la fondul de
pensii.
Drepturile participantului pot fi transferate în alte ţări în care acesta are domiciliul sau
reşedinţa, în condiţiile reglementate prin acordurile şi convenţiile internaţionale la care România
este parte, în moneda ţarilor respective sau într-o alta moneda asupra căreia s-a convenit.
Participantul al cărui activ personal net nu este suficient pentru acordarea unei pensii
private minime stabilite prin normele Comisiei primeşte o plată unică sau plăţi eşalonate în rate
pe o durată de maximum 5 ani, la cerere.
• 3. CONTRIBUŢIA LA FONDUL DE PENSII
Contribuţia la fondul de pensii este parte din contribuţia individuală de asigurări sociale
datorată la sistemul public de pensii, se deduce din veniturile brute lunare care reprezintă bază de
calcul pentru contribuţia individuală de asigurări sociale, împreună şi în aceeaşi modalitate de
calcul cu contribuţia obligatorie datorată; se constituie şi se virează împreună şi în aceleaşi
condiţii stabilite pentru contribuţia individuală de asigurări sociale.
Lunar, până cel târziu în data de 20 a lunii următoare celei de depunere a declarațiilor,
instituția de evidență virează de la bugetul asigurărilor sociale de stat, suma reprezentând
contribuțiile la fondurile de pensii, pentru fiecare fond de pensii în parte.
În cazul persoanelor asigurate la sistemul public de pensii pe bază de declarație de
asigurare, contribuția pentru fondurile de pensii se virează numai pentru luna/lunile pentru care,
se realizează stagiu de cotizare.
În orice situație în care intervin elemente care conduc la modificarea unor date sau sume
privind contribuțiile pentru fondurile de pensii, inclusiv în cazurile depunerii unor declarații
nominale rectificative la sistemul public de pensii, instituția de evidență procedează la
regularizarea acestora în termen de maximum 6 luni de la data constatării situațiilor.
În cazul neachitării la termen a contribuției de asigurări sociale, instituția de colectare
procedează la stabilirea cuantumului datorat și la aplicarea modalităților de executare silită și a
celorlalte modalități de stingere a debitelor.
Majorările de întârziere datorate pentru neplata la termen a contribuţiei de asigurări
sociale se fac venit la bugetul asigurărilor sociale de stat.

PENSIA PRIVATĂ
Participantul alege furnizorul pensiei private. Furnizorul de pensii nu poate refuza o
cerere de pensie privată dacă persoana îndeplineşte condiţiile legale. Furnizorul de pensii
stabileşte cuantumul pensiei private.
Participantul are dreptul la o pensie privată de la data îndeplinirii condiţiilor de
pensionare pentru limita de vârstă în sistemul public. Suma totală cuvenită pentru pensia privată
nu poate fi mai mică decât valoarea contribuţiilor plătite, diminuate cu penalităţile de transfer şi
comisioanele legale.
Activul personal net este folosit exclusiv pentru achiziţionarea unei pensii private. Fac
excepţie următoarele categorii:
a) beneficiarii care nu au calitatea de participant;
b) persoanele pensionate de invaliditate pentru afecţiuni care nu mai
permit reluarea activităţii şi al căror activ personal net la data
retragerii este prea mic pentru a putea primi o pensie privată;
c) persoanele al căror activ personal net la data retragerii este prea mic
pentru a putea primi o pensie privată.
În termen de 30 de zile calendaristice de la dovedirea încadrării în una dintre situaţiile
menţionate anterior persoana îndreptăţită primeşte o plată unică sau plăţi eşalonate în rate pe o
durată de maximum 5 ani, la cerere.
În cazul nerespectării termenului, administratorul datorează majorări de întârziere în
acelaşi cuantum cu cele stabilite pentru neplata obligaţiilor bugetare.
Pensia privată se plăteşte participantului, mandatarului desemnat de acesta prin procură
specială sau reprezentantului legal al acestuia.
 • 4. PENSIILE FACULTATIVE
Pensiile facultative sunt reglementate de Legea nr. 204/2006 privind pensiile
facultative.
Pensia facultativă reprezintă suma plătită periodic titularului sau beneficiarului, în mod
suplimentar şi distinct de cea furnizată de sistemul public.
Participanţi şi contribuţii
Participantul la un fond de pensii facultative este:
a) angajatul,
b) funcţionarul public sau persoana autorizată să desfăşoare o activitate
independentă, potrivit legii,
c) persoana care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care este numită în
cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului,
d) membrul unei societăţi cooperative potrivit Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi
funcţionarea cooperaţiei, precum şi
e) altă persoană care realizează venituri din activităţi profesionale sau agricole, care
aderă la un fond de pensii facultative şi care contribuie sau/şi în numele căreia s-
au plătit contribuţii la un fond de pensii facultative şi are un drept viitor la o
pensie facultativă.
Aderarea la un fond de pensii facultative este o opţiune individuală. La semnarea actului
de aderare participanţii sunt informaţi asupra condiţiilor schemei de pensii facultative, mai ales
în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile părţilor implicate în schema de pensii facultative,
riscurile financiare, tehnice şi de altă natură, precum şi despre natura şi distribuţia acestor riscuri.
Actul individual de aderare este un contract scris, încheiat între persoana fizică şi
administrator, şi conţine acordul persoanei la contractul de societate civilă şi la prospectul
schemei de pensii facultative, precum şi faptul că a primit o copie a acestor documente şi a
acceptat conţinutul acestora.
Administratorul nu poate refuza semnarea actului individual de aderare nici unei
persoane care are dreptul de a participa la această schemă de pensii facultative. Forma actului de
aderare este aceeaşi pentru toţi participanţii la acel fond de pensii facultative..
Contribuţiile la un fond de pensii facultative se stabilesc conform regulilor acelei scheme
de pensii facultative, se reţin şi se virează de către angajator, odată cu contribuţiile de asigurări
sociale obligatorii, sau de către participant, lunar, în contul fondului de pensii specificat în actul
individual de aderare.
Contribuţia la un fond de pensii facultative poate fi de până la 15% din venitul salarial
brut lunar sau din venitul asimilat acestuia al persoanei care aderă la un fond de pensii
facultative.
Contribuţia poate fi împărţită între angajat şi angajator potrivit prevederilor stabilite prin
contractul colectiv de muncă sau, în lipsa acestuia, pe baza unui protocol încheiat cu
reprezentanţii angajaţilor.
Angajatorul şi sindicatul sau, după caz, reprezentanţii salariaţilor, prin contractul colectiv
de muncă la nivel de unitate, grup de unităţi sau de ramură, ori angajatorul singur sau prin
asociere cu alţi angajatori şi reprezentanţii salariaţilor, în lipsa unui contract colectiv de muncă
şi/sau în lipsa sindicatului, pot propune participarea la un fond de pensii facultative.
Angajatorul constituie şi virează lunar contribuţia datorată de fiecare angajat care a aderat
la un fond de pensii facultative, pe baza unui exemplar al actului individual de aderare la
prospectul schemei de pensii facultative încheiat cu un administrator.
Conturile participanţilor şi evaluarea activelor
Participantul este proprietarul activului personal din contul său. Activul personal este
insesizabil, neputând face obiectul nici unei măsuri de executare silită; nu poate fi gajat sau
cesionat, nu poate fi folosit pentru acordarea de credite sau pentru a garanta credite, sub
sancţiunea nulităţii.
Contribuţiile se colectează pe baza codului numeric personal în conturile individuale ale
participanţilor. Contribuţiile la un fond de pensii facultative şi transferurile de lichidităţi băneşti
se convertesc în unităţi de fond şi diviziuni ale acestora, calculate cu 6 zecimale. Valoarea totală
a unităţilor de fond ale unui fond de pensii facultative este întotdeauna egală cu valoarea totală a
activelor [Link] emite norme referitoare la activul total net şi la principiile de evaluare
a activelor şi pasivelor fondurilor de pensii facultative.
Contribuţiile şi transferul de lichidităţi băneşti la un fond de pensii facultative se
convertesc în unităţi de fond în maximum 4 zile lucrătoare de la data încasării acestora. Valoarea
iniţială a unei unităţi de fond va fi de 10 lei (RON).
Valoarea activelor nete şi valoarea unităţii de fond ale unui fond de pensii facultative se
calculează atât de către administrator, cât şi de către depozitar în fiecare zi lucrătoare şi se
comunică Comisiei în aceeaşi zi.
 Administratorul care a primit contribuţii pe o perioadă de cel puţin 24 de luni calculează,
în ultima zi lucrătoare a fiecărui trimestru, rata de rentabilitate a fiecărui fond de pensii
facultative pentru ultimele 24 de luni şi o comunică Comisiei.
Comisia emite norme cu privire la:
a) regulile de calcul privind valoarea zilnică a activului net total şi valoarea zilnică a
unei unităţi de fond;
b) obligaţiile de informare ale depozitarului către Comisie privind valoarea activelor
nete ale fondului de pensii facultative, valoarea unei unităţi de fond, rentabilitatea
fondului, precum şi metoda prin care se face această înştiinţare;
c) forma şi data publicării ratelor medii ponderate de rentabilitate a tuturor
fondurilor de pensii facultative;
Plata pensiilor
Activul personal este folosit numai pentru obţinerea unei pensii facultative.
Dreptul la pensia facultativă se deschide, la cererea participantului, cu îndeplinirea
următoarelor condiţii cumulative:
a) participantul a împlinit vârsta de 60 de ani;
b) au fost plătite minimum 90 de contribuţii lunare;
c) activul personal este cel puţin egal cu suma necesară obţinerii pensiei facultative
minime prevăzute prin normele adoptate de Comisie.
Se exceptează de la prevederile menţionate mai sus situaţiile în care:
a) participantul nu îndeplineşte una dintre condiţiile prevăzute la art. 93 alin. (2) lit.
b) şi c), caz în care primeşte suma existentă în contul său ca plată unică sau plăţi eşalonate în rate
pe o durată de maximum 5 ani, la alegerea sa;
b) participantul beneficiază de pensie de invaliditate pentru
afecţiuni care nu mai permit reluarea activităţii, caz în care poate obţine:
o suma existentă în contul său ca plată unică sau plăţi eşalonate în rate pe o
durată de maximum 5 ani, dacă nu îndeplineşte condiţia prevăzută la art.
93 alin. (2) lit. c), conform normelor adoptate de Comisie;
o o pensie facultativă ale cărei condiţii şi termene sunt stabilite prin lege
specială privind organizarea şi funcţionarea sistemului de plată a pensiilor
 reglementate şi supravegheate de Comisie, dacă îndeplineşte condiţia
prevăzută la art. 93 alin. (2) lit. c);
c) decesul participantului a survenit înainte de depunerea cererii pentru
obţinerea unei pensii facultative, caz în care suma din cont se plăteşte beneficiarilor,
în condiţiile şi în cuantumul stabilite prin actul individual de aderare şi prin actul de
succesiune;
d) decesul participantului a survenit după deschiderea dreptului la pensia
facultativă, caz în care sumele aferente se plătesc către persoana nominalizată;
e) decesul participantului a survenit după deschiderea dreptului la pensia
facultativă şi acesta nu a ales un tip de pensie facultativă cu componenta de
supravieţuitor, caz în care sumele aferente se plătesc beneficiarilor.
Pensia facultativă se supune reglementărilor legale privind impozitarea
pensiilor şi executarea silită.
• Răspunderea juridică
Încălcarea prevederilor legii sau ale normelor emise în aplicarea acesteia
atrage răspunderea civilă, contravenţională sau penală, după caz. Administratorul sau
angajatorul, după caz, răspunde faţă de participanţi pentru prejudiciile rezultate din
neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor ce îi revin, cu excepţia
situaţiilor ce constituie cazuri de forţă majoră.
Orice persoană care se consideră vătămată ca urmare a neaplicării prevederilor
legii are dreptul de a se adresa instanţelor judecătoreşti competente.