1
1
[Link] Plane [Link] de prelucrare prin aschiere a suprafetelor plane [Link] suprafetelor plane prin frezare [Link] suprafetelor prin rabotare [Link] suprafetelor plane prin brosare [Link] suprafetelor planeprin strunjire. [Link] suprafetelor plane prin rectificare [Link] de netezire a suprafetelor plane [Link] de protectia muncii la prelucrarea suprafetelor plane [Link] suprafetelor plane(Anexe)
[Link] Plane
Suprafetele plane constituie unele dintre cele mai raspandite suprafete ce intra in componenta pieselor. Aceasta se explica prin tehnologia relative simpla de prelucrare a acestor suprafete si prin utilitatea lor. Criteriul de clasificare a suprafetelor plane sunt : -dupa continuitate -dupa intindere -dupa orientarea in spatiu in momentul prelucrarii -dupa legatura cu alte suprafete -dupa destinatie Dimensiunile suprafetelor plane prelucrate prin aschiere variaza in limite foarte largi , de la cativa cm pana la cativa metri. In functie de destinatia lor , suprafetele plane trebuie sa aiba neteziune ridicata(de exemplu suprafetele de glisare sau ghidare), sau neteziune obisnuita(de exemplu:-suprafete de etansare cu garniture). In mod asemanator variaza precizia diminsionala.
[Link] de prelucrare
Constructiv frezele se pot executa cu dinti dintr-o bucata cu corpul sau cu dinti aplicati din otel rapid sau carburi metalice. Partile principale ale unei freze sunt : -corpul,care cuprinde partea utila si partea de fixare -coada,necesara fixarii directe sau indirect in arborele principal -gitul , facand trecerea intre partea utila si coada Cand frezele se monteaza pe un .. partfreza ele sunt prevazute cu un alezaj. Principalele caracteristici ale unei freze sunt : -diametrul frezei,in mm,care este o marime normalizata pentru frezele uzuale -numarul de dinti Z b)Elementele geometrice ale parti aschietoare a frezelor : Principalele elemente geometrice ale dintilor , ale frezelor sunt aceleasi ca si la alte scule aschietoare : -unghiul de degajare -unghiul de asezare -unghiul de ascutire -unghiuri de atac Durabilitatea frezei depinde in general de parametrii ei geometrici . Unghiul de asezare este determinat de natura materialului de prelucrat si poate avea,pentru oteluri si material neferoase,valori cuprinse intre 10 si 18 Marimea unghiului de degajare este determinate de natura materialului piesei si a sculei. Valorile unghiurilor de atac depind de timpul frezei si de profilul dintelui. Unghiul de atac principal poate avea valori cuprinse intre 30 si 90. c)Clasificarea frezelor: Frezele folosite la prelucrarea suprafetelor plane se impart dupa mai multe criteria , astfel : [Link] Constructie: -freze monabloc(dintr-o singura bucata) -freze cu dinti demontabili [Link] suprfata pe care sunt asezati dintii: -freze cilindrice -freze-disc -freze frontale
4
-freze cilindro-frontale [Link] orientarea dintilor: -cu dinti drepti -cu dinti elicoidali -cu dinti inclinati in directii diferite Canalele elicoidale pot fi orientate pe dreapta sau pe stanga. [Link]: La frezarea suprafetelor plane se folosesc dispozitive pentru prinderea frezelor si antrenarea lor in miscare de rotatie si dispositive pentru prinderea si fixarea pieselor. a)Prinderea sculelor pe masina de frezat. Pentru executarea frezarii sculele trebuie antrenate in miscare de catre arborele principal al masinii. Prinderea frezelor se poate face direct ,pe alezajul conic,sau indirect prin intermediul unui dane portfreza. Frezele cu alezaj se prind pe dane portfreza care pot fi lungi sau scurte. Frezele frontale de dimensiuni mari pot fi prinse direct pe capatul arborelui principal si fixate cu suruburi introduse in cele patru gauri filetate , amplasate pe fata frontala a arborelui. Frezele prevazute cu coada conica se prind direct in alezajul conic al arborelui principal si se fixeaza cu surub , la fel ca dornurile. Frezele de dimensiuni mici , prevazute cu coada cilindrica se prind in dispositive cu bucse elastica , montate in capatul arborelui principal.
La prinderea frezelor pe masina de frezat , indifferent de tipul lor , se fac urmatoarele verificari : -daca exista coincidenta intre sensul de lucru al frezei si sensul de rotatie al arborelui principal(dintele frezei trebuie sa atace materialul piesei cu taisul inainte) -daca freza are dintii inclinati sau elicoidali , component axiala a fortei de aschiere F trebuie sa ajute la fixarea in arborele principal -daca freza nu are freza radial verificarea se face cu ceas comparator. b)Prinderea pieselor pe masinile de frezat: La frezare ,piesele se pot fixa direct pe masa masinii de frezat folosindu-se elemente de fixare universal , aflate in dotarea masinii sau dispositive [Link] piesei pe masa masinii este intalnita de obicei in cazul productiei de unicate sau de serie mica sau atunci cand se prelucreaza piese mari.
Consola este un element constructive care are drept scop sa mentina masa masinii. Pentru marimea posibilitatilor de lucru , unele masini de frezat executa miscari suplimentare cum ar fi de exemplu,rotirea mesei in plan orizontal. Aceste masini poarta denumirea de masini universale. Masinile de frezat obisnuite au masa dreptunghiulara putand executa miscari de avans rectiliniu. Mai rar se folosesc si masini de frezat cu masa rotunda , putand se execute miscari de avans circulare. 1)Masina de frezat orizontala Aceasta masina este foarte raspandita in practica fiind cea mai simpla masina de frezat. Ea se compune dintr-un batiu care contine un sistem de actionare electromecanica a arborelui principal , in prelungirea caruia se monteaza un dorn port-freza. Piesa de prelucrat se prinde pe masa masinii ce poate aluneca pe ghidajele fixate pe consola. Principalele miscari ce se pot executa de catre partile acestei masini sunt : -miscarea principal a arborelui principal respective a dornului port freza -miscarea de avans longitudinal , executata de catre masa masinii -miscareade avans transversal executata de catre masa
-miscarea de deplasare pe vertical a consolei , executata in scopul apropierii mesei de freza(miscare de reglare) 2)Masina de frezat vertical Aceasta masina este asemanatoare masinii orizontale atat parti component si ca miscari executate. Pentru a se marii posibilitatile de utilizare a masinii de frezat vertical poate avea o constructive speciala ceea ce-i permite : -inclinarea in plan vertical , deci inclinarea arborelui principal -deplasarea axiala a arborelui principal ceea ce-i permite apropierea lina a frezei de piesa
3)Masina de frezat universal Aceasta masina este identical cu masina de frezat orizontal,cu o singura deosebire,masa de lucru a masinii se poate roti cu un anumit unghi in planul orizontal. Pivotarea masei in plan orizontal reprezinta o miscare de reglare , in timpul lucrului masa se blocheaza intr-o anumita [Link] masinii de frezat universal este un tip electromecanic si este identical cu a celorlalte masini de frezat.
In functie de elementul care executa aceste miscari se deosebesc urmatoarele scheme de prelucrare: -prelucrare prin rabotare longitudinal -prelucrare prin rabotare transversal -prelucrare prin mortezare b)Masini de rabotat La rabotarea suprafetelor plane se folosesc trei categorii de masiniunelte: -raboteze
10
-sepinguri -morteze
Din punct de vedere constructive , cutitele de rabotat pot fi : -drepte -incovoiate -cotite cu cap ingustat In functie de orientarea taisului principal , cutiele de rabotat pot fi : -pe dreapta -respectiv pe stanga Cutitele de mortezat difera constructive de cutitele de rabotat (ele au o geometrie speciala datorita modului in care desprind aschiile). Dispozitivele folosite la prelucrarea prin rabotare sunt in general simple si au caracter universal. Pentru prinderea pieselor pe masa masinii se pot folosi : -prinderea direct ape suruburi cu cap T si briale , masa fiind prevazuta in acest scop cu canale T; -prinderea in dispositive cu caracter universal special.
Masini de mortezat
Masinile de mortezat sunt asemanatoare sepingurilor in ceea ce priveste miscarile executate cu deosebirea ca miscarea principala se executa in plan vertical si nu in plan orizontal.
Scule si dispositive utilizate la rabotarea suprafetelor plane
Sculele folosite la prelucrarea prin rabotare se numesc cutite. Cutitele de rabotat se conectioneaza din materiale obisnuite(oteluri pentru scule , carbon sau aliate) sau se armeaza cu placate din carburi metalice.
13
[Link]
Brosarea este procedeul de prelucrare prin aschiere cu ajutorul sculelor denumite brose. Brosa este o scula complicata , costisitoare , de aceea operatiile de brosare se aplica numai la productia in serie mare si masa. [Link] tehnologice utilizate: Brosarea se executa de obicei dintr-o singura trecere a sculei care are o miscare pe directia axiala. Dupa felul in care este actionata brosa , brosarea se poate realiza: -prin tragere ; -prin impingere. In functie de felul prelucrarii , brosarea poate fi : -de degrosare; -de finisare; -de calibrare.
Masini de brosat
O masina de brosat trebuie sa asigure deplasarea brosei prin tragere sau impingere , dar si frezarea piesei [Link] de brosat pot fi actionate mechanic sau hydraulic , cea de-a doua variant fiind mai raspandita
14
Prelucrarea suprafetelor plane pe masina de mortezat Prelucrarea prin mortezare este caracterizata de o productivitate scazuta. Suprafetele plane verticale se prelucreaza folosindu-se o miscare de avans rectilinie a mesei masinii(longitudinal sau transversal). Suprafetele plane inclinate se pot prelucra printr-una din urmatoarele metode: -prin inclinarea berbecului; -prin inclinarea piesei.
Cutitele folosite la strunjirea suprafetelor plane pot fi speciale(pentru strunjit plan) sau obisnuite , folosite si la alte prelucrari. Exemplu de cutit special : -cutitul frontal se construieste in doua variante fiind folosite pentru degrosare sau finisare.
15
Cutitele folosite la prelucrarea pe strunguri frontale sau carusel se deosebesc de cele utilizate la strungurile normale prin rabustetea lor ridicata necesara pentru a face fata prelucrarii cu sectiuni mari de aschii. Dispozitivele pentru prinderea pieselor pot avea caracter universal sau special. Din prima categorie fac parte universalele([Link].6) si platourile.
16
17
[Link]
Prin strunjire se prelucreaza frecvent suprafete plane atat la piese de dimensiuni mici cat si la piese cu dimensiuni mari sau foarte mari(de ordinal metrilor ajungand sa depaseasca 15m). a)Scheme tehnologice utilizate: Generarea unei suprafete plane la strunjire este posibila daca se foloseste miscarea principala de aschiere:miscare de rotatie , miscare de avans transversal , miscare de translatie. Masinile orizontale aschiaza de obicei cu partea periferica discului abraziv. Masinile verticale sunt masini de mare productivitate folosite la degrosarea pieselor care nu au fost prelucrate anterior prin aschiere si mai rar la finisare. Pietrele folosite la rectificarea pe masinile verticale sunt pietrele oala sau pietrele formate din segmenti. Scule si dispozitive folosite la rectificarea suprafetelor plane Sculele folosite la rectificare poarta denumirea generala de pietre abrazive. Pentru rectificarea suprafetelor plane pe masini orizontale se folosesc pietre cilindrice. Rectificarea pe masini verticale se executa cu pietre cilindrice cu degajare , cu pietre taler , cu pietre oala , sau cu corpuri abrazive din segmenti.
Montarea pietrelor cilindrice si a altora asemanatoare lor se face cu ajutorul flanselor , cum sunt : -cu flanse fara butuc , pentru pietrele cu gaura de prindere mica ; -cu flanse cu butuc , pentru pietrele cu gaura de prindere mare.
18
[Link]
Rectificarea este procedeul de prelucrare prin aschiere , cu ajutorul pietrelor abrazive. a)Scheme tehnologice utilizate: Prin rectificare este posibila prin combinarea miscarii principale de aschiere miscarea de rotatie a pietrei abrazive cu o miscare de avans a piesei , care poate fi rectilinie sau circulara. Se deosebesc 2 scheme tehnologice de baza: [Link] plana cu parte periferica a pietrei abrazive: -se realizeaza cu ajutorul unui disc abraziv , piesa executand fie o miscare rectilinie de avans , fie o miscare de avans circular. [Link] plana cu partea frontala a pietrei abrazive: -prezinta de asemenea doua variante: -rectificarea cu miscare de avans rectiliniu al piesei; -rectificarea cu miscare de avans circular al piesei. Piatra abraziva poate fi un disc sau o piatra compusa din segmente. La rectificarea suprafetele plane sunt necesare urmatoarele miscari: -miscarea principala de aschiere; -miscare de avans longitudinal; -miscare de avans transversal; -miscare de avans de patrundere.
19
b)Masini unelte folosite la rectificarea suprafetelor plane Masinile de rectificat plan se pot clasifica dupa pozitia axului portpiatra in : -masini orizontale ; -masini verticale. Atunci cand uzura pietrei depaseste valoarea admisa este necesara indreptarea pietrei. Indreptarea cu diamante constituie cea mai buna metoda de indreptare . Indreptarea fara diamante se aplica in special la pietrele folosite la degrosare.
Elementele regimului de aschiere la rectificarea plana sunt : -viteza de aschiere; -adancimea de aschiere; -avansul longitudinal; -avansul transversal.
Avansul longitudinal St depinde de aceiasi factori ca si viteza de aschiere si are valori de ordinul 10-20 m/min.
20
[Link]
Lepuirea este operatia de prelucrare prin aschiere , efectuata prin abraziune , cu ajutorul pulberilor abrazive , aplicate intre piesa de prelucrat si scula. Lepuirea cu un singur disc constituie cea mai simpla schema de lepuire:piesa este apasata uniform pe suprafata discului scula , ce are o miscare de rotatie;in acelasi timp , piesa executa o miscare oscilanta.
La lepuirea suprafetelor plane adaosurilor de prelucrare au marimea de 0,0050,010 mm. Prelucrarea suprafetelor plane prin vibronetezire Vibronetezirea sau superfinisarea este un procedeu tehnologic de netezire , in scopul obtinerii unor suprafete cu netezire foarte mare. Prin vibronetezire nu se pot asigura precizia dimensional mare si forma geometrica corecta , ci numai o calitate extreme de buna a suprafetei lucrate
21
[Link]
La prelucrarea suprafetelor plane , trebuie respectate regulile generale de protective a muncii recomandate la prelucrarea pe masini-unelte. In plus , dupa specificul masinilor cu miscare principala de rotatie sau de translatie - , se vor respecta urmatoare reguli : -la masinile cu miscare de rotatie , se interzice atingerea piesei sau sculei in timpul functionarii masinii; -centrarea , fixarea si strangerea piesei sau a sculei se vor face correct si cu suficienta forta pentru a se evita smulgerea lor in timpul procesului de aschiere; -pentru acelasi motiv , elementele regimului de aschiere nu trebuie sa depaseasca valorile admise; -la prelucrarea pe masini cu miscare de transalatie, trebuie afectat sufficient spatiu pentru deplasarea berbecului sau a mesei masinii; -frezele aflate in miscare de rotatie prezinta un deosebit pericol , putand prinde cu usurinta mana muncitorului , rupand-o , si se va evita deci apropierea de scula sau masurarea piesei in timp ce freza se roteste; -pietrele de rectificare , rotandu-se cu turatie foarte mare , prezinta un permanent pericol de spargere ; pentru a se feri persoanele din jur in eventualitatea spargerii pietrei aceasta se inchide pe trei sferturi intr-o carcasa de protective.
22
[Link]
suprafetelor plane(Anexe)
Controlul dimensional se efectueaza cu intrumente de masurat obisnuite , cum sunt : -riglele; -ruleta; -sublerul.
23