[Link].
Ovidiu Buiga
ORGANE DE MAȘINI 2
Suport de curs
Departamentul Ingineria Sistemelor Mecanice
[Link]@[Link]
2021
Organe de mașini II
Cursul nr. 01
ARBORI. CALCULUL ARBORILOR
Conținut:
A Introducere
B Materiale
C Elemente de proiectare
C.1 Dimensionarea arborilor. Predimensionarea arborilor
C.2 Definitivarea formei șI dimensiunilor tuturor tronsoanelor arborelui
D Calcule de verificare
D1 Verificarea la solicitări compuse
D2 Verificarea la oboseală
D3 Verificarea la deformațiile de încovoiere
Întrebări recapitualtive 2
INTRODUCERE
Arborii sunt organe de maşini care se rotesc în jurul axei lor geometrice, transmit
momente de torsiune şi susţin alte elemente montate pe aceştia (Fig. 1.1,b). Ca
urmare, ei sunt solicitați obligatoriu la torsiune.
Alegerea materialului pentru arbore. Proiectarea preliminară a formei
1 arborelui;
Predimensionarea arborelui (în funcție de faptul dacă arborele are un capăt de
2 arbore sau nu);
Verificarea arborelui: a) la solicitări compuse (torsiune și încovoiere); b) la solicitări
3 variabile; c) la deformațiile flexionale și torsionale; d) la vibrații.
3
INTRODUCERE
Fig. 1.1 după [7, 8] 4
MATERIALE
Tabelul 1.1 Recomandări orientative, după [8]
C15 Sudabilitate bună, dar rezistență slabă la șocuri și la oboseală;
16NiCr6 Rezistență bună la șocuri;
Oțeluri de
18MoCr4 Rezistență bună la uzură;
cementare
20MnCr5 Prelucrabilitate foarte bună. Rezistență la uzură. Reziliență;
20NiCrMo2 Rezistență foarte bună la uzură;
C35, C40, C45 Rezistența la uzură crește cu conținutul de carbon;
25CrMo4 Prelucrabilitate bună, sudabilitate, rezistență la șocuri;
Oțeluri de
35CrMo4, 42CrMo4 Arbori cu secțiune mare;
îmbunătățire
51CrV4 Rezistență bună la uzură și la oboseală;
30NiCr11, 30NiMo8 Călibilitate bună. Rezistență bună la șocuri.
5
MATERIALE
Tabelul 1.2 Recomandări orientative, după [8]
Oțeluri de cementare 2C22, 16NiCrS4, 16MnCr5, 20NiCrMo7, 20MnCr5;
36Mn5, 40NiCrMo6, 40NiCr6, 40NiCrMo6, 42CrMo4,
Oțeluri de îmbunătățire
41Cr4, 40NiMoCr10-5, 42MnV7, 50MnV7, 1C60;
Oțeluri de nitrurare 31CrMoV9, 32CrMo12, 41CrALMo7;
Oțeluri inoxidabile X90CrMoV8, X5CrNi18-10, X2CrNiMo18-14-3, X46Cr13;
6
ELEMENTE DE PROIECTARE
Dimensionarea arborilor. Predimensionarea arborilor
Predimensionarea constă în stabilirea valorii diametrului unui tronson care
constituie un punct de plecare în determinarea diametrelor celorlalte tronsoane.
Există două situații:
Arborele are capăt
I de arbore;
Fig. 1.2
Capăt de arobre
Arborele nu are
II capăt de arbore.
Fig. 1.3
Arbore intermediar
7
ELEMENTE DE PROIECTARE
Dimensionarea arborilor. Predimensionarea arborilor
Arborele are capăt de Tabelul 1.1 Diametrele capetelor de arbore
I arbore: Diametrul nominal Momentul transmisibil Tc [N·m]
al capătului de
arbore, d [mm] a b c
20 - 21,2 9,75
22 - 29 13,6
Coloana a - capetele de arbore transmit doar un
moment de torsiune de valoare cunoscută; 24 - 40 18,5
25 - 46,2 21,2
Coloana b - capetele de arbore transmit un
28 - 69 31,5
moment de torsiune de valoare cunoscută și sunt
30 206 87,5 40
solicitate și de un moment încovoietor de valoare
32 250 109 50
cunoscută;
35 325 150 69
Coloana c - transmit un moment de torsiune de 38 425 200 92,5
valoare cunoscută și sunt solicitate și de un 40 487 236 112
moment încovoietor de valoare necunoscută. 42 560 280 132
45 710 355 170
48 850 450 212
50 950 515 243
8
ELEMENTE DE PROIECTARE
Dimensionarea arborilor. Predimensionarea arborilor
Arborele are capăt de Tabelul 1.1 Diametrele capetelor de arbore
I arbore: Diametrul nominal Momentul transmisibil Tc [N·m]
al capătului de
arbore, d [mm] a b c
20 - 21,2 9,75
22 - 29 13,6
Momentele transmisibile corespund unui oțel
etalon, care are rezistența de rupere Rmetalon = 550 24 - 40 18,5
MPa. În general, materialele pentru arbori au o 25 - 46,2 21,2
rezistență la rupere Rm mai mare decât oțelul 28 - 69 31,5
etalon. Din acest motiv, diametrele capetelor de 30 206 87,5 40
arbore vor fi mai mici, la același moment de 32 250 109 50
torsiune transmis decât în cazul oțelului etalon. De 35 325 150 69
aceea se calculează un moment de torsiune 38 425 200 92,5
corectat: 40 487 236 112
42 560 280 132
45 710 355 170
48 850 450 212
50 950 515 243
9
ELEMENTE DE PROIECTARE
Dimensionarea arborilor. Predimensionarea arborilor
Arborele are capăt de Tabelul 1.2 Lungimile capetelor de arbore
I arbore: Diametrul nominal lc [mm]
al capătului de seria
arbore, d [mm] lungă scurtă
20
22 50 36
24
25
28
60 42
30
32
35
80 58
38
40
42
45 110 82
48
50
10
ELEMENTE DE PROIECTARE
Dimensionarea arborilor. Predimensionarea arborilor
Arborele nu are capăt
II de arbore [8]:
Fig. 1.4
11
ELEMENTE DE PROIECTARE
Definitivarea formei și dimensiunilor tuturor tronsoanelor arborelui
Fig. 1.5
Tronsonul I este capătul de arbore. La predimensionare au fost determinate diametrul dI = dc și
1 lungimea lI =lc a capătului de arbore.
12
ELEMENTE DE PROIECTARE
Definitivarea formei și dimensiunilor tuturor tronsoanelor arborelui
Fig. 1.5
Tronsonul II este tronsonul de etanșare. În același timp, pe suprafața lui frontală se sprijină roata de
2 curea. Pentru asigurarea umărului de sprijin se recomandă, orientativ:
13
ELEMENTE DE PROIECTARE
Definitivarea formei și dimensiunilor tuturor tronsoanelor arborelui
Fig. 1.5
Tronsonul III este fusul pentru rulment. Diametrul fusului, dIII = dr, este recomandabil să fie mai mare
3 decât de. Din standarde se alege:
14
ELEMENTE DE PROIECTARE
Definitivarea formei și dimensiunilor tuturor tronsoanelor arborelui
Fig. 1.5
Tronsonul IV este destinat montării roții dințate.
4 Diametrul tronsonului IV este: 1-1,05-1,1-1,15-1,2-1,3-1,4-1,5-1,6-1,7-1,8-1,9-2-2,1-2,2-
Ra40 2,4-2,5-2,6-2,8-3-3,2-3,4-3,6-3,8-4-4,2-4,5-4,8-5-
5,2-6-6,3-6,5-7-7,5-8-8,5-9-9,5-10
15
ELEMENTE DE PROIECTARE
Definitivarea formei și dimensiunilor tuturor tronsoanelor arborelui
Fig. 1.5
Tronsonul V este destinat poziționării axiale a roții dințate. Diametrul tronsonului V și lungimea se
5 adoptă constructiv. Tronsonul VI este un tronson liber. Tronsonul VII este fusul pentru rulment.
16
CALCULE DE VERIFICARE
Verificarea la solicitări compuse
Calculul forțelor S, Ft1 și Fr1 cu relațiile cunoscute
de la transmisiile respective.
Calculul reacțiunilor. Forțele acționează în cele
două plane, orizontal și vertical.
Momentele încovoietoare, în cele două plane și
în secțiunile în care ele au valori maxime locale.
Verificarea la solicitări compuse:
Fig. 1.6 17
CALCULE DE VERIFICARE
Verificarea la solicitări compuse
Fig. 1.6
18
CALCULE DE VERIFICARE
Verificarea la solicitări compuse
Fig. 1.7
19
CALCULE DE VERIFICARE
Verificarea la solicitări compuse
Tabelul 1.3 Valori orientative ale tensiunilor admisibile la încovoiere
Materialul Rezistența la Tensiunea admisibilă la încovoiere, σai [MPa]
arborelui rupere, Rm [MPa] Pulsatorie, σa0 Alternant-simetrică, σai-1
400 70 40
Oțel carbon
(oțel nealiat 500 75 45
pentru 600 95 55
construcții)
700 110 65
800 130 75
Oțel aliat
1000 150 90
20
CALCULE DE VERIFICARE
Verificarea la oboseală
21
CALCULE DE VERIFICARE
Verificarea la oboseală
I Solicitarea de încovoiere
βkσ Cu valori care depind de: tipul concentratorului, configurații geometrice locale, rezistența de
rupere Rm a materialului arborelui.
22
CALCULE DE VERIFICARE
Verificarea la oboseală
I Solicitarea de încovoiere
βkσ Cu valori care depinde de: tipul concentratorului, configurații geometrice locale, rezistența de
rupere Rm a materialului arborelui.
23
CALCULE DE VERIFICARE
Verificarea la oboseală
I Solicitarea de încovoiere
βkσ Cu valori care depinde de: tipul concentratorului, configurații geometrice locale, rezistența de
rupere Rm a materialului arborelui.
24
CALCULE DE VERIFICARE
Verificarea la oboseală
I Solicitarea de încovoiere
βkσ Cu valori care depinde de: tipul concentratorului, configurații geometrice locale, rezistența de
rupere Rm a materialului arborelui.
25
CALCULE DE VERIFICARE
Verificarea la oboseală
I Solicitarea de încovoiere
εσ Factorul fimensional - cu valori care depinde diametrul tronsonului verificat la oboseală și de
tipul oțelului (carbon sau aliat).
26
CALCULE DE VERIFICARE
Verificarea la oboseală
I Solicitarea de încovoiere
γσ Coeficientul de calitate - depinde de rugozitatea suprafeței (prin coeficientul γ1), precum și
de tratamentul aplicat stratului superficial (prin coeficientul γ2). El se calculează astfel [8]:
Tensiunea Valoarea coeficientului βkσ
Natura
de rupere a
tratamentului
miezului Rm 1,5 1,8...2
superficial
[MPa]
Valoarea coeficientului γ2
Călire superficială 600...800 1,6...1,7 2,4...2,8
prin curenți de
înaltă frecvență 800...1000 - -
Nitrurare 900...1200 1,5...1,7 1,7...2,1
Cementare 400...600 3 -
700...800 - -
1000...1200 2 -
Ecruisare prin jet de
600...1500 1,5...1,6 1,7...2,1
alice
Ecruisare prin rulare
- 1,3...1,5 1,6...2
cu role
27
CALCULE DE VERIFICARE
Verificarea la oboseală
II Solicitarea de torsiune
βkτ Cu valori care depind de: tipul
concentratorului, configurații geometrice
locale, rezistența de rupere Rm a
materialului arborelui.
28
CALCULE DE VERIFICARE
Verificarea la oboseală
II Solicitarea de torsiune
βkτ Cu valori care depind de: tipul concentratorului, configurații
geometrice locale, rezistența de rupere Rm a materialului
arborelui.
29
CALCULE DE VERIFICARE
Verificarea la oboseală
II Solicitarea de torsiune
γτ Coeficientul de calitate - depinde de rugozitatea suprafeței (prin coeficientul γ1), precum și
de tratamentul aplicat stratului superficial (prin coeficientul γ2). El este aproximativ egal cu
γ σ.
30
CALCULE DE VERIFICARE
Verificarea la deformații
Sub acțiunea sarcinilor (forțe, momente încovoietoare), arborii se deformează. Deformațiile sunt liniare
(săgeți), respectiv unghiulare (rotiri). Ele provoacă inconveniente în funcționarea organelor conjugate
arborelui: roți dințate, rulmenți, lagăre cu alunecare etc. De aceea, săgețile și rotirile trebuie să aibă valori
sub cele admisibile
𝑓 = 0,01 … 0,03 𝑚 Pentru roțile dințate cilindrice
𝑓 = 0,005 … 0,007 𝑚 Pentru roțile dințate conice, melcate
𝑓 = 0,005 … 0,01 𝑚 Pentru arborele melcat
𝜑 = 5,8 10 − 2,9 10 rad Rulmenți radiali cu bile;
𝜑 = 1,16 10 rad Rulmenți radiali cu bile pe un rând;
𝜑 = 5,8 10 − 1,16 10 rad Rulmenți radiali-axiali cu role conice;
𝜑 = 50 10 rad Rulmenți oscilianți cu role butoi sau
bile;
𝜑 = 1 10 rad Lagăre cu alunecare;
𝜑 = 0,09 10 rad În planul median al unei roți dințate
montate pe arbore;
31
ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE
1. Propuneți 3 materiale utilizate la confecționarea arborilor?
2. Explicați semnificația materialului 42CrMo4.
3. În ce constă proiectarea unui arbore?
4. Care sunt solicitările la care se verifică un arbore?
5. Care este relația de calcul a diametrului unui arbore, în cazul în care acesta nu are capăt de
arbore?
6. Dați un exemplu în care diametrul capătului de arbore se alege din coloana a?
7. Care este relația de verificare a arborelui la solicitări compuse?
8. Care este semnificația coeficientului α (din relația de mai sus)?
9. Coeficientul de asimetrie corespunzător unui ciclu alternant-simetric este:
10. Coeficientul global necesar pentru calculul la solicitări variabile este:
32
BIBLIOGRAFIE
1. Buiga, O. Organe de mașini. Proiectarea optimală a transmisiilor mecanice cu angrenaje, Ed. Todesco, Cluj-Napoca, 2018.
2. Buiga, O. Organe de mașini. Evaluare. Teste grilă, Ed. UTPRESS, Cluj-Napoca, 2021.
3. Grote, K.H., Antonsson, E.K., Springer Handbook of Mechanical Engineering, Springer, 2009.
4. Haragâș, S., Pop, D., Buiga, O. Transmisii cu șuruburi. Clacul și proiectare, Ed. Todesco, Cluj-Napoca, 2013.
6. Haragâș, S., Pop, D. Organe de mașini. Aplicații, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2018.
7. Pop, D., Haragâș, S. Organe de mașini. Volumul I, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2014.
8. Pop, D., Haragâș, S., Buiga, O. Organe de mașini. Volumul II, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2021.
33