INTRODUCERE ÎN

RESTAURARE ȘI
PATRIMONIU
(EVOLUȚIA CONCEPTULUI DE PATRIMONIU)

[Link]. Gabriela DOMOKOS - PAȘCU

PATRIMONIU

“totalitate drepturi si obligatii cu valoare

economica, precum si a bunurilor materiale la care
se refera aceste drepturi, care apartin unei
persoane”

▪ DEF. DE BAZA
▪ SE REFERA IN SPECIAL LA PATRIMONIU INDIVIDUAL
PERIOADA GREACA RENASTERE

PERIOADA ROMANA BAROC

EVUL MEDIU TIMPURIU ILUMINISMUL SI PERIOADA MARILOR REVOLUTII

PERIOADA ROMANTICA
PERIOADA ROMANA
SECOLUL XX
GOTIC
ANTICHITATEA ROMANĂ - SEC. V

FORUM VETUS (Lyon)

Edict al împăratului Maioranus (458 AD): protejarea

edificiilor din respect faţă de "structura magnifică a
vechilor edificii"
MAJORIAN (Imperiu Roman de Apus 457 - 461)
Teatrul Antic Fourvière
(Lyon)
EVUL MEDIU TIMPURIU

Teodoric (455-526), împărat între 471-526

Preocupat de păstrarea măreţiei Romei şi de apărarea operelor
de artă clasice greceşti şi romane.

Numeşte pe Cassiodorus - Custode al Monumentelor

Romane (curator statuarum - însărcinat cu protejarea statuilor
Romei).

Papa Gregoriu cel Mare (590-604), preocupare de întreţinere a

vestigiilor.

Transformarea Panteonului în biserică (608) "Sf Maria Martira„.

EVUL MEDIU

 1162- Senatul Romei declară Columna

lui Traian “obiect protejat”.
“astfel încât să nu fie nicicând
distrusă sau mutilată, ci păstrată
pentru onoarea poporului Roman, atât
timp cât lumea va exista.”
Decretul stabilea pedeapsa cu moartea pentru cei ce-l incalcau,
precum si confiscarea de catre trezorierie a averilor lor -
[Link], History of the City of Rome in the Middle
Ages, AMS Press, New York, 1967, vol IV, pp 685-6
RENAȘTEREA

priveşte MONUMENTUL CA MODEL = recunoaştere a valorii

creaţiei.

Monumentul este cercetat, descris, relevat, interpretat teoretic şi

artistic

 dar nu este protejat

Colosseum-ul devine cariera de piatra pentru palatele
Romei
Teatrul lui Marcellus transformat în palat
Forul Nerva - bolţile Teatrului lui Marcellus - măcelarii
sticlarii ocupă Termele lui Agrippa Bazilica paleocrestina a Sf. Petru - demolata
vânzătorii de peşte ocupă porticul Octaviei 1506, Papa Iulius II
producătorii de var şi de funii ocupă Circus Flaminius
Bazilica paleocrestina a Sf. Petru - demolata 1506, Papa
Iulius II

Palazzo Barberini (Bernini) este ridicat cu piatră din Colosseum

("Quodnon fecerunt Barbari fecerunt Barberini").
Bazilica Sfantul Petru din Roma
 Antichitatea clasică greco-romană este
singura perioada considerată a fi
produs valori (Antichităţi).
 Rafael: plan al monumentelor antice
din Roma în vederea cercetării lor
arheologice.
Leon X îl numeşte pe Rafael inspector al monumentelor
antice (“Commissario delle Antichita”) şi scrie despre
activitatea sa :
“a studiat ruinele minuţios şi le-a măsurat cu competenţă. A
citit despre ele din autorii antici şi a comparat ce a citit cu
ce a putut vedea rămas. Mare i-a fost durerea când a văzut
cadavrul acestui nobil oraş [Roma], care fusese cândva
regina lumii, astăzi atât de desfigurat.”

Raphael
Descrierea Romei de catre Poggio
Bracciolini, in perioada Papei Nicolae al
V – lea.
“Este aici o abundenta quasi infinita de cladiri,
uneori splendide, de palate de resedinte,
morminte si ornamente diverse, dar complet
ruinate. E o rusine si o grozavie sa vezi cum sunt
smulse si transformate continuu in var porfirele
si marmurele acestor vechi edificii. Starea de
lucruri prezenta este foarte trista, iar
frumusetea Romei este in curs de distrugere.”

RUINARUM DESCRIPTION URBIS ROMAE (1450 -

1452)

Papa Nicolae V(1447-55): proiecte ambiţioase de asanare şi

reconstruire a Romei
Papa Nicolae V
Papa Grigore cel
Mare
Bula pontificala
“Roma in perioada Papei Martin, avea o populatie nu mai mare de 17000
locuitori (...), arhitectura era decazuta, chiar si in cele mai frumoase parti ale
orasului Roma, carne si peste putrezit, excremente, cadavre putrezite, erau
pe strazile si pietele orasului.”
Papa Pius al II
“(...) tuturor, oameni ai bisericii sau laici, fara exceptie, oricare ar fi
puterea, demnitatea, statutul sau rangul lor, oricare ar fi stralucirea
ecleziastica, sau lumeasca ce ii impodobeste, le este interzis, sa
demoleze, sa desfaca in bucati, sa strice, sa preschimbe in var, direct
sau indirect, in mod public sau secret, orice edificiu public al Antichitatii
sau oricare vestigiu de edificiu antic ce se afla pe pamantul numitului
oras, sau in imprejurimi, chiar daca se gasesc pe proprietatile ce le
apartin in oras sau la tara.”

Pius al II Piccolomini

E. Müntz, Les arts à la cour des papes pendant le Xve et XVIe Siècle, Paris, 1878.
Zidul lui Aurelian
IN PERIOADA RENASTERII, ESTE PREFIGURAT

CONCEPTUL DE MONUMENT ISTORIC.

ANTICHITATE – “Prin acest termen de antichitate,

Inteleg numai ceea ce poate fi privit si reprezentat
in imagini.”

Caylus, 1752.
“ Toata aceasta noua Roma pe care o vedem astazi in maretia si
frumusetea ei, cu palatele si bisericile sale, a fost in intregime cladita cu
var din marmura antica (...). E o rusine pentru aceasta epoca sa fi
tolerat asemenea lucruri.”

Raphael.
SEC. XVI
INVENTARIERE A
ANTICHITATILOR

▪ reproduceri
cladiri;

▪ relevee;

PIRANESI - Arcul lui Traian, Benevento

PIRANESI - Arcul lui Titus
SEC. XVII Moda colecţiilor :
îmbogăţirea repertoriului artistic antic cu piese
APARIȚIA exotice
CATEGORIEI spargerea monopolului antic asupra valorilor
‘MONUMENT culturale
ISTORIC’

INVENTARIERE A Enciclopedismul : cuprinderea în dicţionarele epocii

ANTICHITATILOR a termenului “Monument”

▪ reproduceri Rolul social al patrimoniului arhitectural, după ideea

cladiri; că arhitecţii pot, prin aprofundarea desenului antic
să construiască "(…) pentru mai bine şi prosperitate"
▪ relevee;
Colectie Pontificala (Vatican)
SEC. XVIII
LARGIREA DOMENIULUI DE STUDIU
DESCOPERIRE SITURI ARHEOLOGICE

Herculaneum
Pompei
DIVERSIFICAREA ARIILOR DE INTERES

▪ moschee Constantinopol

▪ vechiul Cairo

▪ stravechea Alexandrie
REVOLUTIA FRANCEZA
Rev. Franceză 1789 - 2 procese:

1/ distrugerile constructiilor nobilimii si bisericii

“distrugerea tuturor monumentelor de orice fel
care amintesc de existenţa feudalismului şi
interzicerea oricărui lucru capabil să evoce
memoria despotismului”
2/ naţionalizarea / utilizarea proprietăţilor nobiliare,
regale, clericale
2 Nov.1789, bunurile clericale sunt naţionalizate

 Primele inventare ale patrimoniului

Aubin-Louis Millin, “Antiquitees Nationales ou Recueil des
Monuments pour servir a l'histoire générale et particulière
de l'empire français, 6 vol. 1790-96
În lucrările Adunării Generale din [Link].1793, Jean Baptiste
Matthieu defineşte patrimoniul drept “tout ce qui donne une
sorte d’existence au passe” (“tot ceea ce dă o anume existenţă
trecutului”), Le Patrimoine, [Link], p.17

 Infiinţarea primului organism de gestiune a patrimoniului

1790 - Comisia Monumentelor
 Edificiilor vechi (cu excepţia celor medievale, în “Comisia Monumentelor” este
general) le sunt recunoscute: condamnată şi dizolvată
pentru”incivism” în 1793, urmaşa ei,
valoarea cognitivă COMISIA TEMPORARĂ A ARTELOR
valoarea educativă în mod explicit reuşeşte să salveze
valoarea estetică - Abaţia Saint-Denis,
valoarea economică în mod implicit - Porte Saint-Denis,
- Catedrala din Chartres,
Declaraţia Adunării Constituante din [Link].1792 condamnând “monumentele - Catedrala din Amiens, etc.,
ridicate orgoliului, prejudecatilor şi tiraniei”, exceptează “obiectele ce pot nu fără a pierde totuşi elemente sau părţi
interesa arta”.
ale construcţiei.
Catedrala din Chartres stă fără acoperiş
câţiva ani iar Notre Dame de Paris îşi
pierde fleşa, precum Sainte Chappelle,
datorită prezenţei unei coroane pe acest
element.
MOSTENIRE
Urmarile revolutiei in Franta:

SUCCESIUNE - Crearea unei comisii a monumentelor

(inventariere si clasare)

- O prima clasificare a patrimoniului: mobil si

PATRIMONIU imobil

- Colectiile devin publice - MUZEUL

CONSERVARE
! Muzeu:

Institutie care se ocupa cu

strangerea, pastrarea,
cercetarea, punerea in
valoare si expunerea
obiectelor care prezinta
interes istoric, stiintific
si artistic.
Muzeul Monumentelor Franceze - Palais de Chaillot
Louvre
Reactii la distrugeri:

Stabilirea de criterii pe baza carora anumite

constructii erau protejate:

▪ VALOAREA ISTORICA
▪ VALOAREA ISTORICA (frumusetea lucraturii)
▪ VALOAREA PEDAGOGICA
▪ VALOAREA TEHNOLOGICA (tehnica de executie)

▪ VALOAREA ECONOMICA (sec. XIX - XX)

Tipuri de acțiuni:

FRANTA: MAREA BRITANIE:

▪ PATRIMONIUL TUTUROR ▪ MUNCA ANTICARILOR A

DEVINE PROBLEMA STATULUI FOST CONTINUATA DE
INDIVIZI GRUPATI IN
▪ SE INTOCMESC COMITETE SOCIETATI SAVANTE
AD - HOC
▪ SI – AU LUAT IN MOD
▪ POLITICA ELABORATA LA SPONTAN ROLUL DE
PARIS PROTEJARE A MON.
RELIGIOASE

CENTRALIZAT PRIVAT
 SEC. XIX

FRANTA:

▪ FUNDAMENTARE POLITICI
DE CONSERVARE
! Monument istoric:

▪ DEFINIREA NOTIUNII DE 4 Faze:

MONUMENT
I. Italia sec. XV – XVI.
▪ ELABORARE INSTRUMENTE ▪ atentia se concentreaza asupra ANTICHITATII si ROMEI, in special.
JURIDICE SI TEHNICE

▪ REINTOARCERE LA
II. Sec. XVI – in. Sec. XIX.
▪ Marcata de activitatea anticarilor, primeaza rolul monumentelor ca
COLECTII/ MUZEE
marturii vizuale.
▪ Se pune accentul asupra valorii estetice.
▪ Putem discuta despre forme incipiente de protectie.
III. 1820 – 1830 si 1950 - 1960.
▪ Consacrarea notiunii de monument istoric.
▪ Bazele desciplinei ce are ca scop conservarea si restaurarea.
▪ Institutionalizarea monumentelor istorice ca o consecinta a
revolutiei industriale.
▪ Dezvoltarea legislatiei.
▪ Largirea impactului monumentelor de la national – european.

IV. FAZA PREZENTULUI.

CONTEXT SEC. XIX

REVOLUTIA
INDUSTRIALA

(Ruskin) Crystal Palace

 Wolverhampton (Anglia)

Castelul Chenouceau (Valea Loirei)

FRANTA: MAREA BRITANIE:

▪ TARA PREPONDERENT AGRARA ▪ TARA INDUSTRIALIZATA

▪ FATALISM ▪ NU SE RESEMNEAZA CU
DISPARITIA VECHILOR EDIFICII
▪ IMPORTANTA VALOAREA
NATIONALA SI ISTORICA A ▪ MONUMENTELE SUNT
EDIFICIILOR VECHI NECESARE PREZENTULUI? FAC
PARTE DIN COTIDIAN
▪ CONCEPTIE MUZEOLOGICA

“Daca e adevarat, asa cum credem

ca arhitectura, singura dintre toate
artele, nu mai are viitor, folositi-va
milioanele pentru conservarea,
intretinerea, eternizarea
monumentelor nationale si
istorice care apartin statului si
pentru rascumpararea celor care
sunt ale particularilor.”
V. Hugo

IMPLICARE STAT IMPLICARE PRIVAT

! Restaurare:

Propune un ansamblu de actiuni, bazate pe

documenTare si cercetare prealabila, prin care
se urmareste restituirea unui aspect, cat mai
apropiat de original.
(intelegem astazi)
E. Viollet le Duc J. Ruskin

TEORIE INTERVENTIONISTA TEORIE

ANTI - INTERVENTIONISTA
EVOLUTIA CONSERVARII MON. ISTORICE :

I. Comitetul de instructie publica din timpul Revolutiei;

II. 1830 – creata functia de INSPECTOR AL MON. IST (Franta);

III. 1887 – prima lege referitoare la mon. Ist;

CONCLUZII SEC. XIX:

▪ Evolutie a conceptelor de monument istoric, restaurare, dar si

a practicilor aferente.

▪ Patru teoreticieni stau la baza demersului:

Viollet le Duc
Ruskin
Camillo Boito (teorie ce le pune in relatie pe celelalte doua
anterioare)
Alois Riegl
CONTEXT SEC. XX

SE IMBOGATESTE TERMENUL DE MONUMENT ISTORIC SI CEL

DE PATRIMONIU.
PATRIMONIU.
ARIA TIPOLOGICA: ARHITECTURA MINORA
ȘI ȚESUTUL URBAN
ISTORIC.

ARIA CRONOLOGICA: ANTICHITATE – PREZENT

ARIA DE DIFUZARE: MONDIALA

PATRIMONIUL URBAN - TESUTUL URBAN ISTORIC

Haussmann (Paris) Maroc

Lyon
TEORETIZAREA
CONCEPTULUI DE
PATRIMONIU
URBAN

▪ RUSKIN - 1840

▪ CAMILLO SITE -
1889

▪ GIOVANNONI – Lille
1913 - 1931
DEMERS LEGISLATIV
! Patrimoniu:
▪ 1913 – Legea Monumentelor Franceze
“Astazi datorita presiunilor
▪ 1919, 1924 – zona de protectie a specialistilor, dar si datorita
constientizarii pericolelor
monumentelor
industrializarii (sec. XIX - XX),
si a dezv. Urbane (sec XX), termenul
▪ 1935 – Conventia pentru protectia defineste totalitatea
patrimoniului istoric si national bunurilor mostenite din trecut .”

▪ 1939 – Conventia pentru protectia CLASIFICARE PATRIMONIU

patrimoniului istoric si national
▪ DE ORDIN CULTURAL
Societatea Natiunilor ▪ DE ORDIN NATURAL
! Patrimoniu cultural:
Este o expresie a modurilor de viata dezvoltate in cadrul unei comunitati si
mostenite din generatie in generatie. Include obiceiuri, practici, obiecte, constructii.

! Patrimonializare:
Proces de trecere de la nivel de patrimoniu – la cel de patrimoniu recunoscut ca si
bun colectiv; carcaterizat de dimensiuni: sociale, culturale si economice.