24.02.
2021
Complementul
A. Necircumstanțialele
I. Complementul direct este partea secundară de propoziție care arată obiectul asupra căruia se
exercită o acțiune. Răspunde la întrebările: pe cine?, ce?.
Poate fi exprimat prin:
substantiv cu prepoziția „pe” sau fără prepoziție: Vedeam semnele apusului.
pronume cu prepoziția „pe” sau fără prepoziție: Nu ne-a găsit pe toți acasă.
numeral (cardinal sau ordinal): Pe al treilea îl întoarseră din drum.
verb la mod infinitiv, gerunziu sau supin: Simt venind o adiere de vânt.
*A nu se confunda complementul direct cu cel prepozițional.
Îl văd pe Ion. (complement direct)
Se supărase pe Ion. (complement prepozițional)
Explicație: Verbul regent, cu reflexiv obligatoriu („se supărase”) nu admite prezența unui
complement direct.
II. Complementul indirect este partea secundară de propoziție care se subordonează unui verb, unui
adjectiv, unui adverb sau unei interjecții și răspunde la întrebarea cui?.
Poate fi exprimat prin:
substantiv în dativ: Mulțumește invitaților.
pronume în dativ: Nu mi se pare în regulă. Cui trimitem pachetul?
III. Complementul prepozițional este o parte secundară de propoziție care se realizează printr-un
grup alcătuit din prepoziție + nominal (substantiv / pronume / numeral). Răspunde la întrebările: la
cine/ce?, cu cine/ce?, de cine/ce? etc.
Cazul nominalului este impus de prepoziție. De cele mai multe ori este vorba de cazul acuzativ
(depinde de tine), dar poate fi întâlnit și genitivul (se răsfrânge asupra lor).
Poate fi exprimat prin:
nominal: Se gândește la vacanță / la tine / la al treilea.
Formă verbală nepersonală: Se gândește la a renunța.
B. Circumstanțialele
I. Circumstanțialul de loc este partea secundară de propoziție care arată locul acțiunii, direcția,
punctul de plecare, limita spațială sau spațiul străbătut. Răspunde la întrebările: unde?, de unde?,
până unde?, încotro?.
Poate fi exprimat prin:
adverb: A venit aproape de noi.
prep. + substantiv: Merg pe drumul neted. Terasele au fost amenajate de-a lungul râului.
prep. + pronume: Mă sperie insectele care zboară pe lângă mine.
prep. + numeral: L-au mutat lângă doi mai curajoși.
II. Circumstanțialul de timp este partea secundară de propoziție care arată timpul, durata sau
frecvența. Răspunde la întrebările: când?, de când?, cât timp?, de câte ori?.
Poate fi exprimat prin:
adverb: Odată oamenii erau mai răbdători.
substantiv (+/- prep.): Se opriră o clipă. Școala a fost renovată înaintea festivităților.
pronume: Am sosit înaintea celorlalți.
numeral: A intervenit în discuție după doi mai cunoscuți de către public.
adjectiv: De mică avea talent la desen.
formă verbală nepersonală: Până a nu răsări soarele, s-a apucat de lucru. Citind romanul,
am trăit un sentiment plăcut.
III. Circumstanțialul de mod este partea secundară de propoziție care arată modul în care se
desfășoară o acțiune sau felul în care se prezintă o însușire. Răspunde la întrebările: cum?, în ce
fel?, în ce mod?.
Poate fi exprimat prin:
adverb: O compunere nu se scrie oricum.
prep. + substantiv: Cântă fără emoție.
prep. + pronume: Gândește ca mine.
prep. + numeral: Muncește ca doi.
formă verbală nepersonală: Plânge sughițând.
interjecție: Se strecura pâș-pâș pe lângă casă.
Ne reamintim!
În limba română, exprimarea subiectului nu este obligatorie.
Subiectul exprimat poate fi:
simplu: Mașina este nouă.
multiplu: Mașina și motocicleta au fost cumpărate recent.
Subiectul neexprimat poate fi:
inclus: Mergeți la școală.
Subiectul inclus este subiectul de persoana I și a II-a singular și plural. Acesta poate fi recuperat
integral din flexiunea (forma) verbului. În exemplul de mai sus, forma verbală „mergeți” trimite
la un unic pronume-subiect de persoana a II-a plural („voi”).
subînțeles: Ne-au vizitat rudele. Au venit cu trenul.
Subiectul subînțeles este subiectul de persoana a 3-a singular și plural. Acesta poate fi dedus din
contextul lingvistic, fiind exprimat într-o propoziție anterioară.