DECIZIE

cu privire la admiterea recursului declarat de Sergiu Lebediuc,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de Sergiu Lebediuc împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind
contestarea actelor administrative,
împotriva hotărârii din 26 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-1113/22

NR. PIGD 2-20150195-01-3ra-28102022)

Omisiunea Consiliului Superior al Magistraturii de a se expune pe marginea repunerii în drepturile

salariale, condițiile transferului judecătorilor din instanțele desființate și efectele juridice ale
refuzului anterior al Președintelui Republicii Moldova asupra unei noi propuneri de numire.

Au examinat anterior cauza judecătorii

Curtea de Apel Chișinău, jud. G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan,

12 martie 2025

Textul corespunde originalului

1
 Examinând în lipsa părților recursul depus de avocatul Victor Mazniuc în numele
și interesele lui Sergiu Lebediuc

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:

ASPECTE GENERALE ȘI DE PROCEDURĂ

1. Sergiu Lebediuc este un fost judecător al Judecătoriei Militare. În 2020 el a
fost demis deoarece nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi înaintată
repetat candidatura lui Președintelui Republicii Moldova pentru a fi transferat de la
Judecătoria Militară la Judecătoria Chișinău.
2. La 20 septembrie 2016, ca urmare a examinării sesizărilor Procurorului
General interimar, Consiliul Superior al Magistraturii a eliberat acordul pentru
efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința lui Sergiu Lebediuc, precum
și l-a suspendat din oficiu din funcție, pentru infracțiunea spălării de bani.
3. La 29 septembrie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii a elibrat acordul
pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința lui Sergiu Lebediuc,
fără a-l suspenda din funcție, pentru infracțiunea prevăzută de art. 307 alin. (2) lit.
c) Cod penal, pronunţarea cu bună-ştiinţă de către judecător a unei hotărîri, sentinţe,
decizii sau încheieri contrare legii.
4. La 1 aprilie 2017 Judecătoria Militară și-a încetat activitatea ca efect al Legii
nr.76 din 21 aprilie 2016 cu privire la reorganizarea instanțelor judecătorești. Deși
era suspendat, prin hotărârea din 14 februarie 2017 Consiliul Superior al
Magistraturii a propus Președintelui Republicii Moldova numirea lui Sergiu
Lebediuc, prin transfer, la Judecătoria Chișinău începând cu 1 aprilie 2017.
Președintele Republicii Moldova la 20 mai 2017 a respins transferul lui Sergiu
Lebediuc pe motivul figurării acestuia în investigații penale.
5. La 26 mai 2017 Sergiu Lebediuc a înaintat Consiliului Superior al
Magistraturii cerere prin care a solicitat înaintarea repetată Președintelui Republicii
Moldova a propunerii de numire prin transfer. Procedura a fost amânată până la
soluționarea chestiunii privind suspendarea din funcție.
6. La 15 septembrie 2020, prin ordonanță definitivă a procurorului a fost dispusă
scoaterea lui Sergiu Lebediuc de sub urmărirea penală pe motiv că fapta nu
întrunește elementele infracțiunii prevăzute de alin. (5) art. 42, lit. b) alin. (3) art.
243 Cod penal. Ca urmare, la 19 octombrie 2020 Sergiu Lebediuc a înaintat cerere
de anulare a suspendării din funcție. La 27 octombrie 2027 Consiliul Superior al
2
Magistraturii a anulat suspendarea din funcție a lui Sergiu Lebediuc, fără a se expune
pe marginea repunerii în drepturile salariale, și a sesizat Inspecția Judiciară pe
subiectul înaintării repetate Președintelui Republicii Moldova a propunerii de
transfer.
7. La 3 noiembrie 2020 Consiliul Superior al Magistraturii a respins cererea lui
Sergiu Lebediuc de propunere repetată pentru transfer și a decis înaintarea
Președintelui Republicii Moldova a propunerii de eliberare din funcția de judecător.
8. La 26 noiembrie 2020 Sergiu Lebediuc a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), terți Aparatul Președintelui
Republicii Moldova și Ministerul Apărării al Republicii Moldova, solicitând
repunerea sa în drepturile salariale avute anterior suspendării, anularea hotărârii prin
care cererea sa de propunere repetată pentru transfer la Judecătoria Chișinău a fost
respinsă și obligarea CSM să propună repetat Președintelui Republicii Moldova
candidatura sa pentru numirea prin transfer în funcția de judecător la Judecătoria
Chișinău.
9. Prin hotărârea din 26 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins acțiunea
în contencios administrativ depusă de Sergiu Lebediuc. La 23 iunie 2022, avocatul
Victor Mazniuc, în numele și interesele lui Sergiu Lebediuc, a depus recurs
nemotivat împotriva hotărârii din 26 mai 2022 a Curţii de Apel Chișinău, iar la 10
octombrie 2022 a prezentat motivarea acestuia.
10. La 10 octombrie 2022 cauza a ajuns la Curtea Supremă de Justiție.
ÎN FAPT
a. Circumstanțele aferente solicitărilor reclamantului
11. Umărirea penală pe cauza penală nr.2014978027 a fost începută la 14
februarie 2014 pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art. 243 alin. (3) lit. b) din
Codul penal. La 15 septembrie 2016 în privința judecătorului Sergiu Lebediuc a fost
pornită urmărirea penală nr.2016978141 pentru comiterea infracțiunii prevăzute de
art. 42, alin. (5), art. 243 alin. (3) lit.b) din Codul penal. Ulterior, cauzele penale
menționate supra au fost conexate într-o procedură unică, cu atribuirea numărului
unic de evidență nr.2014978027.
12. Conform învinuirii formulate, printre altele, s-a invocat: ”....numitul Lebediuc
Sergiu, prin acordarea ajutorului în scopul realizării intențiilor infracționale până
la capăt de către persoanele nestabilite implicate în spălarea banilor, judecătorul
Lebediuc Sergiu a acordat ajutor și contrar prevederilor art. 137 alin. (1), 138 alin.
(4), 139 alin. (1), 344 alin. (1), 347 alin. (3) și (4), 466 alin. (1), (2), (3) și (5) al
Codului de procedură civilă și art. 39, 40 al Legii cambiei nr. 1527 din 22.06.1993,
a pronunțat și semnat cu bună-credință un act de dispoziție judecătoresc –
ordonanța judecătorească nr.2p-227/2011 din 18.08.2011 în pofida existenței
3
criteriilor prevăzute de art.348 alin. (1) și (2) și 349 alin. (1) din Codul de
procedură civilă, pentru care era obligat să nu dea curs cererii și să refuze
primirea cererii de eliberare a ordonanței judecătorești, prin care a admis cererea
Ronida Invest LLP de încasare a sumei de 300000000 dolari SUA de la pretinși
debitori.”.
13. La 20 septembrie 2016, ca urmare a examinării sesizărilor Procurorului
General interimar, Consiliul Superior al Magistraturii prin hotărârea nr. 608/25 a
eliberat acordul pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința lui
Sergiu Lebediuc, precum și l-a suspendat din oficiu din funcție, pentru infracțiunea
spalării de bani. La 29 septembrie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii, prin
hotărârea nr. 623/26 a eliberat acordul pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire
penală în privința lui Sergiu Lebediuc, fără a-l suspenda din funcție, pentru
infracțiunea prevăzută de art. 307 alin. (2) lit. c) Cod penal, pronunţarea cu bună-
ştiinţă de către judecător a unei hotărîri, sentinţe, decizii sau încheieri contrare legii.
14. Prin Legea nr. 76 din 21 aprilie 2016 cu privire la reorganizarea instanțelor
judecătorești, judecătoriile au fost reorganizate, fiind create 15 instanțe judecătorești
noi, ce și-au început activitatea la 1 ianuarie 2017 și încetată activitatea a două
instanțe judecătorești – Judecătoria Comercială de Circumsripție și Judecătoria
Militară, începând cu 1 aprilie 2017. Potrivit art. 3 alin. (2) din Legea 76/2016, după
încetarea activității Judecătoriei Comerciale de Circumscripție și a Judecătoriei
Militate, judecătorilor acestora urma să li se propună transferul în funcțiile vacante
din cadrul judecătoriilor nou-create. Ca excepție de la art. 20 din Legea nr. 544-XIII
din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, transferul judecătorilor de la
judecătoriile, care își încetează activitatea în temeiul art. 1 alin. (3) din Legea nr. 76
nu este precedat de evaluarea performanțelor acestora.
15. În baza prevederilor menționate supra, Sergiu Lebediuc, ce activa la
Judecătoria Militară, a depus cerere de transfer la Judecătoria Chișinău. La 14
februarie 2017 Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Președintelui
Republicii Moldova prin Hotărârea nr. 116/6, numirea, prin transfer, a lui Sergiu
Lebediuc în funcția de judecător la instanța nou-creată – Judecătoria Chișinău,
începând cu 1 aprilie 2017. Prin avizul nr. 01/1-06-55 din 20 mai 2017 Președintele
Republicii Moldova, Igor Dodon, a respins propunerea Consiliului Superior al
Magistraturii privind numirea lui Sergiu Lebediuc în funcția de judecător la
Judecătoria Chișinău.
16. Potrivit avizului, în rezultatul examinării candidaturii vizate prin prisma
cerințelor impuse magistraților de standardele internaționale și de legislația internă,
și, de asemenea, ținând cont de pregătirea profesională, integritatea, capacitatea și
eficiența judecătorului, Președintele Republicii Moldova, a considerat inoportună
transferarea domnului Sergiu Lebediuc în funcția de judecător la Judecătoria
4
Chișinău. De asemenea, a menționat că a fost sesizat de Serviciul de Informații și
Securitate, care a constatat existența unor indici sau elemente identificatorii ale
factorilor de risc în activitatea magistratului, inclusiv a figurat în cadrul
investigațiilor pe cauza penală privind schema de spălare a 20 miliarde dolari SUA
prin intermediul instanțelor de judecată din Republica Moldova, denumită generic
”Spălătoria rusească”, fiind suspendat din funcție prin Hotărârea Plenului CSM
nr.608/25 din 20 septembrie 2016.
17. La 26 mai 2017 judecătorul Sergiu Lebediuc a depus la Consiliul Superior al
Magistraturii o cerere prin care a solicitat înaintarea repetată Președintelui
Republicii Moldova a propunerii privind numirea sa, prin transfer, în funcția de
judecător la Judecătoria Chișinău, începând cu 1 aprilie 2017. Prin Hotărârea
Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 6 iunie 2017 a fost inițiată
verificarea suplimentară în privința judecătorului Sergiu Lebediuc, în condițiile
Legii nr. 271 din 18 decembrie 2008 privind verificarea titularilor și a candidaților
la funcții publice, sesizând Serviciul de Informații și Securitate. După desfășurarea
măsurilor de verificare, Serviciul de Informații și Securitate a prezentat Consiliului
Superior al Magistraturii avizul nr. 5/165 din 3 august 2017, fiind comunicat
magistratului la 8 august 2017. Potrivit actului consultativ al organului de verificare,
în privința judecătorului Sergiu Lebediuc au fost obținute date cu privire la
nerespectarea legislației sau factori de risc în activitatea acestuia.
18. Prin Hotărârea nr.32 din 5 decembrie 2017, Curtea Constituțională a declarat
neconstituționale articolele 5 lit. a) și 15 alineatele (2), (4) și (5) din Legea nr. 271-
XVI din 18 decembrie 2008 privind privind verificarea titularilor și a candidaților la
funcții publice, în partea ce se referă la verificarea candidaților la funcția de
judecător și a judecătorilor. În temeiul Hotărârii nr. 32 din 5 decembrie 2017, prin
Hotărârea nr. 81/5 din 13 februarie 2018 Plenul Consiliului Superior al Magistraturii
a sistat procedura vizând verificarea judecătorului Sergiu Lebediuc asupra
compatibilității/incompatibilității cu funcția de judecător.
19. Prin ordonanța procurorului Procuraturii Anticorupție, Mirandolina Sușițcaia
din 15 septembrie 2020, Sergiu Lebediuc a fost scos de sub urmărire penală din
motiv că faptele acestuia nu întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 42
alin. (5) și art. 243 alin .3) lit. b) Cod penal.
20. Potrivit ordonanței, printre altele, s-a menționat: ”....luând în considerație cele
constatate, este cert că fapta învinuitului nu întrunește elementele infracțiunii
prevăzute de art. 42 alin. (5), art. 243 alin. (3) lit.b) din Codul penal și anume:
existența probelor indiscutabile care infirmă că judecătorul Sergiu Lebediuc la
emiterea ordonanței judecătorești nr.2p-227/2011 din 18 august 2011 cunoștea sau
trebuia să cunoască despre proveniența ilegală a banilor, circumstanță suficientă
pentru scoaterea de sub urmărire penală indiferent de prezența sau lipsa probelor
5
privind proveniența ilicită a acestora, fiind transferați contrar celor dispuse prin
ordonanță, absența probelor care ar confirma proveniența ilicită a banilor supuși
transferului prin utilizarea ordonanței judecătorești nr.2p-227/2011 din 18 august
2011, învinuitul Sergiu Lebediuc urmează a fi scos de sub urmărirea penală cu
reabilitarea acestuia și finalizarea în privința lui a oricăror acțiuni de urmărire
penală în legătură cu fapta imputată..”.
21. La 19 octombrie 2020, Sergiu Lebediuc a depus o cerere la Consiliul Superior
al Magistraturii prin care a solicitat anularea suspendării din funcție; repunerea în
funcția de judecător la Judecătoria Militară pentru perioada 20.09.2016-31.03.2017,
cu achitarea salariului și a tuturor plăților cuvenite de Ministerul Apărării; reluarea
procedurii de transfer, fiind propus repetat Președintelui Republicii Moldova pentru
numire, prin transfer, în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău, începând cu 1
aprilie 2017; achitarea salriului și a tuturor plăților cuvenite, începând cu 1 aprilie
2017 de Judecătoria Chișinău.
22. La 27 octombrie 2020, cu 9 voturi pro și 1 împotrivă, Plenul Consiliului
Superior al Magistraturii a adoptat Hotărârea nr. 308/26, potrivit căreia s-a decis:
”Se anulează suspendarea din funcție a judecătorilor Serghei Gubenco de la
Curtea de Apel Comrat, Serghei Popovici de la Judecătoria Comrat, Garri Bivol de
la Judecătoria Centru, mun. Chișinău, Iurie Hîrbu de la Judecătoria Telenești, Sergiu
Lebediuc de la Judecătoria Militară dispusă prin Hotărârea Plenului CSM nr. 608/25
din 20 septembrie 2016.
Se dispune reluarea de către Serghei Gubenco, a activității de judecător la
Curtea de Apel Comrat, cu repunerea în drepturile salariale avute anterior.
Se dispune reluarea de către Serghei Popovici, a activității de judecător la
Judecătoria Comrat, sediul central, cu repunerea în drepturile salariale avute
anterior.
Se dispune reluarea de către Garri Bivol, a activității de judecător la Judecătoria
Chișinău, sediul Centru, cu repunerea în drepturile salariale avute anterior.
Se dispune reluarea de către Iurie Hîrbu, a activității de judecător la judecătoria
Orhei, sediul Telenești, cu repunerea în drepturile salariale avute anterior.
Cererea domnului Sergiu Lebediuc referitor la propunerea repetată
Președintelui Republicii Moldova pentru numire, prin transfer, în funcția de
judecător la Judecătoria Chișinău a separa și a sesiza Inspecția judiciară pentru a
respecta procedura.”
23. Atât în partea motivată, cât și în dispozitivul hotărârii nr.308/26 din 27
octombrie 2020, nu se face referire la faptul dacă se admite sau nu cererea lui Sergiu
Lebediuc privind repunerea în drepturile salariale ca efect al încetării suspendării.

6
 24. La 29 octombrie 2022 Inspecția judiciară a prezentat Plenului Consiliului
Superior al Magistraturii o notă informativă, potrivit căreia, printre altele, a statuat:
”...Totodată, în vederea executării hotărârii Plenului Consiliului Superior al
Magistraturii din 27 octombrie 2020, Inspecția judiciară a verificat suplimentar
temeiurile respingerii de către Președintele Republicii Moldova a candidaturii
domnului Sergiu Lebediuc pentru numire în funcție de judecător la Judecătoria
Chișinău, nefiind reținuți careva factori de risc în acțiunile domnului Sergiu
Lebediuc. Totodată, notăm că, pe rol la Judecătoria Chișinău se află în proces de
examinare cauza penală de învinuire a lui Serghei Lebediuc de comiterea
infracțiunii prevăzute de art.307 alin. (2) lit. c) din Codul penal. Potrivit datelor de
pe portalul instanțelor judecătorești, se atestă că următoarea ședință de judecată
pentru continuarea examinării cauzei vizate, este fixată pentru data de 23 noiembrie
2020 ora 15:00 (extrasul de pe portal se anexează). Prin urmare, Inspecția judiciară
prezintă Nota informativă Plenului Consiliului Superior al Magistraturii spre
examinare.”
25. La 3 noiembrie 2020, fiind exprimate doar 2 (două) voturi pro admitere a
cererii și 9 (nouă) împotrivă, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a adoptat
Hotărârea nr. 321/27, prin care a respins cererea lui Sergiu Lebediuc privind
înaintarea propunerii de numire, prin transfer, în funcția de judecător la Judecătoria
Chișinău și a propus Președintelui Republicii Moldova eliberarea lui Sergiu
Lebediuc, din funcția de judecător al Judecătoriei Militare în temeiul art.25 alin. (1)
din Legea cu privire la statutul judecătorului, Legii nr. 76 cu privire la reorganizarea
instanțelor judecătorești, art. 4 alin. (1) lit. a), art.20 alin.(1) și (4) și art. 25 din Legea
cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii.
26. La fel, atât în partea motivată, cât și în dispozitivul hotărârii nr.321/27 din 3
noiembrie 2020, nu se face referire la faptul dacă se admite sau nu cererea lui Sergiu
Lebediuc privind repunerea în drepturile salariale ca efect al încetării suspendării.
Totodată, s-a menționat că la Judecătoria Chișinău se află în proces de examinare
cauza penală de învinuire a lui Sergiu Lebediuc în comiterea infracțiunii prevăzute
de art. 307 alin. (2) lit. c) Cod penal.
27. La 26 februarie 2021 a fost adoptată sentința Judecătoriei Chișinău nr.1-
133/17 prin care Sergiu Lebediuc a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii
prevăzute de art.307 alin. (1) din Codul penal cu liberarea de răspundere penală, în
temeiul art. 53 lit. g) și art. 60 din Codul penal, în legătură cu survenirea prescripției
tragerii la răspundere penală.
28. La adoptarea sentinței, instanța de judecată, printre altele, a constatat că: ”...În
continuare, la 18.08.2011 judecătorul Lebediuc Sergiu, aflându-se în [Link],
Republica Moldova, fiind în exercițiul funcției de magistrat, contrar prevederilor
art. 137 alin.(1), 138 alin. (4), 139 alin. (1), 344 alin. (1), 347 alin.(3) și (4), 466
7
alin. (1), (2), (3) și (5) din Codul de procedură civilă, a pronunțat și semnat cu
bună-știință un act de dispoziție judecătoresc - ordonanța judecătorească cu
nr.2p/o-227/2011 din 18.08.2011, prin care a admis cererea Ronida Invest LLP de
încasare solidară a sumei de 300.000.000 dolari SUA de la pretinșii debitori, în
pofida existenței criteriilor prevăzute de art. 348 alin. (1) și (2) și 349 alin. (1) din
Codul de procedură civilă, pentru care era obligat să nu dea curs cererii și să
refuze primirea cererii de eliberare a ordonanței judecătorești...”.
b. Cererea de chemare în judecată
29. La 26 noiembrie 2020 Sergiu Lebediuc a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), terți Aparatul Președintelui
Republicii Moldova și Ministerul Apărării al Republicii Moldova, solicitând:
anularea hotărârii CSM nr. 308/26 din 27 octombrie 2020, în partea
nesoluționării/respingerii fără motiv a cererii privind repunerea sa în toate drepturile
avute anterior suspendării din funcție, inclusiv cele salariale; obligarea CSM să
emită o hotărâre prin care să repună reclamantul în drepturile salariale avute anterior
suspendării; anularea hotărârii CSM nr. 321/27 din 3 noiembrie 2020, prin care
cererea sa de propunere repetată pentru transfer la Judecătoria Chișinău a fost
respinsă, iar CSM a înaintat din oficiu propunerea Președintelui Republicii Moldova
privind eliberarea sa din funcție; obligarea CSM să propună repetat Președintelui
Republicii Moldova candidatura sa pentru numirea prin transfer în funcția de
judecător la Judecătoria Chișinău, începând cu 1 aprilie 2017. A solicitat
suspendarea hotărârii CSM, însă această cerință a fost respinsă.
30. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că prin hotărârea CSM nr. 308/26
din 27 octombrie 2020, Plenul CSM a dispus anularea suspendării din funcție fără a
se pronunța asupra repunerii în drepturile salariale. Potrivit art. 64 alin. (2) din Codul
administrativ, această omisiune echivalează cu respingerea tacită a cererii. Prin
hotărârea CSM nr. 321/27 din 3 noiembrie 2020, cererea sa de propunere repetată
pentru numirea prin transfer a fost respinsă, iar Consiliul a decis din oficiu înaintarea
propunerii către Președintele Republicii Moldova privind eliberarea sa din funcție,
în temeiul art. 25 alin. (1) și (2) din Legea privind statutul judecătorului, fără a
specifica un motiv clar și legal. Reclamantul consideră că hotărârile CSM
menționate sunt ilegale, arbitrare și lipsite de temei juridic, fiind emise cu încălcarea
principiului egalității. A arătat că ceilalți judecători suspendați în temeiul aceleiași
hotărâri au fost repuși în funcție fără restricții, în timp ce el a fost exclus fără
justificare.
31. A susținut că potrivit Legii nr. 76/2016 privind reorganizarea instanțelor
judecătorești, Judecătoria Militară a fost lichidată la 1 aprilie 2017. Potrivit art. 20
alin. (5) din Legea privind statutul judecătorului, transferul său trebuia efectuat în

8
mod automat, fără o procedură de selecție și fără evaluarea performanțelor, singura
condiție fiind consimțământul său, pe care deja și-l exprimase.
32. A menționat că prin hotărârea CSM nr. 116/6 din 14 februarie 2017, s-a propus
Președintelui Republicii Moldova numirea sa prin transfer în funcția de judecător la
Judecătoria Chișinău, însă propunerea a fost respinsă, motivul invocat fiind existența
unei cauze penale în desfășurare. Cu toate acestea, la 15 septembrie 2020, prin
ordonanța procurorului, s-a dispus scoaterea sa de sub urmărire penală, întrucât fapta
nu întrunea elementele unei infracțiuni, ceea ce echivalează cu reabilitarea sa.
33. În concluzie, reclamantul a invocat că hotărârile CSM contestate sunt lipsite
de temei legal și factologic, fiind adoptate în mod discreționar și contrar principiului
proporționalității. A reiterat că nu exista un motiv justificat pentru refuzul repunerii
sale în funcție și a drepturilor salariale, iar tratamentul său diferit față de alți
judecători aflați în aceeași situație este nefondat și discriminatoriu.
[Link]ța
34. La 22 decembrie 2020 Consiliul Superior al Magistraturii a depus o referință
prin care a solicitat să fie respinsă acțiunea intentată. Pe lângă motivele de fapt și de
drept relatate în hotărârea CSM nr. 321/27 din 3 noiembrie 2020, în referință se mai
face trimitere la prevederile art.20 alin.(4), (5), (6) a Legii cu privire la statutul
judecătorului și pct.9, 12, 14 din Regulamentul privind criteriile și procedura
transferului judecătorilor în cazul redistribuirii posturilor de judecător, reorganizării
sau dizolvării instanței judecătorești, aprobat prin Hotărârea CSM nr.644/31 din
16.10.2012. S-a mai relatat că în virtutea normelor constituționale, la numirea
judecătorilor în funcție participă: Consiliul Superior al Magistraturii, care asigură
(pregătește în mod sigur, durabil, garantat) numirea judecătorilor în funcție,
validează prin vot propunerile de numire în funcție de judecător și face propuneri
Președintelui Republicii Moldova și Parlamentului în vederea desemnării
judecătorilor, Președintele Republicii Moldova și Parlamentul, care, în baza
atribuțiilor ce le revin, procedează la numirea judecătorilor propuși de către
Consiliul Superior al Magistraturii. Prin mecanismul de selectare și promovare a
judecătorilor, de înaintare a propunerilor de numire sau de eliberare din funcție a
judecătorilor (în cazul examinării candidaturilor propuse pentru a fi numite în funcție
de judecător până la atingerea plafonului de vârstă), Consiliul Superior al
Magistraturii participă direct la asigurarea principiului independenței autorității
judecătorești. Or, actul de numire sau de eliberare din funcție este emis numai la
propunerea organului autoadministrării judecătorești (HCC nr. 9 din 27.05.2003).

d. Hotărârea primei instanțe

35. Curtea de Apel Chișinău, prin hotărârea din 26 mai 2022, cu opinie majoritară,
a respins acțiunea recurentului, concluzionând că hotărârile Consiliului Superior al
9
Magistraturii au fost adoptate în conformitate cu prevederile legale și că măsurile
dispuse în privința recurentului nu au fost nejustificate sau discriminatorii.
36. În primul rând, instanța a reținut că, prin hotărârea nr. 308/26 din 27 octombrie
2020, Consiliul Superior al Magistraturii a dispus anularea suspendării din funcție a
mai multor judecători, însă, în cazul lui Sergiu Lebediuc, cererea privind repunerea
în funcție și drepturile salariale a fost separată și transmisă Inspecției Judiciare
pentru verificări suplimentare. Această măsură a fost considerată justificată și care
nu constituie o omisiune ilegală, având în vedere că recurentul avea un istoric
procedural distinct față de ceilalți judecători repuși în funcție.
37. De asemenea, instanța a subliniat că, potrivit art. 20 alin. (5) din Legea privind
statutul judecătorului, transferul judecătorilor din instanțele desființate nu este
automat, ci este supus propunerii Consiliului Superior al Magistraturii și deciziei
Președintelui Republicii Moldova. În acest sens, refuzul Președintelui RM din 2017
de a-l numi prin transfer pe recurent a fost considerat un element relevant, iar CSM
nu avea obligația de a formula o nouă propunere.
38. În ceea ce privește refuzul repunerii în drepturile salariale, instanța a constatat
că decizia CSM de a nu dispune explicit asupra acestui aspect nu echivalează cu o
încălcare a drepturilor reclamantului. Cererea recurentului a fost analizată și s-a
considerat că nu existau suficiente temeiuri legale pentru a se dispune în favoarea
sa, în condițiile în care acesta nu a fost reintegrat într-o instanță activă.
39. Referitor la hotărârea nr. 321/27 din 3 noiembrie 2020, prin care CSM a
respins cererea de transfer și a propus eliberarea din funcție a recurentului, instanța
de fond a stabilit că această decizie a fost luată în temeiul art. 25 alin. (1) din Legea
privind statutul judecătorului, care prevede expres că, în cazul imposibilității
reîncadrării într-o funcție, poate fi dispusă eliberarea din funcție. În lipsa unui post
vacant, CSM nu avea obligația de a identifica un alt loc pentru recurent.
40. În concluzie, instanța, a reținut că hotărârile Consiliului Superior al
Magistraturii au fost adoptate cu respectarea prevederilor legale, fiind justificate atât
sub aspect procedural, cât și sub aspect material.

e. Recursul
41. La 23 iunie 2022, Sergiu Lebediuc a depus recurs nemotivat împotriva
hotărârii din 26 mai 2022 a Curţii de Apel Chișinău, iar la 10 octombrie 2022 a
prezentat motivarea acestuia, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a
hotărârii, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii.

10
ARGUMENTELE RECURSULUI
42. În esență, recurentul a invocat interpretarea eronată a normelor legale
referitoare la transferul judecătorilor din instanțele lichidate, tratamentul
discriminatoriu aplicat în raport cu alți judecători aflați în situație similară, precum
și lipsa unui temei juridic clar care să justifice măsura dispusă de Consiliul Superior
al Magistraturii.
43. În primul rând, recurentul a susținut că instanța de apel a aplicat greșit art. 20
alin. (5) din Legea privind statutul judecătorului, care prevede că, în cazul dizolvării
unei instanțe, judecătorul trebuie transferat necondiționat la o altă instanță, cu
consimțământul său, fără a fi necesară evaluarea performanțelor. Instanța de apel a
ignorat faptul că acest transfer reprezintă o procedură specială, distinctă de transferul
ordinar al judecătorilor între instanțe. Potrivit recurentului, refuzul CSM de a
propune repetat Președintelui Republicii Moldova numirea sa prin transfer nu avea
temei juridic și a fost exercitat în mod discreționar.
44. Un alt aspect invocat de recurent vizează încălcarea principiului egalității de
tratament, întrucât prin hotărârea nr. 308/26 din 27 octombrie 2020, CSM a dispus
reluarea activității și repunerea în drepturile salariale a mai multor judecători
suspendați, cu excepția sa. CSM nu a prezentat niciun motiv obiectiv pentru acest
tratament diferențiat, deși situația juridică și de fapt a recurentului era identică cu
cea a judecătorilor repuși în funcție. Instanța de judecată a validat această abordare,
deși art. 23 alin. (1) și (2) din Codul administrativ impune autorităților publice să
trateze în mod egal persoanele aflate în situații similare. Prin urmare, refuzul de a
repune recurentul în funcție și de a-i restitui drepturile salariale a fost lipsit de temei
obiectiv, constituind o discriminare nejustificată.
45. De asemenea, recurentul a susținut că interpretarea dată de instanța de apel
prevederilor art. 24 alin. (4) din Legea privind statutul judecătorului este eronată.
Această normă stabilește că, după încetarea suspendării din funcție, judecătorul
trebuie repus în toate drepturile sale, inclusiv cele salariale. Recurentul a fost
reabilitat definitiv, iar în alte cazuri similare, CSM a dispus repunerea în funcție și
acordarea drepturilor salariale corespunzătoare. Astfel, refuzul de a recunoaște acest
drept pentru recurent și de a propune repetat transferul său contravine practicii
administrative anterioare a CSM și este vădit nefondat.
46. Un alt motiv de nelegalitate invocat de recurent se referă la hotărârea CSM nr.
321/27 din 3 noiembrie 2020, prin care s-a dispus înaintarea către Președintele
Republicii Moldova a propunerii de eliberare din funcție a lui. Acesta a susținut că
măsura este lipsită de un temei legal clar, întrucât art. 25 alin. (1) din Legea privind
statutul judecătorului prevede limitativ situațiile în care un judecător poate fi eliberat
din funcție, iar niciuna dintre acestea nu este aplicabilă în speță. Decizia CSM a fost

11
adoptată în mod arbitrar, fără o justificare detaliată a temeiului de drept care să
susțină măsura extremă a eliberării din funcție.
47. De asemenea, recurentul a susținut că au fost încălcate prevederile art. 14 din
Legea 1545/1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile
ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și instanțelor judecătorești.
Or, în cazul reabilitării unei persoane aceasta trebuie restabilită la locul de muncă
anterior sau într-un loc de muncă echivalent.
48. În concluzie, recurentul a susținut că hotărârea Curții de Apel Chișinău este
ilegală și că instanța de apel a omis să analizeze corect aplicabilitatea normelor
legale incidente, a validat un tratament discriminatoriu și a confirmat o decizie
administrativă lipsită de fundament juridic.

POZIȚIA INTIMAȚILOR
49. Curtea Supremă de Justiție a comunicat intimatului și terților cererea de
recurs, informându-i despre necesitatea depunerii referinței la recurs.
50. Prin referința sa, CSM a solicitat respingerea cererii de recurs ca fiind
neîntemeiată.

51. Alte referințe nu au fost depuse.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
52. Art. XI. alin. (1) și (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea
unor acte normative, prevede următoarele:
„Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 1 septembrie 2023.
”
„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei
legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”
53. Art. 244 alin. (1) Cod administrativ (în vigoare până la 1 septembrie 2023)
prevede următoarele:
„Hotărârile curții de apel ca instanţa de fond, precum şi deciziile instanţei de apel pot fi
contestate cu recurs. Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din
cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”
54. Conform art. 245 din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data
declarării recursului):
„Recursul se depune la instanţa de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei
instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanţa de apel transmite neîntârziat
Curţii Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă

12
Curţii Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă
se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanţa de apel.”
55. Art. 191 alin. (5) lit. a) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție soluționează: a) în primă instanţă, prin hotărâri irevocabile,
acţiunile în contencios administrativ privind contestarea hotărârilor Consiliului Superior al
Magistraturii şi ale Consiliului Superior al Procurorilor;”
56. Art. 193 alin. (3) și (3¹) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ şi cererile de
recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din
3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un
complet din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul
considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători.”
57. Art. 194 alin. (2) din Codul administrativ:
„(2) În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile şi deciziile contestate se
examinează din oficiu în privinţa existenței greșelilor procedurale şi aplicării corecte a dreptului
material.”
58. Art. 247 din Codul administrativ:
„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea şi audierea participanților la
proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451 alin.(1) lit. b) şi d). Completul
poate decide şi în alte cazuri invitarea participanților în şedinţă pentru a se pronunța cu privire la
recursul considerat admisibil.”
59. Art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ:
„Examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: b)
admite recursul, casează integral sau parțial hotărârea și/sau decizia și adoptă o nouă decizie;”

60. Art. 23 alin. (1), (2) din Codul administrativ:

„Autorităţile publice şi instanţele de judecată competente acționează respectând principiul
egalității şi nediscriminării.
Autorităţile publice şi instanţele de judecată competente trebuie să trateze în mod egal
persoanele aflate în situații similare. Orice diferență de tratament trebuie justificată în mod
obiectiv.”
61. Art.123 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ:
”(1) O încălcare a prevederilor de formă și procedură, care nu duce la nulitatea actului
administrativ individual, este neînsemnată atunci cînd:
b) motivarea necesară se recuperează ulterior de către autoritatea publică;
(2) Acțiunile prevăzute la alin. (1) pot fi recuperate pînă la finalizarea dezbaterilor judiciare
în prima instanță.”
62. Art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la CSM nr. 947/1996 (în redacția
Legii în vigoare la data emiterii hotărâri contestate):
13
 ”(1) Întru exercitarea funcţiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii are următoarele
competenţe referitoare la cariera judecătorilor: a) face propuneri Preşedintelui Republicii Moldova
sau, respectiv, Parlamentului de numire, promovare la o instanţă superioară, transferare la o
instanţă de acelaşi nivel sau la o instanţă inferioară, de numire în funcţia de preşedinte sau de
vicepreşedinte de instanţă ori de eliberare din funcţie a judecătorilor, preşedinţilor şi
vicepreşedinţilor instanţelor judecătoreşti;”
63. Art.19 alin. (4) din Legea cu privire la CSM nr. 947/1996 (în redacția Legii în
vigoare la data emiterii hotărâri contestate):
”În cazul în care Preşedintele Republicii Moldova sau, după caz, Parlamentul respinge
candidatura propusă, Consiliul Superior al Magistraturii, în condiţiile art.11 din Legea cu privire
la statutul judecătorului, art. 16 din Legea privind organizarea judecătorească şi art.9 din Legea cu
privire la Curtea Supremă de Justiţie, poate propune aceeaşi sau altă candidatură pentru funcţia
vacantă cu votul a două treimi din membrii săi.”
64. Art. 20 alin. (1), (4) și (5) din Legea cu privire la CSM nr. 947/1996 (în
redacția Legii în vigoare la data emiterii hotărâri contestate):
„(1) Chestiunile ce ţin de promovarea la o instanţă superioară, transferarea la o instanţă de
acelaşi nivel sau la o instanţă inferioară, detaşarea, suspendarea, demisia şi eliberarea din funcţie
a judecătorului sînt examinate de Consiliul Superior al Magistraturii în condiţiile legii.
(4) Hotărîrile privind transferarea pe un termen nelimitat a judecătorului la o instanţă de
acelaşi nivel sau la o instanţă inferioară, promovarea judecătorului la o instanţă superioară, demisia
şi eliberarea lui din funcţie, însoţite de curriculum vitae din care să rezulte activitatea lui şi de
proiectul de decret sau de hotărîre, se înaintează Preşedintelui Republicii Moldova sau, după caz,
Parlamentului de către Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii.
(5) Suspendarea din funcție a judecătorului se efectuează de Consiliul Superior al
Magistraturii în condiţiile art.24 din Legea cu privire la statutul judecătorului.”
65. Art. 11 alin. (1) și (3) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr.
544/1995 (în redacția Legii în vigoare la data emiterii hotărâri contestate):
”(1) Judecătorii judecătoriilor şi judecătorii curţilor de apel se numesc în funcţie, din
numărul candidaţilor selectaţi prin concurs, de către Preşedintele Republicii Moldova, la
propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Candidaţii selectaţi, care întrunesc condiţiile
specificate la art.6, se numesc în funcţia de judecător iniţial pe un termen de 5 ani. După expirarea
termenului de 5 ani, judecătorii sînt numiţi în funcţie pînă la atingerea plafonului de vîrstă de 65
de ani.
(3) Preşedintele Republicii Moldova poate respinge o singură dată candidatura propusă de
către Consiliul Superior al Magistraturii pentru numirea în funcţia de judecător pe 5 ani sau pînă
la atingerea plafonului de vîrstă şi numai în cazul depistării unor probe incontestabile de
incompatibilitate a candidatului cu funcţia respectivă, de încălcare de către acesta a legislaţiei sau
de încălcare a procedurilor legale de selectare şi promovare a lui.”
66. Art. 20 alin.(4), (5), (6) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr.
544/1995 (în redacția Legii în vigoare la data emiterii hotărâri contestate):

14
 ”(4) Promovarea în funcţia de judecător la o instanţă superioară, numirea în funcţia de
preşedinte sau de vicepreşedinte de instanţă şi transferarea judecătorului la o instanţă de acelaşi
nivel sau la o instanţă inferioară se fac numai cu consimţămîntul lui, la propunerea Consiliului
Superior al Magistraturii, de către Preşedintele Republicii Moldova sau, după caz, de Parlament.
(5) În cazul reorganizării sau dizolvării instanţei judecătoreşti, judecătorul este transferat, cu
consimţămîntul lui, în temeiul legii, la altă instanţă judecătorească. Dacă refuză transferul la altă
instanţă, judecătorul are dreptul la demisie în condiţiile art. 26.
(6) Judecătorul se consideră promovat în funcţia de judecător la o instanţă superioară, se
consideră numit în funcţia de preşedinte sau de vicepreşedinte de instanţă sau se consideră
transferat la o instanţă de acelaşi nivel ori la o instanţă inferioară la data publicării decretului
respectiv al Preşedintelui Republicii Moldova sau a hotărîrii respective a Parlamentului.”Aâ
67. Art. 24 alin. (1) lit. a), (4) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr.
544/1995 (în redacția Legii în vigoare la data emiterii hotărâri contestate):
„(1) Judecătorul poate fi suspendat din funcție, la cerere sau din oficiu, prin hotărâre a
Consiliului Superior al Magistraturii, dacă:
a) în privinţa lui se începe urmărirea penală, până la rămânerea definitivă a hotărârii în cauza
respectivă;.
(4) În cazul prevăzut la alin.(1) lit. a), dacă nu a fost probată vinovăția judecătorului sau a
fost pronunțată o hotărâre de achitare ori de încetare a procesului penal, sau în cazul anulării actelor
care au servit drept temei pentru suspendarea sa din funcție în baza alin. (11), suspendarea din
funcție încetează şi judecătorul este repus în toate drepturile avute anterior.”
68. Art. 1 alin. (3) al Legii 76/2016 cu privire la reorganizarea instanțelor
judecătorești prevede:
”(3) Judecătoria Comercială de Circumscripție și Judecătoria Militară își încetează
activitatea la 1 aprilie 2017.”
69. Art. 3 alin. (2) al Legii 76/2016 cu privire la reorganizarea instanțelor
judecătorești prevede:
”(2) După încetarea activității Judecătoriei Comerciale de Circumscripție și a Judecătoriei
Militare, judecătorilor acestora li se va propune transferul în funcțiile vacante din cadrul
judecătoriilor nou-create conform art. 1 alin. (1) din prezenta lege. Ca excepție de la art. 20 din
Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, transferul judecătorilor de
la judecătoriile care își încetează activitatea în temeiul art. 1 alin. (3) din prezenta lege nu este
precedat de evaluarea performanțelor acestora.”
70. Art. 14 alin. (1) al Legii 1545/1998 privind modul de reparare a prejudiciului
cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale
instanțelor judecătorești:
”(1) Persoana fizică eliberată din-lucru (funcţie) în legătură cu condamnarea ilegală sau
suspendată din lucru (funcţie) în legătură cu· tragerea. ilegală la răspundere penală este restabilită
la locul de muncă anterior (în funcţia anterioară), iar în caz de imposibilitate (lichidarea
întreprinderii, instituţiei, organizaţiei, reducerea statelor) acesteia i se oferă un loc de muncă
(funcţie) echivalent cu cel ocupat anterior. Locul de muncă (funcţia) i se va oferi persoanei fizice
15
în termen de cel mult o lună -·de la data depunerii cererii dacă aceasta a fost depusă în termen de
trei luni de la data primirii de către persoana fizică a avizului despre rămînerea definitivă a sentinţei
de achitare sau a adoptării hotărîrii privind scoaterea persoanei de sub urmărire penală sau
încetarea urmăririi penale pe temei de reabilitare.”
71. Pct.9 al Regulamentului privind criteriile și procedura transferului
judecătorilor în cazul redistribuirii posturilor de judecător, reorganizare sau
dizolvării instanței judecătorești, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 644/33 din
16.10.2012:
”Consiliul Superior al Magistraturii va decide asupra transferului, ținând cont de următoarele
criterii: a) eficiența activității; b) calitatea activității; c) integritatea; formarea profesională
continuă.”
72. Pct.12 al Regulamentului privind criteriile și procedura transferului
judecătorilor în cazul redistribuirii posturilor de judecător, reorganizare sau
dizolvării instanței judecătorești, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 644/33 din
16.10.2012:
”Integritatea judecătorului se apreciază conform următoarelor indici: a) respectarea
restricțiilor de serviciu ale judecătorului; b) respectarea ireproșabilă a Codului de etică al
Judecătorului; c) absența sancțiunilor disciplinare aplicate.”
73. Pct.14 al Regulamentului privind criteriile și procedura transferului
judecătorilor în cazul redistribuirii posturilor de judecător, reorganizare sau
dizolvării instanței judecătorești, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 644/33 din
16.10.2012:
”Consiliul Superior al Magistraturii va aprecia corespunderea judecătorilor criteriilor de
selectare pentru transfer în baza informației prezentate de către președinții de instanțe, de Inspecția
judiciară, de instanțele judecătorești superioare, informațiilor deținute nemijlocit de Consiliu,
precum și a informațiilor parvenite de la organul de verificare.”

MOTIVAREA INSTANȚEI
74. Referitor la termenul recursului, Completul de judecată constată că acesta a
fost declarat în termen, deoarece hotărârea Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2022
a fost recepționată de recurent la 29 septembrie 2022, iar motivarea recursului a fost
depusă la 10 octombrie 2022, respectând prevederile art. 245 Cod administrativ (în
redacția în vigoare la data declarării lui).
75. Completul nu a considerat oportun de a convoca participanții la proces în
ședință, deoarece poziția acestora rezultă clar din documentele anexate la dosar, iar
circumstanțele de fapt relevante nu necesită o clarificare suplimentară.
76. Cererea de recurs a fost depusă până la 1 septembrie 2023. La ziua depunerii
recursului, Codul administrativ nu prevedea temeiuri de recurs. Conform art. 194
alin. (2) Cod administrativ, instanța de recurs examinează din oficiu hotărârile şi
16
deciziile contestate în privinţa existenţei greşelilor procedurale şi aplicării corecte a
dreptului material (a se vedea para. 57).
77. Pentru început, Completul consideră necesar să explice unele aspecte de drept
legate de suspendarea judecătorului Sergiu Lebediuc ca efect al pornirii unei
urmăriri penale.
78. Referitor la suspendarea unui judecător din funcție, aceasta se justifică prin
faptul că e o măsură administrativă preventivă, necesară pentru protejarea procedurii
penale împotriva unor eventuale influențe asupra anchetei penale. Măsurile dispuse
nu urmăresc un scop punitiv, ci asigurarea desfășurării corecte a procesului penal și
eliminarea oricăror suspiciuni care ar putea afecta încrederea publicului în sistemul
judiciar. Prin urmare, suspendarea temporară este justificată prin prisma interesului
public de protejare a imaginii justiției și de asigurare a eficiența procedurilor penale
(vezi cauza 3ra-575/24 din 12.02.2025, para. 96).
79. În cazul lui Sergiu Lebediuc, în privința acestuia au fost pornite două cauze
penale, una pe faptul spălării de bani și alta pe faptul pronunțării cu bună știință a
unei hotărâri ilegale. Circumstanțele care au stat la baza pornirii acestor cauze au
fost aceleași (vezi para. 12 și 28). Consiliul Superior al Magistraturii a dat acordul
pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală pe ambele, în cazul primei adresări
(spălare de bani) suspendându-l din oficiu pe Sergiu Lebediuc în exercitarea funcției.
Ulterior, la 15 septembrie 2020 Sergiu Lebediuc a fost scos de sub urmărire penală
potrivit învinuirii de spălare de bani (vezi para. 19, 20). Însă aceasta nu înseamnă că
el a fost reabilitat, deoarece urmărirea penală în privința lui a continuat în baza
pretinsei învinuiri de comitere a infracțiunei prevăzute de art.307 Cod penal în baza
acelorași circumstanțe de fapt care au servit ca temei pentru pornirea unei cauze
penale și în baza art.243 Cod penal. Reieșind din faptul că urmărirea
penală/judecarea în privina lui Sergiu Lebediuc continua în baza art.307 (chiar a fost
condamnat în primă instanță la 26 februarie 2021), Consiliul Superior al
Magistraturii avea tot dreptul să nu înceteze suspendarea odată cu scoaterea de sub
urmărire penală în baza art.243 Cod penal, fiindcă circumstanțele care au justificat
suspendarea în baza învinuirii aduse potrivit art.243 Cod penal, persistau în cazul
învinuirii aduse în baza art.307 Cod penal. Totuși, Consiliul Superior al
Magistraturii, exercitându-și dreptul discreționar, a încetat suspendarea pe motivul
scoaterii de sub urmărire penală în baza învinuirii aduse potrivit art.243 Cod penal.
Dar această încetare a suspendării nicidecum nu poate avea puterea unei reabilitări
care să justifice atât lipsirea de substanță a argumentelor invocate de Președinte la
refuzul transferului (existența unei cauze penale), cât și lipsa problemelor de
integritate a judecătorului Sergiu Lebediuc care solicita transferul său la o lată
instanță.

17
a. Cu referire la aspectul privind pretinsa ilegalitate a refuzului de propunere
repetată Președintelui pentru numire prin transfer
80. Completul notează că în această parte hotărârea CSM contestată, completată
prin referința depusă în baza art. 123 Co aministrativ, este motivată. Conține
argumentele pe care se bazează și combate principalele argumente invocate de
recurent în fața CSM (a se vedea para. 25, 26 și 34). Prin hotărârea contestată, Curtea
de Apel Chișinău a respins ca neîntemeiată acțiunea. Curtea de apel a combătut
fiecare argument esențial invocat de recurent în această parte (a se vedea para. 35-
39).
81. Sergiu Lebediuc a invocat faptul că în cazul reorganizării sau dizolvării
instanței judecătorești prevederile legale nu oferă discreții angajatorului, decât de a
transfera judecătorul având drept condiție acordul acestuia. Altfel spus, în opinia
recurentului reclamant Consiliul Superior al Magistraturii trebuia în mod automat să
înainteze propunerea, iar Președintele în mod automat să accepte transferul lui
Sergiu Lebediuc de la Judecătoria Militară la Judecătoria Chișinău. Mecanismul
răsturnării refuzului Președintelui de către Consiliul Superior al Magistraturii
presupune dreptul discreționar al Președintelui de a refuza motivat. Iar Consiliul
Superior al Magistraturii, la rândul său, are dreptul discreționar motivat, prin votul
a două treimi, să depășească refuzul. Sergiu Lebediuc depunând cerere de a fi
înaintat repetat pentru numire Președintelui, de fapt, a recunoscut că acest mecanism
este unul legal și unicul posibil.
82. Așadar, procedura de transfer a judecătorilor Judecătoriei Militare urma să se
realizeze în condiții generale, prevăzute pentru un transfer (art. 11 alin. (1) și (3) și
art. 20 alin. (4), (5) și (6) din Legea 544/1995 privind statutul judecătorului, art. 19
alin. (4) și art. 20 alin. (1), (4) și (5) din Legea 947/1996 cu privire la Consiliul
Superior al Magistraturii), fiind stabilită o unică excepție de Legea 76/2016 cu
privire la reorganizarea instanțelor judecătorești, și anume că judecătorii care vor
solicita transferul nu urmau să treacă evaluarea performanțelor judecătorului.
83. În situația dată, Președintele avea prerogative legale de a refuza transferul cu
condiția că persistau motive obiective pentru aceasta. După cum s-a menționat
supra, astfel de motive existau, or, la momentul înaintării propunerii de transfer
Președintelui, Sergiu Lebediuc figura în două cauze penale (spălare de bani și
pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri ilegale). Totodată, simplul fapt al figurării
într-o cauză penală justifică conturarea unor dubii serioase cu privire la integritatea
persoanei la faza examinării unui potențial transfer de către Președintele țării. Nu
exista atunci, după cum nu există și în prezent nici o prevedere legală care să oblige
Președintele să accepte transferul unui judecător care are statut de
bănuit/învinuit/inculpat într-o cauză penală. La fel cum, nu exista și nu există nici o
prevedere legală care să oblige Consiliul Superior al Magistraturii să răstoarne cu
18
votul a două treimi din numărul membrilor refuzul Președintelui în cazul unei
persoane în privința căreia persistă dubii de integritate, deoarece i-au fost aduse
învinuiri într-o cauză penală. Astfel, în cazul dat Consiliul Superior al Magistraturii
și-a exercitat dreptul discreționar, iar refuzul de propunere repetată a fost unul
justificat.
84. Este neîntemeiat argumentul lui Sergiu Lebediuc, potrivit căruia ca efect al
reabilitării, în baza art. 14 alin. (1) al Legii 1545/1998 el urma să fie restabilit la
locul de muncă anterior sau unul echivalent, ținând cont de lichidarea Judecătoriei
Militare. Însă, reieșind de cele relatate în para. 79, Completul respinge acest
argument ca unul vădit neîntemeiat. Or, Sergiu Lebediuc nu a fost reabilitat prin
simplul fapt al scoaterii de sub urmărire penală în baza art.243 Cod penal, deoarece
în privința lui se examina în continuare cauza penală în baza art. 307 Cod penal, el
chiar fiind condamnat de prima instanță la 26 februarie 2021.
85. Cu referire la argumentul încălcării principiului legalității pe motiv că art. 25
alin. (1) al Legii 544/1995 nu conține temeiul legal invocat de Consiliul Superior al
Magistraturii de eliberare din funcție, e de remarcat că este unul neîntemeiat.
Consiliul Superior al Magistraturii a făcut la referire la art. 25 alin .(1) al Legii
544/1995 arâtând că judecătorul este eliberat din funcție de organul care l-a numit.
Ca temei legal a eliberării din funcție prin hotărârea nr. 321/27 din 3 noiembrie 2020,
completată prin referința depusă la dosar, Consiliul Superior al Magistraturii a
invocat prevederile art. 4 alin. (1) lit. a), art. 20 alin. (1) și (4), art. 24 din Legea
947/1996 și art. 20 alin. (4), (5) și (6) al Legii 544/1996 interpretate sistemic. Din
conținutul acestor prevederi reiese că în cazul în care nu se reușește să se răstoarne
refuzul Președintelui prin două treimi din voturile membrilor Consiliului, se adoptă
o hotărâre de eliberare din funcție. Similar era și-n cazul în care se punea în discuție
numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Deși art. 25 alin. (1) al
Legii cu privire la statutul judecătorului nu prevedea expres eliberarea din funcție pe
motiv că persoana nu a fost înaintată de Consiliul Superior al Magistraturii
Președintelui pentru numire până la plafon, era unanim acceptat că persoana este
demisă ca efect al prevederilor legale ce reglementau procedura propriu zisă de
numire până la plafon.
b. Cu referire la aspectul privind pretinsa ilegalitate a refuzului în repunerea
în drepturile salariale
86. Prin simplul fapt al scoaterii de sub urmărire penală în baza art.243 Cod penal
Consiliul Superior al Magistraturii nu era obligat să înceteze suspendarea în privința
lui Sergiu Lebediuc, deoarece el nu a fost reabilitat complet în baza învinuirilor
aduse pe marginea circumstanțelor care au dus la suspendare (vezi para. 79). Însă
Consiliul Superior al Magistraturii, exercitându-și dreptul discreționar a decis să

19
înceteze suspendarea. În situația dată legea impune soluționarea restabilirii
persoanei în drepturile sale salariale.
87. Prin hotărârea nr.308/26 din 27 octombrie 2020 Consiliul Superior al
Magistraturii a anulat suspendarea din funcție a lui Sergiu Lebediuc, de rând cu alți
patru judecători: Serghei Gubenco, Serghei Popovici, Garri Bivol și Iurie Hîrbu.
Totodată, dacă în privința celor patru Consiliul Superior al Magistraturii a dispus
repunerea în drepturile salariale, în cazul lui Sergiu Lebediuc nu s-a expus cu referire
la acest aspect nici în partea motivată, nici în dispozitivul hotărârii. La fel, nici în
hotărârea nr. 321/27 din 3 noiembrie 2020 nu se face nici o referire la acest aspect.
88. Completul de judecată reieșind din circumstanțele cauzei constată că, aparent,
Sergiu Lebediuc era într-o situație similară cu ceilalți 5 judecători care au fost repuși
în drepturi salariale: au fost scoși de sub urmărire penală în baza învinuirii aduse pe
art. 243 Cod penal, rămânând în continuare urmăriți penal în baza art. 307 Cod penal;
le-a fost anulată suspendarea. Circumstanța care deosebește situația lui Sergiu
Lebediuc de cea a celorlalți cinci judecători constă în faptul că acesta era într-un
proces de transfer. Însă aceasta era relevant pentru procedura transferului, dar nu
justifica omisiunea Consiliului Superior al Magistraturii de a se expune în privința
eventualei repuneri în drepturi salariale până la momentul adoptării unei decizii
referitoare la transfer.
89. Această omisiune a Consiliului Superior al Magistraturii, și anume lipsa
expunerii pe marginea solicitării în restabilirea în drepturi salariale, urmează a fi
corectată de către pârât, care trebuie să adopte o hotărâre motivată prin care să se
expună dacă Sergiu Lebediuc întrunea sau nu condițiile legale pentru a fi repus în
drepturi salariale până la momentul eliberării din funcție.
90. Din considerentele enunțate, Completul de judecată conchide că-n partea
pretenției privind restabilirea în drepturile salarile aceasta este parțial întemeiată și
urmează a fi obligat Consiliul Superior al Magistraturii să emită o hotărâre prin care
să se expună motivat pe marginea cererii din 19 ocotmbrie 2020 a lui Sergiu
Lebediuc cu privire la repunerea în drepturi salariale.
91. În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Admite recursul declarat Sergiu Lebediuc.
Casează parțial hotărârea din 26 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău în cauza
de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Sergiu Lebediuc împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind contestarea
actelor administrative, în partea în care a fost respinsă cerința privind obligarea

20
soluționării cererii privind repunerea în drepturile salariale avute înaintea
suspendării, şi în această parte emite o decizie nouă prin care:
Obligă Consiliul Superior al Magistraturii să se expună motivat pe marginea
cererii lui Sergiu Lebediuc din 19 octombrie 2020 privind repunerea în drepturile
salariale avute anterior suspendării din funcție.
În rest, se menține hotărârea din 26 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, emisă
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de Sergiu Lebediuc împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind
contestarea actelor administrative.
Decizia este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

21