Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Central), judecător Vitalie Stratan

Dosarul nr. 2r-1759/24

(2-24033117-02-25r-05062024)

DECIZIE

6 februarie 2025 mun.

Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios administrativ

al Curții de Apel Centru

Instanța compusă din:

Președintele completului Ruxanda Pulbere
Judecători Ala Malîi și Roman Pascari

examinând fără participarea părților, recursul declarat de avocatul Colenco Aureliu în

interesul lui Ilan Șor,
în cauza civilă la cererea înaintată de avocatul Aureliu Colenco în interesul lui Ilan
Șor împotriva Băncii Comerciale „BANCA DE ECONOMII” Societate pe Acțiuni (în proces
de lichidare), intervenient accesoriu executorul judecătoresc Talmaci Roman cu privire la
contestarea actelor de executare,
împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău (sediul Central) din 29 aprilie 2024 prin
care s-a respins cererea înaintată de avocatul Aureliu Colenco în interesul lui Ilan Șor
împotriva Băncii Comerciale „BANCA DE ECONOMII” Societate pe Acțiuni (în proces de
lichidare), intervenient accesoriu executorul judecătoresc Talmaci Roman cu privire la
contestarea actelor de executare,-
a c o n s t a t a t:

Poziția instanței de fond:

1. La 25 martie 2024 avocatul Colenco Aureliu a depus în interesele lui Ilan Șor cerere
împotriva Băncii Comerciale „BANCA DE ECONOMII” Societate pe Acțiuni (în proces
de lichidare), intervenient accesoriu executorul judecătoresc Talmaci Roman, cu privire la
anularea procesului-verbal de sechestru nr. 003-1972r/24 din 19 martie 2024.
2. În susținerea cererii s-a menționat că la 3 iulie 2023 executorul judecătoresc Talmaci
Roman a emis încheierea de intentare a procedurii de executare silită nr. 003-1909/23 în
baza cererii Băncii Comerciale „BANCA DE ECONOMII” Societate pe Acțiuni (în
proces de lichidare) și a titlului executoriu eliberat de Curtea de Apel Chișinău, prin care
s-a încasat de la Ilan Șor în beneficiul Băncii Comerciale „BANCA DE ECONOMII”
Societate pe Acțiuni (în proces de lichidare) prejudiciul material în sumă de 5 291 708
829,71 lei.
3. A precizat că totodată executorul judecătoresc Talmaci Roman a emis mai multe încheieri
de aplicare a măsurilor de asigurare a executării silite. Astfel, la 19 martie 2024 executorul
judecătoresc a întocmit procesul-verbal nr. 003-1972r/24, prin care a aplicat sechestru
 asupra bunurilor imobile ce aparțin cu drept de proprietate lui Ilan Șor, după cum
urmează: i. apartamentul *****, amplasat în mun. Chișinău, sect. *****, str. *****, cu
suprafața de *****m.p., nr. cadastral***** ii. Apartamentul *****, amplasat în mun.
Chișinău, sect. *****, str. *****, cu suprafața de *****m.p., nr. cadastral *****, precum
și iii. bunurile mobile depistate în aceste apartamente.
4. În continuare, a evidențiat că în cadrul procedurii de sechestrare și întocmirii procesului-
verbal de sechestru din 19 martie 2024 au fost admise următoarele încălcări: - nu au fost
individualizate bunurile sechestrate în asemenea măsură încât acestea să poată fi
identificate și să nu poată fi înlocuite cu alte bunuri de același gen dar de o valoare mult
mai mică; - nu a fost indicată starea acestora și nici gradul de uzură al lor, mai ales, în
condițiile în care acestea vor fi evaluate ulterior și că au fost transmise spre păstrare
creditorului, astfel încât, nu poate fi asigurată integritatea și starea lor; și - executorul
judecătoresc a decis în modul unilateral cui să fie transmise spre păstrare bunurile
sechestrate fără consultarea prealabilă a creditorului.
5. De asemenea, a menționat că executorul judecătoresc a încălcat ordinea de urmărire a
bunurilor debitorului, or Ilan Șor domiciliază în bunul imobil din mun. Chișinău, sect.
*****, str. *****, *****, în privința căruia s-a aplicat sechestru.
6. În drept, avocatul Colenco Aureliu, invocând prevederile art. 2, art. 44 alin. (1) lit. j), art.
75, art. 118 alin. (2), art. 117, 120 alin. (1) și (2), art. 122 din Codul de executare, precum
și art. 1, Protocol 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a
Libertăților Fundamentale, a solicitat anularea procesului-verbal de sechestru nr. 003-
1972r/24 din 19 martie 2024.
7. Prin încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Central) din 29 aprilie 2024 s-a respins ca
fiind neîntemeiată cererea depusă de avocatul Aureliu Colenco în interesul lui Ilan Șor
împotriva Băncii Comerciale „BANCA DE ECONOMII” Societate pe Acțiuni (în proces
de lichidare), intervenient accesoriu executorul judecătoresc Roman Talmaci cu privire la
contestarea actelor de executare.
8. În motivarea soluției sal, prima instanță, reținînd că procesul-verbal de sechestru nr. 003-
1972r/24 din 19 martie 2024 a fost întocmit în prezența reprezentantului creditorului B.C.
„BANCA DE ECONOMII” S.A. (în proces de lichidare), reprezentantului debitorului
Ilan Șor, în persoana avocatului Colenco Aureliu și a altor cinci persoane, că accesul în
imobil a fost asigurat benevol de avocatul debitorului Colenco Aureliu, că în procesul-
verbal a fost indicat că evaluarea este dificilă, fiind efectuate 150 de fotografii/video,
anexate la procesul-verbal, a conchis că bunurile sechestrate au fost individualizate în
mod suficient, au fost indicate per încăpere în care se află, cu indicarea culorii,
caracteristicilor și mărcii/modelului, după caz, iar înregistrările foto/video în 150 de
fișiere cu certitudine permit să fie identificate ulterior și să nu fie înlocuite cu alte bunuri
de același gen, după cum se pretinde.
9. A reținut că reprezentantul debitorului nu a consemnat careva obiecții la rubrica
respectivă din procesul-verbal de sechestru și nu a fost lipsit de dreptul de a invoca și
consemna starea bunurilor și gradul de uzură al acestora la întocmirea procesului-verbal
de sechestru.
10. Instanța a respins argumentul debitorului cu privire la faptul că executorul judecătoresc a
decis în modul unilateral cui să fie transmise spre păstrare bunurile sechestrate fără
consultarea prealabilă a creditorului, având în vedere că reprezentantul creditorului B.C.
 „BANCA DE ECONOMII” S.A. (în proces de lichidare), în persoana lichidatorului Olaru
Grigore nu a consemnat careva obiecții la rubrica respectivă.
11. La fel, raportând valoarea revendicărilor din documentul executoriu (5 291 708 829,71
lei) la bunurile în privința cărora a fost aplicat sechestru prin procesul-verbal contestat,
instanța a apreciat că executorul judecătoresc nu a încălcat ordinea de urmărire a
bunurilor debitorului, în contextul în care debitorul nici nu probat că dispune de alte
bunuri care acoperă valoarea revendicărilor din documentul executoriu.

Solicitarea recurentului:
12. Nefiind de acord cu încheierea instanței de fond, la 14 mai 2024 avocatul Colenco
Aureliu în interesul lui Ilan Șor a depus recurs împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău
(sediul Central) din 29 aprilie 2024, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii
contestate, cu admiterea cererii privind anularea procesului-verbal de sechestru nr. 003-
1972r/24 din 19 martie 2024 întocmit de executorul judecătoresc Talmaci Roman.

Argumentele părților:
13. În motivarea recursului, avocatul Colenco Aureliu în interesele lui Ilan Șor, a reiterat
circumstanțele de fapt și de drept invocate în cererea înaintată împotriva Băncii
Comerciale „BANCA DE ECONOMII” Societate pe Acțiuni (în proces de lichidare),
intervenient accesoriu executorul judecătoresc Roman Talmaci cu privire la contestarea
actelor de executare.
14. Suplimentar, a criticat poziția instanței că reprezentantul debitorului nu a demonstrat că
executorul judecătoresc urmărește și alte bunuri ale debitorului, în condițiile în care la
contestația înaintată și la cererea din 25 aprilie 2024 au fost anexate mai multe probe care
dovedesc contrariul, cum ar fi încheierea executorului judecătoresc Roman Talmaci din 3
iulie 2023 din rezultă în mod clar că pe lângă bunurile imobile sechestrate prin procesul-
verbal contestat executorul judecătoresc a aplicat interdicții de înstrăinare în scopul
asigurării executării documentului executoriu asupra a încă a 4 bunuri imobile deținute de
debitor, solicitând autorizarea pătrunderii forțate în privința acestor bunuri și a efectuat
ieșiri la fața locului asupra tuturor acestor imobile.
15. La fel, a menționat că debitorul deține în proprietate și alte bunuri imobile, afară de cel în
care își are domiciliul și pe care executorul judecătoresc l-a început a urmări în primul
rând prin procesul-verbal contestat, fapt pentru care executorul judecătoresc nu putea să
purceadă la urmărirea celui din urmă, decât, după ce le va urmări pe celelalte.
16. Mai mult, a invocat că art. 90 alin. (2) Cod de executare nu condiționează respectarea
ordinii stabilite nici de valoarea totală a documentului executoriu, precum nici de
valoarea în parte a fiecărui bun imobil deținut de debitor, unicul criteriu stabilit de
legiuitor în acest sens fiind categoria din care fac parte bunurile deținute de debitor, și
atât timp, cât debitorul deține bunuri care fac parte din mai multe categorii prevăzute și
nu indică o altă ordine de urmărire, executorul judecătoresc este obligat să respecte
ordinea stabilită de legiuitor și să scoată la vânzare bunurile debitorului conform ordinii
respective până când este acoperită întreaga valoare a documentului executoriu.
17. A indicat că este inexplicabil cum instanța de judecată a ajuns la concluzia precum că
bunurile sechestrate au fost individualizate în mod suficient, în condițiile în care art. 118
alin. (2) Cod de executare prevede exact modul de individualizare a bunurilor
 sechestrului, și anume, că în procesul-verbal de sechestru urmează a fi indicate: numărul,
măsura, greutatea lor, genul, elementele de individualizare.
18. A subliniat că în privința bunurilor imobile sechestrate lipsesc orice elemente de
individualizare, iar în privința bunurilor mobile sechestrate din cele 85 de poziții/unități
indicate de executorul judecătoresc, acesta a indicat doar în cazul a 34 culoarea acestora
și nici într-un caz nu a indicat măsura sau greutatea lor.
19. De asemenea, este inexplicabil cum judecătorul a putut constata că bunurile mobile au
fost individualizate suficient după încăperile în care se află, fără a ține cont că încăperile
respective fac parte din două bunuri imobile distincte și din conținutul procesului-verbal
de sechestru nu rezultă din care dintre aceste două bunuri imobile fac parte încăperile
indicate de executorul judecătoresc.
20. A remarcat că Codul de executare permite efectuarea înregistrărilor foto-video în cadrul
acțiunilor de executare, însă utilizarea acestor mijloace nu absolvă executorul
judecătoresc de obligația pozitivă prevăzută la art. 118 alin. (2) Cod de executare de a
indica în procesul-verbal de sechestru elementele de identificare a bunurilor sechestrate,
precum și starea acestora.
21. A apreciat ca fiind arbitrare și argumentele instanței referitoare la faptul că reprezentantul
debitorului nu a consemnat careva obiecții la rubrica respectivă din procesul-verbal de
sechestru, precum și la faptul că reprezentantul creditorului nu a fost lipsit de dreptul de a
invoca și consemna starea bunurilor și gradul de uzură al acestora la întocmirea
procesului-verbal de sechestru, or nici o normă din Codul de executare nu condiționează
dreptul participanților la procedura de executare de a contesta procesul-verbal de
sechestru în funcție de faptul dacă a înscris sau nu anumite obiecții în conținutul acestuia
și obligația și atribuția de indicare a elementelor de identificare și a gradului de uzură a
bunurilor sechestrate în procesul-verbal de sechestru revine în mod exclusiv executorului
judecătoresc, nu celorlalți participanți la procedura de executare.
22. A menționat că din conținutul procesului-verbal contestat rezultă că unica sarcină pusă pe
seama evaluatorului atras din oficiu de către executorul judecătoresc este stabilirea valorii
bunurilor sechestrate și nicidecum în determinarea stării bunurilor și gradului de uzură al
acestora.
23. A relevat că este inexplicabil cum prima instanță a ajuns la concluzia că creditorul a
refuzat ca bunurile respective să fie transmise spre păstrare debitorului, în condițiile în
care din materialele cauzei rezultă că: i. executorul judecătoresc a decis încă la 15 martie
2024 că acestea urmează a fi transmise anume creditorului și ii. la materialele cauzei
lipsește orice dovadă care să denote că executorul judecătoresc i-a comunicat creditorului
faptul că bunurile sechestrate pot fi transmise spre păstrare debitorului cu consimțământul
celui dintâi.
24. Astfel, a conchis că abordarea respectivă nu face decât să demonstreze că și în această
parte, prima instanță a apreciat în mod vădit nerezonabil probele - conținutul procesului-
verbal contestat și conținutul înștiințării din 15 martie 2024 și a emis o soluție arbitrară,
ceea ce, de asemenea, se circumscrie temeiului de recurs prevăzut de art. 432 alin. (1) lit.
e) Cod de procedură civilă.
25. Respectând principiul contradictorialității, instanța de recurs a expediat în adresa
intimatului cererea de recurs, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, însă
până la data examinării recursului acesta nu a depus referință asupra recursului declarat.
Termenul de declarare a recursului:
26. În conformitate cu prevederile art. 425 din Codul de procedură civilă ,,termenul de
declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii”.
27. Colegiul civil constată că prin depunerea cererii de recurs la 14 mai 2024, recurentul a
respectat termenului procesual prevăzut în art. 425 din Codul de procedură civilă, or,
încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Central) a fost emisă la 29 aprilie 2024.

Aprecierea instanței de recurs:

28. Analizând legalitatea și temeinica încheierii atacate, prin prisma argumentelor invocate
de recurent și a materialelor din dosar, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios
administrativ al Curții de Apel Centru conchide că recursul urmează a fi respins cu
menținerea încheierii instanței de fond, reieșind din considerentele ce succed.
29. Conform art. 424 alin. (1) din Codul de procedură civilă ,,curțile de apel examinează
recursurile declarate împotriva încheierilor emise de judecătorii”.
30. În condițiile art. 426 alin. alin. (2) şi (3) din Codul de procedura civilă ,,recursul se
depune la instanța a cărei încheiere se atacă. Recursul împotriva încheierii se
examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei
certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului şi a referinței la recurs, fără
examinarea admisibilității şi fără participarea părților”.
31. În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă ,,instanța de recurs,
după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi
să mențină încheierea.”
32. Din materialele cauzei s-a constatat că la 13 aprilie 2023 Judecătoria Chișinău (sediul
Buiucani) a emis titlul executoriu nr. 1a-1865/21 prin care s-a admis acțiunea civilă
înaintată de reprezentantul părții civile ,,BANCA DE ECONOMII” S.A. în proces de
lichidare, Olaru Grigore și s-a încasat de la Șor Ilan Miron în beneficiul ,,BANCA DE
ECONOMII” S.A. în proces de lichidare prejudiciului material în sumă de 5 291 708
829,71 lei.
33. Prin încheierea executorului judecătoresc Talmaci Roman nr. 003-1909/23 din 3 iulie
2023 a fost intentată procedura de executare a documentului executoriu nr. 1a-1865/21
din 13 aprilie 2023 emis de Curtea de Apel Chișinău privind încasarea de la Șor Ilan
Miron în beneficiul ,,BANCA DE ECONOMII” S.A. în proces de lichidare prejudiciului
material în sumă de 5 291 708 829,71 lei, fiindu-i propus debitorului Șor Ilan termen de
15 zile pentru executarea benevolă a documentului executoriu.
34. În vederea asigurării executării documentului executoriu menționat supra, prin încheierea
executorului judecătoresc Talmaci Roman nr. 003-1909/23 din 3 iulie 2023 au fost
aplicate măsuri asiguratorii prin aplicarea interdicțiilor de înstrăinare a bunurilor imobile,
inclusiv pe bunurile imobile cu nr. cadastrale *****și *****, cu expedierea acesteia în
adresa I.P. ,,AGENȚIA SERVICII PUBLICE” pentru executare.
35. La fel, din materialele cauzei urmează că executorul judecătoresc Roman Talmaci la 15
martie 2024, a notificat creditorul ,,BANCA DE ECONOMII” S.A. în proces de
lichidare, cît și debitorul Șor Ilan despre faptul că prin încheierea Judecătoriei Chişinău
(sediul Centru) din 17 noiembrie 2023 s-a dispus autorizarea pătrunderii forţate în
mobilul/domiciliul debitorului Şor Ilan şi în încăperile aflate în posesia sau proprietatea
 debitorului, inclusiv în cele în care se află bunurile debitorului, fapt pentru care a stabilit
pentru 19 martie 2024, ora 13:00 ieşirea executorului judecătoresc la adresa mun.
Chişinău, sect. *****, str. *****, *****şi *****, în vederea aplicării sechestrului în
condiţiile art. 115 Cod de executare asupra bunurilor mobile şi imobile, înregistrate cu
drept de proprietate după debitorul Șor Ilan.
36. La 19 martie 2024, în prezența reprezentantului creditorului ,,BANCA DE ECONOMII”
S.A. în proces de lichidare, Grădinaru Igor și reprezentantului debitorului Șor Ilan,
avocatului Colenco Aureliu, executorul judecătoresc Nicolaescu Nicolae a întocmit
procesul-verbal de sechestru nr. 003-1972r/24, prin care, în scopul executării
documentului executoriu nr. 1a-1865/21 din 13 aprilie 2023, a aplicat sechestru asupra
bunurilor înregistrate cu drept de proprietate după debitorul Ilan Șor, după cum urmează:
1. Apartament, amplasat în mun. Chișinău, sect. *****, str. *****, ***** cu suprafața de
*****m.p., cu nr. cadastral***** 2. Apartament, amplasat în mun. Chișinău, sect. *****,
str. *****, *****, cu suprafața de *****m.p., cu nr. cadastral *****.
37. Din procesul-verbal de sechestru urmează că apartamentele ***** și ***** sunt u*****
38. Tot din procesul-verbal de sechestru urmează că bunurile au fost transmise spre păstrare
creditorului ,,BANCA DE ECONOMII” S.A. în proces de lichidare, care a fost
preîntâmpinat despre răspunderea pe care o poartă în conformitate cu art. 251 Cod penal
pentru însușire, înstrăinarea, substituirea sau tăinuirea bunurilor sechestrate, iar dat fiind
faptul că evaluarea este dificilă a fost antrenat un evaluator din domeniu.
39. La fel, la procesul-verbal de sechestru nr. 003-1972r/24 din 19 martie 2024 au fost
anexate 150 fotografii/video.
40. Invocând faptul că nu au fost individualizate bunurile sechestrate în asemenea măsură
încât acestea să poată fi identificate și să nu poată fi înlocuite cu alte bunuri de același
gen dar de o valoare mult mai mică; nu a fost indicată starea acestora și nici gradul de
uzură al lor, mai ales, în condițiile în care acestea vor fi evaluate ulterior și că au fost
transmise spre păstrare creditorului, astfel încât, nu poate fi asigurată integritatea și starea
lor; executorul judecătoresc a decis în modul unilateral cui să fie transmise spre păstrare
bunurile sechestrate fără consultarea prealabilă a creditorului și executorul judecătoresc
Roman Talmaci a încălcat ordinea de urmărire a bunurilor debitorului deoarece debitorul
domiciliază în bunul imobil în privința căruia executorul judecătoresc Roman Talmaci a
aplicat sechestru, avocatul Colenco Aureliu în interesul lui Ilan Șor a solicitat anularea
procesului-verbal de sechestru din 19 martie 2024.
41. În contextul contestației înaintate, Colegiul civil reține că potrivit art. 1 alin. (1) Cod de
executare ,,procedura de executare are sarcina de a contribui la realizarea drepturilor
creditorilor recunoscute printr-un document executoriu prezentat spre executare, în
modul stabilit de lege”.
42. Conform art. 10 alin. (1) și alin. (2) Cod de executare ,,executarea silită reprezintă un
ansamblu de măsuri, prevăzute de prezentul cod, prin care creditorul realizează, prin
intermediul executorului judecătoresc, cu concursul organelor de stat abilitate,
drepturile sale, recunoscute printr-un document executoriu, dacă debitorul nu-şi
îndeplinește benevol obligațiile. Executarea silită începe prin sesizarea executorului
judecătoresc în condițiile legii şi se efectuează prin orice formă prevăzută de prezentul
cod, simultan sau succesiv, pînă la realizarea dreptului recunoscut prin documentul
 executoriu, pînă la achitarea dobînzilor, a penalităților sau a altor sume, acordate
potrivit legii, precum şi a cheltuielilor de executare”.
43. Potrivit art. 43 alin. (1) Cod de executare ,,părţi în procedura de executare sînt:
creditorul şi debitorul.”
44. Conform art. 161 alin. (1) Cod de executare ,,actele de executare întocmite de executorul
judecătoresc sau acțiunile/inacțiunea acestuia pot fi contestate de către părți şi de alți
participanți la procesul de executare, precum şi de terții care consideră că prin actele de
executare sau acțiunile/inacțiunea executorului judecătoresc le-a fost încălcat un drept
recunoscut de lege”.
45. Procedura de judecare a cererii este reglementată la art. 163 Cod de executare, care, la
alin. (1) stabilește că ,,reclamaţiile din cererea privind contestarea actelor de executare
întocmite de executorul judecătoresc sau a acţiunilor/inacţiunii acestuia se înaintează
împotriva creditorului sau debitorului. Cererea se judecă în condiţiile Codului de
procedură civilă, în termen de 30 de zile. Executorul judecătoresc atras din oficiu în
calitate de intervenient accesoriu este obligat, dacă sunt întrunite condiţiile art.119 din
Codul de procedură civilă nr.225/2003, să prezinte instanţei de judecată copia certificată
a procedurii de executare şi să dea explicaţii scrise referitoare la actele contestate.”
46. Alin. (2) a aceluiași articol prevede că ,,în cazul contestării actului întocmit de executorul
judecătoresc, sarcina probaţiunii este pusă în seama reclamantului”.
47. În acord cu art. 115 alin. (1), (1)1, (2), (6), (8) Cod de executare ,,Sechestrarea bunurilor
constă în întocmirea unui proces-verbal în condiţiile art.118 din prezentul cod.
Sechestrarea bunurilor se efectuează în limitele valorii revendicărilor ce se conţin în
documentul executoriu şi ale cheltuielilor de executare. Sechestrarea bunurilor
debitorului persoană juridică se efectuează în prezenţa administratorului, a
reprezentantului acestuia sau a unei persoane cu funcţie de răspundere a debitorului, iar
în cazul gospodăriei ţărăneşti (de fermier) sau al întreprinderii individuale, în prezenţa
debitorului ori a unui alt membru al gospodăriei sau, după caz, a unui membru de
familie al fondatorului întreprinderii. Sechestrarea bunurilor debitorului persoană fizică
se efectuează în prezenţa lui ori a reprezentantului său, ori a unui membru al lui de
familie adult. Prezenţa creditorului sau a reprezentantului său la aplicarea sechestrului
este obligatorie. (8) Debitorul şi creditorul, ceilalţi participanţi la procedura de
executare pot face declaraţii şi observaţii, care se consemnează în proces-verbal.”
48. Potrivit art. 118 alin. (1) - (3), (5) Cod de executare ,,Despre sechestrarea şi/sau
ridicarea bunurilor se întocmeşte un proces-verbal în 3 exemplare, după modelul
prevăzut la art.75 din prezentul cod. În procesul-verbal se enumeră obiectele şi
documentele sechestrate, indicîndu-se numărul, măsura, greutatea lor, genul, elementele
de individualizare, gradul de uzură şi, pe cît este posibil, valoarea lor. În cazul valorilor
mobiliare, se indică numărul, emitentul, preţul nominal şi alte date cunoscute la
momentul sechestrării lor. Procesul-verbal de sechestrare şi/sau de ridicare a bunurilor
se aduce la cunoştinţă tuturor persoanelor care participă la efectuarea acestor acte
procesuale, fapt confirmat prin semnătura fiecăreia. Refuzul de a semna procesul-verbal
se consemnează în acesta”.
49. Alin. (5) al aceleiași norme indică că ,,procesul-verbal de sechestrare şi/sau de ridicare a
bunurilor poate fi contestat în instanţă de judecată în termen de 7 zile de la data
întocmirii sau comunicării lui, după caz.”
50. În corespundere cu art. 75 Cod de executare ,,Acţiunile întreprinse de executorul
judecătoresc se consemnează în proces-verbal, care va cuprinde: a) data întocmirii lui,
numărul procedurii de executare; b) denumirea şi adresa juridică a biroului executorului
judecătoresc; c) numele şi prenumele executorului judecătoresc care a întocmit procesul-
verbal; d) documentul executoriu în al cărui temei se efectuează actul de executare; e)
numele, prenumele şi domiciliul sau denumirea şi sediul debitorului şi al creditorului; f)
menţiunea că participanţilor li s-au explicat drepturile prevăzute la art.44 din prezentul
cod; g) măsurile întreprinse de executorul judecătoresc sau constatările acestuia; h)
menţiunea cu privire la explicaţiile date de participanţi la procedura de executare şi la
obiecţiile lor; i) menţiunea despre efectuarea înregistrărilor audio, foto sau video în
cadrul procedurilor executorii; j) menţiunea, atunci cînd este cazul, despre absenţa
creditorului sau a debitorului ori despre refuzul şi motivele refuzului de a semna
procesul-verbal; k) menţiunea despre numărul de exemplare în care s-a întocmit
procesul-verbal, precum şi despre persoanele cărora li s-a înmînat acesta; l) alte
menţiuni prevăzute de lege sau considerate de executorul judecătoresc ca fiind necesare;
m) semnătura executorului judecătoresc, a altor persoane interesate în executare sau a
persoanelor care asistă la efectuarea actelor de executare; n) ştampila executorului
judecătoresc.”
51. Conform art. 120 alin. (1) - (3) Cod de executare ,,Cu consimţămîntul creditorului,
bunurile sechestrate se transmit spre păstrare, contra semnătură, debitorului sau
membrilor lui de familie adulţi. În cazul în care creditorul nu este de acord cu faptul că
debitorului i se transmit bunurile sechestrate sau în cazul în care creditorul refuză să
preia la păstrare bunurile, cu acordul părţilor se numeşte un administrator sau bunurile
se dau la păstrare în baza unui contract de depozit. În cazul în care părţile nu ajung la
un acord, administratorul este desemnat de către executorul judecătoresc.”
52. În același timp, conform art. 90 Cod de executare ”consecutivitatea urmăririi bunurilor
debitorului poate fi stabilită, de comunul acord al părţilor în procedura de executare,
ţinîndu-se cont de prioritatea intereselor creditorului. În cazul în care debitorul nu
indică în ce consecutivitate solicită să fie urmărite bunurile sale, consecutivitatea va fi
stabilită de creditor, în comun cu executorul judecătoresc, cu respectarea prevederilor
art.94 alin.(11), ţinîndu-se cont de următoarea consecutivitate: a) în primul rînd vor fi
urmărite bunurile personale ale debitorului libere de gaj sau de ipotecă şi mijloacele
băneşti; b) în al doilea rînd vor fi urmărite bunurile debitorului care se află în
proprietate comună pe cote-părţi sau în devălmăşie, libere de gaj sau de ipotecă; c) în al
treilea rînd vor fi urmărite bunurile gajate sau ipotecate; d) în ultimul rînd va fi urmărit
bunul imobil în care domiciliază debitorul”.
53. Așadar, Colegiul civil notează cu întâietate că actul executorului judecătoresc este
acoperit de prezumția legalității și se bucură de forță juridică atât timp, cât nu este anulat
de către instanța de judecată. Anularea actelor de executare silită poate fi dispusă doar
dacă acestea contravin normelor imperative ale legii. Constituie prevederi imperative
normele a căror încălcare determină încălcarea unui drept general sau unul particular al
subiectului. Nu oricare încălcare a legii este de natură să afecteze valabilitatea actului de
executare, legiuitorul evidențiind necesitatea aplicării sancțiunii anulării actului de
executare, doar pentru încălcări de legalitate esențiale. Corespunzător, motivele formale
 sau neesențiale și care separat nu sunt în măsură să aducă atingere drepturilor unor
subiecți, nu sunt în măsură să determine anularea actului.
54. În continuare, instanța de recurs subliniază că ssechestrarea bunurilor constă într-un
complex de acțiuni ce implică deplasarea la locul aflării bunurilor, pătrunderea în
încăperea unde se află bunurile, inspectarea și inventarierea lor, după caz – ridicarea,
evaluarea lor și reflectarea tuturor acestor acțiuni într-un proces-verbal în condițiile art.
118 Cod de executare.
55. În procesul-verbal se enumeră obiectele și documentele sechestrate, indicându-se
numărul, măsura, greutatea lor, genul, elementele de individualizare, gradul de uzură și,
pe cât este posibil, valoarea lor. Astfel, în procesul-verbal de sechestru executorul
judecătoresc va indica caracteristica detaliată a bunurilor supuse procedurii de
sechestrare. În cazul valorilor mobiliare, se indică numărul, emitentul, prețul nominal și
alte date cunoscute la momentul sechestrării lor.
56. Totodată, sechestrarea bunurilor se efectuează în limitele valorii revendicărilor ce se
conțin în documentul executoriu și ale cheltuielilor de executare, iar odată cu aplicarea
sechestrului asupra bunurilor debitorului, executorul judecătoresc urmează să stabilească
și valoarea acestora, corespunzător prețurilor medii de piață din localitatea în care se află
bunurile. Însă, dacă evaluarea bunurilor este dificilă ori debitorul sau creditorul nu este de
acord cu valoarea bunului determinată de executorul judecătoresc, acesta din urmă va
antrena în evaluare un evaluator în domeniu.
57. Colegiul reține că debitorul și creditorul, ceilalți participanți la procedura de executare
pot face declarații și observații, care se consemnează în proces-verbal. Dreptul dat reiese
din principiile legalității și umanismului procedurii de executare, precum și din
prevederile art. 44 Cod de executare care asigură drepturile părților procedurii de
executare.
58. La fel, cu privire la păstrarea în bune condiții și în siguranță a bunurilor sechestrate,
opțiunea întâi de păstrare a bunurilor sechestrate oferită de legiuitor este lăsarea lor în
păstrare la debitor sau membrii adulți ai familiei acestuia, însă aplicarea ei este totalmente
dependentă de decizia creditorului, or, lăsarea bunurilor în păstrare la debitor sau
membrii adulți ai familiei sale se poate face doar cu consimțământul creditorului. Dacă
însă creditorul nu este de acord cu faptul că bunurile sechestrate să rămână la păstrare la
debitor, el poate opta pentru cea de-a doua posibilitate – să le preia la păstrare el. Această
opțiune și-o asumă creditorul, nefiind necesar acceptul debitorului. Tot creditorului îi
revin responsabilitățile aferente păstrării bunurilor.
59. Aplicând prevederile legale menționate supra situației din speță, Colegiul civil
recunoaște ca fiind corectă motivarea efectuată de către instanța de fond cu privire la
legalitatea procesului-verbal de aplicare a sechestrului nr. 003-1972r/24 din 19 martie
2024, iar pentru a nu admite repetări inutile, instanța de recurs le va însuși.
60. Colegiul respinge ca neîntemeiată poziția recurentului cu privire la încălcarea ordinii de
urmărire a bunurilor, subliniind că procedura de valorificare a bunurilor sechestrate este
un pas distinct, iar aplicarea sechestrului nu înseamnă automat că bunul va fi vândut.
61. Colegiul, fără a contesta de principiu că executarea trebuie să fie proporțională cu
valoarea datoriei și să evite măsuri excesive, reține, pe de o parte, dreptul executorului
judecătoresc de a indisponibiliza mai multe bunuri dacă nu este clar care dintre ele poate
 acoperi integral creanța și, pe de altă parte, obligația debitorului de a dovedi că un singur
bun este suficient.
62. Astfel, executorul nu este obligat din oficiu să aleagă cel mai convenabil bun pentru
debitor, ci debitorul trebuie să demonstreze că un anumit bun are o valoare suficientă
pentru acoperirea datoriei și să solicite limitarea măsurii sechestrului.
63. Respectiv, chiar și în situația în care prin încheierea executorului judecătoresc din 3 iulie
2023 a fost aplicat sechestru pe mai multe bunuri ale debitorului Ilan Șor, sechestru
asupra bunurilor imobile cu [Link]. cadastrale *****și ***** este justificat până când
debitorul demonstrează că celelalte bunuri incluse în încheierea executorului menționată
sunt suficiente pentru acoperirea datoriei.
64. Totodată, Colegiul apreciază critic poziția recurentului cu privire la faptul că
neindividualizarea bunurilor sechestrate și neindicarea stării lor constituie temei de
nulitate a procesului-verbal de sechestru, or, un act procedural poate fi anulat doar dacă
legea prevede expres nulitatea pentru nerespectarea acestei cerințe sau dacă
neregularitatea respectivă produce o vătămare procesuală semnificativă părții interesate,
iar aceasta nu poate fi remediată altfel decât prin anularea actului.
65. Descrierea bunurilor este necesară pentru identificarea obiectelor sechestrate, dar o
descriere insuficientă nu înseamnă automat nulitatea actului, ci poate fi corectată sau
completată ulterior, mai mult că aceste bunuri pot fi identificate prin alte mijloace, la caz
poze/video.
66. De altfel, lipsa unei descrieri detaliate a bunurilor dintr-un proces-verbal de sechestru nu
constituie, prin ea însăși, un motiv de nulitate absolută, întrucât nu afectează fondul
măsurii, ci doar un aspect formal, există alte mijloace de identificare a bunurilor
sechestrate.
67. Reiterând motivarea de la pct. 64 din Decizie Colegiul respinge și poziția recurentului cu
privire la determinarea unilaterală și anticipată a părții cui urmează a fi transmise spre
păstrare bunurile sechestrate ca temei de nulitate a procesului-verbal de sechestru, mai
mult că nu a fost demonstrată prin ce această desemnare îi cauzează debitorului
prejudiciu, în situația în care creditorul poartă răspundere pentru păstrarea bunurilor.
68. Nu în ultimul rând Colegiul civil subliniază că nu este suficientă simpla expunere a
circumstanţelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea
amănunţită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum şi dezvoltarea lor.
Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulţumirii faţă de actul de
dispoziţie pronunţat de prima instanță, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din
punctul de vedere al părţii, instanţa a pronunţat o hotărâre neîntemeiată. Aderent,
recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiţia legală a
dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greşelilor anume imputate primei
instanţe, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum şi indicarea probelor
pe care se bazează.
69. Abordarea recurentului în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia cu
soluția dată de prima instanță, iar argumentele recursului nu permit identificarea
omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestora ca fiind doveditoare a
ilegalității încheierii contestate şi care ar duce la casarea acesteia. Or, toate argumentele
indicate în cererea de recurs au fost indicate și în cererea depusă în instanța de fond,
instanța dând apreciere tuturor argumentelor.
70. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să
ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod
direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs
declarată de avocatul Colenco Aureliu în interesul lui Ilan Șor.
71. Din considerentele expuse supra, instanța de recurs conchide de a respinge recursul ca
neîntemeiat şi de a menține încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Central) din 29
aprilie 2024.
72. În conformitate cu art. 427 lit. a) al Codului de procedură civilă, Colegiul civil
Comercial și de Contencios administrativ al Curții de Apel Centru, -

decide:

Se respinge recursul declarat de avocatul Colenco Aureliu în interesul lui Ilan Șor.
Se menține încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Central) din 29 aprilie 2024,
emisă în cauza civilă la cererea înaintată de avocatul Aureliu Colenco în interesul lui Ilan Șor
împotriva Băncii Comerciale „BANCA DE ECONOMII” Societate pe Acțiuni (în proces de
lichidare), intervenient accesoriu executorul judecătoresc Roman Talmaci cu privire la
contestarea actelor de executare.
Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului Ruxanda

Pulbere

Judecătorii Ala Malîi

Roman Pascari