Republica Moldova

PARLAMENTUL

LEGE Nr. LP797/1996

din 02.04.1996

pentru adoptarea Regulamentului

Parlamentului*

Publicat : 07.04.2007 în MONITORUL OFICIAL Nr. 50 art. 237 Data intrării în vigoare

MODIFICAT

LP52 din 16.03.23, MO97-99/24.03.23 art.150; în vigoare 24.03.23

____________________________

*Republicată în temeiul Legii Republicii Moldova nr. 430-XVI din 27.12.06 - Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 2007, nr. 39-42, art. 171.

Modificată şi completată prin Legile Republicii Moldova:

1) nr. 11-XIV din 29.04.98 - Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr. 50-51, art. 361;

2) nr. 18-XIV din 14.05.98 - Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr. 60-61, art. 411;

3) nr. 354-XIV din 08.04.99 - Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr. 45-47, art. 212;

4) nr. 668-XIV din 11.11.99 - Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr. 133-134, art.
653;

5) nr. 830-XIV din 18.02.00 - Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr. 29-30, art. 181;

6) nr. 984-XIV din 18.05.00 - Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr. 77, art. 568;

7) nr. 42-XV din 06.04.01 - Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr. 47-48, art. 216;

8) nr. 45-XV din 06.04.01 - Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr. 47-48, art. 218;

9) nr. 153-XV din 17.05.01 - Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr. 57-58, art. 354;

10) nr. 193-XV din 24.05.01 - Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr. 63, art. 448;

11) nr. 572-XV din 25.10.01 - Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr. 141-143, art.
1099;

12) nr. 822-XV din 07.02.02 - Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr. 40-42, art. 250;

13) nr. 1311-XV din 26.07.02 - Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr. 117-119, art.
970;

14) nr. 206-XV din 29.05.03 - Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 149-152, art.
598;

15) nr. 405-XV din 02.12.04 - Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 233-236, art.
1011;

16) nr. 40-XVI din 15.04.05 - Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr. 65-66, art. 242;

17) nr. 179-XVI din 22.07.05 - Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr. 107-109, art.
541;

18) nr. 430-XVI din 27.12.06 - Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 39-42, art.
171;

19) nr. 76-XVI din 23.03.07 - Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 43-46, art. 196.

În temeiul articolului 64 alineatul (1) şi articolului 72 alineatul (3) litera c) din Constituţie,

Parlamentul adoptă prezenta lege.

Art.1. - Se adoptă Regulamentul Parlamentului (se anexează).

Art.2. - Hotărîrea Parlamentului nr.10-XIII din 31 martie 1994 pentru aprobarea

Regulamentului Parlamentului se abrogă.

Art.3. - Prezenta lege intră în vigoare la data publicării.

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Petru LUCINSCHI

Nr.797-XIII. Chişinău, 2 aprilie 1996.

REGULAMENTUL PARLAMENTULUI

Titlul I

CONSTITUIREA ŞI FUNCŢIONAREA PARLAMENTULUI

Capitolul 1

CONSTITUIREA PARLAMENTULUI

Articolul 1. Alegerea Parlamentului

(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica
autoritate legislativă a statului.

(2) Alegerile deputaţilor se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la
dizolvarea Parlamentului precedent.

(3) Parlamentul se alege prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pentru un
mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau catastrofă.

(4) Mandatul Parlamentului se prelungeşte pînă la întrunirea legală a noii lui componenţe. În
această perioadă nu poate fi revizuită Constituţia, nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi
organice.

(5) Parlamentul nou-ales se întruneşte în şedinţa de constituire la convocarea Preşedintelui

Republicii Moldova în cel mult 30 de zile de la alegeri, dacă au fost aleşi cel puţin 2/3 din numărul
total al deputaţilor.

Articolul 2. Şedinţa de constituire a Parlamentului

(1) Şedinţa de constituire a Parlamentului nou-ales este prezidată de cel mai în vîrstă deputat,
ulterior, după alegere, de Preşedintele sau de unul dintre vicepreşedinţii Parlamentului.

(2) Preşedintele şedinţei oferă cuvînt Preşedintelui Curţii Constituţionale pentru prezentarea
raportului privind rezultatele alegerii Parlamentului şi validarea mandatelor deputaţilor aleşi.

Articolul 3. Data constituirii Parlamentului

Parlamentul se consideră legal constituit din data şedinţei de constituire.

Articolul 4. Constituirea fracţiunilor parlamentare

(1) În vederea formării organelor de lucru şi organizării activităţii Parlamentului, deputaţii

constituie fracţiuni parlamentare alcătuite din cel puţin 5 deputaţi aleşi în bază de liste ale
concurenţilor electorali, precum şi o singură fracţiune parlamentară cu aceeaşi componenţă
numerică din deputaţi aleşi în bază de liste ale concurenţilor electorali care nu au întrunit numărul
necesar pentru a constitui o fracţiune parlamentară, din deputaţi independenţi şi/sau deputaţi
neafiliaţi.

(2) Deputaţii aleşi în bază de liste ale concurenţilor electorali care nu au întrunit numărul
necesar pentru a constitui o fracţiune parlamentară, deputaţii independenţi şi deputaţii neafiliaţi se
pot afilia altor fracţiuni parlamentare constituite potrivit alin.(1).

(3) Fracţiunile parlamentare se constituie în termen de 10 zile după constituirea legală a

Parlamentului şi funcţionează în baza regulamentului propriu.

(31) În vederea promovării unor viziuni şi obiective comune, deputaţii independenţi şi/sau
neafiliaţi care nu fac parte dintr-o fracţiune parlamentară pot constitui, în orice moment, grupuri
parlamentare alcătuite din cel puțin 5 persoane. În sensul prezentului regulament, grupurile
parlamentare vor dispune de aceleaşi drepturi și obligaţii ca şi fracţiunile parlamentare.

(4) - abrogat.

(5) Fracţiunile parlamentare îşi aleg organele de conducere sau conducătorii.

(6) Deputatul poate fi membru doar a unei fracţiuni.

(7) Deputatul poate părăsi fracţiunea. Fracţiunea poate exclude din rîndurile sale unii membri.
 (8) Deputatul care a părăsit fracţiunea sau a fost exclus din fracţiune poate, de regulă, după o
perioadă de 6 luni de la părăsirea fracţiunii sau de la excluderea sa din fracţiune, să se alăture la
orice altă fracţiune.

(9) Preşedintele fiecărei fracţiuni parlamentare prezintă Parlamentului componenţa numerică

şi nominală a fracţiunilor.

(10) Preşedintele şedinţei stabileşte succesiunea luărilor de cuvînt în funcţie de componenţa

numerică a fracţiunilor parlamentare.

(11) Orice modificare intervenită în componenţa fracţiunii parlamentare se aduce la cunoştinţa

Parlamentului în şedinţă plenară.

(12) Majoritate parlamentară este considerată fracţiunea sau coaliţia fracţiunilor, anunţată prin
declaraţie, care cuprinde mai mult de jumătate din deputaţii aleşi.

(13) Opoziţie parlamentară este considerată fracţiunea sau fracţiunile care nu fac parte din
majoritatea parlamentară şi care s-au declarat în opoziţie faţă de aceasta.

Articolul 5. Încetarea existenţei unei fracţiuni

parlamentare

(1) Fracţiunea îşi încetează existenţa dacă numărul membrilor ei este mai mic de 5 sau dacă
fracţiunea înaintează o rezoluţie în acest sens.

(2) Fostul preşedinte al fracţiunii informează despre acest fapt, în termen de 3 zile,
Preşedintele Parlamentului. Preşedintele Parlamentului constată încetarea existenţei fracţiunii
parlamentare în cazurile stipulate la alin.(1) şi anunţă despre aceasta plenul Parlamentului.

(3) Fracţiunea poate să nu-şi înceteze existenţa în cazul în care numărul membrilor ei este mai
mic de 5, dacă deputatul a cărui mandat a fost validat imediat după micşorarea componenţei
fracţiunii, în termen de 10 zile de la validarea mandatului, a devenit membru al acestei fracţiuni.

Articolul 6. Organizarea fracţiunilor parlamentare

şi atribuţiile lor

(1) În conformitate cu prezentul Regulament fracţiunile parlamentare au dreptul să facă

propuneri pentru:

a) numirea, alegerea reprezentanţilor lor în Biroul permanent, în comisiile permanente şi în

delegaţiile parlamentare permanente, ţinîndu-se seama de reprezentarea lor proporţională în
Parlament, precum şi revocarea lor;

b) ordinea de zi a şedinţelor Parlamentului şi ale Biroului permanent;

c) formarea comisiilor speciale, de anchetă şi altor comisii ale Parlamentului;

d) proiectele de hotărîri ale Parlamentului privind programul de activitate al Guvernului,

proiectele actelor exclusiv politice ale Parlamentului;

e) formarea grupurilor de lucru şi de experţi pe diverse domenii de activitate;

 f) iniţierea audierilor parlamentare etc.

(2) În cazul în care reprezentarea proporţională a fracţiunilor în Parlament se schimbă,

fracţiunile parlamentare, de regulă, după cel puţin un an de la constatarea acestui fapt, pot cere
modificarea corespunzătoare a componenţei Biroului permanent, a comisiilor permanente, precum şi
a delegaţiilor parlamentare permanente.

(3) Fracţiunilor parlamentare li se pun la dispoziţie încăperi pentru lucru, tehnică birotică,
rechizite de birou şi li se acordă servicii necesare activităţii lor eficiente.

(4) Preşedintele fracţiunii parlamentare este asistat de un cabinet propriu, care se formează
ţinîndu-se cont de reprezentarea proporţională a fracţiunii în Parlament şi al cărui personal este
angajat în temeiul încrederii personale acordate de preşedintele fracţiunii

(5) Încheierea şi încetarea contractelor individuale de muncă cu personalul din cabinetul

preşedintelui fracţiunii se fac de către Preşedintele Parlamentului, la propunerea preşedintelui
fracţiunii.

(6) Fiecare fracţiune dispune de un buget anual, aprobat de Parlament, în funcţie de

reprezentarea numerică a acesteia în Parlament. Folosirea mijloacelor financiare alocate din bugetul
Parlamentului pentru asigurarea activităţii fracţiunilor parlamentare se hotărăşte de fiecare
fracţiune în mod autonom.

Capitolul 2

ALEGEREA PREŞEDINTELUI PARLAMENTULUI,

VICEPREŞEDINŢILOR ŞI FORMAREA BIROULUI

PERMANENT AL PARLAMENTULUI

Articolul 7. Conducerea Parlamentului

După constituirea legală a Parlamentului se alege Preşedintele Parlamentului, vicepreşedinţii şi

se formează Biroul permanent al Parlamentului.

Articolul 8. Comisia pentru efectuarea alegerii

Preşedintelui Parlamentului

(1) Parlamentul, la propunerea fracţiunilor parlamentare, instituie o comisie pentru efectuarea

alegerii Preşedintelui Parlamentului, care:

a) recepţionează propunerile de desemnare a candidaţilor la funcţia de Preşedinte al

Parlamentului;

b) stabileşte modelul şi textul buletinului de vot;

c) asigură pregătirea şi desfăşurarea votării;

d) totalizează rezultatele votării, declară nevalabile buletinele care:

- nu sînt semnate şi ştampilate de comisie;

 - nu ilustrează intenţia votantului;

- au toate numele candidaţilor radiate;

- au adăugate alte nume;

e) soluţionează conflictele şi litigiile apărute în timpul votării;

f) prezintă Parlamentului spre aprobare rezultatele votării.

(2) Membrii comisiei aleg preşedintele şi secretarul comisiei.

(3) Şedinţa comisiei este deliberativă dacă la ea este prezentă majoritatea membrilor ei.
Hotărîrile comisiei se adoptă cu votul majorităţii membrilor acesteia. Hotărîrile şi procesele-verbale
se semnează de preşedintele şi secretarul comisiei şi se ştampilează cu sigiliul Parlamentului
Republicii Moldova.

Articolul 9. Alegerea Preşedintelui Parlamentului

(1) Preşedintele Parlamentului se alege pe durata mandatului Parlamentului, prin vot secret, cu
buletine de vot pe care se înscriu numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de fracţiunile
parlamentare. Fiecare fracţiune parlamentară poate face o singură propunere.

(2) Este declarat ales Preşedinte al Parlamentului candidatul care a întrunit votul majorităţii
deputaţilor aleşi.

(3) Dacă nici un candidat nu a întrunit numărul de voturi necesar, se organizează al doilea tur
de scrutin, la care vor participa numai doi candidaţi care în primul tur de scrutin au obţinut cel mai
mare număr de voturi.

(4) În caz de paritate de voturi se organizează alegeri noi, pentru care fracţiunile parlamentare
vor propune aceiaşi sau alţi candidaţi.

Articolul 10. Alegerea vicepreşedinţilor Parlamentului

Vicepreşedinţii Parlamentului se aleg la propunerea Preşedintelui Parlamentului, după

consultarea fracţiunilor parlamentare, prin vot deschis, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.

Articolul 11. Revocarea Preşedintelui şi a vicepreşedinţilor

Parlamentului

(1) Preşedintele Parlamentului poate fi revocat înainte de termen la cererea fracţiunii

parlamentare care l-a propus sau a 1/3 din numărul deputaţilor aleşi.

(2) Hotărîrea privind revocarea Preşedintelui Parlamentului se adoptă cu votul a 2/3 din
numărul deputaţilor aleşi, prin vot secret, în condiţiile art.8 care se aplică în mod corespunzător.

(3) Vicepreşedinţii Parlamentului pot fi revocaţi înainte de termen, la propunerea Preşedintelui

Parlamentului, după consultarea fracţiunilor parlamentare, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.

Articolul 12. Formarea Biroului permanent al Parlamentului

(1) Biroul permanent al Parlamentului este organul de lucru al acestuia şi se formează, ţinîndu-
se seama de reprezentarea proporţională a fracţiunilor în Parlament. Din el fac parte, din oficiu,
Preşedintele Parlamentului şi vicepreşedinţii. Componenţa numerică şi nominală a Biroului
permanent se stabileşte prin hotărîre a Parlamentului, la propunerea fracţiunilor parlamentare.

(2) Membrii Biroului permanent se numesc prin hotărîri ale fracţiunilor parlamentare, în
limitele numărului de locuri ce le revin. Hotărîrile se prezintă preşedintelui şedinţei care le aduce la
cunoştinţa Parlamentului.

(3) Biroul permanent se consideră constituit după numirea a cel puţin 3/4 din membrii lui.

(4) Biroul permanent se convoacă la cererea preşedintelui Parlamentului sau a cel puţin 1/3 din
membrii săi.

(5) Orice membru al Biroului permanent poate fi revocat prin hotărîre a fracţiunii
parlamentare, care l-a numit, adoptată cu votul majorităţii membrilor acesteia.

Articolul 13. Atribuţiile Biroului permanent al Parlamentului

(1) Biroul permanent al Parlamentului are următoarele atribuţii:

a) propune Parlamentului data convocării şedinţelor plenare;

b) supune spre aprobare Parlamentului componenţa numerică şi nominală a delegaţiilor

parlamentare permanente la organizaţiile internaţionale;

c) pregăteşte şi asigură desfăşurarea lucrărilor Parlamentului;

d) propune Parlamentului spre aprobare componenţa nominală a comisiilor permanente,

conform deciziilor fracţiunilor parlamentare şi solicitărilor deputaţilor;

e) coordonează activitatea comisiilor permanente;

f) întocmeşte, de comun acord cu preşedinţii fracţiunilor parlamentare şi ai comisiilor

permanente, proiectul ordinii de zi a şedinţelor Parlamentului şi îl prezintă Parlamentului spre
aprobare;

g) stabileşte modul de dezbatere publică a proiectelor de acte legislative, de acumulare,

examinare şi dezbatere a propunerilor prezentate în legătură cu acestea;

h) asigură controlul plasării la timp pe web site-ul Parlamentului a proiectelor de acte

legislative, a ordinii de zi, a stenogramelor şedinţelor plenare, precum şi a altei informaţii pasibile de
a fi publicată;

i) aprobă Regulamentul privind acreditarea reprezentanţilor mijloacelor de informare în masă

pe lîngă Parlament;

j) stabileşte obligaţiunile membrilor biroului;

k) aprobă structura organizatorică şi efectivul - limită al Secretariatului Parlamentului, precum

şi condiţiile specifice de compensare a cheltuielilor aferente îndeplinirii obligaţiilor de serviciu
pentru funcţionarii publici şi pentru alţi angajaţi din cadrul Secretariatului;

k1) aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare a Secretariatului Parlamentului;

 k2) aprobă planurile strategice de dezvoltare a Secretariatului Parlamentului;

l) prezintă Guvernului proiectul bugetului Parlamentului aprobat;

m) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de prezentul Regulament sau însărcinările date de

către Parlament.

(11) Şedinţele Biroului permanent sînt deliberative cu participarea majorităţii membrilor săi.

(2) Biroul permanent adoptă hotărîri, în limita competenţei prevăzute de Regulament, cu votul
majorităţii membrilor prezenţi.

Articolul 14. Atribuţiile Preşedintelui Parlamentului

(1) Preşedintele Parlamentului are următoarele atribuţii:

a) conduce lucrările Parlamentului şi ale Biroului permanent;

b) convoacă sesiunile ordinare, extraordinare sau speciale ale Parlamentului;

c) asigură respectarea Regulamentului şi menţinerea ordinii în timpul şedinţelor;

d) primeşte şi distribuie proiectele de legi şi propunerile legislative, precum şi rapoartele

comisiilor;

e) anunţă rezultatul votării şi numeşte actele legislative adoptate;

f) semnează legile, hotărîrile şi moţiunile adoptate de Parlament;

g) reprezintă Parlamentul în relaţiile cu Preşedintele Republicii Moldova şi cu Guvernul;

h) reprezintă Parlamentul în ţară şi peste hotare;

i) desemnează, după consultarea fracţiunilor parlamentare, componenţa delegaţiilor

parlamentare, cu excepţia delegaţiilor parlamentare permanente;

j) -abrogată;

j1) dispune de fondul Preşedintelui Parlamentului;

k) angajează şi eliberează din funcţie personalul din cadrul cabinetelor persoanelor cu funcţii
de demnitate publică din Parlament, în modul stabilit;

l) delimitează atribuţiile vicepreşedinţilor Parlamentului;

m) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de prezentul Regulament sau însărcinările date de

Parlament.

(2) Întru exercitarea atribuţiilor regulamentare, Preşedintele Parlamentului emite dispoziţii şi

ordine.

(3) Dacă funcţia de Preşedinte al Parlamentului devine vacantă în caz de deces, demisie,
revocare, precum şi în situaţiile de incompatibilitate sau imposibilitate de îndeplinire a atribuţiilor,
interimatul se asigură de vicepreşedintele Parlamentului. În cazul în care sînt mai mulţi
vicepreşedinţi, interimatul se asigură de unul dintre vicepreşedinţi desemnat prin hotărîre a
Parlamentului. Interimatul se exercită pînă la alegerea noului Preşedinte al Parlamentului.

Articolul 15. Atribuţiile vicepreşedinţilor Parlamentului

(1) Vicepreşedinţii Parlamentului coordonează activitatea unor comisii permanente, asigură

colaborarea cu alte autorităţi publice şi exercitarea controlului parlamentar. Delimitarea acestor
atribuţii se efectuează prin hotărîre a Biroului permanent.

(2) Vicepreşedinţii Parlamentului îndeplinesc, în modul stabilit de Preşedinte, atribuţiile

Preşedintelui, delegate de acesta, la solicitarea sau în absenţa lui, inclusiv semnează legile şi
hotărîrile adoptate de Parlament.

Capitolul 3

COMISIILE PARLAMENTULUI

Secţiunea întîi

Comisiile permanente

Articolul 16. Constituirea comisiilor permanente

(1) Comisiile permanente sînt organe de lucru ale Parlamentului, înfiinţate pentru efectuarea
activităţii Parlamentului.

(2) Comisiile permanente răspund în faţa Parlamentului şi îi sînt subordonate. Statutul şi modul
de funcţionare a comisiilor permanente se stabilesc prin prezentul Regulament.

(3) Comisia de control al finanţelor publice, precum şi celelalte comisii permanente se aleg pe
întreaga durată a legislaturii. Numărul comisiilor, denumirea, componenţa numerică şi nominală a
fiecărei comisii se va hotărî de Parlament, la propunerea Biroului permanent.

Articolul 17. Componenţa comisiilor permanente

(1) Preşedinţii, vicepreşedinţii, secretarii, membrii şi membrii supleanţi ai comisiilor

permanente se aleg de Parlament cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.

(2) Componenţa nominală a comisiilor permanente se stabileşte ţinîndu-se cont de

reprezentarea proporţională a fracţiunilor în Parlament.

(3) Preşedinţii comisiilor permanente pot fi revocaţi înainte de termen în condiţiile art.11
alin.(3).

(4) Vicepreşedinţii şi secretarii comisiilor permanente pot fi revocaţi înainte de termen, la

propunerea fracţiunii parlamentare care i-a înaintat sau a unui grup de cel puţin 10 deputaţi, cu
votul majorităţii deputaţilor aleşi.

(5) Dacă fracţiunile parlamentare nu ajung la un acord asupra componenţei uneia sau mai
multor comisii, Biroul permanent propune, iar Parlamentul hotărăşte, cu votul majorităţii deputaţilor
prezenţi, asupra candidaturilor propuse de fracţiunile parlamentare, respectîndu-se principiul
reprezentării proporţionale şi opţiunea personală a deputatului.

(6) Deputatul este membru al cel puţin unei comisii permanente.

 Articolul 18. - abrogat.

Articolul 19. Atribuţiile preşedintelui comisiei permanente

Preşedintele comisiei permanente:

a) asigură pregătirea ordinii de zi a şedinţelor comisiei;

b) stabileşte sarcinile membrilor comisiei şi ia decizii în problemele ce vizează atribuţiile şi

activitatea comisiei;

c) înaintează spre examinare propuneri privind constituirea subcomisiilor şi componenţa lor şi

despre rezultatul examinării informează Parlamentul;

d) reprezintă comisia în relaţiile ei cu Biroul permanent şi cu celelalte comisii;

e) conduce şedinţele comisiei;

f) semnează actele şi corespondenţa comisiei;

g) în caz de necesitate, atrage alte persoane la lucrările comisiei;

h) asigură menţinerea ordinii în cadrul şedinţelor comisiei;

i) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de prezentul Regulament.

Articolul 20. Atribuţiile vicepreşedintelui şi secretarului

comisiei permanente

(1) Vicepreşedintele comisiei îndeplineşte, în absenţa preşedintelui, atribuţiile acestuia.

(2) Secretarul asigură redactarea actelor comisiei (rapoarte, avize, procese-verbale etc.),
numără voturile la şedinţe şi ţine lucrările de secretariat ale comisiei.

Articolul 21. Şedinţele comisiei permanente

(1) Şedinţele comisiei permanente se convoacă de preşedintele acesteia, iar în absenţa lui - de
unul dintre vicepreşedinţi sau de 1/3 din membri.

(2) Participarea deputaţilor la şedinţele comisiei este obligatorie. În cazul absenţei membrului
comisiei permanente, la şedinţă participă, cu drept de vot, membrul supleant care face parte din
aceeaşi fracţiune parlamentară.

(3) Orice deputat al unei comisii are dreptul să participe la lucrările altor comisii.

Articolul 22. Procedura de votare în comisiile

permanente

(1) Şedinţele comisiei sînt deliberative cu participarea majorităţii membrilor ei.

(2) Deciziile comisiei se adoptă după cum urmează:

a) deciziile privind aprobarea raportului cu privire la proiectul de act legislativ, pentru care
comisia a fost selectată drept comisie sesizată în fond, privind organizarea controlului parlamentar,
numirile şi revocările din funcţie, ridicarea imunităţii deputaţilor, organizarea concursurilor şi
formarea subcomisiilor se adoptă cu votul majorităţii membrilor săi;

b) deciziile privind organizarea dezbaterilor publice, aprobarea avizelor la proiectele de acte

legislative şi a avizelor consultative, inclusiv asupra iniţierii sau încheierii tratatelor internaţionale,
se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

(3) Deciziile comisiilor se adoptă, de regulă, prin vot deschis.

Articolul 23. Procesele-verbale şi stenografierea

dezbaterilor şedinţelor comisiilor

permanente

(1) La şedinţele comisiilor se încheie procese-verbale. Acestea pot fi puse la dispoziţia altor
persoane decît membrilor comisiei numai cu acordul preşedintelui acesteia, cu excepţia proceselor-
verbale ale şedinţelor publice.

(2) Preşedintele comisiei sau, după caz, al şedinţei va putea hotărî stenografierea dezbaterilor.

(3) Fiecare comisie va fi asistată de un secretariat, structura şi statul de personal ale căruia se
stabilesc de Parlament.

Articolul 24. Caracterul public al şedinţelor comisiilor

permanente

(1) Şedinţele comisiilor sînt publice.

(2) La şedinţele publice ale comisiei pot fi prezenţi reprezentanţi ai mijloacelor de informare în
masă acreditaţi la Parlament. Informaţiile oficiale despre lucrările comisiei se dau publicităţii şi se
plasează pe web site-ul Parlamentului.

(3) Comisia poate hotărî, la propunerea unuia din membrii săi, ca şedinţa ei să se desfăşoare în
mod închis în cazul în care dezbaterea publică a chestiunilor poate să prejudicieze măsurile de
protecţie a cetăţenilor sau siguranţa naţională.

Articolul 25. Participarea la şedinţele comisiilor

permanente

(1) Membrii Guvernului şi conducătorii altor autorităţi ale administraţiei publice au acces la
lucrările comisiilor. Aceştia vor fi informaţi despre data şi ora la care are loc şedinţa.

(2) În cazul în care comisia decide să invite la şedinţa sa membri ai Guvernului şi/sau
conducători ai altor autorităţi ale administraţiei publice, aceştia sînt obligaţi să fie prezenţi la
şedinţă.

(3) Membrii Guvernului şi conducătorii altor autorităţi ale administraţiei publice care participă
la lucrările comisiei pot lua cuvînt şi răspunde la întrebări.

Articolul 26. Participarea altor persoane la şedinţele

 comisiilor permanente

(1) Comisia poate invita la şedinţele sale persoane interesate şi specialişti din partea unor
autorităţi ale administraţiei publice, organizaţii specializate, reprezentanţi ai părţilor interesate,
precum şi specialişti din Direcţia juridică a Secretariatului Parlamentului şi din secretariatele
comisiilor permanente.

(2) Persoanele prevăzute la alin.(1) pot lua cuvînt la şedinţa comisiei şi pot răspunde la
întrebări.

Articolul 27. Atribuţiile comisiilor permanente

(1) Comisiile permanente examinează proiecte de acte legislative şi propuneri legislative în

vederea elaborării rapoartelor sau avizelor, efectuează anchete parlamentare, dezbat şi hotărăsc
asupra altor probleme, inclusiv din însărcinarea Preşedintelui Parlamentului sau a vicepreşedinţilor.

(2) În probleme ce ţin de domeniul lor de activitate, comisiile permanente pot fi consultate de
organele administraţiei publice, de alte organe sau întreprinderi, instituţii şi organizaţii, de alte părţi
interesate. La finele şedinţei de consultare, comisiile permanente emit avize consultative cu titlu de
recomandare.

(3) Comisiile permanente emit, de asemenea, avize consultative în vederea asigurării aplicării
uniforme a legislaţiei, care nu pot fi folosite ca probe în instanţele de judecată.

(4) Comisiile permanente pot forma grupuri de lucru din experţi şi specialişti în
materie, reprezentanţi ai părţilor interesate cu care se consultă în activitatea lor.

(41 ) Pentru a facilita procesul de consultare publică a proiectelor de acte legislative şi a

propunerilor legislative, comisiile permanente întocmesc o listă a asociaţiilor constituite în
corespundere cu legea, a altor părţi interesate de domeniul lor de activitate, care va fi modificată şi
completată periodic, inclusiv la iniţiativa părţilor interesate.

(5) Comisiile permanente sînt în drept de a constitui subcomisii, desemnîndu-le atribuţiile,

componenţa şi conducerea. Preşedintele comisiei permanente informează Parlamentul despre
formarea subcomisiei.

(6) În componenţa subcomisiei au dreptul să fie incluşi reprezentanţi ai fracţiunilor

parlamentare din cadrul comisiei respective.

(7) În cazul constituirii unei subcomisii pentru exercitarea controlului parlamentar asupra
activităţii autorităţii publice responsabile faţă de Parlament, aceasta va informa periodic
Parlamentul, în limitele competenţei sale, prin intermediul comisiei de profil, asupra activităţii
acestei autorităţi.

Articolul 28. Subcomisia pentru exercitarea controlului

parlamentar asupra activităţii Serviciului

de Informaţii şi Securitate

(1) În cadrul Comisiei pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică activează o
subcomisie pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului de Informaţii şi
Securitate (S.I.S.).
 (2) În calitate de preşedinte al subcomisiei se alege un reprezentant al opoziţiei parlamentare.

(3) Subcomisia supraveghează respectarea de către S.I.S. a legalităţii, a drepturilor şi

libertăţilor fundamentale ale omului şi a ordinii democratice din stat, asigură neadmiterea angajării
politice a S.I.S.

(4) Subcomisia verifică respectarea de către S.I.S. a prevederilor Constituţiei şi a legilor care
reglementează activitatea S.I.S., examinează cazurile de violare a Constituţiei, a legilor, a
drepturilor şi libertăţilor constituţionale ale cetăţenilor.

(5) Membrii subcomisiei au acces la informaţii secrete, semnînd, în fiecare caz aparte, un
angajament de a păstra confidenţialitatea informaţiilor ce constituie secret de stat, purtînd
răspundere în conformitate cu legislaţia.

(6) Membrii subcomisiei pot solicita, cu acordul preşedintelui acesteia, informaţii secrete şi
informaţii privind activitatea curentă a S.I.S., cu excepţia informaţiilor privind activitatea operativă a
serviciului sau identitatea persoanelor care activează sub acoperire, făcînd parte din personalul
scriptic sau avînd misiuni specifice care necesită nedivulgarea identităţii.

Articolul 281. Subcomisia pentru exercitarea controlului

parlamentar asupra executării hotărârilor

și deciziilor Curții Europene a Drepturilor

Omului, precum și a hotărârilor Curții

Constituționale

(1) În cadrul Comisiei juridice, numiri și imunități activează o subcomisie pentru exercitarea
controlului parlamentar asupra executării hotărârilor și deciziilor Curții Europene a Drepturilor
Omului (CEDO), precum și a hotărârilor Curții Constituționale.

(2) În calitate de preşedinte al subcomisiei se alege un reprezentant al opoziţiei parlamentare.

Componența numerică și nominală a subcomisiei se aprobă de către Comisia juridică, numiri și
imunități cu votul majorității membrilor comisiei.

(3) În exercitarea atribuțiilor, subcomisia monitorizeză permanent procesul executării

hotărârilor și deciziilor CEDO, a hotărârilor Curții Constituționale, precum și promovează proiecte
de acte normative necesare pentru executarea acestora.

(4) Subcomisia audiază autoritățile responsabile de elaborarea și implementarea măsurilor

privind executarea hotărârilor și deciziilor CEDO, cele responsabile de executarea hotărârilor Curții
Constituționale, precum și solicită informații de la autoritățile respective.

(5) Președintele subcomisiei prezintă anual în ședința în plen a Parlamentului un raport al

subcomisiei cu privire la executarea hotărârilor și deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului.

(6) Atribuțiile și modul de organizare și desfășurare a activității subcomisiei se stabilesc prin

regulament aprobat prin hotărârea Parlamentului.

Articolul 29. Prezentarea rapoartelor şi avizelor

aprobate de comisiile permanente

 (1) La deschiderea dezbaterilor proiectului de act legislativ sau a propunerii legislative
respective preşedintele comisiei numeşte unu sau mai mulţi raportori dintre membrii comisiei.
Aceste persoane redactează raportul sau avizul, care va fi supus aprobării comisiei.

(2) Rapoartele şi avizele cuprind opinia majorităţii membrilor comisiei prezenţi la şedinţă,
părerea separată a celorlalţi membri ai comisiei, precum şi rezultatele consultării publice.

(3) În şedinţa Parlamentului preşedintele comisiei sau un alt membru numit de comisie prezintă
numai rapoartele şi avizele aprobate de comisie.

Articolul 30. Şedinţele comune ale comisiilor permanente

(1) Şedinţele comune a două sau mai multor comisii permanente, precum şi ale comisiilor
permanente cu alte comisii parlamentare se desfăşoară în condiţiile art.21-29.

(2) Şedinţele comune sînt prezidate de unul dintre preşedinţii de comisie, la decizia acestora.

Articolul 31. Efectuarea anchetelor de către comisiile

permanente

(1) Orice comisie permanentă poate porni o anchetă, în cadrul competenţei sale, privitoare la
activitatea desfăşurată de organele administraţiei publice.

(2) Pentru a obţine încuviinţarea, comisia va prezenta o cerere scrisă, aprobată cu votul
majorităţii membrilor săi, în care vor fi enunţate problemele ce formează obiectul anchetei, scopul
ei, mijloacele necesare şi termenul în care raportul comisiei urmează a fi prezentat Parlamentului.

(3) Preşedintele Parlamentului va supune cererea aprobării Biroului permanent şi va comunica

comisiei aprobarea sau respingerea acesteia.

(4) În vederea desfăşurării anchetei comisia permanentă va putea invita pentru audieri orice
persoană care are o calitate oficială. Nu pot fi invitaţi în cadrul anchetei reprezentanţii puterii
judecătoreşti, procuraturii şi ai organului de urmărire penală pentru prezentarea informaţiilor ce ar
putea prejudicia corectitudinea judecării cauzelor şi/sau confidenţialitatea urmăririi penale.

(5) Persoanele invitate pentru audiere vor fi înştiinţate despre aceasta cu cel puţin 3 zile
înainte. Cheltuielile de deplasare şi, eventual, de cazare se vor suporta din bugetul Parlamentului.

(6) Prezenţa la audiere este obligatorie.

(7) În cadrul audierilor, persoanele invitate pot refuza să dea relaţii în cazul în care întrebările
ce le sînt adresate privesc, în condiţiile prevăzute de lege, secrete de stat. Refuzul celui invitat poate
fi adus la cunoştinţa Parlamentului, care va decide în şedinţă secretă.

(8) Nu pot fi puse întrebări ce vizează viaţa personală a celui audiat sau a familiei lui.

(9) Dacă dezbaterile asupra raportului comisiei relevă abateri grave în activitatea unor
persoane oficiale de stat alese sau numite de Parlament, Parlamentul poate cere destituirea
acestora.

Secţiunea a doua

Comisii speciale
 Articolul 32. Constituirea comisiilor speciale

Parlamentul poate constitui, de asemenea, comisii speciale.

Articolul 33. Scopurile şi componenţa comisiilor speciale

(1) Comisiile speciale se constituie de Parlament pentru examinarea proiectelor de acte

legislative, pentru elaborarea unor proiecte de acte legislative complexe sau pentru alte scopuri,
indicate în hotărîrea de înfiinţare a comisiei respective. Proiectele de acte legislative elaborate de
comisia specială se examinează de comisiile permanente în conformitate cu cerinţele stabilite de
prezentul Regulament.

(2) Prin aceeaşi hotărîre se va desemna, la propunerea Biroului permanent, componenţa

nominală a comisiei, precum şi termenul în care va fi depus raportul comisiei.

(3) La constituirea şi activitatea comisiei speciale se vor aplica în mod corespunzător

prevederile art.16-29.

Secţiunea a treia

Comisii de anchetă

Articolul 34. Constituirea comisiilor de anchetă

Parlamentul poate constitui, de asemenea, comisii de anchetă.

Articolul 35. Modul de constituire a comisiilor

de anchetă

(1) La cererea unei fracţiuni parlamentare sau a unui grup de deputaţi, ce constituie cel puţin
5% din numărul deputaţilor aleşi, Parlamentul va putea hotărî înfiinţarea unei comisii de anchetă cu
votul majorităţii deputaţilor prezenţi, în condiţiile art.16-29, art.31 alin.(4) - (9) şi art.33 alin.(2).

(2) Pînă la aprobarea componenţei nominale a comisiei de anchetă, persoanele propuse în

calitate de membri ai acesteia vor face în şedinţa plenară a Parlamentului o declaraţie cu privire la
lipsa conflictului dintre exercitarea atribuţiilor în cadrul comisiei şi interesele lor personale şi vor
depune declaraţia de interese personale. În cazul apariţiei sau aflării despre conflictul de interese
după adoptarea hotărîrii prin care deputatul a fost numit în calitate de membru al comisiei de
anchetă, calitatea de membru a acestuia încetează de drept.

Articolul 36. Atribuţiile comisiilor de anchetă

(1) Comisia de anchetă citează ca martor orice persoană care dispune de informaţii despre vreo
faptă sau împrejurare de natură să servească la cercetarea cauzei. Nu pot fi citaţi în cadrul anchetei
reprezentanţii puterii judecătoreşti, procuraturii şi ai organului de urmărire penală pentru
prezentarea informaţiilor care ar putea prejudicia corectitudinea judecării cauzelor şi/sau
confidenţialitatea urmăririi penale.

(2) La cererea comisiei de anchetă, orice persoană care cunoaşte vreo probă sau deţine vreun
mijloc de probă este obligată să le prezinte comisiei. Instituţiile şi organizaţiile sînt obligate, în
condiţiile legii, să răspundă la solicitările comisiei de anchetă.

(3) Cînd pentru lămurirea unor fapte sau împrejurări, în vederea elucidării adevărului, este
necesar a antrena experţi, comisia de anchetă dispune efectuarea de expertize.

(4) Comisia de anchetă nu poate susţine urmărirea penală efectuată în condiţiile legii de
organele de urmărire penală şi instanţele judecătoreşti. Concluziile comisiei de anchetă nu afectează
principiul prezumţiei nevinovăţiei.

Titlul II

DESFĂŞURAREA LUCRĂRILOR PARLAMENTULUI

Capitolul I

SESIUNILE ŞI ŞEDINŢELE PARLAMENTULUI.

ORDINEA DE ZI

Articolul 37. Sesiunile Parlamentului

(1) Parlamentul se întruneşte în două sesiuni ordinare pe an. Sesiunea de primăvară începe în
luna februarie şi nu poate depăşi sfîrşitul lunii iulie. Sesiunea de toamnă începe în luna septembrie
şi nu poate depăşi sfîrşitul lunii decembrie.

(2) În cazul în care Parlamentul nu se află în sesiune ordinară, acesta se poate întruni în
sesiune extraordinară sau specială la cererea Preşedintelui Republicii Moldova, a Preşedintelui
Parlamentului sau a 1/3 din numărul deputaţilor.

(3) Cererea de convocare a sesiunii extraordinare sau speciale se face în scris în adresa
Biroului permanent şi va cuprinde motivul, ordinea de zi propusă şi durata de desfăşurare a sesiunii.

(4) Convocarea Parlamentului în sesiune extraordinară sau specială se va face în 3 zile de la

data înregistrării cererii, dacă legea nu prevede altfel.

(5) Сererilor de convocare a unei sesiuni extraordinare sau speciale nu li se dă curs dacă
acestea nu întrunesc condiţiile prevăzute la alin. (2) şi (3).

Articolul 38. Şedinţele Parlamentului

(1) Parlamentul îşi desfăşoară activitatea sub formă de şedinţe în plen şi de şedinţe ale
comisiilor permanente.

(2) Şedinţele Parlamentului sînt deliberative cu participarea majorităţii deputaţilor aleşi.

Articolul 39. Întocmirea ordinii de zi

(1) Şedinţele Parlamentului se desfăşoară în conformitate cu ordinea de zi, care se întocmeşte

în condiţiile art.13 alin.(1) lit.f).

(2) Proiectul ordinii de zi se aprobă pentru o perioadă de 2 săptămîni.

(3) Biroul permanent întocmeşte proiectul ordinii de zi în prima jumătate a săptămînii

premergătoare perioadei pentru care se aprobă.

(4) Chestiunile care se propun pentru a fi înscrise în proiectul ordinii de zi se transmit Biroului
permanent cu cel puţin 2 zile înainte de şedinţa în cadrul căreia Biroul permanent întocmeşte
proiectul ordinii de zi, cu excepţia cazurilor cînd legislaţia prevede un alt termen.

Articolul 40. Participarea la dezbaterea ordinii de zi

La şedinţele Biroului permanent în care se dezbate ordinea de zi poate participa reprezentantul

Guvernului.

Articolul 41. Cuprinsul ordinii de zi

(1) Proiectul ordinii de zi cuprinde proiecte de acte legislative, proiecte de acte exclusiv
politice ale Parlamentului, rapoarte şi alte chestiuni propuse de Biroul permanent.

(2) Proiectele de acte legislative se înscriu în proiectul ordinii de zi în cel mult 10 zile de la
primirea raportului comisiei permanente sesizate în fond.

Articolul 42. Prioritatea propunerilor Preşedintelui

Republicii Moldova la întocmirea ordinii

de zi

La cererea Preşedintelui Republicii Moldova, Biroul permanent, la întocmirea ordinii de zi, dă

prioritate mesajelor Preşedintelui Republicii Moldova adresate Parlamentului.

Articolul 43. Prioritatea propunerilor Primului-ministru

la întocmirea ordinii de zi

La cererea Primului-ministru, Biroul permanent înscrie cu prioritate pe ordinea de zi

chestiunile privind acordarea votului de încredere întregii liste a Guvernului şi programului lui de
activitate pe durata mandatului, precum şi proiectele de legi considerate de Guvern ca fiind
prioritare.

Articolul 431. Prioritatea propunerilor opoziţiei parlamentare

la întocmirea ordinii de zi

Pentru prima şedinţă în plen din fiecare a şasea săptămînă din data începerii sesiunii
parlamentare, Biroul permanent va întocmi proiectul ordinii de zi a şedinţei în care se includ
chestiunile propuse de fracțiunile parlamentare din opoziție, precum și cele propuse de către
deputații neafiliați din opoziție.

Articolul 44. Procedura de urgenţă

(1) Procedura de urgenţă pentru examinarea proiectelor de acte legislative solicitată de Guvern
se supune aprobării Biroului permanent.

(2) În cazul aprobării procedurii de urgenţă, Biroul permanent stabileşte termenul de depunere
a raportului asupra proiectului actului legislativ, care nu poate depăşi 10 zile lucrătoare.

(3) Biroul permanent, după primirea raportului comisiei sesizate în fond, înscrie cu prioritate
proiectul de act legislativ în proiectul ordinii de zi pentru următoarea şedinţă plenară.

(4) Proiectele de acte legislative solicitate de a fi examinate în procedură de urgenţă se

prezintă plenului Parlamentului de Primul-ministru, iar în absenţa lui - de prim-viceprim-ministru sau
de viceprim-ministru.

Articolul 45. Aprobarea ordinii de zi

(1) Ordinea de zi este supusă spre aprobare Parlamentului în ultima zi din săptămîna de lucru
ce precede perioada pentru care a fost întocmită şi se aprobă cu votul majorităţii deputaţilor
prezenţi.

(2) Ordinea de zi a şedinţelor Parlamentului aprobată de Parlament se plasează pe web site-ul

acestuia şi se înmînează deputaţilor la începutul săptămînii de lucru.

Articolul 46. Modificarea şi completarea ordinii de zi

(1) Modificarea şi completarea ordinii de zi poate avea loc numai la prima şedinţă plenară a
săptămînii de lucru, la cererea şi în baza deciziilor Biroului permanent, a unei fracţiuni
parlamentare, a unei comisii permanente la cererea, a unui grup din 5 deputaţi sau a autorului
actului menţionat în ordinea de zi. Cererea motivată de modificare şi/sau completare a ordinii de zi,
expusă în scris, însoţită de decizia respectivă, este transmisă preşedintelui şedinţei pînă la începutul
acesteia.

(2) Cererile motivate privind modificarea şi completarea ordinii de zi se fac printr-o singură
luare de cuvînt, care nu depăşeşte un minut. În cazul în care există o altă părere, se va da cuvînt
numai cîte unui reprezentant din partea fiecărei fracţiuni parlamentare, după care propunerile vor fi
supuse votării.

(3) În mod excepţional, Preşedintele Parlamentului poate propune, în orice şedinţă a

Parlamentului, modificarea şi completarea ordinii de zi din proprie iniţiativă, la cererea Biroului
permanent, a unei fracţiuni parlamentare sau a comisiei parlamentare. Această propunere se adoptă
cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

(4) Nu sînt admise dezbateri şi luări de cuvînt altele decît cele pe marginea ordinii de zi.
Proiectele de acte legislative care nu au rapoarte, după caz, corapoarte ale comisiilor sesizate în
fond nu pot fi incluse în proiectul ordinii de zi a şedinţelor Parlamentului decît dacă, la propunerea
Biroului permanent sau a fracţiunilor parlamentare, Parlamentul nu decide altfel.

(5) Chestiunile care nu au fost acceptate de către plenul Parlamentului pentru a fi incluse în
ordinea de zi pot fi înaintate repetat nu mai devreme de 30 de zile calendaristice.

Capitolul 2

PROCEDURA LEGISLATIVĂ

Articolul 47. Condiţiile exercitării dreptului de iniţiativă

legislativă şi subiecţii acestui drept

(1) În temeiul art.73 din Constituţie, dreptul de iniţiativă legislativă aparţine deputaţilor,
Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului şi Adunării Populare a unităţii teritoriale autonome
Găgăuzia, care sînt consideraţi autori ai proiectelor de acte legislative sau ai propunerilor
legislative.

(2) În exerciţiul dreptului de iniţiativă legislativă, deputaţii şi Preşedintele Republicii Moldova

prezintă Parlamentului proiecte de acte legislative şi propuneri legislative, iar Guvernul şi Adunarea
Populară a unităţii teritoriale autonome Găgăuzia - proiecte de legi şi de hotărîri. Proiectele de legi
înaintate de Preşedintele Republicii Moldova sau de Guvern se prezintă în plenul Parlamentului de
unul dintre membrii Guvernului ori de reprezentantul împuternicit al Preşedintelui Republicii
Moldova sau al Guvernului, iar cele înaintate de Adunarea Populară a unităţii teritoriale autonome
Găgăuzia - de Preşedintele Adunării Populare.

(3) Deputatul exercită dreptul la iniţiativă legislativă personal sau în comun cu alţi deputaţi.

(4) În prezentul Regulament, prin act legislativ se înţeleg legile constituţionale, legile organice
şi ordinare, hotărîrile şi moţiunile Parlamentului.

(5) Propunerea legislativă reprezintă intenţia de a se iniţia elaborarea unui sau mai multor acte
legislative, care vizează o anumită problemă sau un grup de probleme şi care au menirea de a
reglementa anumite domenii ale raporturilor sociale. Asupra acceptării propunerii legislative,
Parlamentul adoptă o hotărîre, prin care stabileşte termenul de elaborare a proiectului de act
legislativ, formează un grup pentru elaborarea proiectului propus sau dispune altor organe
elaborarea proiectului în cauză, stabileşte modul de asigurare a activităţii acestui grup.

(6) Proiectul de act legislativ şi propunerea legislativă se depun spre dezbatere împreună cu o
expunere a obiectivului, scopului, concepţiei viitorului act, a locului acestuia în legislaţia în vigoare,
precum şi a efectelor sale social-economice şi de altă natură, potrivit cerinţelor Legii privind actele
legislative nr. 780 - XV din 27 decembrie 2001. Se indică totodată persoanele care au luat parte la
elaborarea proiectului şi se anexează rezultatele expertizelor şi cercetărilor efectuate în cadrul
elaborării, precum şi rezultatele consultării publice a proiectului. În cazul în care realizarea noilor
reglementări necesită cheltuieli financiare, materiale şi de altă natură, se anexează fundamentarea
economico-financiară.

(7) Dacă pentru executarea actului legislativ care se adoptă este necesară elaborarea altor acte
legislative sau normative, se anexează lista acestora şi/sau, după caz, şi proiectele lor.

(8) Proiectul actului legislativ se prezintă în limba română împreună cu traducerea lui în limba
rusă.

(9) La proiectele de acte legislative, la propunerile legislative şi la documentele menţionate la

alin.(6) şi (7) se anexează copiile lor în variantă electronică.

(10) Proiectele de acte legislative şi propunerile legislative înaintate de deputaţi se prezintă în

limba română sau în limba rusă. Secretariatul Parlamentului asigură traducerea lor în limba
respectivă.

(11) În cazul în care se va constata că iniţiativele legislative nu sînt perfectate conform

cerinţelor tehnice stabilite de prezentul Regulament şi de alte acte legislative, Biroul permanent
poate propune autorilor acestora să le aducă în concordanţă cu prevederile legale respective.

(12) Dacă, după înregistrare în Parlament, proiectul de act legislativ nu a fost examinat în
decursul legislaturii în care a fost înregistrat, iniţiativa legislativă devine nulă.

(13) Proiectele de acte legislative incluse în ordinea de zi a şedinţelor în plen ale

Parlamentului, care, la expirarea legislaturii în cazul alegerilor ordinare sau anticipate, au fost
lăsate fără examinare, precum şi proiectele de legi aprobate în prima lectură sau cele care urmează
a fi votate în lectura finală sînt trecute pe ordinea de zi a Parlamentului de următoarea legislatură.
 (14) Proiectele de acte legislative înregistrate care nu au fost incluse în ordinea de zi a
Parlamentului devin nule după 2 ani de la înregistrarea lor.

(15) Proiectele de acte legislative care şi-au pierdut actualitatea, precum şi cele rămase fără
autori pot fi respinse de Parlament în baza unei liste comune, în temeiul rapoartelor comisiilor de
profil.

Articolul 48. Înregistrarea proiectelor de acte legislative

şi a propunerilor legislative

(1) Proiectele de acte legislative şi propunerile legislative se înregistrează la Direcţia

documentare parlamentară a Secretariatului Parlamentului în ordinea prezentării. Prin dispoziţie a
Preşedintelui Parlamentului, proiectele de acte legislative care corespund cerinţelor art.47 se
introduc în procedura legislativă şi se distribuie spre avizare comisiilor permanente, Direcţiei
juridice a Secretariatului Parlamentului şi, după caz, Guvernului, instituţiilor interesate.

(2) În cel mult 5 zile lucrătoare de la data includerii în procedura legislativă, proiectele de acte
legislative, propunerile legislative, precum şi documentele menţionate la art.47 alin.(6) se plasează
pe web site-ul Parlamentului.

Articolul 49. Desemnarea comisiei permanente

sesizate în fond

(1) Preşedintele Parlamentului înaintează proiectul actului legislativ sau propunerea legislativă
spre examinare comisiei permanente sesizate în fond, de competenţa căreia ţin acestea.

(2) În caz de necesitate, Preşedintele Parlamentului solicită altor comisii permanente

prezentarea unor corapoarte.

Articolul 491. Organizarea de către comisia permanentă

sesizată în fond a procedurilor de consultare

publică

(1) Comisia permanentă sesizată în fond asigură consultarea publică a proiectelor de acte
legislative şi a propunerilor legislative cu părţile interesate prin organizarea de dezbateri şi audieri
publice, prin intermediul altor proceduri de consultare stabilite de legislaţia cu privire la
transparenţa în procesul decizional.

(2) Comisia permanentă sesizată în fond stabileşte procedura de consultare a proiectelor de

acte legislative şi a propunerilor legislative ţinînd cont de caracterul proiectului, de preocuparea
părţilor interesate pentru subiectul abordat, de alte aspecte relevante.

(3) În cazul organizării unor întruniri publice în scopul consultării, comisia permanentă sesizată
în fond stabileşte regulile de organizare şi de desfăşurare a acestora.

(4) Comisia permanentă sesizată în fond dispune plasarea, conform legii, pe web-site-ul
Parlamentului a sintezei recomandărilor recepţionate în cadrul consultării publice, în scopul
asigurării transparenţei în procesul decizional.

Articolul 50. Soluţionarea conflictelor de competenţă

 între comisii

(1) Dacă comisia permanentă consideră că proiectul de act legislativ sau propunerea legislativă
remisă ei spre dezbatere este de competenţa altei comisii, ea poate cere Preşedintelui Parlamentului
trimiterea lor acestei comisii.

(2) În caz de refuz din partea Preşedintelui Parlamentului, Parlamentul adoptă decizia cu votul
majorităţii deputaţilor prezenţi.

(3) La fel se va proceda şi în caz de controverse între comisii.

Articolul 51. Întocmirea raportului sau avizului comun al comisiilor

(1) La cererea comisiilor sesizate pentru avize comisia permanentă sesizată în fond va putea
încuviinţa ca la lucrările ei să participe, cu vot consultativ, raportorul sau raportorii acestor comisii.

(2) Dacă pe marginea proiectelor de legi şi hotărîri au avut loc şedinţe comune ale comisiilor,
cele din urmă pot conveni ca raportul sau avizul să fie comun.

Articolul 52. Termenul pentru dezbaterea proiectelor

de acte legislative şi propunerilor legislative

de către comisia permanentă sesizată în

fond

(1) Comisia permanentă sesizată în fond va dezbate proiectul actului legislativ şi propunerea
legislativă, asigurînd consultarea publică a acestora, în decurs de cel mult 60 de zile lucrătoare, dacă
Biroul permanent nu va stabili un alt termen.

(2) În cazul în care comisia permanentă sesizată în fond depăşeşte termenul indicat la alin. (1),
Preşedintele Parlamentului poate desemna o altă comisie permanentă sesizată în fond pentru
dezbaterea proiectului de act legislativ în cauză şi poate propune examinarea în regim de urgenţă a
acestuia, după elaborarea raportului comisiei respective.

Articolul 53. Termenul de avizare a proiectelor de acte

legislative şi a propunerilor legislative de

către alte comisii competente

(1) Comisiile permanente care au primit spre avizare proiecte de acte legislative şi propuneri
legislative le supun dezbaterilor şi vor prezenta comisiei sesizate în fond avize asupra lor în termen
de cel mult 30 de zile lucrătoare.

(2) În caz de nerespectare a acestui termen, comisia permanentă sesizată în fond va redacta
raportul său fără avizul sau avizele celorlalte comisii.

Articolul 54. Avizarea proiectelor de acte legislative

şi a propunerilor legislative de către Direcţia

juridică a Secretariatului Parlamentului

 Proiectul de act legislativ şi propunerea legislativă se transmit spre avizare complexă Direcţiei
juridice a Secretariatului Parlamentului, care, în termen de cel mult 30 de zile lucrătoare, va
prezenta comisiei permanente sesizate în fond şi Direcţiei documentare parlamentară a
Secretariatului Parlamentului avizul referitor la concordanţa proiectului sau propunerii legislative:

a) cu prevederile Constituţiei;

b) cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte;

c) cu cerinţele de procedură şi de tehnică legislativă prevăzute de prezentul regulament, de

Legea privind actele legislative şi de alte acte legislative.

Articolul 55. Retragerea proiectelor de acte legislative

şi a propunerilor legislative

(1) Autorul proiectului de act legislativ sau al propunerii legislative poate să-şi retragă
proiectul sau propunerea în orice moment pînă la adoptarea definitivă a acestora în plenul
Parlamentului.

(2) În cazul în care proiectul de act legislativ sau propunerea legislativă are mai mulţi autori,
acestea pot fi retrase cu acordul tuturor autorilor.

(3) În situaţia în care unul din autorii proiectului de act legislativ sau ai propunerii legislative
îşi pierde calitatea de subiect al dreptului de iniţiativă legislativă, proiectul sau propunerea pot fi
retrase de autorii care dispun de această calitate.

(4) Dacă autorul sau toţi autorii proiectului de act legislativ sau ai propunerii legislative şi-au
pierdut calitatea de subiect al dreptului de iniţiativă legislativă, proiectul sau propunerea se
examinează conform procedurii generale şi se prezintă în plenul Parlamentului de către comisia
sesizată în fond.

Articolul 56. Cuprinsul raportului comisiei permanente

sesizate în fond

(1) După dezbaterea proiectului de lege sau propunerii legislative, comisia permanentă sesizată
în fond redactează un raport care în mod obligatoriu va cuprinde:

a) actualitatea reglementării legislative a problemei abordate în proiectul de lege sau în

propunerea legislativă;

b) plenitudinea reglementării prin proiect sau propunere a sferei respective de raporturi

sociale;

c) oportunitatea dezbaterii proiectului de lege (pornind de la posibilităţile economico-financiare

ale republicii, situaţia social-politică, consecutivitatea reglementării legislative a proceselor etc.);

d) posibilitatea dezbaterii proiectului de lege în cadrul şedinţelor Parlamentului etc.

(2) În raportul comisiei se arată: proiectul de lege (în cazul dezbaterii unei legi ordinare) se
adoptă; proiectul de lege se aprobă în prima lectură şi se va pregăti pentru a fi dezbătut în a doua
lectură; proiectul de lege se remite pentru definitivare comisiei permanente sesizate în fond sau altei
comisii competente; proiectul de lege se respinge.
 (3) Dacă există mai multe proiecte de acte legislative în aceeaşi problemă, bazate pe aceeaşi
concepţie, comisia examinează fiecare proiect în parte şi le propune Parlamentului pentru a fi
înglobate în cel mai cuprinzător şi rezonabil proiect pentru lectura a doua.

(4) În situaţia în care dezbaterii Parlamentului sînt supuse mai multe proiecte de acte
legislative ce vizează aceeaşi problemă, care însă au la bază diferite concepţii, Parlamentul, la
propunerea comisiei sesizate în fond, va hotărî, prin votul majorităţii deputaţilor prezenţi, care
proiect va fi dezbătut ca proiect de bază. Celelalte proiecte vor fi considerate de alternativă.

(5) Dacă sînt înregistrate mai multe proiecte de acte legislative ce vizează modificarea şi/sau
completarea mai multor articole din acelaşi act legislativ, la propunerea comisiei sesizate în fond,
acestea pot fi comasate, pentru examinare în lectura a doua, într-un singur proiect.

Articolul 57. Înscrierea proiectelor de acte legislative

pe ordinea de zi şi transmiterea către deputaţi

şi autori a raportului comisiei sesizate în fond

şi a avizelor

(1) Raportul comisiei permanente sesizate în fond însoţit de avizele celorlalte comisii care au
dezbătut proiectul de act legislativ sau propunerea legislativă, rezultatele consultării publice,
precum şi avizul Direcţiei juridice a Secretariatului Parlamentului se transmit de către Direcţia
documentare parlamentară a Secretariatului Parlamentului deputaţilor şi autorilor proiectului de act
legislativ sau propunerii legislative.

(2) La şedinţa Biroului permanent, în care se examinează chestiunea privind înscrierea pe

ordinea de zi a proiectului de act legislativ, comisia permanentă sesizată în fond prezintă:

a) scopurile, sarcinile şi concepţia proiectului, prognoza efectelor social-economice şi de altă

natură ale acestuia, precum şi categoria legii;

b) lista autorilor care au participat la elaborarea proiectului;

c) lista persoanelor sau organizaţiilor care au efectuat expertiza proiectului;

d) fundamentarea economico-financiară a proiectului;

e) avizul comisiei (comisiilor) permanente pe marginea proiectului;

e1) rezultatele consultării publice a proiectului;

f) avizul Direcţiei juridice a Secretariatului Parlamentului;

g) lista şi/sau, după caz, proiectele de acte legislative sau normative necesare executării actului
legislativ care se adoptă.

Articolul 58. Avizarea de către Guvern a proiectelor

de acte legislative şi a propunerilor

legislative
 (1) Proiectele de acte legislative şi propunerile legislative înaintate de Preşedintele Republicii
Moldova, de deputaţi sau de Adunarea Populară a unităţii teritoriale autonome Găgăuzia se remit
Guvernului spre avizare. Neprezentarea avizului în termen de cel mult 30 de zile sau într-un termen
mai restrîns, stabilit de Preşedintele Parlamentului, nu împiedică examinarea proiectului de către
Parlament, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Avizul Guvernului este obligatoriu, conform prevederilor art. 131 din Constituţie, la
proiectele de acte legislative şi la propunerile legislative sau la amendamentele care atrag
majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau a împrumuturilor, precum şi majorarea sau
reducerea cheltuielilor bugetare.

(3) După expirarea termenelor pentru depunerea amendamentelor, prevăzute la art. 59 alin. (1)
şi art. 65 alin. (2), comisia permanentă sesizată în fond transmite Guvernului, spre avizare,
amendamentele care, la decizia comisiei, atrag majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau a
împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare.

(4) Guvernul prezintă Parlamentului avizul său asupra amendamentelor menţionate la alin. (2)
în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data recepţionării adresării comisiei permanente
sesizate în fond.

(5) În cazul examinării în regim de urgenţă sau în mod prioritar a proiectelor de acte
legislative, termenul în care se solicită prezentarea avizului Guvernului se va indica în adresarea
comisiei permanente sesizate în fond.

(6) Examinarea la şedinţele comisiei permanente sesizate în fond a proiectelor de acte

legislative pe marginea cărora au fost înaintate amendamente care atrag majorarea sau reducerea
veniturilor bugetare sau a împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor
bugetare, nu poate precede termenele indicate la alin. (4) şi (5).

Articolul 581. Avizarea de către Adunarea Populară

a unității teritoriale autonome Găgăuzia

a proiectelor de acte normative

(1) Proiectele de acte normative care vizează statutul unității teritoriale autonome Găgăuzia
și/sau atribuțiile autorităților acesteia se remit spre avizare Adunării Populare a unității teritoriale
autonome Găgăuzia.

(2) Neprezentarea avizului în termen de cel mult 30 de zile sau într-un termen mai restrâns,
stabilit de Preşedintele Parlamentului, nu împiedică examinarea proiectului de act normativ de către
Parlament.

(3) În cazul în care comisia permanentă sesizată în fond organizează audieri publice cu privire
la proiectul de act normativ care vizează statutul unității teritoriale autonome Găgăuzia și/sau
atribuțiile autorităților acesteia, la audieri se invită și reprezentanții Adunării Populare a unității
teritoriale autonome Găgăuzia.

Articolul 59. Înaintarea amendamentelor la proiectele

de acte legislative

(1) Deputaţii, comisiile permanente şi fracţiunile parlamentare au dreptul să prezinte în scris

propuneri conceptuale şi amendamente motivate la proiectul de act legislativ, care se transmit
comisiei permanente sesizate în fond în termen de cel mult 30 de zile după primirea proiectului.
Data înaintării amendamentului va fi data înregistrării acestuia la comisia sesizată în fond, care ţine
o evidenţă specială a amendamentelor primite.

(2) Amendamentele se prezintă sub formă de modificare a cuprinsului punctelor, alineatelor,

articolelor, sub formă de completare a proiectului cu articole noi sau de propuneri de excludere a
unor cuvinte, puncte, alineate sau articole din proiect.

(3) Amendamentele trebuie să fie motivate.

(4) Amendamentele la proiectul de act legislativ se vor examina de comisia permanentă

sesizată în fond şi, numai dacă aceasta consideră necesar, şi de o altă comisie.

Articolul 60. Dezbaterea proiectelor de legi pe lecturi

(1) Proiectele de legi, înscrise pe ordinea de zi a şedinţei Parlamentului, se dezbat, de regulă,

în două lecturi.

(2) Proiectele de legi ordinare, la decizia Parlamentului, pot fi adoptate într-o singură lectură.

(3) Proiectele de legi organice se adoptă numai după dezbaterea lor în a două lectură.

(4) Proiectele de legi constituţionale, proiectele de legi organice în problemele bugetului,

finanţelor, economiei care necesită considerabile cheltuieli financiare, proiectele de legi complexe,
precum şi proiectele de legi în alte probleme importante, la decizia Parlamentului, pot fi supuse
dezbaterii şi în a treia lectură.

(5) La solicitarea Preşedintelui şedinţei sau a unei fracţiuni parlamentare, cu votul majorităţii
deputaţilor aleşi, unele proiecte de legi pot fi supuse dezbaterilor şi adoptării în regim de urgenţă.

Articolul 61. Dezbaterea proiectelor de legi în primă

lectură

(1) Dezbaterea proiectului de lege în prima lectură constă în:

a) prezentarea de către autor a proiectului în conformitate cu art.47;

b) audierea raportului comisiei permanente sesizate în fond;

c) luările de cuvînt ale deputaţilor cu respectarea obligatorie a ordinii acordării de cuvînt

reprezentanţilor tuturor fracţiunilor parlamentare.

(2) Raportul comisiei permanente sesizate în fond este prezentat de către preşedintele acesteia
sau de un membru al ei desemnat de comisie.

(3) În cadrul dezbaterilor, un deputat are dreptul să adreseze raportorilor cel mult 2 întrebări.
Formularea unei întrebări nu poate depăşi 2 minute. Fiecare răspuns nu poate depăşi 2 minute. Pe
marginea proiectelor prezentate, comentarii nu se admit.

(4) Luările de cuvînt stabilite prin alineatele (1) şi (2) nu vor depăşi 7 minute pentru fracţiunile
parlamentare şi 5 minute pentru deputaţi.
 Articolul 62. Dreptul autorului iniţiativei legislative la cuvînt

Autorul iniţiativei legislative are dreptul să ia cuvîntul înainte de închiderea dezbaterii,

totodată discursul lui nu va depăşi 5 minute. Dacă sînt mai mulţi autori, poate lua cuvîntul doar unul
dintre ei, cu acordul celorlalţi.

Articolul 63. Deciziile adoptate în urma dezbaterii

proiectelor de legi în primă lectură

(1) În urma dezbaterii proiectului de lege în primă lectură, Parlamentul poate adopta una din
următoarele decizii:

a) adoptarea legii;

b) remiterea proiectului de lege, la propunerea preşedintelui şedinţei, spre definitivare comisiei

permanente sesizate în fond sau unei alte comisii competente;

c) aprobarea proiectului de lege în prima lectură şi pregătirea lui pentru a fi dezbătut în a doua
lectură;

d) respingerea proiectului de lege.

(2) Deciziile Parlamentului asupra dezbaterilor proiectelor de legi în primă lectură se

consemnează în stenograma şedinţei, dacă Parlamentul nu decide altfel.

(3) Proiectul actului legislativ poate fi supus dezbaterii şi votării în lectura a doua (sau finală,
după caz) în aceeaşi şedinţă, după votarea în prima lectură, dacă nu au parvenit amendamente care
necesită examinare suplimentară. Propunerea pentru dezbaterea proiectului actului legislativ în
lectura a doua sau/şi în cea finală se face la solicitarea comisiei permanente sesizate în fond, a unei
fracţiuni parlamentare sau a preşedintelui şedinţei.

Articolul 64. Stabilirea proiectelor de bază şi de alternativă

(1) În cazul în care comisia sesizată în fond propune Parlamentului spre dezbatere proiecte de
acte legislative aflate în una din situaţiile prevăzute la art.56 alin.(3) şi (5), Parlamentul va hotărî
asupra acestor proiecte cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

(2) În situaţia prevăzută la art.56 alin.(4), Parlamentul, la propunerea comisiei sesizate în fond,
va hotărî, cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, care proiect va fi dezbătut ca proiect de bază.
Celelalte proiecte vor fi considerate de alternativă.

Articolul 65. Pregătirea proiectului de lege pentru

lectura a doua

(1) După dezbaterea proiectului de lege în primă lectură, acesta se transmite comisiei sesizate
în fond sau unei alte comisii competente pentru examinarea amendamentelor deputaţilor, a
obiecţiilor şi propunerilor fracţiunilor parlamentare, comisiilor permanente, a avizelor Guvernului,
Direcţiei juridice a Secretariatului Parlamentului, precum şi a propunerilor reprezentanţilor
societăţii civile, şi pentru prezentarea raportului respectiv.

(2) În cadrul pregătirii proiectului de lege pentru dezbatere în a doua lectură, deputaţii,
comisiile permanente şi fracţiunile parlamentare pot prezenta amendamente comisiei sesizate în
fond în termen de 10 zile de la data aprobării proiectului în primă lectură. Prevederile art.59 se vor
aplica în mod corespunzător.

(3) Autorii amendamentelor pot participa la şedinţa comisiei pentru definitivarea proiectului de
lege. Comisia îl va înştiinţa în prealabil pe autor despre ţinerea şedinţei.

(4) Dezbaterea proiectului de lege în lectura a doua va avea loc în cel mult 45 de zile de la data
aprobării în primă lectură.

Articolul 66. Dezbaterea proiectului de lege în a doua

lectură

Dezbaterea proiectului de lege în a doua lectură constă în:

a) audierea raportului comisiei sesizate în fond;

b) dezbaterea proiectului pe articole;

c) votarea proiectului pe articole şi, după caz, în ansamblu, dacă Parlamentul nu va hotărî
altfel.

Articolul 67. Expunerea pe marginea fiecărui articol

şi prezentarea amendamentelor

(1) La discutarea fiecărui articol deputaţii pot expune punctul de vedere al fracţiunii
parlamentare din care fac parte sau punctul personal de vedere în cel mult 2 minute.

(2) De asemenea, va putea lua cuvîntul şi reprezentantul Guvernului.

(3) În cadrul luărilor de cuvînt pot fi făcute amendamente orale referitoare la tehnica
legislativă şi la limbă.

Articolul 68. Dezbaterea pe articole

(1) Dezbaterea articolelor începe cu amendamentele. Amendamentul poate fi rostit doar o

singură dată şi trebuie să se refere la conţinutul unui articol separat.

(2) În cadrul dezbaterilor pe articole, autorii amendamentelor pot să argumenteze propunerile,

făcute de ei şi respinse de comisie, în cel mult 2 minute.

(3) Referitor la amendamentele prezentate în condiţiile art.67 alin.(3), raportorul comisiei

permanente sesizate în fond poate da răspunsuri oral, totodată timpul pentru fiecare răspuns nu va
depăşi 2 minute.

Articolul 69. Dezbaterea şi votarea amendamentelor

(1) Dezbaterea amendamentelor începe cu cele prin care se propune excluderea unora dintre
textele cuprinse în articolul supus dezbaterii şi continuă cu cele privind modificarea sau completarea
acestuia.

(2) Parlamentul se va pronunţa prin vot asupra fiecărui amendament (după caz, a sintezei
amendamentelor), cu excepţia cazurilor în care adoptarea unuia exclude acceptarea celorlalte.
 (3) Autorul amendamentului îl poate retrage în orice moment pînă la votarea lui.

Articolul 70. Dezbaterea proiectului de lege

în a treia lectură

(1) Dezbaterea proiectului de lege în a treia lectură se va efectua la decizia Parlamentului în

cazurile arătate la art.60 alin.(4), precum şi în cazurile cînd în cursul dezbaterilor proiectului în a
doua lectură au fost propuse amendamente esenţiale ce conduc la majorarea considerabilă a
cheltuielilor financiare în procesul de realizare a legii.

(2) A treia lectură constă în:

a) transmiterea amendamentelor prevăzute la alin.(1) comisiei permanente sesizate în fond sau

altei comisii competente şi Guvernului spre examinare şi prezentarea raportului şi avizului, în
termen de 3 săptămîni;

b) efectuarea, la decizia Parlamentului, a expertizei economico-financiare imparţiale asupra

amendamentelor în cauză;

c) discutarea raportului comisiei permanente sesizate în fond, a avizului Guvernului şi a

rezultatelor expertizei.

(3) În cadrul celei de-a treia lecturi, în dezbateri poate lua cuvînt numai o singură dată, numai
cîte un reprezentant al fiecărei fracţiuni parlamentare, dacă deputaţii din fracţiunea respectivă au
prezentat amendamente în cadrul dezbaterii proiectului de lege în a doua lectură, iar comisia
permanentă sesizată în fond nu le-a acceptat. De asemenea, pot lua cuvîntul, o singură dată, şi
deputaţii care au prezentat amendamente în cadrul dezbaterii proiectului de lege în a doua lectură,
iar comisia permanentă sesizată în fond nu le-a acceptat. Luările de cuvînt nu vor depăşi 3 minute.

(4) Dezbaterea se va desfăşura doar pe marginea articolelor la care au fost prezentate

amendamente.

(5) Raportul comisiei permanente sesizate în fond şi avizul Guvernului vor conţine propuneri
privind resursele financiare şi modul de acoperire a cheltuielilor suplimentare.

Articolul 71. Adoptarea actului legislativ în lectura finală

(1) În cazul în care, la dezbaterea proiectului de act legislativ în ultima lectură, au fost
acceptate multiple amendamente, propuneri şi obiecţii care modifică esenţial textul proiectului,
Parlamentul poate decide transmiterea acestuia pentru redactare în comisia sesizată în fond şi
prezentare spre adoptare în lectura finală. Pentru proiectele de legi complexe şi de coduri, lectura
finală este obligatorie.

(2) Termenul de redactare se stabileşte de Parlament în funcţie de calitatea, complexitatea şi

volumul actului legislativ, dar nu poate depăşi 30 de zile lucrătoare, cu excepţia legilor complexe şi a
codurilor, care vor fi redactate în cel mult 3 luni.

(3) Înainte de a fi semnate de Preşedintele Parlamentului, actele legislative prevăzute în

alin.(1) se supun adoptării în lectura finală, în cadrul căreia nu pot fi făcute modificări sau
prezentate amendamente, însă pot fi invocate excepţii vizînd neconcordanţele dintre textul examinat
în ultima lectură de către Parlament şi textul prezentat pentru lectura finală.
 (4) Adoptarea actului legislativ în lectura finală exprimă intenţia şi acordul autorităţii
legislative de a se aplica actul anume în redacţia prezentată, pornindu-se de la sensul şi logica
internă a prevederilor respective.

Articolul 72. Proiectele de acte legislative respinse

de Parlament

(1) Proiectele de legi şi hotărîri se consideră respinse, dacă la votarea în ansamblu nu s-a
obţinut majoritatea respectivă de voturi arătată în art.87 alin.(1).

(2) Proiectele de legi şi hotărîri respinse de Parlament nu pot fi readuse în discuţia acestuia în
decursul aceleiaşi sesiuni.

Articolul 73. Semnarea actelor legislative adoptate

de Parlament

(1) Legile şi hotărîrile adoptate de Parlament se semnează de Preşedintele Parlamentului, iar în

condiţiile art.15 alin.(2), de către unul dintre vicepreşedinţii Parlamentului în termen de cel mult 20
de zile de la adoptare.

(2) Textul legilor indicate la alin. (1) se publică pe pagina web oficială a Parlamentului în
termen de 24 de ore din momentul semnării.

(3) Subiecții indicați la art. 25 din Legea nr. 317/1994 cu privire la Curtea Constituțională sunt
în drept să solicite controlul constituționalității legilor începând cu momentul semnării acestora.

Articolul 74. Trimiterea legii spre promulgare

Preşedintelui Republicii Moldova

(1) Legea se trimite de către Preşedintele sau de către unul dintre vicepreşedinţii
Parlamentului spre promulgare Preşedintelui Republicii Moldova cel tîrziu în ziua de lucru
următoare zilei semnării acesteia.

(2) Înainte de promulgare Preşedintele Republicii Moldova este în drept, în cazul în care are
obiecţii asupra unei legi, să o trimită Parlamentului spre reexaminare în termen de cel mult 2
săptămîni de la primirea ei.

(3) Preşedintele Republicii Moldova poate cere Parlamentului, doar o singură dată,
reexaminarea legii pentru orice motive ce fac legea în ansamblu sau o parte a ei inacceptabilă.
Obiecţiile Preşedintelui Republicii Moldova se supun examinării conform procedurii prevăzute de
prezentul Regulament pentru examinarea amendamentelor, în baza raportului comisiei permanente
responsabile de legea reexaminată şi, după caz, cu avizul Direcţiei juridice a Secretariatului
Parlamentului.

(4) În cazul în care, după reexaminarea legii, Parlamentul menţine hotărîrea adoptată anterior
sau face modificări în lege în conformitate cu obiecţiile Preşedintelui Republicii Moldova,
Preşedintele este obligat să promulge legea în termen de cel mult 2 săptămîni de la data înregistrării
legii în Aparatul Preşedintelui.

Articolul 75. Respingerea legii

 În cazul în care, după reexaminarea legii, trimise de către Preşedintele Republicii Moldova în
condiţiile art.74 alin.(2), Parlamentul cu votul majorităţii arătat la art.87 nu-şi menţine hotărîrea,
legea se consideră respinsă, asupra ei fiind aplicabile prevederile art.72.

Capitolul 3

PROCEDURA SPECIALĂ DE ADOPTARE A LEGILOR

PRIVIND MODIFICAREA CONSTITUŢIEI

Articolul 76. Legile constituţionale

Revizuirea Constituţiei şi adoptarea legilor privind modificarea Constituţiei (denumite în

continuare legi constituţionale) se efectuează în conformitate cu art.141, 142 şi 143 din Constituţie
şi cu prevederile prezentului capitol.

Articolul 77. Dezbaterea proiectelor de legi constituţionale

(1) Dezbaterea de către Parlament a proiectului de lege constituţională începe după expirarea
termenului de 6 luni din momentul prezentării proiectului în cauză, împreună cu avizul Curţii
Constituţionale, de către subiecţii prevăzuţi la art.141 alin.(1) lit.b), c) şi d) din Constituţie.

(2) Proiectele de legi constituţionale se dezbat în cel puţin două lecturi.

(3) Pentru examinarea proiectului de lege constituţională, Preşedintele Parlamentului îl remite

Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi. În cazul în care Comisia juridică, pentru numiri şi
imunităţi consideră că la examinarea proiectului de lege constituţională este necesar de a fi atraşi
deputaţi din alte comisii permanente, aceasta propune Parlamentului crearea unei comisii speciale.

Articolul 78. Prezentarea avizelor şi rapoartelor asupra

proiectelor de legi constituţionale

(1) Pentru dezbaterea proiectelor de legi constituţionale, se cer, în mod obligatoriu, avizele
tuturor comisiilor permanente, avizul Direcţiei juridice a Secretariatului Parlamentului, precum şi
cel al Guvernului în cazul cînd iniţiativa nu-i aparţine.

(2) În baza avizelor indicate la alin.(1), comisia specială sau comisia permanentă sesizată în
fond întocmeşte un raport asupra proiectului de lege constituţională şi îl prezintă Biroului
permanent în decurs de 15 zile de la expirarea termenului indicat la art.77 alin.(1). Raportul va
conţine o apreciere a oportunităţii modificărilor preconizate, precum şi a eventualelor consecinţe ale
acestora.

Articolul 79. Dezbaterea proiectelor de legi constituţionale

în primă lectură

(1) Dezbaterea în primă lectură a proiectului de lege constituţională constă în:

a) audierea raportului comisiei speciale sau a comisiei permanente sesizate în fond;

b) luările de cuvînt ale deputaţilor, reprezentînd toate fracţiunile parlamentare.

(2) La dezbaterea în primă lectură a proiectului de lege constituţională, nu pot fi făcute

amendamente. La încheierea dezbaterilor, Parlamentul adoptă una din următoarele decizii:

a) aprobă proiectul de lege în primă lectură;

b) remite proiectul de lege comisiei speciale sau comisiei permanente sesizate în fond.

(3) Decizia asupra proiectului de lege constituţională dezbătut în primă lectură se adoptă de
către Parlament, sub formă de hotărîre, cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Articolul 80. Stabilirea proiectelor de bază şi a celor

de alternativă

În cazul în care dezbaterilor în Parlament sînt supuse mai multe proiecte de legi constituţionale
ce vizează aceeaşi problemă, Parlamentul, la propunerea comisiei speciale sau a comisiei
permanente sesizate în fond, decide care din ele va fi dezbătut ca proiect de bază, celelalte fiind
considerate proiecte de alternativă.

Articolul 81. Transmiterea proiectului de lege constituţională

comisiei speciale sau comisiei permanente

sesizate în fond

(1) După aprobarea în primă lectură a proiectului de lege constituţională, Preşedintele

Parlamentului cere opinia deputaţilor privind punerea de îndată la vot a proiectului în a doua lectură
sau transmiterea acestuia comisiei speciale sau comisiei permanente sesizate în fond pentru
examinarea amendamentelor şi pregătirea proiectului pentru dezbatere în a doua lectură.

(2) În cazul în care cel puţin 25 de deputaţi vor cere transmiterea proiectului de lege
constituţională comisiei speciale sau comisiei permanente sesizate în fond, Preşedintele dispune
aceasta. În caz contrar, proiectul se pune la vot în lectura a doua şi definitivă.

Articolul 82. Dezbaterea şi votarea amendamentelor

(1) În cazul în care proiectul de lege constituţională este transmis comisiei speciale sau
comisiei permanente sesizate în fond, în termen de 15 zile după adoptarea proiectului în primă
lectură, deputaţii pregătesc şi transmit amendamentele comisiei respective. Acest termen poate fi
prelungit, la propunerea Preşedintelui Parlamentului, prin votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

(2) În a doua lectură pot fi dezbătute şi supuse votului doar amendamentele depuse în scris şi
semnate de cel puţin 5 deputaţi. Amendamentele nu pot viza introducerea unor elemente ce nu sînt
prezente în proiectul avizat de Curtea Constituţională şi pot ţine doar de:

a) redactarea textului;

b) modificări care nu afectează esenţa prevederilor propuse de autor;

c) omiterea unor articole sau părţi de articole, dacă aceasta nu afectează esenţa proiectului.

(3) Comisia specială sau comisia permanentă sesizată în fond dezbate şi supune votului fiecare
amendament în parte. După aceasta, ea întocmeşte un raport de prezentare a proiectului de lege
constituţională pentru dezbatere în a doua lectură, în care îşi expune poziţia asupra fiecărui articol.
 [Art.82 declarat neconstituțional prin HCC7 din 04.03.16, MO59-67/18.03.16 art.10; în vigoare
04.03.16]

Articolul 83. Dezbaterea proiectelor de legi

constituţionale în a doua lectură

(1) Dezbaterea în a doua lectură de către Parlament a proiectului de lege constituţională constă
în:

a) prezentarea fiecărui amendament de către autorii acestuia;

b) audierea opiniilor fracţiunilor parlamentare, prezentate de cel mult doi vorbitori din partea
fiecărei fracţiuni, şi ale deputaţilor independenţi;

c) audierea opiniei comisiei speciale sau a comisiei permanente sesizate în fond asupra fiecărui
amendament;

d) votarea fiecărui amendament în parte.

(2) Amendamentele la proiectul de lege constituţională se aprobă prin votul majorităţii

deputaţilor prezenţi.

(3) Dacă amendamentul nu obţine numărul de voturi necesar, se consideră adoptată

prevederea proiectului votată în prima lectură.

[Art.83 declarat neconstituțional prin HCC7 din 04.03.16, MO59-67/18.03.16 art.10; în vigoare
04.03.16]

Articolul 84. Procedura de votare

(1) După examinarea şi votarea fiecărui articol în parte, Preşedintele Parlamentului supune
votului proiectul de lege constituţională în întregime.

(2) Proiectul de lege constituţională, în întregime, se adoptă de către Parlament cu votul a două
treimi din deputaţii aleşi.

(3) Dacă proiectul de lege constituţională nu obţine numărul de voturi necesar, el se consideră
nul.

Articolul 85. Trimiterea legii constituţionale spre promulgare

Preşedintelui Republicii Moldova

Legea constituţională adoptată de către Parlament se trimite Preşedintelui Republicii Moldova

pentru promulgare în modul stabilit de art.74 şi 75.

Articolul 86. Efectuarea referendumului pentru

revizuirea Constituţiei

(1) În cazul cînd sînt supuse revizuirii dispoziţiile prevăzute la art.142 alin.(1) din Constituţie,
Parlamentul, după adoptarea proiectului de lege constituţională, declară referendumul constituţional
republican pentru aprobarea noilor prevederi.
 (2) Referendumul constituţional republican se desfăşoară conform prevederilor Codului
electoral.

Capitolul 4

PROCEDURA DE VOT

Articolul 87. Procedura de vot pe categorii de acte

legislative

(1) Legile, hotărîrile şi alte acte se adoptă de către Parlament cu votul majorităţii după cum
urmează:

a) legile constituţionale - cu votul a 2/3 din numărul deputaţilor aleşi;

b) legile organice - cu votul majorităţii deputaţilor aleşi, ce constituie votul a cel puţin 51 de
deputaţi;

c) legile ordinare, hotărîrile şi alte acte - cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

(2) Procedura menţionată la alin.(1) este aplicabilă şi în cazul reexaminării legilor la care
Preşedintele Republicii Moldova are obiecţii.

(3) O altă majoritate de voturi este aplicabilă doar în cazurile expres prevăzute în Constituţie.

Articolul 88. Procedura de vot în şedinţă

(1) Înainte de votare preşedintele şedinţei formulează clar problema ce se pune la vot, fără a o
comenta. Fiecare propunere se votează separat. În cazul în care deputatul insistă ca propunerea lui
să fie pusă la vot, cerinţa lui se execută în mod obligatoriu. Rezultatele votării se anunţă clar pentru
a fi fixate în stenogramă.

(2) Înainte de procedura de vot, în caz de necesitate sau la solicitarea unei fracţiuni
parlamentare, preşedintele şedinţei verifică cvorumul care trebuie să corespundă cerinţelor
constituţionale şi legale cu privire la votarea proiectelor de acte legislative prin intermediul
dispozitivelor.

(3) - abrogat.

(4) În cazul în care o fracţiune parlamentară sesizează preşedintele şedinţei despre încălcarea
procedurii de vot sau despre existenţa unor erori de numărare a voturilor, acesta poate propune
Parlamentului anularea voturilor şi/sau repetarea votării. Sesizarea despre încălcarea procedurii de
vot sau despre existenţa unor erori de numărare a voturilor se efectuează în cadrul aceleiaşi şedinţe.

Articolul 89. Modalităţile de vot

(1) Deputatul votează personal prin vot deschis sau secret.

(2) Votul deschis se exprimă prin ridicare de mîini, prin apel nominal sau prin mijloace
electronice.

(3) Votul secret se exprimă prin buletine de vot pentru numiri în funcţie şi prin mijloace
electronice, în cazul adoptării legilor şi hotărîrilor.
 (4) Parlamentul hotărăşte, la propunerea preşedintelui şedinţei sau a deputaţilor, ce modalitate
de vot va folosi, afară de cazul în care procedura de vot se stabileşte prin Regulament.

Articolul 891. Votul prin mijloace electronice

(1) În cadrul ședințelor plenare ale Parlamentului, deputatul, de regulă, își exprimă votul prin
intermediul mijloacelor electronice.

(2) Exercitarea dreptului de vot prin mijloace electronice se efectuează prin intermediul unei
cartele atribuite fiecărui deputat, care se utilizează la locul de muncă repartizat în sala de ședințe
plenare.

(3) Votul exprimat de deputat prin mijloace electronice este personal. Votarea în locul altui
deputat este interzisă.

(4) În cadrul ședinței plenare, mijloacele electronice se utilizează pentru:

a) verificarea cvorumului;

b) exprimarea votului;

c) totalizarea rezultatelor votării.

(5) Votul prin mijloace electronice se efectuează prin inițierea procedurii de vot și selectarea
opțiunii „+ Pentru” sau „– Contra”.

(6) Înainte de inițierea procedurii de vot prin mijloace electronice, președintele ședinței poate
verifica cvorumul, care trebuie să corespundă cerințelor constituționale și legale cu privire la
votarea proiectelor de acte normative.

(7) Timpul rezervat votului prin mijloace electronice este de 30 de secunde.

(8) În cazul în care, până la încheierea procedurii de vot, se depistează abateri de la

Regulament sau deficiențe tehnice, președintele ședinței anulează procedura de vot și, după
înlăturarea problemelor de ordin tehnic sau regulamentar, dispune repetarea acesteia.

(9) În cazul în care, după încheierea procedurii de vot, o fracțiune parlamentară sesizează
președintele ședinței cu privire la încălcarea procedurii de vot sau la existența unor erori/deficiențe
tehnice ale mijloacelor electronice, președintele ședinței propune Parlamentului anularea votului și
repetarea procedurii de vot.

(10) Procedura de vot se repetă în cadrul aceleiași ședințe, după înlăturarea problemelor de
ordin tehnic sau regulamentar.

(11) Dacă se constată imposibilitatea utilizării mijloacelor electronice, președintele ședinței

propune desfășurarea procedurii de vot prin ridicare de mâini.

(12) Rezultatele votării prin mijloace electronice se afișează pe ecran, se anunță de către
președintele ședinței și se consemnează în stenograma şedinţei plenare.

(13) Raportul privind rezultatele votării prin mijloace electronice se stochează și se arhivează
în variantă electronică.

(14) Raportul privind rezultatele votării în ansamblu asupra proiectelor de acte

normative/administrative se anexează la stenograma ședinței plenare.

(15) Rezultatele votării prin mijloace electronice în ansamblu asupra proiectelor de acte
normative/administrative se plasează pe pagina web oficială a Parlamentului, dacă Parlamentul nu
decide altfel.

Articolul 90. Votul prin apel nominal

(1) Votul prin apel nominal se desfăşoară în modul următor: preşedintele şedinţei explică
obiectul votării şi sensul cuvintelor "pentru" şi "contra"; unul dintre membrii Biroului permanent dă
citire numelui şi prenumelui deputaţilor; fiecare deputat răspunde "pentru" sau "contra".

(2) După terminarea apelului se repetă numele şi prenumele deputaţilor care nu au răspuns.

Articolul 91. Votul prin buletin de vot

(1) În cazul votului prin buletine de vot, pe buletin se trec numele şi prenumele candidatului,
funcţia pentru care acesta candidează şi fracţiunea parlamentară din care face parte.

(2) Votînd "pentru", deputatul lasă neatins pe buletinul de vot numele şi prenumele
candidatului propus; votînd "contra" şterge numele şi prenumele acestuia.

(3) Buletinele de vot se introduc într-o singură urnă.

Articolul 92. Procedura de alegere, numire sau de propunere

pentru numirea în funcţie a persoanelor oficiale

de stat

(1) Hotărîrile cu privire la alegere, numire sau propunerile pentru numirea în funcţie a
persoanelor oficiale de stat care, potrivit Constituţiei şi altor legi, se fac de către Parlament, se
adoptă în condiţiile art.74 alin.(2) din Constituţie. În acelaşi mod se adoptă şi hotărîrile
Parlamentului cu privire la destituirea (revocarea) persoanelor oficiale vizate, cu excepţiile stabilite
de legislaţie.

(2) Chestiunea cu privire la alegere, numire sau propunerile pentru numirea în funcţie a
persoanelor oficiale de stat se supun dezbaterii Parlamentului după prezentarea raportului Comisiei
juridice, pentru numiri şi imunităţi.

(3) În procesul întocmirii raportului comisia va examina candidaturile pentru alegere, numire
sau propunerile pentru numirea în funcţie a persoanelor oficiale de stat, avînd dreptul de a chema
spre audiere persoanele în cauză.

Articolul 93. Interdicţii în cursul votării

Pe durata procedurii de vot, deputaţilor nu li se oferă cuvînt, ei fiind obligaţi să respecte

liniştea, ordinea şi să se afle la locurile lor prestabilite.

Capitolul 5

PROCEDURA DE RIDICARE

A IMUNITĂŢII PARLAMENTARE
 Articolul 94. Imunitatea parlamentară

(1) În conformitate cu prevederile constituţionale, imunitatea parlamentară are ca scop

protejarea deputatului în Parlament împotriva urmăririlor judiciare şi garantarea libertăţii de
exprimare a acestuia.

(2) Deputatul nu poate fi reţinut, arestat, percheziţionat, cu excepţia cazurilor de infracţiune

flagrantă, sau trimis în judecată fără încuviinţarea prealabilă a Parlamentului, după ascultarea sa.

(3) Inviolabilitatea nu se extinde asupra membrilor familiei deputatului.

Articolul 95. Cererea de ridicare a imunităţii parlamentare

(1) În cazul în care deputatul a comis o infracţiune sau o contravenţie, Procurorul General
poate cere Parlamentului ridicarea imunităţii acestuia pentru a efectua măsuri procesuale de
reţinere, percheziţionare, arestare sau trimitere în judecată.

(2) Cererea de ridicare a imunităţii deputatului în Parlament este adresată Preşedintelui

Parlamentului.

(3) Preşedintele Parlamentului aduce la cunoştinţa deputaţilor cererea în plenul Parlamentului

la şedinţa următoare de la data prezentării acesteia şi o trimite imediat spre examinare Comisiei
juridice, pentru numiri şi imunităţi.

(4) Dacă cererea Procurorului General prevăzută la alin.(2) a parvenit în Parlament în perioada
dintre sesiuni, aceasta va fi adusă la cunoştinţa deputaţilor la prima şedinţă plenară a sesiunii
următoare.

(5) Cererea de ridicare a imunităţii deputatului se înaintează pentru fiecare infracţiune sau
contravenţie separat.

(6) În cazul în care cauza penală a fost remisă instanţei de judecată pînă la validarea
mandatului de deputat, ridicarea imunităţii parlamentare se efectuează în condiţiile prezentului
capitol.

Articolul 96. Procedura de examinare a cererii Procurorului

General în Comisia juridică,pentru numiri şi

imunităţi

(1) Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi va examina cererea Procurorului General în cel
mult 15 zile după aducerea acesteia la cunoştinţa deputaţilor de către Preşedintele Parlamentului şi
va constata existenţa sau inexistenţa unor motive temeinice pentru acceptarea sau respingerea
cererii.

(2) Procurorul General este obligat să prezinte Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi
documentele referitoare la caz, solicitate de aceasta.

(3) Data şi locul desfăşurării şedinţei Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi se comunică
Procurorului General şi deputatului în privinţa căruia se cere ridicarea imunităţii. Absenţa
nemotivată a oricăruia dintre ei nu împiedică examinarea cererii.

(4) După ascultarea cererii Procurorului General şi a deputatului în privinţa căruia se cere
ridicarea imunităţii, Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi, cu votul majorităţii membrilor ei,
exprimat secret, adoptă o hotărîre.

(5) În urma examinării cererii Procurorului General, Comisia juridică, pentru numiri şi
imunităţi întocmeşte un raport care se prezintă Biroului permanent.

(6) Raportul Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi se înscrie cu prioritate în ordinea de
zi.

Articolul 97. Procedura de ridicare a imunităţii parlamentare

(1) Raportul Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi se supune examinării şi aprobării de
către Parlament în cel mult 7 zile de la prezentarea acestuia Biroului permanent.

(2) Prezenţa la şedinţa plenară a deputatului în privinţa căruia se cere ridicarea imunităţii este
obligatorie. Absenţa motivată a acestuia atrage suspendarea examinării cererii. Absenţa nemotivată
a deputatului nu împiedică examinarea cererii în lipsa lui.

(3) Preşedintele Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi sau un alt membru al acesteia
prezintă raportul comisiei pe marginea examinării cererii Procurorului General.

(4) Procurorul General va motiva cererea de ridicare a imunităţii deputatului şi va răspunde la

întrebările deputaţilor, după care va fi ascultat deputatul în privinţa căruia a fost înaintată cererea
de ridicare a imunităţii, şi el va răspunde la întrebări.

(5) Înainte de votare, deputaţii sînt în drept să-şi exprime poziţia asupra cererii de ridicare a
imunităţii deputatului.

(6) - abrogat.

(7) - abrogat.

(8) Rezultatele votării se perfectează prin hotărîre a Parlamentului, care va încuviinţa ridicarea
imunităţii deputatului sau va respinge cererea Procurorului General.

(9) Hotărîrea Parlamentului se remite Procurorului General în termen de 3 zile de la data

adoptării.

Articolul 98. Informarea Parlamentului despre rezultatele

examinării cauzei pentru care a fost ridicată

imunitatea parlamentară

(1) În cazul încetării urmăririi penale, a consumării procedurii contravenţionale, precum şi în

cazul emiterii de către instanţa judecătorească a unei sentinţe definitive, Procurorul General este
obligat să informeze Parlamentul despre acest fapt. Preşedintele Parlamentului aduce la cunoştinţa
deputaţilor în plenul Parlamentului informaţia respectivă.

(2) În cazul încetării urmăririi penale sau a procedurii contravenţionale, precum şi al achitării
definitive de către instanţa judecătorească, cazul va fi considerat consumat şi hotărîrea
Parlamentului de ridicare a imunităţii îşi va pierde valoarea juridică.

Capitolul 6
 Articolul 99. Caracterul public al şedinţelor Parlamentului

(1) Şedinţele Parlamentului sînt publice, în afara cazurilor în care, la cererea Preşedintelui
Parlamentului, a unei fracţiuni parlamentare sau a unui grup din cel puţin 5 deputaţi, se hotărăşte,
cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, ca acestea să fie închise.

(2) Şedinţele în plen ale Parlamentului, cu excepţia celor închise prevăzute la alin.(1), pot fi
transmise în direct la posturile publice naţionale de radio şi televiziune în conformitate cu
prevederile Codului audiovizualului al Republicii Moldova, precum şi la iniţiativa Parlamentului, prin
decizie adoptată cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi. Stenogramele şedinţelor publice sînt
plasate pe web site-ul oficial al Parlamentului. Comunicatele oficiale despre şedinţele Parlamentului
se fac publice numai prin intermediul serviciului de presă al Parlamentului.

Articolul 100. Persoanele care pot asista la şedinţele

Parlamentului

(1) La şedinţele publice ale Parlamentului pot asista reprezentanţii misiunilor diplomatice,
Avocatul Poporului, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, adjuncții Avocatului Poporului,
reprezentanţi ai mijloacelor de informare în masă şi, după caz, funcţionari ai Secretariatului
Parlamentului, reprezentanţi ai părţilor interesate, precum şi alte persoane, în baza autorizaţiei sau
invitaţiei, în condiţiile stabilite de Biroul permanent.

(2) Persoanele care asistă la şedinţă trebuie să păstreze liniştea şi să se abţină de la orice
manifestare de aprobare sau dezaprobare, în caz contrar fiind eliminate din sală.

Articolul 101. Participarea deputaţilor la şedinţă

(1) Deputaţii sînt obligaţi să se înscrie pe lista de prezenţă pînă la începutul şedinţei şi să fie
prezenţi la lucrările Parlamentului.

(2) Deputatul care nu poate lua parte la şedinţă, din motive independente de voinţa sa, va
trebui să informeze conducerea Parlamentului prin intermediul subdiviziunii Secretariatului
Parlamentului responsabile de asigurarea şedinţelor plenare, menţionînd cauzele care îl împiedică
să participe.

Articolul 102. Regimul de lucru al Parlamentului

(1) Parlamentul îşi desfăşoară activitatea în plen, în comisii şi în fracţiuni, de regulă, conform
următorului program:

a) luni - lucrul cu alegătorii (zi de audienţă, deplasări în teritoriu);

b) marţi - şedinţe ale fracţiunilor parlamentare;

c) miercuri - şedinţe ale comisiilor permanente;

d) joi şi vineri - şedinţe în plen.

(2) Parlamentul poate decide continuarea şedinţei în plen în alte zile.

(3) Joi, în ultima oră de lucru a Parlamentului, se examinează întrebările deputaţilor. Şedinţa
din ultima joi a lunii, în a doua jumătate a zilei, este consacrată interpelărilor.
 (4) La propunerea Biroului permanent Parlamentul va putea hotărî desfăşurarea lucrărilor sale
pe un anumit termen conform unui alt program.

(5) La fiecare două ore de lucru ale plenului Parlamentului, preşedintele şedinţei va anunţa o
pauză.

(6) Fiecare fracţiune parlamentară poate solicita pauze în şedinţa în plen cu durata de pînă la
30 de minute în vederea definitivării deciziilor politice pe marginea subiectelor incluse în ordinea de
zi a şedinţei. Durata cumulativă a pauzelor solicitate de o fracţiune parlamentară pe parcursul unei
şedinţe a plenului Parlamentului nu poate depăşi 60 de minute. La depăşirea acestei limite,
acordarea pauzelor poate fi decisă doar prin votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

(7) Pauzele destinate convocării ad-hoc a unor grupuri de lucru sau a unor comisii
parlamentare sînt stabilite prin votul Parlamentului. Durata acestora poate depăşi limita stabilită la
alin. (6). Prevederile prezentei norme se vor aplica şi în cazul în care şedinţa plenară a
Parlamentului nu a fost închisă şi va continua în altă zi.

Articolul 103. Deschiderea şedinţei

(1) Şedinţa Parlamentului este deschisă de Preşedinte sau de unul dintre vicepreşedinţi.

(2) În timpul şedinţei preşedintele este asistat de vicepreşedinţi.

(3) Preşedintele şedinţei precizează dacă este întrunit cvorumul legal şi anunţă ordinea de zi.

Articolul 104. Atribuţiile preşedintelui şedinţei

(1) Preşedintele şedinţei conduce dezbaterile, veghează la respectarea Regulamentului şi

menţinerea ordinii la şedinţe.

(2) Preşedintele şedinţei nu este în drept să comenteze luările de cuvînt ale deputaţilor.

Articolul 105. Luările de cuvînt în cadrul şedinţelor

plenare

(1) Persoanele care iau cuvîntul în Parlament vorbesc de la tribună sau de la microfoanele
special instalate. Nimeni nu poate lua cuvîntul decît dacă îi este oferit de preşedintele şedinţei.

(2) Deputaţii care intenţionează să ia cuvîntul pe marginea problemelor incluse în ordinea de zi

se înscriu în lista vorbitorilor la preşedintele şedinţei. În aceeaşi listă se indică chestiunea din
ordinea de zi şi timpul solicitat de vorbitor, ce nu poate depăşi 7 minute pentru fracţiunile
parlamentare şi 5 minute pentru deputaţi. Preşedintele şedinţei poate limita în timp înscrierea
pentru luările de cuvînt.

(3) Vorbitorii sînt obligaţi să se refere exclusiv la chestiunea pentru discutarea căreia s-au
înscris la cuvînt. În caz contrar, preşedintele şedinţei le atrage atenţia şi, dacă ei nu se conformează,
le retrage cuvîntul şi deconectează microfonul.

(4) Preşedintelui Republicii Moldova şi Primului-ministru li se dă cuvînt în orice moment, la

solicitare, dacă Parlamentul nu decide altfel. În caz de necesitate, persoanelor menţionate li se
acordă timp suplimentar celui prevăzut la alin.(2).

(5) Pe marginea luărilor de cuvînt, Parlamentul poate iniţia dezbateri, stabilind timpul şi modul
de desfăşurare a acestora.

(6) Luarea de cuvînt poate fi limitată în timp la decizia Parlamentului, prin votul majorităţii
deputaţilor prezenţi.

(7) Dacă în luarea de cuvînt se face referinţă la o fracţiune parlamentară sau la un deputat,
fracţiunea şi deputatul au dreptul la replică, imediat după respectiva luare de cuvînt, care nu poate
depăşi 3 minute. Este interzisă replica la replică.

Articolul 106. Declaraţiile deputaţilor

(1) Deputaţii au dreptul la declaraţii în probleme ce nu sînt incluse în ordinea de zi a şedinţei

plenare. La începerea şedinţei plenare, deputaţii se înscriu în lista pentru declaraţii la preşedintele
şedinţei.

(2) Deputaţilor înscrişi pentru declaraţii li se va oferi cuvîntul la finele şedinţei.

(3) Fracţiunilor parlamentare li se acordă pînă la 7 minute pentru fiecare declaraţie, iar
deputaţilor - pînă la 5 minute.

(4) Dacă declaraţia vizează imaginea unei fracţiuni parlamentare sau a unui deputat, aceştia au
dreptul la replică în cadrul aceleiaşi şedinţe. Replica nu poate depăşi 3 minute.

Articolul 107. Excepţii de la regulile pentru acordarea

cuvîntului deputatului

(1) În afara dezbaterilor legislative sau politice în cadrul şedinţelor în plen, un deputat poate,
cu titlu de excepţie, să facă obiecţii şi propuneri cu privire la chestiuni ce ţin de respectarea
Regulamentului.

(2) Un deputat poate solicita dreptul la replică sau la oferirea de explicaţii dacă, în cadrul
dezbaterilor, a fost vizat de la microfonul Parlamentului.

(3) Intervenţiile deputaţilor formulate în conformitate cu prevederile alin. (1) şi (2) nu vor
depăşi 2 minute.

(4) În cazul în care deputatul nu se conformează prevederilor alin. (3), preşedintele şedinţei
atenţionează asupra acestui fapt şi deconectează microfonul.

Articolul 108. Încheierea dezbaterilor

(1) La cererea preşedintelui şedinţei sau a unei fracţiuni parlamentare, dezbaterile asupra
problemei luate de Parlament în discuţie pot fi încheiate.

(2) Cererea de încheiere a dezbaterii se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Articolul 109. Înregistrarea şi stenografierea dezbaterilor

din şedinţele Parlamentului

Dezbaterile din şedinţele Parlamentului se înregistrează pe bandă magnetică şi se

stenografiază.
 (2) Deputaţii au dreptul de a verifica exactitatea stenogramei prin confruntarea ei cu banda
magnetică.

Capitolul 7

EXECUTAREA LEGILOR

Articolul 110. Stabilirea modului de executare a legii

În dispoziţiile finale şi tranzitorii Parlamentul stabileşte modul de executare a legii.

Articolul 111. Efectuarea controalelor şi prezentarea

rapoartelor privind executarea legilor

(1) Controlul asupra executării legii (publicarea în termenele stabilite, organizarea studierii
prevederilor legii etc.) de către organele şi persoanele competente, precum şi determinarea
eficienţei acţiunii legii revin comisiei permanente de profil asistate de Direcţia juridică a
Secretariatului Parlamentului, altor comisii, create în acest scop de Parlament.

(2) În urma controlului efectuat, comisia parlamentară va prezenta recomandări Guvernului

şi/sau altor autorităţi publice şi, după caz, va prezenta Parlamentului rapoarte privind executarea
legilor după 6 luni de la intrarea în vigoare a legii respective.

(3) În textul legii Parlamentul poate stabili un termen mai redus sau mai mare pentru
prezentarea raportului privind executarea legii.

Capitolul 8

MOŢIUNILE ŞI ACTELE EXCLUSIV POLITICE

ALE PARLAMENTULUI

Secţiunea întîi

Moţiunea simplă

Articolul 112. Iniţierea moţiunii simple

(1) Moţiunea simplă exprimă poziţia Parlamentului într-o anumită problemă de politică internă
sau externă ori, după caz, într-o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări.

(2) Moţiunea simplă poate fi iniţiată de cel puţin 15 deputaţi.

(3) Un deputat nu poate semna concomitent mai multe moţiuni simple în aceeaşi problemă.

Articolul 113. Conţinutul moţiunii simple

(1) Moţiunea simplă trebuie să cuprindă motivarea şi dispozitivul. Moţiunea se depune la

preşedintele şedinţei, în plenul Parlamentului.

(2) După primirea moţiunii, preşedintele şedinţei o aduce la cunoştinţa Parlamentului, care
stabileşte data dezbaterii, şi dispune remiterea ei de îndată Guvernului şi distribuirea acesteia
deputaţilor.
 (3) Dezbaterea moţiunii simple va avea loc la data stabilită de Biroul permanent, în termen de
14 zile lucrătoare de la depunere.

Articolul 114. Avizarea moţiunii simple

Moţiunea simplă se supune dezbaterii fiind însoţită de avizul comisiei permanente de profil.
Avizarea se va face în termen de pînă la 7 zile lucrătoare de la data depunerii moţiunii.

Articolul 115. Dezbaterea moţiunii simple

(1) Dezbaterea moţiunii simple începe cu prezentarea raportului Guvernului.

(2) La dezbaterea moţiunilor, prevederile art.99-109 se aplică în mod corespunzător.

(3) Moţiunile simple se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

(4) Moţiunile simple adoptate de Parlament se publică în Monitorul Oficial al Republicii

Moldova, Partea I, şi sînt obligatorii pentru Guvern sau alte autorităţi vizate.

Secţiunea a doua

Moţiunea de cenzură

Articolul 116. Depunerea moţiunii de cenzură

(1) Moţiunea de cenzură exprimă retragerea încrederii acordate Guvernului la învestitură.

(2) Moţiunea de cenzură asupra activităţii Guvernului poate fi iniţiată de cel puţin 1/4 din
numărul deputaţilor aleşi.

(3) Moţiunea de cenzură asupra activităţii Guvernului se întocmeşte şi se depune conform

procedurii stabilite la art.113 alin.(1) şi (2).

Articolul 117. Dezbaterea moţiunii de cenzură

(1) Moţiunea de cenzură asupra activităţii Guvernului se supune dezbaterii în prima zi de

şedinţă plenară a săptămînii următoare datei depunerii.

(2) Dezbaterea moţiunii se face în condiţiile art.115 alin.(1) şi (2).

(3) Moţiunile de cenzură se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.

Articolul 118. Efectele deciziei asupra moţiunii

de cenzură

(1) În cazul în care moţiunea de cenzură asupra activităţii Guvernului a fost respinsă, deputaţii
care au semnat-o nu vor putea iniţia, în cadrul aceleiaşi sesiuni, o nouă moţiune pe acelaşi motiv.

(2) În cazul adoptării moţiunii de cenzură, Primul-ministru va prezenta în termen de cel mult 3
zile, Preşedintelui Republicii Moldova demisia Guvernului.

(3) Moţiunile de cenzură asupra activităţii Guvernului adoptate de Parlament se publică în

Monitorul Oficial al Republicii Moldova, Partea I.
 Secţiunea a treia

Angajarea răspunderii Guvernului

Articolul 119. Mecanismul angajării răspunderii

Guvernului

(1) Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Parlamentului asupra unui program, asupra
unei declaraţii de politică generală ori asupra unui proiect de lege organică sau ordinară.

(2) Angajarea răspunderii politice în faţa Parlamentului se declară prin hotărîre a Guvernului,
care se prezintă în aceeaşi zi Parlamentului, cu anexarea textului programului, al declaraţiei de
politică generală sau al proiectului de lege. Preşedintele Parlamentului dispune de îndată
distribuirea hotărîrii şi a materialelor adiţionale deputaţilor.

(3) Dacă, în decursul a 72 de ore din momentul angajării răspunderii de către Guvern, cel puţin
1/4 din numărul deputaţilor aleşi nu depun o moţiune de cenzură Guvernului sau dacă moţiunea de
cenzură depusă este respinsă, programul, declaraţia de politică generală sau proiectul de lege se
consideră adoptate şi devin executorii pentru Guvern.

(4) În cazul depunerii unei moţiuni de cenzură potrivit alin.(3), aceasta urmează a fi examinată
potrivit prevederilor art.116-118.

Articolul 120. Intrarea în vigoare a legilor adoptate

ca urmare a angajării răspunderii Guvernului

Legile adoptate ca rezultat al angajării răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului intră în

vigoare la data publicării.

Secţiune a patra

Actele exclusiv politice ale Parlamentului

Articolul 121. Actele exclusiv politice ale Parlamentului

(1) Actele exclusiv politice ale Parlamentului constituie manifestări de voinţă ale autorităţii
legislative, care produc efecte politice şi nu au forţa actelor normative.

(2) La categoria actelor exclusiv politice ale Parlamentului se atribuie declaraţiile, apelurile,
mesajele etc.

(3) Proiectele actelor exclusiv politice ale Parlamentului pot fi iniţiate de fracţiunile
parlamentare, precum şi de cel puţin 5 deputaţi.

(4) Actele exclusiv politice ale Parlamentului se perfectează prin hotărîre de Parlament şi se
adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

(5) Actele exclusiv politice ale Parlamentului se publică în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, Partea I.

Capitolul 9
 ÎNTREBĂRI, INTERPELĂRI, AUDIERI, RAPOARTE

Secţiunea întîi

Întrebări

Articolul 122. Adresarea întrebărilor

(1) Ultima oră de lucru al Parlamentului în fiecare zi de joi, cu exepţia ultimei joi din lună, va fi
consacrată întrebărilor.

(2) Fiecare deputat poate adresa întrebări membrilor Guvernului sau conducătorilor altor
autorităţi ale administraţiei publice. Deputatul, în aceeaşi şedinţă plenară, poate adresa cel mult
două întrebări.

(3) Deputaţii nu pot formula întrebări Preşedintelui Republicii Moldova, reprezentanţilor

puterii judecătoreşti, autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi întrebărî care:

a) privesc probleme de interes personal;

b) urmăresc, în exclusivitate, obţinerea unei consultaţii juridice;

c) conduc la amestecul în înfăptuirea justiţiei şi în urmărirea penală;

d) privesc activitatea unor persoane care nu îndeplinesc funcţiile publice menţionate la alin.(2).

Articolul 123. Răspunsul la întrebări

(1) Formulînd întrebarea, deputatul va preciza dacă doreşte să primească răspunsul în scris
sau oral la şedinţa în plen.

(2) Subdiviziunea Secretariatului Parlamentului responsabilă de asigurarea şedinţelor plenare

înregistrează întrebările şi le transmite organelor sau persoanelor cărora acestea sînt adresate.

(3) Dacă se solicită răspuns oral, acesta va fi prezentat la următoarea şedinţă în plen în cadrul
orei Guvernului.

(4) Dacă se solicită răspuns scris, acesta se prezintă în termen de 15 zile.

(5) Dacă întrebările se vor adresa celor prezenţi în sală, aceştia pot răspunde imediat la fiecare
întrebare sau vor declara că vor prezenta răspunsul în termenul indicat la alin.(3) sau, după caz, la
alin.(4).

(6) Dacă deputatul care a solicitat răspuns oral la întrebare nu se află în sala de şedinţe a
Parlamentului, acestuia răspunsul i se va prezenta în scris.

Articolul 124. Timpul rezervat întrebărilor

(1) Timpul rezervat pentru adresarea unei întrebări nu va depăşi 2 minute.

(2) Timpul pentru fiecare răspuns oral nu va depăşi 3 minute.

(3) Dacă persoana care a adresat întrebarea nu este satisfăcută de răspunsul primit, pentru
replică i se acordă un minut.
 (4) Dacă timpul afectat întrebărilor şi răspunsurilor depăşeşte timpul stabilit de art.122
alin.(1), preşedintele şedinţei va amîna pentru şedinţa următoare o parte de întrebări şi răspunsuri.

Secţiunea a doua

Interpelări

Articolul 125. Înaintarea şi examinarea interpelărilor

(1) Interpelările se fac în scris, arătîndu-se obiectul acestora, fără nici o dezvoltare,
concretizîndu-se forma răspunsului solicitat.

(2) Interpelarea deputatului constă dintr-o cerere adresată Guvernului, prin care se solicită
explicaţii asupra unor aspecte ale politicii Guvernului ce ţin de activitatea sa internă sau externă.

(3) Interpelările se dau citirii şi se depun la preşedintele şedinţei în plen, care dispune
remiterea lor Primului-ministru.

(4) În cazul solicitării răspunsului în scris la interpelare, Guvernul va răspunde în cel mult 15
zile.

(5) Autorii interpelării pot cere Parlamentului dezbaterea în şedinţă plenară a răspunsului la
interpelare, înaintînd în acest sens o moţiune simplă.

(6) Prezenţa membrilor Guvernului, cărora le sînt adresate interpelări, la şedinţa Parlamentului
consacrată interpelărilor, este obligatorie.

Secţiunea a treia

Audieri şi rapoarte

Articolul 126. Audieri parlamentare

(1) Parlamentul, o dată în decursul unei sesiuni, audiază Guvernul în probleme ce ţin de
activitatea acestuia.

(2) La propunerea Biroului permanent, a comisiilor permanente sau a fracţiunilor

parlamentare, Parlamentul iniţiază audieri şi în alte domenii de interes public major.

(3) Data şi procedura de desfăşurare a audierilor sînt stabilite şi aduse la cunoştinţa deputaţilor
şi Guvernului de către Parlament.

Articolul 127. Raportul anual al activităţii Guvernului

(1) Anual, în luna aprilie, Guvernul, în şedinţa în plen a Parlamentului, prezintă raportul anual
al activităţii sale. Raportul se distribuie deputaţilor cu cel puţin 10 zile înainte de şedinţa plenară la
care acesta va fi audiat.

(2) În plenul Parlamentului, raportul Guvernului se prezintă de către Primul-ministru.

(3) Pe marginea raportului prezentat, un deputat poate adresa cel mult două întrebări.

Articolul 128. Rapoartele anuale ale autorităţilor publice

 (1) Alte autorităţi obligate să prezinte rapoarte anuale în plenul Parlamentului le vor prezenta
în termenele prevăzute de legislaţia în vigoare.

(2) Biroul permanent va include în proiectul ordinii de zi audierea rapoartelor respective în cel
mult 30 de zile de la data prezentării.

(3) Pe marginea rapoartelor prezentate, Parlamentul poate decide adoptarea unei hotărîri.

Articolul 1281. Rapoartele Curţii de Conturi

(1) Parlamentul audiază în şedinţă plenară următoarele rapoarte ale Curţii de Conturi:

a) raportul anual de activitate, care urmează a fi prezentat pînă la data de 1 mai;

b) rapoartele auditorului asupra rapoartelor anuale ale Guvernului privind executarea

bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi a fondurilor asigurării obligatorii de
asistenţă medicală, concomitent cu rapoartele respective ale Guvernului, care urmează a fi
prezentate pînă la data de 1 iunie;

c) raportul anual asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi

patrimoniului public, care urmează a fi prezentat pînă la data de 15 septembrie;

d) alte rapoarte ale Curţii de Conturi pe care Comisia de control al finanţelor publice le
consideră necesare a fi audiate.

(2) Rapoartele prevăzute la alin. (1) sînt supuse audierii publice de către Comisia de control al
finanţelor publice.

Capitolul 10

CONCEDII, ABSENŢE

Articolul 129. Absenţa deputaţilor de la şedinţe

(1) Deputatul nu poate lipsi de la şedinţele Parlamentului sau ale comisiei permanente din care
face parte decît din motive întemeiate.

(2) Neparticiparea deputatului la şedinţa Parlamentului în legătură cu îndeplinirea unei

însărcinări date de Parlament, Biroul permanent, comisia parlamentară sau de fracţiunea din care
face parte, precum şi de Preşedintele Parlamentului, se consideră absenţă din motive întemeiate, la
fel ca şi:

a) aflarea deputatului în concediu medical;

b) aflarea deputatului în concediu din motive personale;

c) neparticiparea deputatului la şedinţa Parlamentului sau a comisiei permanente în semn de

protest la o chestiune din ordinea de zi, anunţată în şedinţa acestora.

(3) Absenţa din alte motive decît cele specificate la alin. (2) se consideră absenţă fără motiv
întemeiat.

(4) Absenţa de la şedinţa Parlamentului a deputatului care îndeplineşte o însărcinare a comisiei

parlamentare sau a fracţiunii din care face parte se coordonează în prealabil cu Preşedintele
Parlamentului.

(5) Deputatul care nu poate participa la şedinţă din alte motive decît cele specificate la alin. (2)
lit. c) este obligat să informeze Biroul permanent prin intermediul subdiviziunii Secretariatului
Parlamentului, responsabilă de asigurarea şedinţelor plenare, în baza unei declaraţii în scris, despre
cauzele care îl împiedică să participe.

(6) Biroul permanent va stabili modalitatea de evidenţă a prezenţei deputaţilor la şedinţele

Parlamentului şi ale comisiilor permanente din care aceştia fac parte.

Articolul 130. Concediile deputaţilor

(1) Deputaţii au dreptul la concediu anual plătit, la concediu pentru interese personale şi la
concediu medical.

(2) Orice concediu, cu excepţia concediului medical, se acordă deputaţilor prin dispoziţia
Preşedintelui Parlamentului sau a vicepreşedintelui care îndeplineşte atribuţiile Preşedintelui în
absenţa acestuia.

(3) Concediu anual plătit se acordă deputaţilor pe o durată de 36 de zile lucrătoare (luîndu-se
drept bază săptămîna de muncă de 6 zile) în timpul vacanţei de Crăciun şi vacanţei de vară.

(4) Concediu pentru interese personale se acordă deputaţilor pe o durată de cel mult 10 zile în
timpul unei sesiuni.

Articolul 131. Absenţa nemotivată la şedinţe

Absenţa fără motiv întemeiat a deputatului pe parcursul unei luni la 3 şedinţe ale
Parlamentului sau ale comisiei permanente din care face parte se sancţionează cu pierderea a 50%
din salariu şi din alte indemnizaţii pentru luna următoare. Absenţa fără motiv întemeiat a
deputatului pe parcursul unei luni la 4 şi mai multe şedinţe ale Parlamentului sau ale comisiei
permanente din care face parte se sancţionează cu pierderea a 75% din salariu şi din alte
îndemnizaţii pentru luna următoare.

Capitolul 11

INTERDICŢII ŞI SANCŢIUNI

Articolul 132. Interdicţii

Se interzic:

a) proferarea de insulte, ameninţări sau calomnii atît de la tribuna Parlamentului, cît şi din sala
de şedinţe;

b) dialogul între vorbitorul aflat la tribună şi persoanele aflate în sală;

c) convorbiri la telefoane mobile în sala de şedinţe a Parlamentului în timpul şedinţelor în plen;

d) tulburarea dezbaterilor sau crearea agitaţiei în sala de şedinţe;

d1) accesul în incinta Parlamentului şi în încăperile în care se desfăşoară şedinţele în plen ale
Parlamentului şi ale organelor sale de lucru cu echipamente portabile de amplificare a sunetului
şi/sau cu oricare alte obiecte ce ar putea fi folosite pentru tulburarea ordinii şi/sau întreruperea
lucrărilor şedinţelor Parlamentului;

d2) blocarea tribunelor, blocarea accesului în sala de şedinţe, blocarea sau limitarea accesului
la microfoane, sau crearea unor condiţii de imposibilitate a continuării şedinţelor plenare ale
Parlamentului;

e) orice acţiuni ce pot împiedica desfăşurarea normală a lucrărilor Parlamentului.

Articolul 133. Sancţiuni pentru încălcarea de către

deputaţi a prevederilor Regulamentului

(1) Încălcarea de către deputaţi a prevederilor Regulamentului în cadrul şedinţelor

Parlamentului atrage următoarele sancţiuni:

a) avertismentul;

b) chemarea la ordine;

c) retragerea cuvîntului;

d) lipsirea de cuvînt pe o durată de pînă la 5 şedinţe;

e) eliminarea din sala de şedinţe;

f) interzicerea participării la şedinţele plenare pe o durată de pînă la 10 şedinţe.

(2) Sancţiunile prevăzute la alin.(1) lit. a)–d) se aplică de către preşedintele şedinţei, iar
sancţiunile de la alin.(1) lit. e) şi f) se aplică de Parlament, cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi,
la propunerea preşedintelui şedinţei sau a unei fracţiuni parlamentare.

(21) Deputatul este obligat să se conformeze cerinţelor preşedintelui şedinţei sau deciziei
Parlamentului şi să execute benevol sancţiunile aplicate.

(3) Sancţiunile aplicate deputaţilor în cadrul şedinţelor Parlamentului se înscriu în stenograma

şedinţei.

(4) Deputaţii în privinţa cărora se propune aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (1) lit.d)-f)
au dreptul să prezinte explicaţii Parlamentului în decurs de 3 minute.

(5) Executarea sancţiunilor prevăzute la alin.(1) lit.e) şi f) se asigură de colaboratorii serviciului

special al Parlamentului în baza unui regulament aprobat prin lege.

(6) Deputatul care este sancţionat cu interzicerea participării la şedinţele plenare pierde
indemnizaţia şi 10% din salariu pentru fiecare şedinţă, începînd cu ziua următoare celei în care a
fost aplicată sancţiunea, dar nu mai mult de 75% din salariu.

Articolul 134. Avertismentul

La prima încălcare de către deputat a prevederilor Regulamentului, preşedintele şedinţei îl

avertizează şi îl invită să respecte Regulamentul.

Articolul 135. Chemarea la ordine

 Preşedintele şedinţei cheamă la ordine deputaţii:

a) care nu iau în considerare avertismentul preşedintelui şedinţei şi continuă să se abată de la

Regulament;

b) care se ceartă cu alţi deputaţi sau alţi participanţi la şedinţă;

c) care folosesc gesturi şi un limbaj ofensator;

d) care se abat de la tema pusă în discuţie;

e) care tulbură ordinea şedinţei în alt mod.

Articolul 136. Cazurile cînd nu se aplică sancţiunea

de chemare la ordine

(1) Preşedintele şedinţei poate, înainte de a chema la ordine un deputat, să-l invite să-şi retragă
sau să explice cuvintele care au generat incident şi care pot conduce la aplicarea sancţiunii.

(2) În cazul în care cuvintele întrebuinţate au fost retrase sau regretate ori explicaţiile date sînt
apreciate de preşedintele şedinţei ca satisfăcătoare, sancţiunea nu se mai aplică.

Articolul 137. Retragerea cuvîntului şi lipsirea de cuvînt

(1) Preşedintele şedinţei poate retrage cuvîntul deputatului:

a) care, după chemare la ordine, continuă să tulbure ordinea şedinţei;

b) care îşi continuă comunicarea peste termenul stabilit şi nu respectă indicaţiile preşedintelui
de a încheia comunicarea.

(2) Parlamentul poate lipsi deputatul de cuvînt dacă acesta, după ce i s-a retras cuvîntul, în
cadrul aceleiaşi şedinţe comite încălcări prevăzute la alin.(1).

Articolul 138. Eliminarea din sala de şedinţe

(1) Deputatul poate să fie eliminat din sala de şedinţe dacă el:

a) în timpul şedinţei, cheamă la folosirea forţei sau o foloseşte el însuşi;

b) pe parcursul şedinţei, proferează insulte, calomnii sau ameninţări publice la adresa

Preşedintelui Republicii Moldova, deputaţilor, membrilor Guvernului sau altor persoane;

c) votează, prin mijloace electronice, în numele altui deputat;

d) blochează, prin diferite modalităţi, tribuna sau microfoanele din sală şi continuă să sfideze
autoritatea preşedintelui şedinţei.

(2) Deputatul în privinţa căruia a fost aplicată sancţiunea de eliminare din sala de şedinţe este
obligat să se conformeze imediat acestei sancţiuni şi nu poate reveni în şedinţa plenară pînă la
încheierea acesteia, cu excepţia cazului prevăzut la art. 139 alin. (4).

Articolul 139. Interzicerea participării la şedinţele

 plenare

(1) Dacă deputatul sancţionat cu eliminarea din sală nu părăseşte benevol sala de şedinţe ori
dacă acesta a fost sancţionat repetat în aceeaşi sesiune cu eliminarea din sala de şedinţe,
Parlamentul va putea aplica sancţiunea interzicerii de participare a acestuia la şedinţele plenare pe
o durată de pînă la 10 şedinţe.

(2) Dacă şi după aplicarea sancţiunii de interzicere a participării la şedinţele plenare deputatul
nu părăseşte benevol sala de şedinţe, preşedintele şedinţei va anunţa o întrerupere.

(3) Pe întreaga durată de aplicare a sancţiunii interzicerii participării la şedinţele plenare,

deputatului i se anulează indemnizaţia prevăzută la art.26 alin.(1) din Legea despre statutul
deputatului în Parlament.

(4) Sancţiunea interzicerii participării la şedinţele plenare poate fi ridicată de Parlament în

orice moment, la propunerea Preşedintelui Parlamentului, a unei fracţiuni parlamentare, la
adresarea scrisă sau publică a deputatului sancţionat, prin care acesta comunică regretul său pentru
faptele comise şi se obligă să respecte Regulamentul şi ordinea în şedinţă.

Articolul 1391. Executarea sancţiunilor de eliminare din sala

de şedinţe sau de interzicere a participării la

şedinţele Parlamentului

(1) În cazul în care deputatul nu execută benevol sancţiunea aplicată de Parlament în temeiul
prevederilor art. 133 alin. (1) lit. e) şi f), executarea se asigură de serviciul special al Parlamentului,
care îndeamnă deputatul să părăsească sala de şedinţe, escortîndu-l din sală.

(2) Neexecutarea cerinţelor preşedintelui şedinţei şi ale colaboratorului serviciului special al

Parlamentului de părăsire a sălii de şedinţe se sancţionează cu pierderea a 25% din salariu şi din
alte indemnizaţii pentru luna următoare.

(3) Opunerea de rezistenţă sau insultele aduse colaboratorului serviciului special al

Parlamentului în legătură cu solicitarea de a părăsi sala de şedinţe a Parlamentului de către
deputatul vizat se sancţionează cu pierderea a 50% din salariu şi din alte indemnizaţii pentru luna
următoare.

(4) Sancţiunile prevăzute la alin. (2) şi (3) se aplică de către Preşedintele Parlamentului.

Articolul 140. Aplicarea sancţiunilor la şedinţele comisiilor

de către preşedinţii acestora

(1) În scopul menţinerii ordinii în şedinţele comisiilor, preşedinţii acestora sînt învestiţi cu
aceleaşi drepturi ca şi preşedintele şedinţei şi pot aplica sancţiunile prevăzute la art.133 alin.(1)
lit.a)-c).

(2) Sancţiunile aplicate deputaţilor în cadrul şedinţelor comisiilor se înscriu în procesul-verbal

al şedinţei.

Capitolul 12

SECRETARIATUL PARLAMENTULUI
 Articolul 141. Secretariatul Parlamentului

(1) Asistenţa organizatorică, informaţională şi tehnică a activităţii Parlamentului, Biroului

permanent, comisiilor permanente, fracţiunilor parlamentare şi a deputaţilor este asigurată de
Secretariatul Parlamentului condus de Secretarul general.

(2) - abrogat.

(3) Secretarul general al Parlamentului se numeşte în funcţie de către Preşedintele

Parlamentului, cu consultarea prealabilă a Biroului permanent şi cu avizul Comisiei juridice, pentru
numiri şi imunităţi. Secretarul general este asistat de adjuncţii săi, cărora le poate delega o parte
din atribuţiile sale.

(4) În exercitarea atribuțiilor, Secretarul general este responsabil de asigurarea bunei activități
a organelor de lucru ale Parlamentului. În condițiile legii, acesta numește în funcție, modifică,
suspendă și încetează raporturile de serviciu ale funcționarilor publici, angajează și eliberează din
funcție alt personal al Secretariatului Parlamentului, cu excepția personalului prevăzut la art. 14
alin. (1) lit. k). Numirea în funcție a funcționarilor publici din secretariatele comisiilor permanente,
modificarea, suspendarea și încetarea raporturilor de serviciu ale acestora se efectuează cu acordul
președintelui comisiei.

(5) În scopul informării societăţii despre activitatea Parlamentului, Secretariatul Parlamentului

asigură ţinerea web site-ului Parlamentului, pe care se vor plasa informaţii despre componenţa
Parlamentului şi activitatea lui, ordinea de zi a şedinţelor în plen, proiectele de acte legislative şi
propunerile legislative parvenite la Parlament. În secțiunea dedicată deputaților se vor plasa
informații despre amendamentele înregistrate de deputați, declarațiile în plen, luările de cuvânt,
întrebările și interpelările deputaților, precum și răspunsurile aferente.

Articolul 142. Retribuirea specialiştilor care participă

la lucrările Parlamentului sau ale

comisiilor Parlamentare

În cazul în care Parlamentul, în conformitate cu art.16 din Legea nr.780-XV din 27 decembrie
2001 privind actele legislative, formează grupuri de lucru pentru elaborarea unor proiecte de acte
legislative, persoanele invitate şi delegate, la decizia Preşedintelui Parlamentului, pot fi remunerate
din fondul special pentru elaborarea actelor legislative, creat conform prevederilor art.60 din
aceeaşi lege.

Capitolul 13

GUVERNUL

Articolul 143. - abrogat.

Articolul 144. - abrogat.

Articolul 145. Declinarea împuternicirilor de către Guvern

(1) După constituirea legală a Parlamentului, alegerea Preşedintelui Parlamentului, formarea

Biroului permanent şi a comisiilor permanente, Parlamentul audiază raportul Primului-ministru şi
acceptă declinarea de către Guvern a împuternicirilor.
 (2) Guvernul, ale cărui împuterniciri au încetat potrivit alin.(1), îndeplineşte numai funcţiile de
administrare a treburilor publice, pînă la acordarea încrederii noii liste a Guvernului.

Articolul 146. Desemnarea candidatului pentru funcţia

de Prim-ministru

(1) După consultarea majorităţii parlamentare, Preşedintele Republicii Moldova desemnează un

candidat pentru funcţia de Prim-ministru.

(2) Candidatul pentru funcţia de Prim-ministru va cere, în termen de 15 zile de la desemnare,

încrederea Parlamentului asupra programului de activitate şi a întregii liste a Guvernului.

Articolul 147. Acordarea votului de încredere Guvernului

(1) Programul de activitate al Guvernului se dezbate în şedinţa Parlamentului, în condiţiile

art.47-57.

(2) Lista Guvernului va fi examinată de Parlament în condiţiile art.92 alin.(2) şi (3).

(3) Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.

Capitolul 14

DISPOZIŢII FINALE

Articolul 148. Registrul de stat al actelor Parlamentului

Republicii Moldova

Fiecare act (lege, hotărîre şi moţiune) adoptat de Parlament se înscrie în Registrul de stat al
actelor Parlamentului Republicii Moldova în conformitate cu prevederile Legii privind actele
legislative.

Articolul 149. Depunerea actelor Parlamentului în arhiva

Parlamentului

Legile, hotărîrile, alte acte şi materiale ale Parlamentului, Biroului permanent, comisiilor
permanente şi altor comisii, precum şi cele ale Secretariatului Parlamentului se depun anual la
arhiva Parlamentului în modul stabilit, conform Nomenclatorului de dosare, aprobat de Biroul
permanent.

Articolul 150. Bugetul Parlamentului

(1) Bugetul Parlamentului se elaborează, se aprobă și se administrează în conformitate cu

principiile, regulile și procedurile prevăzute de Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-
fiscale nr. 181/2014.

(2) În bugetul anual al Parlamentului pot fi prevăzute distinct mijloace financiare pentru
asigurarea activității Președintelui Parlamentului, a vicepreședinților Parlamentului, a fracțiunilor
parlamentare, a comisiilor parlamentare de anchetă, precum și pentru activitatea grupurilor de
lucru privind elaborarea actelor legislative și pentru activitățile de analiză ex-post a legislației.
 (3) Proiectul bugetului Parlamentului aprobat de Biroul permanent se prezintă Guvernului
pentru a fi inclus în proiectul bugetului de stat care va fi prezentat Parlamentului spre adoptare.

(4) Bugetul Secretariatului Parlamentului este parte integrantă a bugetului Parlamentului.

(5) Secretarul general al Parlamentului:

a) este responsabil de organizarea procesului bugetar al Parlamentului;

b) asigură gestionarea finanțelor publice și administrarea patrimoniului public conform

principiilor bunei guvernări, cu informarea semestrială și la necesitate a Biroului permanent;

c) asigură publicarea bugetului și a rapoartelor privind executarea acestuia.