Cartea Verde a Contabilității 2024

Secțiunea I – Achiziții, imobilizări și stocuri

I.8. INSTRUMENTE DE PLATA

I.8.1. Efectuare plăți
Operaţiunile privind vânzările/cumpărările de bunuri şi prestările de servicii efectuate pe baza efectelor

on
comerciale se înregistrează în contabilitate în conturile corespunzătoare de efecte de primit sau de plătit,
după caz.

Efectele comerciale trebuie să îndeplinească condiţiile de formă şi fond prevăzute de legislaţia în vigoare,

at
fără de care validitatea lor poate fi contestată sau anulată.

Efectele comerciale scontate, neajunse la scadenţă se înregistrează întrun cont în afara bilanţului şi se
tr
menţionează în notele explicative.
S

EXEMPLU – scontare bilet la ordin înainte de termen

p∧

O societate vinde mărfuri unei alte societăţi în valoare de 148.750 lei, valoare cu tot cu TVA. Societatea
acceptă un bilet la ordin. Din cauza lipsei lichidităţilor, societatea scontează la bancă biletul la ordin înainte
de scadenţă şi încasează suma de 133.879 lei. Banca percepe o dobândă de 10% din valoarea efectului.
ro

Înregistrarea facturii:
nt

411 = % 148.750 lei

Clienţi 7015 125.000 lei
Re

Venituri din vânzarea produselor

finite
4427 23.750 lei
TVA colectată

Primirea biletului la ordin:

413 = 411 148.750 lei

Efecte de primit de la clienţi Clienţi

Scontarea biletului la ordin înainte de termen:

5114 = 413 148.750 lei

Efecte remise spre scontare Efecte de primit de la clienţi
 Încasarea sumei nete:

% = 5114 148.750 lei

5121 Efecte remise spre scontare 133.875 lei
Conturi la bănci în lei
666 14.875 lei
Cheltuieli privind dobânzile

Conturile curente la bănci

Conturile curente la bănci se dezvoltă în analitic, pe fiecare bancă. Conturile la bănci cuprind: valorile de
încasat, cum sunt cecurile şi efectele comerciale depuse la bănci, disponibilităţile în lei şi valută, cecurile
entităţii, precum şi dobânzile aferente disponibilităţilor şi creditelor acordate de bănci în conturile curente.

Depozitele bancare pe termen de cel mult trei luni pot fi incluse în numerar şi echivalențe de numerar doar
în măsura în care acestea sunt deţinute cu scopul de a acoperi nevoia de numerar pe termen scurt, şi nu în
scop investiţional.

on
Sumele virate sau depuse la bănci ori prin mandat poştal, pe bază de documente prezentate entităţii şi
neapărute încă în extrasele de cont, se înregistrează distinct în contabilitate în contul 5125 – Sume în curs
de decontare.

at
EXEMPLU – încasarea sumelor de pe card, din cont bancar, prin poștă
tr
O societate vinde produse online. Pentru aceste produse, clienţii achită suma solicitată prin mai multe
modalităţi: plată direct de pe card, plată din cont bancar personal prin depunerea sumelor necesare, plată
S

prin poștă.
p∧

La transmiterea prin e-mail a documentului scanat ce atestă efectuarea plăţii, persoana respectivă
primeşte un cod de acces sau, direct pe e-mail, cartea electronică achiziţionată. În cursul unei zile,
societatea primeşte documente ce atestă plata prin bancă, prin depunere de numerar de către diverse
ro

persoane, în sumă de 700 lei, pentru care se transmit cărţile plătite.

Factura pentru vânzarea bunurilor (cu cota de TVA 9%):

nt

411 = % 700 lei

Re

Clienţi 707 642 lei

Venituri din vânzarea mărfurilor
4427 58 lei
TVA colectată

Primirea documentelor ce atestă efectuarea plăţii:

5125 = 411 700 lei

Sume în curs de decontare Clienţi

Încasarea sumelor în ziua următoare:

5121 = 5125 700 lei

Conturi la bănci în lei Sume în curs de decontare
Dobânzile de încasat aferente disponibilităţilor aflate în conturi la bănci se înregistrează distinct în
contabilitate, faţă de cele de plătit, aferente creditelor acordate de bănci în conturile curente, precum şi
cele aferente creditelor bancare pe termen scurt.

Dobânzile de plătit şi cele de încasat, aferente exerciţiului financiar în curs, se înregistrează la cheltuieli
financiare sau venituri financiare, după caz.

Contabilitatea disponibilităților în valută

Contabilitatea disponibilităţilor aflate în bănci/casierie şi a mişcării acestora, ca urmare a încasărilor şi

plăţilor efectuate, se ţine distinct în lei şi în valută.

Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul de schimb valutar
comunicat de Banca Naţională a României, de la data efectuării operaţiunii.

Operaţiunile de vânzare-cumpărare de valută, inclusiv cele derulate în cadrul contractelor cu decontare la

termen, se înregistrează în contabilitate la cursul utilizat de banca comercială la care se efectuează licitaţia
cu valută, fără ca acestea să genereze în contabilitate diferenţe de curs valutar.

La finele fiecărei luni, disponibilităţile în valută şi alte valori de trezorerie, cum sunt titluri de stat în valută,

on
acreditive şi depozite în valută se evaluează la cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca
Naţională a României din ultima zi bancară a lunii în cauză.
Diferenţele de curs înregistrate se recunosc în contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs
valutar, după caz.
at
Sumele în numerar, puse la dispoziţia personalului sau a terţilor, în vederea efectuării unor plăţi în favoarea
tr
entităţii, se înregistrează distinct în contabilitate (contul 542 – Avansuri de trezorerie, respectiv contul 461 –
Debitori diverşi, în cazul terţilor).
S

În cazul plăţilor în valută, suportate din avansuri de trezorerie, cheltuielile se recunosc în contabilitate la
p∧

cursul din data efectuării operaţiunilor sau la cursul din data decontării avansului, conform politicii
contabile a entității.
ro

Sumele reprezentând avansuri de trezorerie, acordate potrivit legii şi nedecontate până la data bilanţului,
se evidenţiază în contul de debitori diverşi (461 – Debitori diverşi) sau creanţe în legătură cu personalul
(4282 – Alte creanţe în legătură cu personalul), în funcţie de natura creanţei.
nt

Operaţiunile financiare în lei sau în valută se efectuează cu respectarea regulamentelor emise de Banca
Naţională a României şi a reglementărilor emise în acest scop.
Re

EXEMPLU – utilizare carduri de debit

O societate efectuează în cursul unei luni următoarele cheltuieli care se achită de salariați cu cardul
societății:

- Aprovizionare combustibil: 2.500 lei

- Achiziție material diverse consumabile: 800 lei

- Retragere numerar de către un salariat: 200 lei

Înregistrarea cheltuielilor efectuate:

6022 = 401 500 lei

Cheltuieli privind combustibilii Furnizori
 604 = 401 800 lei
Cheltuieli privind materialele Furnizori
nestocate

Înregistrarea plăţii facturilor cu cardul:

401 = 5125 3.300 lei

Furnizori Sume în curs de decontare

Retragerea de numerar:

542 = 5125 200 lei

Avansuri de trezorerie Sume în curs de decontare

on
Înregistrarea decontării sumelor cheltuite conform extrasului de cont:

5125
Sume în curs de decontare
= at 5121
Conturi la bănci în lei
3.500 lei
S tr

Înregistrarea comisioanelor de administrare a cardului:

p∧

- în lei (25 lei):

ro

627 = 5121/cont card 25 lei

Cheltuieli cu serviciile bancare şi Conturi la bănci în lei
asimilate
nt
Re

- în valută, 10 euro la un curs de 4,9410 lei/euro:

627 = 5124/cont card 49,41 lei

Cheltuieli cu serviciile bancare şi Conturi la bănci în valută
asimilate

I.8.2. Case de marcat electronice fiscale

Potrivit prevederilor O.U.G. nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de
marcat electronice fiscale, republicate, cu modificările și completările ulterioare, operatorii economici care
încasează, integral sau parţial, cu numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor
de numerar contravaloarea bunurilor livrate cu amănuntul, precum şi a prestărilor de servicii efectuate
direct către populaţie sunt obligaţi să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale.

Operatorii economici au obligaţia să emită bonuri fiscale cu aparate de marcat electronice fiscale şi să le
înmâneze clienţilor. La solicitarea clienţilor, utilizatorii vor elibera acestora şi factura.
Aparate de marcat electronice fiscale sunt considerate şi casele de marcat electronice fiscale şi alte
sisteme ce includ dispozitive cu funcţii de case de marcat, echipate cu dispozitiv de memorare a jurnalului
electronic, care înglobează constructiv un modul fiscal, prin intermediul căruia controlează memoria
fiscală, dispozitivul de imprimare, dispozitivul de memorare, afişajul client, dispozitivul de salvare externă şi
dispozitivul de comunicaţie externă care permite integrarea într-un sistem informatic.

De la această obligație sunt exceptate încasările realizate din următoarele activități:

comerţul ocazional cu produse agricole din producţie proprie efectuat de către producătorii agricoli
individuali, autorizaţi în condiţiile legii, în pieţe, târguri, oboare sau în alte locuri publice autorizate;

vânzarea de ziare şi reviste prin distribuitori specializaţi;

serviciul public de transport persoane cu metroul, precum şi serviciul public de transport local de
persoane prin curse regulate, autorizat să fie efectuat în interiorul unei localităţi, pe bază de bilete sau
abonamente tipărite, conform legii; serviciul public de transport persoane cu metroul este asimilat cu
transportul local;

activităţile pentru care încasările se realizează pe bază de bonuri cu valoare fixă tipărite conform legii –
bilete de acces la spectacole, muzee, expoziţii, târguri şi oboare, grădini zoologice şi grădini botanice,

on
biblioteci, locuri de parcare pentru autovehicule, bilete de participare la jocuri de noroc şi altele similare;

activităţile de asigurări şi ale caselor de pensii, precum şi activităţile de intermedieri financiare, inclusiv

at
activităţile auxiliare acestora. Nu sunt exceptate activităţile de schimb valutar cu numerar şi substitute
de numerar pentru persoane fizice, altele decât operaţiunile efectuate de punctele de schimb valutar
din incinta instituţiilor de credit, aparţinând acestor instituţii;
tr
activităţile desfăşurate ca profesii libere sub toate formele de organizare care nu implică crearea unei
S

societăţi comerciale;
p∧

vânzarea obiectelor de cult şi serviciile religioase prestate de instituţiile de cult;

comerţul cu amănuntul prin comis-voiajori, precum şi prin corespondenţă, cu excepţia livrărilor de

ro

bunuri la domiciliu efectuate de magazine şi unităţile de alimentaţie publică, pe bază de comandă;

serviciile de instalaţii, reparaţii şi întreţinere a bunurilor, efectuate la domiciliul clientului;

nt

vânzarea pachetelor de servicii turistice sau de componente ale acestora de către agenţiile de turism,
definite potrivit legii;
Re

încasarea contravalorii energiei electrice şi termice, a gazelor naturale, a apei şi canalizării, a serviciilor
de telefonie, inclusiv de telefonie mobilă, de poştă şi curier, de salubritate, de televiziune, inclusiv prin
cablu, de internet;

efectuarea lucrărilor de construcţii, reparaţii, amenajări şi întreţinere de locuinţe;

serviciile de transport feroviar public de călători în trafic intern şi internaţional, prestate de societăţi
comerciale persoane juridice române, pe bază de bilete sau abonamente tipărite conform legii;

activităţile de jocuri de noroc desfăşurate cu mijloace tehnice de joc ce funcţionează pe baza

acceptatoarelor de bancnote sau monede;

serviciile de parcări auto a căror contravaloare se încasează prin automate ce funcţionează pe baza
acceptatoarelor de bancnote sau monede;

comerţul de tip cash and carry desfăşurat de comercianţii care vând mărfuri prin sistemul de
autoservire către persoane fizice înregistrate în baza de date a vânzătorului, în scopul utilizării acestora
ca produse consumabile;

transportul rutier internațional contra cost de persoane.

Corectarea erorilor
Corectarea unei erori sau anularea unei vânzări se evidenţiază pe bonul fiscal şi se poate efectua numai cu
condiţia ca valoarea totală a acestuia să nu devină negativă. Dacă aparatul permite reduceri/majorări de
sume, acestea sunt explicitate în bonul fiscal.

Retururile de marfă

În cazul returului de marfă, utilizatorul întocmeşte un dosar care va cuprinde:

nota de recepţie şi constatare de diferenţe întocmită în baza bonului fiscal emis anterior pentru marfa
respectivă;

dispoziţia de plată-încasare către casierie;

factura înregistrată în condiţiile legii.

Returnarea ambalajelor refolosibile, a căror contravaloare este inclusă în preţul produsului vândut, poate fi
menţionată înainte de emiterea bonului fiscal prin înscrierea sumei aferente a acestora ca valoare
negativă şi cu specificaţia „ambalaj refolosibil“.

Acordarea de avansuri prin POS

Potrivit prevederilor Legii nr. 209/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a

on
Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, persoanele juridice care
desfășoară activități de comerț cu amănuntul și care realizează anual o cifră de afaceri mai mare de
10.000 de euro în echivalent lei oferă serviciul de avans în numerar la terminalele de plată în baza
at
contractelor încheiate cu instituțiile acceptante și pot acorda avansuri în numerar.

Acestea afișează la loc vizibil semnul privind acordarea acestui serviciu, precum și informații privind
tr
costurile serviciului.
S

Avansul acordat se evidențiază distinct pe bonul fiscal și nu poate depăși suma de 200 de lei.
p∧

Tranzacțiile privind avansul în numerar se asimilează retragerilor de numerar de la bancomate, iar

comisioanele aferente tranzacțiilor se stabilesc conform contractelor în vigoare între părți.
ro

Comercianții pot percepe, de la titularul cardului, un comision care nu poate depăși 1% din valoarea
avansului acordat.
nt

Limitarea încasărilor și plăților în numerar

Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar şi
Re

pentru modificarea şi completarea

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, cu
modificările și completările ulterioare prevede că operațiunile de încasări și plăți între persoanele care
desfășoară operațiuni economice se efectuează prin instrumenete de plată fără numerar.

Regulile privind efectuarea plăților în numerar se diferențiază în funcție de persoanele între care au loc
operațiile.

Astfel, dacă participanții la operațiile de încasări și plăți sunt persoane care desfășoară activități
economice, se pot realiza plăți în numerar în limita următoarelor plafoane:

încasări de la persoanele juridice și fizice comercianți, în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei de la o
persoană;

încasări efectuate de către magazinele de tipul cash and carry, care sunt organizate şi funcţionează în
baza legislaţiei în vigoare, în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei de la o persoană;

plăţi către persoanele juridice și fizice, în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei/persoană, dar nu mai mult
de un plafon total de 10.000 lei/zi;
 plăţi către magazinele de tipul cash and carry, care sunt organizate şi funcţionează în baza legislaţiei în
vigoare, în limita unui plafon zilnic total de 10.000 lei;

plăţi din avansuri spre decontare, în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei, stabilit pentru fiecare persoană
care a primit avansuri spre decontare.
Este interzisă fragmentarea încasărilor în numerar de la beneficiari pentru facturile a căror valoare este mai
mare de 5.000 lei şi, respectiv, de 10.000 lei, în cazul magazinelor de tipul cash and carry.

Este interzisă fragmentarea facturilor pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii a căror valoare
este mai mare de 5.000 lei, respectiv de 10.000 lei.

Este interzisă acordarea de avantaje clienţilor pentru efectuarea de plăţi în numerar.

Dacă participanții la operațiunile de încasări și plăți sunt un operator economic și o persoană fizică, plățile
în numerar sau încasările se pot efectua în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei de la o persoană.

Aceste operațiuni desfășurate cu persoanele fizice cuprind:

cesiuni de creanţe sau alte drepturi;

primiri de împrumuturi sau alte finanţări;

on
contravaloarea unor livrări de bunuri sau a unor prestări de servicii;

contravaloarea unor achiziţii de bunuri sau a unor prestări de servicii;

dividende; at
tr
restituiri de împrumuturi sau alte finanţări.

Sunt interzise plăţile/încasările fragmentate în numerar către o persoană, pentru tranzacţiile mai mari de
S

10.000 lei.
p∧

În acest plafon nu sunt cuprinse contractele cu plata în rate. Pentru aplicarea acestei excepții este
necesară existența unui contract de vânzare cu plata în rate.
ro

Organizatorii de nunţi şi botezuri, pentru operaţiunile de încasări în numerar pe zi, de la persoane fizice,
pentru serviciile legate de aceste evenimente, pot solicita organului fiscal central competent în
administrarea obligaţiilor lor fiscale, aprobarea unui alt plafon de încasări, în cazul în care aceştia prezintă
nt

organului fiscal informaţii din care rezultă că încasările de la persoane fizice generate de organizarea de
astfel de evenimente depăşesc plafonul prevăzut de 10.000 lei/zi.
Re

La stabilirea plafonului, organul fiscal va avea în vedere încasările pe care organizatorii de nunţi şi botezuri
le-au avut anterior din astfel de evenimente.

EXEMPLU – încasarea contravalorii organizării unui eveniment

O societate a achiziționat un cort pentru organizare evenimente. Societatea a solicitat aprobarea unui
plafon de 20.000 lei/zi.

Până la aprobarea solicitării se organizează un eveniment pentru care se încasează un avans în sumă de
7.000 lei.

După aprobarea noului plafon are loc evenimentul și se încasează diferența de 10.000 lei.

Înregistrarea avansului care se încadrează în plafonul dinainte de aprobarea majorării acestuia, de

10.000 lei:
 5311 = % 7.000 lei
Casa în lei 419 5.882 lei
Clienți – creditori
4427 1.118 lei
TVA colectată

Înregistrarea veniturilor finale:

5311 = % 17.000 lei

Casa în lei 704 14.286 lei
Venituri din servicii prestate
4427 2.714 lei
TVA colectată

Înregistrarea stornării avansului:

on
5311 = % - 7.000 lei
Casa în lei
at 419
Clienți – creditori
4427
- 5.882 lei

- 1.118 lei
tr
TVA colectată
S
p∧

Bonul fiscal se emite la încasarea contravalorii serviciilor prestate și a produselor vândute.

Sumele încasate pe baza bonului fiscal se regăsesc în Registrul de casă al societății.

Corectarea unei erori sau anularea unei vânzări se evidenţiază pe bonul fiscal şi se poate efectua numai cu
ro

condiţia ca valoarea totală a acestuia să nu devină negativă.

Dacă aparatul permite reduceri/majorări de sume, acestea sunt explicitate în bonul fiscal.
nt

Bacșișul – aspecte contabile și fiscale

Re

O societate care desfășoară activitate în baza CAEN 5630 „Restaurante” încasează prin casa de marcat
următoarele sume în cursul lunii ianuarie 2023:

mâncare 9% în sumă de 20.000 lei;

băuturi 9% în sumă de 15.000 lei;

băuturi 19% în sumă de 25.000 lei;

bacșiș în sumă de 5.500 lei.

Prin regulamentul intern s-a stabilit că bacșișul încasat se distribuie integral salariaților, pe baza unei
evidențe nominale generate de softul de gestiune.

Stabilim care sunt principalele aspecte de care trebuie să se țină cont în legătură cu această speță și care
este monografia contabilă.

În prezent, în România, bacșișul reprezintă o practică întâlnită frecvent, în special în domeniul

restaurantelor și al barurilor, valoarea totală a sumelor de această natură plătite și, respectiv, încasate fiind
considerabilă.

Prin Legea nr. 376 din 23 decembrie 2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice
fiscale, publicată în Monitorul Oficial nr. 1.255 din 27 decembrie 2022, Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
28/1999 a fost modificată astfel:

A fost definit bacșișul în vederea evidențierii acestor sume pe bonul fiscal, cu scopul delimitării clare a
acestora de veniturile încasate de operatorii economici. Astfel, prin bacșiș se înțelege orice sumă de
bani oferită în mod voluntar de client, în plus față de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor
prestate de către operatorii economici care desfășoară activități corespunzătoare codurilor CAEN: 5610
– «Restaurante», 5630 – «Baruri și alte activități de servire a băuturilor». Bacșișul nu poate fi asimilat, din
punctul de vedere al TVA, unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii.
A fost instituită obligația de evidențiere pe bonul fiscal a bacșișului încasat de la clienți. Bacșișul încasat
de la clienți se evidențiază pe bonul fiscal, indiferent de modalitatea de încasare a acestuia
(card/numerar/ substitute de numerar).

Notă: În cazul defectării aparatelor de marcat electronice fiscale, până la repunerea în funcțiune a
acestora, operatorii economici utilizatori sunt obligați să înregistreze într-un registru special, întocmit în
acest sens, toate operațiunile efectuate (inclusiv bacșișul) și să emită chitanțe, în condițiile legii, pentru
respectivele operațiuni și facturi, la cererea clientului.

Bacșișul se evidențiază distinct pe același bon fiscal cu bunurile livrate/serviciile prestate și este introdus în

on
baza de date a aparatelor de marcat electronice fiscale sub formă de articol, cu denumirea «bacșiș».

În situația în care, la solicitarea clienților, utilizatorii eliberează acestora și factură, bacșișul se evidențiază
distinct și pe aceasta.
at
Se instituie obligația operatoriului economic de a înmâna clientului o notă de plată, în prealabil emiterii
tr
bonului fiscal.

Operatorii economici au obligația de a înmâna clientului o notă de plată, în prealabil emiterii bonului fiscal,
S

în care sunt prevăzute rubrici destinate alegerii de către client a nivelului bacșișului oferit, între 0% și 15% din
p∧

valoarea consumației.

Nota de plată trebuie să conțină și o altă rubrică în care clientul să poată înscrie suma oferită drept bacșiș,
ro

în valoare absolută, dacă acesta optează pentru acest mod de stabilire a valorii bacșișului acordat.

Important!
nt

Este interzis operatorilor economici să condiționeze, sub orice formă, livrarea de bunuri sau prestarea de
servicii de acordare a bacșișului.
Re

Având în vedere faptul că livrarea de produse la domiciliul clientului reprezintă de fapt o vânzare cu
amănuntul de mâncare și nu presupune un serviciu de tip restaurant, în raport cu care clientul să fie
mai mult sau mai puțin mulțumit de calitatea serviciilor și de conduita prestatorului, legiuitorul a
considerat că în această situație nu se plătește bacșiș. Prin urmare, s-a stabilit că pentru livrarea
produselor la domiciliul clienților, operatorii economici nu au obligația de a evidenția bacșișul pe bonul
fiscal.

Sumele provenite din încasarea bacșișului se înregistrează în contabilitatea operatorilor economici pe

seama conturilor de datorii folosind un analitic distinct și se distribuie integral salariaților, pe baza unei
evidențe nominale a acestora. Operatorii economici stabilesc, printr-un regulament intern, procedura și
modalitatea de distribuire către salariați a sumelor provenite din încasarea bacșișului.

Atenție!

Din punct de vedere fiscal, sumele provenite din încasarea bacșișului de la client de către operatorul
economic nu pot fi asimilate unui element de natura veniturilor pentru acesta din urmă, iar distribuirea
acestora către salariați nu poate fi asimilată unui element de natura cheltuielilor.

Sumele provenite din încasarea bacșișului de către salariați ca urmare a distribuirii sunt calificate ca
venituri din alte surse și se supun regimului fiscal prevăzut de titlul IV – cap. X din Legea nr. 227/2015, cu
modificările și completările ulterioare, nefiindu-le aplicabile prevederile titlului V – Contribuții sociale
obligatorii din același act normativ.
De reținut!

Impozitul pe venit datorat de salariat se reține la sursă la momentul distribuirii bacșișului de către plătitorii
de venituri și se achită la bugetul de stat, potrivit art. 115 din Codul fiscal. Aceste sume nu pot fi reîncadrate
fiscal ca venituri salariale sau asimilate salariilor.

În cazul în care pentru livrarea produselor la domiciliul clienților se optează pentru evidențierea bacșișului
pe bonul fiscal, sunt aplicabile integral, în mod corespunzător, regulile bacșișului încasat în cadrul
restaurantului/ barului, cu posibilitatea adaptării formularisticii specifice domeniului.

Atenție!

Constituie contravenție dacă, potrivit legii penale, nu sunt considerate infracțiuni nerespectarea de către
operatorii economici a prevederilor referitoare la bacșiș și se sancționează cu amendă de la 2.000 lei la
4.000 lei.

Înregistrarea vânzării produselor finite (mâncăruri) şi a mărfurilor către clienţi, pe baza bonurilor emise
de casa de marcat sau a facturilor, după caz:

on
4111 = % 65.500 lei
Clienți
at 7015
Venituri din vânzarea produselor
finite
18.348,62
lei
tr
707
Venituri din vânzarea mărfurilor 13.761,48
S

(TVA 9%) lei

p∧

707
Venituri din vânzarea mărfurilor
(TVA 19%) 21.008,40
ro

462/analitic bacșiș lei

Creditori diverși
4427
nt

TVA colectată 5.500 lei

Re

6.881,51 lei

Încasarea vânzărilor, inclusiv încasarea bacșișului:

5311/5121/5125 = 4111 65.500 lei

Casa în lei/ Clienți
Conturi la bănci în lei/
Sume în curs de decontare

Distribuirea sumelor provenite din încasarea bacșișului către salariați, pe baza unei evidențe nominale a
acestora se efectuează conform prodedurii și modalității stabilite de societatea Belvedere Bio SRL printr-un
regulament intern.

Sumele provenite din încasarea bacșișului de către salariați ca urmare a distribuirii sunt calificate ca
venituri din alte surse și se supun regimului fiscal prevăzut de titlul IV – cap. X din Legea nr. 227/2015, cu
modificările și completările ulterioare.
Potrivit art. 115 din Codul fiscal, impozitul pe venit se calculează prin reținere la sursă la momentul acordării
veniturilor de către plătitorii de venituri, prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului brut pentru veniturile
prevăzute la art. 114, cu excepția veniturilor prevăzute la art. 114 alin. (2) lit. l).

Impozitul calculat și reținut reprezintă impozit final.

Reținerea impozitului pe venituri din alte surse se evidențiază în contabilitate astfel (5.500 x 10% = 550
lei):

462/analitic bacșiș = 446 550 lei

Creditori diverși Alte impozite, taxe și vărsăminte
asimilate

Impozitul astfel reținut se plătește la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în
care a fost reținut.

Potrivit instrucțiunilor de completare, formularul 100 Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat

on
se depune lunar, pentru obligațiile de plată reprezentând impozit pe veniturile din alte surse, datorat de
persoanele fizice.

Potrivit art. 132 alin. (2) din Codul fiscal, plătitorii de venituri cu regim de reţinere la sursă a impozitelor au
at
obligaţia să depună o declaraţie privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de
venit la organul fiscal competent, până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul
tr
expirat, cu excepţia plătitorilor de venituri din salarii şi asimilate salariilor, plătitorilor de venituri din pensii,
plătitorilor de venituri din drepturi de proprietate intelectuală, plătitorilor de venituri în baza contractelor de
S

activitate sportivă, venituri din arendă sau din asocieri cu persoane juridice, aceştia având obligaţia
depunerii Declaraţiei privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa
p∧

nominală a persoanelor asigurate.

În baza acestei prevederi, în anul următor, societatea va depune și formularul 205 „Declarație informativă
ro

privind impozitul reținut la sursă, veniturile din jocuri de noroc și câștigurile/pierderile din investiții, pe
beneficiari de venit” pentru veniturile din alte surse plătite.
nt

Pentru sumele provenite din încasarea bacșișului NU sunt aplicabile prevederile titlului V – Contribuții
sociale obligatorii din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare. Prin urmare, sumele
provenite din încasarea bacșișului nu vor fi luate în calcul de către persoanele fizice la determinarea
Re

plafoanelor de 6/12 sau 24 salarii minime pe ţară pentru a stabili dacă se datorează sau nu CASS.

Plata sumelor nete către salariați se înregistrează:

462/analitic bacșiș = 5311/5121 4.950 lei

Creditori diverși Casa în lei/ Conturi la bănci în lei

De reținut!

Distribuirea sumelor provenite din încasarea bacșișului de la client către salariați nu poate fi asimilată unui
element de natura cheltuielilor.

În cazul plății contravalorii consumației și implicit a bacșișului de către o persoană juridică, PFA sau alte
forme de organizare, sumele reprezentând bacșiș, evidențiate în factură la solicitarea clientului, se
înregistrează în contabilitatea operatorilor economici sau a altor entități plătitoare pe seama cheltuielilor
de protocol și au regimul fiscal al acestora, în limita nivelului de deductibilitate stabilită prin Codul fiscal.
Astfel, în situația în care o societate primește factura de la un restaurant pentru servicii primite în cadrul
unei campanii de protocol, toată factura, inclusiv sumele reprezentând bacșiș se evidențiază în
contabilitate pe seama cheltuielilor de protocol și au regimul fiscal al acestora.

Dacă o masă la restaurant este încadrată la cheltuieli de protocol, atunci cheltuiala generată va fi
deductibilă limintat, conform art. 25 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal.

Potrivit art. 271 alin. (5) lit. a) din Codul fiscal, nu constituie prestare de servicii efectuată cu plată prestarea
de servicii în mod gratuit, în cadrul acțiunilor de sponsorizare, mecenat sau protocol, în condițiile stabilite
prin normele metodologice.

Potrivit normelor metodologice (pct. 8 alin. (8) din norme), nu constituie prestare de servicii efectuată cu
plată prestarea de servicii în mod gratuit
în cadrul acțiunilor de protocol în măsura în care acțiunile de protocol sunt realizate în scopuri legate de
activitatea economică a persoanei impozabile, nefiind aplicabil plafonul prevăzut la pct. 7 alin. (12) lit. a)
(plafonul de 100 de lei).

Masa la restaurant este considerată un serviciu, din punctul de vedere al TVA, potrivit pct.18 din Normele
metodologice, date în aplicarea art. 278 din Codul fiscal:

on
„18. (1) În sensul TVA, serviciile de restaurant și de catering reprezintă servicii care constau în furnizarea de
produse alimentare și/sau de băutură, preparate sau nepreparate, pentru consumul uman, însoțită de
servicii conexe suficiente care să permită consumul imediat al acestora. Furnizarea de produse alimentare
at
și/sau de băutură este numai unul dintre elementele unui întreg în care predomină serviciile. Serviciile de
restaurant constau în prestarea unor astfel de servicii în spațiile prestatorului, iar serviciile de catering
tr
constau în prestarea unor astfel de servicii în afara localurilor prestatorului.

(2) Furnizarea de produse alimentare și/sau de băuturi, preparate sau nu, fie cu transport, fie fără, dar fără
S

vreun alt serviciu conex, nu se consideră a fi servicii de restaurant sau catering în sensul alin. (1).”
p∧

Astfel, masa servită la restaurant împreună cu partenerii de afaceri este considerată prestare de serviciu, și
nu o livrare de bunuri. În aceste condiții, nu se aplică limita cadoului de 100 lei până la care nu se aplică
ro

TVA.

Dacă masa servită partenerilor de afaceri este justificată ca fiind acordată în scopul activității economice,
nt

conform art. 297 alin. (4) din Codul fiscal, atunci TVA este deductibilă integral.

EXEMPLU – cheltuieli de protocol

Re

Angajatul unei societăți a participat la o întâlnire cu parteneri de afaceri în cursul lunii și prezintă spre
aprobare o factură de la restaurant, achitată prin cardul bancar al societății care conține:

- masă servită 9%: 229,36 lei + 20,64 lei TVA;

- băuturi răcoritoare 19%: 75,63 lei + 14,37 lei TVA;

- bacșiș 10%: 34 lei.

Evidențierea în contabilitate a facturii se efectuează astfel:

% = 401 374 lei

6231 Furnizori 338,99 lei
Cheltuieli de protocol
4426 35,01 lei
TVA deductibilă

Plata facturii prin card bancar:

 401 = 5125
Furnizori Sume în curs de decontare

on
at
S tr
p∧
ro
nt
Re