Muzica și Teatrul
în Basarabia
(Epoca Modernă)
Realizat de: Guzun Lidia
Clasa a XI-a ,,A”
Ipati Veronica
2024
CUPRINS
Influențe culturale: Rolul Imperiului Repertoriul muzical și teatral: Genuri
Rus și al Principatelor Române și teme abordate
Personalități marcante: Compozitori, Instituții culturale: Apariția primelor
interpreți și actori basarabeni școli de muzică și teatru
Impactul asupra identității naționale: Rolul
artelor în conștientizarea identității
Influențe Culturale
Cultura muzicală din Basarabia la confluenţa sec. XIX
şi XX, dar şi în prima jumătate a sec. al XX-lea, a fost
marcată de un şir de evenimente politice, sociale şi
culturale, care au determinat, în timp, direcţiile de
evoluţie ale creaţiei componistice.
Datorită acestor circumstanţe, compozitorii
basarabeni din această perioadă s-au orientat atât
spre cuceririle Vestului (prin menţinerea relaţiilor
culturale cu Principatele Române), cât şi spre cele ale
Estului (prin vecinătatea lor cu Imperiul Rus şi prin
anexarea Basarabiei, în 1812, la Rusia).
Influențele culturale s-au reflectat în stilurile
arhitectonice, vestimentație, gastronomie și,
bineînțeles, muzica locală.
Călătorii străini remarcau sinergia dintre tradiția
locală și inovațiile aduse de aceste culturi.
Imperiul Rus a încurajat adoptarea limbii ruse și a
tradițiilor rusești în domeniul muzicii și al teatrului.
Principatele Române au reprezentat un puternic
centru cultural, cu o bogată tradiție folclorică și
interpreți vocali legendari.
Artiștii basarabeni au îmbogățit repertoriul cu
elemente moldovenești, integrându-le în
influențele rusești.
Repertoriul Muzical și Teatral
Teatru Liric
Repertoriul artistic din Basarabia, în sec. 10%
al XIX-lea, a îmbinat o varietate de
genuri muzicale și teatrale.
Compozitorii și dramaturgii locali s-au
inspirat atât din folclorul moldovenesc, Teatru Dramatic Muzica Vocală
cât și din tendințele culturale europene 25% 45%
ale epocii.
Tematica abordată în muzică și teatru a
reflectat atât elemente ale vieții rurale și
ale tradițiilor populare, cât și aspecte
sociale și politice din acea perioadă,
cum ar fi lupta pentru emanciparea Muzica Instrumentală
națională. 20%
Muzica Muzica
Bisericească Populară
Slujbele religioase, atât în bisericile ortodoxe, A fost influențată de elementele folclorice
cât și în lăcașurile de cult ale altor confesiuni ale culturii românești, ucrainene, ruse și
reprezentau o sursă importantă de muzică
turcești, creând o sinteză unică și
sacră pentru populația din Basarabia.
inconfundabilă.
Cântările liturgice, impregnate de elemente
Cântecele și dansurile populare erau
bizantine, s-au dezvoltat și s-au perfecționat
interpretate de către lăutari și muzicieni
în cadrul corurilor parohiale și al seminariilor
autohtoni, în vederea conservării
teologice din orașele principale ale
patrimoniului cultural.
Basarabiei.
Virtuosul interpret și talentatul violonist
Compozitor remarcabil, Mihail Berezovschi
a scris lucrări destinate serviciului religios - Barbu Lăutaru a evoluat în Chișinău și în
compoziții corale laice. alte centre urbane ale Basarabiei.
Primele Spectacole Teatru Dramatic
Pe 26 septembrie 1820 este atestat primul O largă răspândire capătă în Basarabia și arta
spectacol de teatru care a avut loc în Basarabia. dramatică de amatori, iar în 1884, la Chișinău, se
În acea zi, la Chișinău, în sala de spectacole din organizează Societatea amatorilor de artă
conacul boierului Teodor Crupenschi s-a jucat dramatică.
,,Școala nevestelor” de Moliere. În repertoriul cercurilor dramatice ocupă un loc
Primele spectacole ale artiștilor profesioniști au de frunte dramaturgia lui Vasile Alecsandri
fost la Chișinău în 1820, atunci când sosește aici (,,Herșu-boccegiul”). Artiștii amatori locali
trupa antreprenorului polonez Iosif Henzel. puneau în scenă piesele scrise de el.
Teatru Alohton Spectacole Locale
La Chișinău, spectacolele erau ținute în limba rusă. Luau parte elevii, copiii de boieri și de funționari.
Se remarca influența teatrului rus asupra lui Spectacolele se dădeau în limbile greacă și
Constantin Stamati-Ciurea, ale cărui vodeviluri franceză.
se jucau pe scena locală la mij. sec. al XIX-lea. La organizarea reprezentațiilor teatrale
Veneau în turneu trupe de teatru din Iași. Aici a românești au contribuit Gheorghe Păun și
jucat un grup de actori sub conducerea lui Matei Petre Alexăndrescu.
Millo. S-a bucurat de succes pe scenele Chișinăului și
În Basarabia, sosesc în turneu teatre ucrainene trupa cunoscutului comic Costache Bălănescu
care dau spectacole la Bender, Tiraspol și Soroca. cu piesele ,,Florin și Florica”, ,,Cinel-cinel”.
Rolul lui Barbu Lăutaru
în promovarea muzicii
Barbu Lăutaru a fost un cântăreț și cobzar român, de etnie romă, care s-a
bucurat de o faimă devenită legendară.
A cântat la mai multe instrumente muzicale: la scripcă, la cobză şi la nai.
El a fost liderul muzicii populare de tip lăutăresc, născută din îmbinarea
elementelor de muzică populară românească cu elemente ale muzicii orientale,
ale romanței ruse și cu elemente occidentale.
A întreprins numeroase turnee prin țările românești, inclusiv prin Basarabia (la
Chișinău și Telenești).
A reprodus o improvizație de-a lui Franz Liszt la o primă audiție, atunci când
compozitorul maghiar a făcut un popas la conacul vistiernicului Alecu Balş.
Repertoriul său îl constituiau piese precum „Sub poale de codru verde”, „Am
lăsat lumea şi slava”, „În zorii zilei”, „Ziua, ceasul despărţirii”.
El a fost și staroste al lăutarilor ieşeni, avea obişnuitele privilegii, printre care un
argat, „un ucenic al Logofătului Ghica”, trimis să înveţe meşteşugul cântatului.
Mihail Berezovschi -
compozitor basarabean
Mihail Berezovschi a fost un preot, compozitor și dirijor român.
A studiat la Seminarul Teologic din Chișinău (1880-1890), continuându-și
ulterior, studiile de muzică la Conservatorul Academic din Sankt Petersburg.
A fost preot la biserica „Sf. Arhangheli” din Chișinău. A deținut și funcția de
director adjunct al corului Catedralei, fiind titularizat ca dirijor prim în anul 1904.
A fost membru fondator al Comitetului central al Asociației Muzicale „Cântecul
Basarabiei” și vicepreşedinte al „Astrei” basarabene.
La 27 martie 1918, corul lui a prezentat un concert festiv consacrat Actului Unirii
Basarabiei cu România. Ulterior, el devine profesor titular la Conservatorul de
Muzică din Chișinău.
I-a fost elevă şi coristă celebra cântăreaţă şi artistă Maria Cibotari.
La Chişinău a publicat, în şase volume, creaţiile sale muzicale. Cele mai distinse
opere ale compozitorului sunt: ,,Nu mă lăsa la vremea bătrâneții”, ,,Imnele Sfintei
Liturghii”, ,,Liturghia Sf. Ioan Gură de Aur”.
Actori Basarabeni Renumiți
Petru S. Alexandrescu a fost un actor și regizor
român.
În 1886, a fost numit societar al Teatrului Național
Iași, formând o trupă de comedie și operetă spre a
merge la Chișinău și a juca acolo piese din
repertoriul național românesc.
A jucat cele mai populare operete din acea vreme:
„Orfanul din Dorna" de Ciprian Porumbescu și
„Flautul fermecat" de Mozart.
El a avut o legătură și un interes pentru Basarabia,
Costache Bălănescu a fost un actor de teatru și
căci rădăcinile lui erau basarabene.
traducător român.
A studiat arta dramatică la Conservatorul din Iași,
ca elev al actorului Matei Millo, și ulterior la Paris.
Împreună cu pitarul Costachi Vasiliu, a înființat o
trupă de teatru la Botoșani, cu care au dat
numeroase spectacole la Chișinău.
A tradus peste 15 comedii și melodrame
franțuzești care au fost interpretate pe scena
teatrului din Iași și Chișinău.
Primul Conservator din Chișinău
În 1919, la inițiativa compozitorului George Enescu, la Chișinău a
1919
fost înființat conservatorul „Unirea”, actualmente Academia de
Muzică, Teatru și Arte Plastice.
Primul director al acestei instituții a fost Anastasia Dicescu, o
soprană la scară națională și internațională, un artist de excepție,
care a pus bazele societății muzicale românești din Basarabia.
Ea a colaborat cu renumiți dirijori ca George Enescu, Mihail Bârcă;
a conlucrat cu soliștii I. Athanasiu, P. Căldăraru; cu pianiștii I.
Bazilevschi, A. Alhazov.
Inițial, curriculumul conservatorului „Unirea” includea studii
2019
academice de bază în domeniul muzicii, precum teoria muzicii,
armonie, solfegiu și istoria muzicii.
Studenții puteau alege între o varietate de instrumente de
studiat, de la pian și vioară până la instrumente de suflat și
percuție.
Profesorii și studenții erau invitați să participe la festivaluri,
concursuri și conferințe muzicale din România, Rusia, Ucraina,
Polonia și Germania.
Prima Sală de Spectacole
Inițiativa întemeierii unui teatru național moldovenesc aparținea
cunoscutului cărturar, om de știință, scriitor și pictor Gheorghe
Asachi.
În 1816 el a tradus, a prelucrat și a montat cu ajutorul unor artiști
amatori pe o scenă improvizată în casa unuia din boierii locali
pastorala lui S. Gessner și G. Florian ,,Mirtil și Cloe”. Acest spectacol
s-a bucurat de o înaltă apreciere.
Încă din 1818 este menționată sala de spectacole din conacul lui
Teodor Crupenschi.
Inițial, aceasta avea o capacitate de 100 de persoane, fiind lărgită la
150 de persoane în anii ’30 ai secolului XIX.
Mai multe trupe străine dădeau spectacole în acest conac destinat
teatrului basarabean.
La reprezentanțiile acestui teatru venea și poetul rus A. S. Pușkin, în
perioada exilului său din Chişinău. Ultima fotografie făcută la
Astăzi, conacul lui Crupenschi s-ar fi aflat chiar în spatele Catedralei începutul a. 1970
din Chișinău, unde se înalţă o monstruoasă construcţie cu multe
etaje.
Impactul asupra Identității
Naționale
Promovarea valorilor culturale: Muzica și teatrul din Basarabia au
reprezentat o modalitate puternică de a transmite istoria,
obiceiurile și aspirațiile naționale.
Afirmarea identității naționale: În pofida presiunilor rusificatoare,
artiștii basarabeni au reușit să includă elemente identitare în
creațiile lor, contribuind la conștientizarea și afirmarea identității
naționale a populației.
Unitatea culturală: Patrimoniul muzical și teatral a servit drept un
puternic factor de coeziune între diversele comunități din
Basarabia, reușind să transcende barierele etnice și lingvistice.
Rezistența culturală: Repertoriul artistic a reflectat aspirațiile de
libertate și independență ale poporului basarabean.
MULȚUMIM
PENTRU ATENȚIE!
„Toate artele adevărate sunt un progres moral.”
Ludwig van Beethoven