Unitatea de învăţare 11 – 2 ore

11. FAZELE PRINCIPALE

ALE PROIECTULUI

11.1. FAZA DE IMPLEMENTARE A PROIECTULUI

11.2. FAZA DE EVALUARE
11.3. DISEMINAREA REZULTATELOR

Cunoştinţe şi deprinderi

La finalul parcurgerii acestei unităţi de învăţare vei înţelege:

- care este evoluția în timp a unui proiect;
- care sunt resursele necesare pentru desfășurarea unui proiect.

La finalul parcurgerii acestei unităţi de învăţare vei putea să:

- precizați care sunt procedeele de nivelare a resurselor;
- precizați cum se realizează raportarea etapelor unui proiect;
- precizați cum se face diseminarea rezultatelor unui proiect.

11.1. FAZA DE IMPLEMENTARE A PROEICTULUI

După ce proiectul a fost aprobat şi s-a obţinut finanţarea lui, se efectuează cea mai
importantă fază a proiectului – implementarea.
Implementarea proiectului presupune utilizarea resurselor care sunt alocate în
mod eficient şi au costuri minime de timp şi de bani, pentru obţinerea obiectivelor
proiectului.

1
 11.1.1. Identificarea problemelor pe fiecare etapă
Conform planului de realizare a proiectului se procedează la derularea activităţilor
propuse şi repartizarea efectivă a resurselor (materiale, umane şi financiare) alocate
proiectului.
Evoluţia în timp a proiectului poate fi:
 Spaţială – utilizatorul va accepta, eventual, modificările performanţelor dar nu
va accepta nici o derogare de la termenul limită de predare a proiectului.
 Temporală – utilizatorul va accepta o întârziere a termenului de livrare a
produsului cu condiţia ca acesta să fie conform specificaţiilor tehnico – economice
prescrise;
 Spaţio – temporală – când proiectul pune în aplicare tehnologii noi. Pe
parcursul realizării proiectului pot să apară dificultăţi în realizarea performanţelor şi în
respectarea termenelor. În această situaţie pot să fie adoptate:
- decizia de oprire a derulării proiectului;
- decizia de continuare a proiectului cu modificarea performanţelor şi a
termenelor cu acordul partenerilor şi cu acceptul autorităţii contractante.
În managementul de proiect se face distincţia între plan şi programare.
Planul – reprezintă enumerarea logică a activităţilor dintr-un proiect.
Programul – reprezintă documentul de lucru care rezultă din confruntarea
planului iniţial cu resursele aflate la dispoziţia organizaţiei.

11.1.2. Mobilizarea resurselor pentru activităţi

Prin resursă se înţelege o cantitate de mijloace care concură la realizarea unei
activităţi. Clasificarea resurselor după natura acestora este prezentată în figura 11.1.
În literatura de specialitate, pentru utilizarea eficientă a resurselor se utilizează trei
direcţii prioritare:
1) Un procedeu de nivelare a resurselor – prin care se poate obţine un program
care comportă o utilizare cât mai raţională, mai uniformă a resurselor. Procedeul are ca
premise:
 durata totală a proiectului este constantă;
 activităţile componente ale proiectului au durate constante.
Prin procedee de nivelare a resurselor se caută să se găsească un program, care să
păstreze o durată minimă (care este cunoscută) şi să încerce pe cât posibil să
uniformizeze profilul resurselor proiectului. Prin fiecare resursă se prezintă durata şi
intensitatea resursei (fig. 11.2).

Fig. 11.2. Activitate cu resurse:

A – denumirea activităţii;
A 1 – momentul de începere a activităţii;
1 2
2 – momentul de sfârşit al activităţii.
Durata; resursa

2) Un procedeu de programare a resurselor – care constă în a determina un

program cu durata minimă care să fie cât mai apropiat de resursele disponibile.

2
 În figura 11.3 se prezintă un procedeu tehnologic simplu alcătuit din patru
activităţi reale şi două activităţi fictive tratate prin metoda drumului critic. Din calculul
de termene a rezultat un domeniu critic care uneşte activităţile 1, 2, 5 şi 6 (fig. 11.3).

Resursă umană globală – categorie în care este

inclus atât personalul calificat, cât şi cel
necalificat.

Umane
Resursă umană specializată – categorie în care
fiecare profesiune poate constitui o resursă; este
cazul lucrărilor cu un grad ridicat de tehnicitate.

Sunt cuprinse fondurile băneşti cu care se poate

realiza proiectul. Resursele financiare sunt
Financiare
eşalonate în timp şi trebuie să acopere
cheltuielile repartizate pe activităţi.
Resurse
În această categorie sunt cuprinse materii
Materiale
prime, semifabricate, prefabricate.

În această categorie sunt cuprinse aparate,

Utilaje dispozitive, utilaje, maşini, instalaţii necesare
desfăşurării normale a procesului. tehnologic.

În această categorie sunt cuprinse:

Alte resurse
 Spaţiile de producţie;
 Combustibil.

Fig. 11.1. Clasificarea resurselor.

6/ 10
2; 1
4
0/ 0 4/ 4 12/ 12
10/ 10
1 2 6; 6 5 6
4; 3 2; 2

3
2; 2 6/ 10

Fig. 11.3. Analiza procedeului tehnologic prin metoda drumului critic.

3
 Pentru acest proiect în figura 11.4, se prezintă profilul resurselor.
Se pune problema programării resurselor, adică se încearcă să se deplaseze
activităţile acritice spre dreapta, evident în limita rezervelor totale. Din profilul nou
obţinut (fig. 11.5) s-au deplasat activităţile 2-3, 2-4 şi 5-6, dar s-a depăşit termenul
iniţial (12 zile) ajungându-se la o durată totală a proiectului de 16 zile.

Resurse

8 2-3
7
2-4
6

1 1-2 2-5 5-6

Durata (zile)

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Fig. 11.4. Profilul resurselor disponibile.

Resurse

3 2-5
2
1-2
Durata
1 2-3 5-6
2-4 (zile)

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

Fig. 11.5. Programarea resurselor

4
 3) Alocarea resurselor - prin care se urmăreşte determinarea unui program cu
durată minimă, care să corespundă profilului de resurse disponibile, în ipoteza că se
utilizează intensităţi de muncă diferenţiate.
Ca operaţii care se pot aplica ar fi deplasarea spre dreapta a activităţilor şi
modificarea duratei acestora. Specificul acestui procedeu îl reprezintă faptul că durata
activităţilor este variabilă.
Prin procedeele prezentate se urmăreşte să se obţină o programare optimă a
resurselor disponibile.

11.1.3. Modificarea obiectivelor planificate

Obiectivele planificate pot fi revăzute pe parcursul derulării proiectului odată cu
identificarea problemelor pe fiecare etapă. În această situaţie vor fi aplicate procedeele
prezentate în paragraful 9.2.

11.1.4. Raportarea etapelor

Raportarea activităţilor se realizează la termenele stabilite prin prevederile
contractuale. Raportul de activitate descrie activităţile desfăşurate în perioada de
referinţă, evidenţiază întârzierile şi necorelările apărute în derularea proiectului şi
cauzele acestora, propune măsuri corective.
Raportul de etapă este însoţit de documentul care atestă rezultatele etapei:
 raportul de cercetare;
 buletin de încercare;
 raport de dotare;
 raport de transfer / valorificare;
 raport de experimentare etc.
În funcţie de specificul proiectului pot fi realizate următoarele tipuri de rapoarte:
 raport de activitate;
 raport trimestrial de activitate;
 raport anual de activitate;
 raport final de activitate.
Scopul rapoartelor este de a furniza date recente despre realizările proiectului în
funcţie de indicatorii şi termenele limită prevăzute.

11.1.5. Monitorizarea şi evaluarea activităţilor

Prin monitorizare şi evaluare se efectuează analiza şi controlul respectării
obiectivelor şi termenelor prevăzute, respectiv:
 compararea rezultatelor obţinute cu rezultatele prevăzute;
 analiza stadiului de realizare a obiectivelor;
 analiza eficacităţii utilizării resurselor.
Instrumentele de monitorizare ale unui proiect sunt:
 rapoartele de activitate intermediare (de etapă / trimestrial / anual);

5
  rapoartele de expertiză (evaluare) tehnico-ştiinţifică întocmite de
experţi;
 rapoartele de evaluare (trimestrial / anual);
 raport final de activitate;
 raport final de evaluare.
Activitatea de monitorizare poate fi definită ca fiind colectarea sistematică,
analiza şi utilizarea informaţiei în scopul conducerii proiectului şi adoptarea de decizii
manageriale.

11.2. FAZA DE EVALUARE

11.2.1. Îndeplinirea obiectivelor

Stadiul final al unui proiect îl reprezintă îndeplinirea obiectivelor specifice şi
generale prevăzute.
Dacă rezultatele proiectului nu sunt conforme cu cele din planul iniţial se stabilesc
cauzele care au condus la aceste abateri şi care este impactul asupra resurselor utilizate.
Evaluarea trebuie să examineze opinia beneficiarilor privind calitatea produselor
şi serviciilor generate de proiect. Evaluarea presupune expertiza tehnico – ştiinţifică şi
financiară (fig. 11.6).

11.2.2. Determinarea impactului proiectului

În funcţie de tipul proiectului se identifica şi se cuantifică (dacă este posibil)
impactul economic, social şi asupra mediului a rezultatelor proiectului (impactul se
poate defini prin condiţii mai bune de muncă şi viaţa, inclusiv sănătate, oportunităţi
pentru învăţământ şi perfecționare, creare de noi locuri de muncă, conservarea mediului
şi a resurselor naturale pe cale de dispariţie, oportunităţi de transfer tehnologic, în
special în regiuni mai puţin dezvoltate şi/sau pentru dezvoltare regională şi rurală etc.)

11.3. DISEMINAREA REZULTATELOR

Diseminarea rezultatelor reprezintă o acţiune care trebuie să stea la baza oricărui
demers ştiinţific, deoarece doar circulaţia informaţiei poate garanta asigurarea unui
impact optim al acestui.
Informaţia, în general, dar mai ales informaţia ştiinţifică trebuie să fie validată de
beneficiarii direcţi sau indirecţi, pentru a căpăta valoarea de întrebuinţare, pentru a se
multiplica şi ulterior, pentru a se valoriza la parametrii optimi.
Circulaţia informaţiei între diverşi beneficiari este foarte importantă pentru
valorificarea acesteia (fig. 11.7).
Lansarea informaţiei pe „piaţa consumatorilor“ se realizează pe baza unei
strategii coerente care trebuie să răspundă următoarelor cerinţe (fig. 11.8):
 ce se transmite;

6
  cui se transmite;
 cum se realizează transferul informaţiei;
 când se produce diseminarea informaţiei.

Expertiza tehnico-ştiinţifică vizează următoarele aspecte:

 Obiectivele realizate;
 Bugetul realizat;
 Obiectivele în curs de realizare;
 Gradul de realizare a obiectivului propus şi rezultatele
proiectului;
 Strategia utilizată pentru atingerea obiectivului;
 Nivelul tehnic şi calitativ atins;
 Efectele economice estimate în funcţie de activităţile realizate
şi obiectivele specifice;
 Modificări ce se impun în concepţia proiectantului pentru
îndeplinirea obiectivului general;
 Respectarea documentelor de planificare (planul de realizare a
proiectului, planul anual, eşalonarea plăţilor) şi compararea
indicatorilor realizaţi cu cei propuşi;
 Abateri constante în ceea ce priveşte realizarea proiectului;
Evaluarea  Recomandări, măsuri adaptate pentru atingerea obiectivului
proiectului proiectului;
 Evaluarea condiţiilor concrete în care se desfăşoară proiectul.

Expertiza financiară – vizează următoarele aspecte:

 Existenţa documentelor pentru decontare întocmite corect;
 Analiza valorii etapei;
 Analiza finanţării de la buget;
 Analiza cofinanţării;
 Analiza cheltuielilor (pe categorii conform devizului).

Fig. 11.6. Evaluarea proiectului.

Prelucrare Informaţia Informaţia

informaţie şi primară optimizată
selectare

Grup ţintă 1 Grup ţintă 2 Grup țintă

GGrup ţintă3
2
Grup ţintă 2
Grup ţintă 3
Fig. 11.7. Circulaţia informaţiei.

7
 În cadrul diseminării rezultatelor ştiinţifice trebuie să se stabilească următoarele
elemente:
 Informaţia trebuie structurată, în funcţie de tipul beneficiarului:
- la nivel general, pentru auditoriul neiniţiat;
- la nivel specializat, pentru auditoriul de specialitate.
 Informaţia trebuie protejată, asigurându-se dreptul de autor prin:
- brevet (invenţie, inovaţie);
- publicare de articole, cărţi etc.;
 Informaţia trebuie comercializată pe baza unei analize de preţ, pentru a
aduce beneficii materiale autorului.

Ce se transmite? Cui se transmite?

Informaţia

Cum se transmite? Când se produce diseminarea?

Fig. 11.8. Strategia de diseminare.

R SUSŢINERE
E  Vizibilitate
 Reţea
Z
 Finanţare
U D Recunoaştere oficială D
L Diseminare  Personal competent Diseminare
T  Implicarea personalului
A  Susţinerea rezultatelor
T
E

Fig. 11.9. Diseminarea şi susţinerea rezultatelor.

Susţinerea rezultatelor proiectului este definită ca procesul care asigură ca

rezultatele proiectului să fie menţinute şi îmbunătăţite şi după finalizarea proiectului
(fig. 11.9).

8
 TESTE DE AUTOEVALUARE

T.11.1. Implementarea proiectului presupune: a) utilizarea resurselor care sunt

supralocate în mod eficient şi au costuri minime de timp şi de bani, pentru obţinerea
obiectivelor proiectului; b) utilizarea resurselor care sunt subalocate în mod eficient şi au costuri
minime de timp şi de bani, pentru obţinerea obiectivelor proiectului; c) utilizarea resurselor
umane care sunt alocate în mod eficient şi au costuri minime de timp şi de bani, pentru obţinerea
obiectivelor proiectului; d) utilizarea resurselor care sunt alocate în mod eficient şi au costuri
minime de timp şi de bani, pentru obţinerea obiectivelor proiectului.

T.11.2. Conform planului de realizare a proiectului se procedează la derularea

activităţilor propuse şi repartizarea efectivă a resurselor alocate proiectului. Evoluţia în timp a
proiectului poate fi: a) spaţială, temporală sau spaţio – temporală; b) planificată, realizată sau
mixtă; c) grupată pe activităţi centralizatoare, simplă, mixtă; d) în serie, în grup sau mixtă.

T.11.3. În literatura de specialitate, pentru utilizarea eficientă a resurselor se utilizează

următoarele procedee prioritare cum ar fi: a) procedeul de nivelare, procedeul de programare,
alocarea bugetului către resurse; b) procedeul de nivelare, procedeul de programare, alocarea
resurselor; c) procedeul de nivelare în funcţie de gradul de pregătire, procedeul de programare,
alocarea resurselor; d) procedeul de nivelare, procedeul de programare, stocarea resurselor
pentru activităţile care se desfăşoară în cadrul proiectului.

T.11.4. Raportarea activităţilor se realizează la termenele stabilite prin prevederile

contractuale. Scopul raportul de activitate este de: a) a furniza date recente despre specificaţiile
proiectului în funcţie de indicatorii şi termenele limită estimate; b) a furniza date recente despre
realizările proiectului în funcţie de indicatorii şi termenele limită prevăzute; c) a furniza date
recente despre diseminarea rezultatelor proiectului în funcţie de indicatorii şi termenele limită
prevăzute; d) a furniza date recente despre buletinele de încercări din cadrul proiectului în
funcţie de indicatorii şi termenele limită prevăzute.

T.11.5. Prin monitorizare şi evaluare se efectuează analiza şi controlul respectării

obiectivelor şi termenelor prevăzute, respectiv: a) compararea rezultatelor obţinute cu
rezultatele prevăzute, analiza stadiului pregătirii resurselor şi analiza eficacităţii utilizării
resurselor; b) analiza rezultatelor obţinute, analiza stadiului de realizare a obiectivelor şi analiza
eficacităţii utilizării resurselor; c) compararea rezultatelor obţinute cu rezultatele prevăzute,
analiza stadiului de realizare a obiectivelor şi analiza eficacităţii utilizării resurselor;
d) compararea rezultatelor obţinute cu rezultatele prevăzute, analiza stadiului de realizare a
obiectivelor şi analiza nivelării resurselor.

T.11.6. Activitatea de monitorizare poate fi definită ca fiind: a) colectarea sistematică,

analiza şi utilizarea informaţiei în scopul conducerii proiectului şi adoptarea de decizii
manageriale; b) colectarea sistematică, analiza şi utilizarea informaţiei în scopul informării

9
partenerilor proiectului; c) colectarea sistematică, analiza şi utilizarea informaţiei pentru grupul
ţintă; d) colectarea sistematică, analiza şi utilizarea informaţiei pentru beneficiarul proiectului.

T.11.7. Stadiul final al unui proiect îl reprezintă îndeplinirea obiectivelor specifice şi

generale prevăzute. Dacă rezultatele proiectului nu sunt conforme cu cele din planul iniţial se
stabilesc: a) cauzele care au condus la aceste abateri şi care este impactul asupra resurselor
utilizate; b) reluarea activităților la care nu s-au obținut rezultatele planificate; c) introducerea
unor activități suplimentare pentru obținerea indicatorilor planificați; d) aplicarea unui plan de
rezervă a proiectului.

T.11.8. Evaluarea trebuie să examineze opinia beneficiarilor privind calitatea produselor

şi serviciilor generate de proiect. Evaluarea presupune: a) expertiza tehnică și juridică a
proiectului; b) expertiza tehnico-ştiinţifică şi financiară; c) expertiza economică și juridică a
proiectului; d) expertiza tehnică a proiectului.

T.11.9. În funcţie de tipul proiectului se identifica şi se cuantifică (dacă este posibil)

impactul proiectului prin următoarele aspecte: a) impactul tehnic, social şi asupra mediului a
rezultatelor proiectului; b) impactul științific, social şi asupra mediului a rezultatelor proiectului;
c) impactul inovativ, social şi asupra mediului a rezultatelor proiectului; d) impactul economic,
social şi asupra mediului a rezultatelor proiectului;

T.11.10. Lansarea informaţiei pe „piaţa consumatorilor“ se realizează pe baza unei

strategii coerente care trebuie să răspundă următoarelor cerinţe: a) care este scopul; care este
consumatorul; cum se realizează transferul informaţiei; când se produce diseminarea
informaţiei; b) ce se transmite; cui se transmite; cum se realizează transferul informaţiei; când
se produce diseminarea informaţiei; c) care este scopul; care sunt costurile; cum se realizează
transferul informaţiei; când se produce diseminarea informaţiei; d) care este scopul; cum se
îmbunătățește informația; cum se realizează transferul informaţiei; care sunt costurile.

T.11.11. În cadrul diseminării rezultatelor ştiinţifice trebuie să se stabilească următoarele

elemente: a) informaţia trebuie structurată, protejată, comercializată; b) informația se transmite
grupului țintă; c) informația este structurată conform cerințelor științifice de prezentare; d) care
sunt costurile necesare transmiterii informației.

T.11.12. Raportarea activităţilor se realizează la termenele stabilite prin prevederile

contractuale. Scopul rapoartelor este: a) de a furniza date recente cu privire la achizițiilor
desfășurate; b) de a furniza date recente cu privire la îndeplinirea obiectivelor intermediare ale
proiectului; c) de a furniza date recente despre realizările proiectului în funcţie de indicatorii şi
termenele limită prevăzute; d) de a furniza date recente cu privire la monitorizarea proiectului.

T.11.13. Susţinerea rezultatelor proiectului este definită ca: a) procesul necesar prin care
se asigură finanțarea proiectului; b) procesul care asigură ca rezultatele proiectului să fie
menţinute şi îmbunătăţite şi după finalizarea proiectului; c) procesul de îndeplinire a
obiectivelor specifice şi generale; d) procesul prin care se realizează sponsorizarea proiectului.

10
 LUCRARE DE VERIFICARE

1. Cum se clasifică resursele?

2. Care sunt aspecte vizate de analiza tehnico-științifică a
proiectului?
3. Care sunt aspecte vizate de expertiza financiară a
proiectului?

RĂSPUNSURILE LA TESTELE DE
AUTOEVALUARE

T.11.1. d; T.11.5. c; T.11.10. b;

T.11.2. a; T.11.6. a; T.11.11. a;
T.11.3. b; T.11.7. a; T.11.12. c;
T.11.4. b; T.11.8. b; T.10.13. b;
T.11.9. d;

REZUMAT
În faza de implementare a proiectului este necesar a se stabili dacă sunt atinse
obiectivele, dacă este respectată programarea activităţilor şi dacă nu se depăşesc
resursele alocate. Exercitarea controlului vizează în special gestiunea timpului şi
controlul costurilor.
Stadiul final al unui proiect îl reprezintă îndeplinirea obiectivelor specifice şi
generale prevăzute.
Dacă rezultatele proiectului nu sunt conforme cu cele din planul iniţial se
stabilesc cauzele care au condus la aceste abateri şi care este impactul asupra
resurselor utilizate.
Evaluarea trebuie să examineze opinia beneficiarilor privind calitatea
produselor şi serviciilor generate de proiect. Evaluarea presupune expertiza tehnico
– ştiinţifică şi financiară.

11
 Bibliografie

[1]. [Link]
diferentele-dintre-proiecte-programe-si-portofolii/
[2]. [Link]
[3]. Marian, L., Consideraţii teoretice asupra gestiunii proiectelor, Analele Universităţii din
Oradea, Tom IX, 2000 ISSN 122569
[4]. [Link]
[5]. [Link]
[6]. [Link]
[Link]
[7].[Link]
_proiect/pagina/1

12