De acest fenomen se leagă şi faptul interesant că drumul descris de Lună
în jurul Soarelui se deosebeşte prea puţin de cel al Pământului. Pare
neverosimil dacă ne gândim că
Luna se mişcă în jurul Pământului la o distanţă de aproximativ 400 000
km. Dar să nu uităm că în timp ce Luna face un singur înconjur al
Pământului, acesta parcurge, o dată cu Luna, o distanţă ce constituie abia a
13-a parte din lungimea întregii orbite pe care se mişcă Pământul, adică o
distanţă de 70 000 000 km. Imaginaţi-vă circuitul pe care-l parcurge Luna
—
2 500 000 km – desfăşurat pe o distanţă de 30 de ori mai mare.
Ce va mai rămâne din forma rotundă a acestui circuit? Nimic..
Iată de ce drumul parcurs de Lună în jurul Soarelui aproape coincide cu
orbita Pământului, deviind foarte puţin în afară, faţă de orbita Pământului,
în 13 locuri. Se poate demonstra prin- tr-un calcul simplu (pe oare nu-l vom
face aici, spre a nu complica expunerea) că drumul parcurs în acest timp de
Lună în jurul Soarelui are mereu conca- vitatea către acesta. Vorbind mai
simplist, putem spune că acest drum ar semăna cu un poligon cu
treisprezece laturi, ale cărui unghiuri sunt rotunjite.
În figura 38 puteţi vedea imaginea exactă a celor două drumuri parcurse,
unul de Lună şi celălalt de Pământ, în decurs de o lună. Linia punctată
reprezintă drumul parcurs de Pământ, iar linia plină – drumul parcurs de
Lună. Ele sunt atât de apropiate unul de celălalt, încât pentru a le prezenta
separat a fost nevoie să folosim o scară de proporţie mare; dia