Scribd
Încărcați
3 vizualizări1 pagină

9 A

Documentul discută despre măsurarea timpului și despre necesitatea de a verifica ceasurile cu datele astronomice, având ca referință mișcarea uniformă a Pământului. Se evidențiază abaterile observate în mișcarea corpurilor cerești, care nu pot fi explicate prin legile mecanicii cerești, sugerând o cauză comună pentru aceste devieri. Autorul pune la îndoială exactitatea rotației Pământului ca model de mișcare uniformă, propunând o reevaluare a acestuia.

Încărcat de

Florin Ursa
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
3 vizualizări1 pagină

9 A

Documentul discută despre măsurarea timpului și despre necesitatea de a verifica ceasurile cu datele astronomice, având ca referință mișcarea uniformă a Pământului. Se evidențiază abaterile observate în mișcarea corpurilor cerești, care nu pot fi explicate prin legile mecanicii cerești, sugerând o cauză comună pentru aceste devieri. Autorul pune la îndoială exactitatea rotației Pământului ca model de mișcare uniformă, propunând o reevaluare a acestuia.

Încărcat de

Florin Ursa
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

intervale de timp?

Bineînţeles că sunt egale, dacă sunt măsurate cu


ajutorul unui ceasornic bine verificat – ne vor răspunde cei mai mulţi dintre
cititori. Dar care ceasornic trebuie să-l socotim exact? Fireşte, cel ce este
verificat de datele astronomice; cu alte cuvinte, cel ce concordă cu mişcarea
globului pământesc, mişcare ideal uniformă; el se roteşte în unghiuri egale,
în intervale strict egale de timp.
Dar, în definitiv, de unde ştim că globul pământesc se roteşte uniform?
Pentru care motiv suntem convinşi că două rotaţii consecutive, efectuate de
planeta noastră în jurul axei sale, se petrec în intervale de timp egale? Acest
lucru nu poate fi controlat atâta timp cât mişcarea de rotaţie a Pământului
serveşte drept imitate de măsură a timpului.
În ultima vreme astronomii au găsit de cuviinţă ca, în anumite scopuri, să
înlocuiască acest fel de mişcare uniformă, înrădăcinat din timpuri străvechi,
cu un altul. Vom expune motivele şi urmările acestei înlocuiri.
Studierea minuţioasă a mişcării corpurilor cereşti a scos în evidenţă
faptul că în unele cazuri aceste mişcări diferă de cele prevăzute teoretic, iar
abaterile nu pot fi explicate prin legile mecanicii cereşti. Astfel de abateri,
aparent fără cauză, au fost constatate pentru Lună, pentru primul şi cel de-
al doilea satelit al lui Jupiter, pentru planeta Mercur şi chiar pentru
mişcarea anuală vizibilă a Soarelui şi mişcarea propriei noastre planete pe
orbita ei. De pildă, Luna se mişcă pe o traiectorie care, în unele epoci, se
abate de la orbita teoretică cu aproape 10 secunde de arc, iar Soarele
deviază cu aproape o secundă de arc. Analiza acestor nere- gularităţi a dus
la stabilirea unei trăsături comune a lor; toate mişcările într-o anumită
perioadă de timp s-au făcut accelerat, ca în perioada următoare să sufere,
totuşi, toate laolaltă, o încetinire. Fireşte, se pune problema unei cauze
comune, care provoacă aceste devieri.
Nu stă oare această cauză comună în „inexactitatea1’ ceasornicului
nostru natural, în alegerea nepotrivită a rotaţiei Pământului, drept model de
mişcare uniformă?

S-ar putea să vă placă și