Scribd
Încărcați
53 vizualizări1 pagină

7

Documentul discută despre efectele distanței Pământului față de Soare asupra temperaturii și iluminării în timpul iernii nordice. Se menționează că, deși Pământul este mai aproape de Soare în ianuarie, condițiile de iluminare sunt nefavorabile, dar căldura iradiată ar compensa frigul. De asemenea, se face referire la a doua lege a lui Kepler, care explică modul în care Pământul se mișcă pe orbită în funcție de distanța față de Soare.

Încărcat de

Florin Ursa
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
53 vizualizări1 pagină

7

Documentul discută despre efectele distanței Pământului față de Soare asupra temperaturii și iluminării în timpul iernii nordice. Se menționează că, deși Pământul este mai aproape de Soare în ianuarie, condițiile de iluminare sunt nefavorabile, dar căldura iradiată ar compensa frigul. De asemenea, se face referire la a doua lege a lui Kepler, care explică modul în care Pământul se mișcă pe orbită în funcție de distanța față de Soare.

Încărcat de

Florin Ursa
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

i aproape de Soare, iar la 1 iulie în punctul B, mai departe de Soare.

Dat
fiind că FB este de trei ori mai mare ca FA, în ianuarie distanţa dintre Soare
şi noi ar fi de trei ori mai mică ca în iulie. Diametrul din ianuarie al Soarelui
ar fi de trei ori mai mare ca cel din iulie, iar cantitatea de căldură iradiată în
ianuarie ar fi de 9 ori mai mare ca în iulie (invers proporţional cu pătratul
distanţei). Ce s-ar alege atunci din iarna noastră nordică? Soarele ar sta jos
pe bolta cerească, zilele ar fi mai scurte, iar nopţile mai lungi. Frig nu ar fi
însă, deoarece apropierea Soarelui ar compensa cu vârf şi îndesat condiţiile
nefavorabile de iluminare.
La aceasta se mai adaugă circumstanţele ce decurg din cea de-a doua
lege a lui Kepler, care spune că suprafeţele descrise de raza vectoare în
intervale de timp egale sunt egale între ele.
„Raza-vectoare“ a orbitei este linia dreaptă care uneşte Soarele cu o
planetă, în cazul nostru cu Pământul. O dată1 cu deplasarea Pământului pe
orbită se mişcă şi raza vectoare, descriind în acest timp o anumită
suprafaţă: legea a doua a lui Kepler stabileşte că părţile din suprafaţa
elipsei des- crise în intervale de timp egale sunt egale între ele. În punctele
apropiate de Soare, Pământul ar trebui să se mişte pe orbită mai repede
decât în punctele mai îndepărtate: altfel, suprafaţa descrisă de o rază
vectoare scurtă nu ar putea fi egală cu o suprafaţă formată de o rază
vectoare mai lungă
(fig- 20).
Aplicând cele spuse la orbita imaginată de noi, conchidem că în perioada
decembrie-februarie, când Pământul se află

S-ar putea să vă placă și