Scribd
Încărcați
18 vizualizări1 pagină

4 D

Documentul discută despre răsăritul Soarelui în diferite locații și date, evidențiind că la Ecuator ziua este întotdeauna egală cu noaptea. De asemenea, se menționează că în zilele echinocțiilor, Soarele răsare la ora 6 și apune la ora 18, iar fenomenele meteorologice precum gerul în iulie și arșița în ianuarie sunt comune în emisfera sudică. În final, se abordează conceptul de gravitate și mișcarea Pământului în jurul Soarelui prin metoda „dacă” pentru a ilustra condițiile de mișcare.

Încărcat de

Florin Ursa
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
18 vizualizări1 pagină

4 D

Documentul discută despre răsăritul Soarelui în diferite locații și date, evidențiind că la Ecuator ziua este întotdeauna egală cu noaptea. De asemenea, se menționează că în zilele echinocțiilor, Soarele răsare la ora 6 și apune la ora 18, iar fenomenele meteorologice precum gerul în iulie și arșița în ianuarie sunt comune în emisfera sudică. În final, se abordează conceptul de gravitate și mișcarea Pământului în jurul Soarelui prin metoda „dacă” pentru a ilustra condițiile de mișcare.

Încărcat de

Florin Ursa
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

răsări el în aceeaşi zi la Tokio? La Buenos-Aires?

3. La ce oră (după ora locală) va răsări Soarele la No- vosibirsk în ziua de


23 septembrie a.c.? Dar la New York? La Capul Bunei Speranţe?
4. La ce oră răsare Soarele la punctele Ecuatorului în ziua de 2 august?
Dar la 27 februarie?
5. Se întâmplă ca în luna iulie să fie ger, iar în luna ianuarie arşiţă? 1
1 Răspuns la întrebări: 1. La Ecuator întotdeauna ziua este egală cu
noaptea, deoarece hotarul luminii împarte Ecuatorul în două părţi egale,
indiferent de poziţia globului pământesc. 2 şi 3. În zilele echinocţiilor, pe
întreg pământul, Soarele răsare la ora 6 şi apune la ora 18, după ora locală.
4. La Ecuator, în toate zilele anului, Soarele răsare la ora 6 (ora locală).
5. La latitudinile medii ale emisferei sudice, gerul în iulie şi arşiţa în
ianuarie sunt fenomene obişnuite.
Trei de „dacă“
Adeseori un lucru prea banal se explică mai greu decât un lucru neobişnuit.
Particularităţile sistemului de calcul zecimal, pe care ni-l însuşim din
copilărie, îl constatăm numai atunci când încercăm să ne imaginăm cifrele
într-un alt sistem, de pildă într-un sistem cu baza şapte sau cu baza
doisprezece. Esenţa geometriei euclidiene o pătrundem când începem să
studiem geometria neeuclidiană. Pentru a înţelege cum trebuie rolul pe
care-l are în viaţa noastră forţa gravitaţiei, trebuie să ne-o închipuim mult
mai mare sau mult mai mică ca în realitate. Vom proceda astfel, când va fi
vorba despre gravitate. Acum, însă, ne vom folosi şi de metoda „dacă“,
pentru a vedea mai limpede condiţiile de mişcare a Pământului în jurul
Soarelui. Să pornim de la principiul învăţat în şcoală că axa # Pământului
formează cu planul orbitei Pământului un unghi de (>6l/2° (circa % dintr-un
unghi drept). Veţi pricepe mai bine acest lucru, dacă o să vă închipuiţi că
unghiul de înclinaţie nu ar fi acesta, ci, de pildă, chiar un unghi drept. Cu
alte cuvinte, înichipuiţi-vă că axa Pământului este perpendiculară pe planul
orbitei, aşa cum visau să o facă membrii Clubului tunarilor în romanul de
aventuri fantastice al lui Jules Verne, „De la

S-ar putea să vă placă și