0% au considerat acest document util (0 voturi)
4 vizualizări1 pagină

4 C

Echinocțiul de toamnă are loc pe 23 septembrie și marchează începutul toamnei în emisfera nordică, când ziua devine mai scurtă decât noaptea. Anotimpurile din emisfera nordică și sudică sunt opuse, iar datele importante pentru anotimpuri sunt 21 martie, 22 iunie, 23 septembrie și 22 decembrie. În emisfera sudică, primăvara coincide cu toamna din emisfera nordică și vara cu iarna.

Încărcat de

Florin Ursa
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
4 vizualizări1 pagină

4 C

Echinocțiul de toamnă are loc pe 23 septembrie și marchează începutul toamnei în emisfera nordică, când ziua devine mai scurtă decât noaptea. Anotimpurile din emisfera nordică și sudică sunt opuse, iar datele importante pentru anotimpuri sunt 21 martie, 22 iunie, 23 septembrie și 22 decembrie. În emisfera sudică, primăvara coincide cu toamna din emisfera nordică și vara cu iarna.

Încărcat de

Florin Ursa
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

După o jumătate de an, la 23 septembrie, se repetă momentul egalităţii

dintre zi şi noapte, aşa-numitul „echinocţiu de toamnă”, care marchează


sfârşitul verii şi începutul toamnei. Când în emisfera de nord este echinocţiu
de primăvară, de partea cealaltă a Ecuatorului, în emisfera de sud, este
echinocţiu de toamnă şi invers. De o parte a Ecuatorului, locul iernii îl ia
primăvara, iar de cealaltă parte, locul verii îl ia toamna. Anotimpurile anului
din emisfera nordică nu coincid cu cele din emisfera sudică.
Să urmărim, de asemenea, cum variază în timpul anului durata relativă a
unei zile şi a unei nopţi. Începând din ziua echinocţiului de toamnă, adică 23
septembrie, în emisfera nordică ziua începe să devină mai mică decât
noaptea. Această situaţie durează o jumătate de an ■ şi în această perioadă
zilele se micşorează la început, până la 22 decembrie, iar apoi cresc, până la
21 martie, când ziua se egalează cu noaptea. Din acest moment, în tot
timpul jumătăţii de an următoare, în emisfera nordică ziua este mai mare ca
noaptea. Zilele cresc până la 22 iunie, după care dată încep să se micşoreze,
rămânând trei luni mai lungi ca noaptea; ele se egalează din nou cu noaptea
numai în momentul echinocţiului de toamnă (23 septembrie).
Cele patru date menţionate mai sus determină începutul şi sfârşitul
anotimpurilor astronomice ale anului. Deci, pentru locurile din emisfera
nordică, aceste date au ordinea următoare:
21 martie – ziua egală cu noaptea – începutul primăverii.
22 iunie – cea mai lungă zi – începutul verii.
23 septembrie – ziua egală cu noaptea – începutul toamnei.
22 decembrie – ziua cea mai scurtă – începutul iernii.
De cealaltă parte a Ecuatorului, în emisfera sudică, primăvara la noi
coincide acolo cu toamna, vara la noi cu iarna acolo etc

S-ar putea să vă placă și