Scribd
Încărcați
5 vizualizări1 pagină

3

Documentul explică cum se calculează durata zilei și a nopții, precum și momentele răsăritului și apusului Soarelui. Se menționează importanța creării unui grafic anual pentru a determina orele de răsărit și apus în funcție de latitudinea locului. De asemenea, se discută despre fenomenul umbrelor neobișnuite observate în apropierea Ecuatorului, unde Soarele poate fi aproape de zenit.

Încărcat de

Florin Ursa
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
5 vizualizări1 pagină

3

Documentul explică cum se calculează durata zilei și a nopții, precum și momentele răsăritului și apusului Soarelui. Se menționează importanța creării unui grafic anual pentru a determina orele de răsărit și apus în funcție de latitudinea locului. De asemenea, se discută despre fenomenul umbrelor neobișnuite observate în apropierea Ecuatorului, unde Soarele poate fi aproape de zenit.

Încărcat de

Florin Ursa
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

Deoarece de data aceasta declinaţia este negativă, cifra pe care am aflat-

o nu reprezintă durata zilei, ci a nopţii. Durata zilei pe care dorim să o aflăm


este egală cu 24 – 14 72 = 9 ’/2 ore.
Mai putem calcula şi momentul când răsare Soarele. Împărţind 972 la 2,
obţinem 4 ore şi 45 minute. Ştiind că la 10 noiembrie ceasul indică amiaza
reală la ora 11 şi 43 minute, aflăm momentul când răsare Soarele, astfel:
ora 11 şi 43 minute, minus 4 ore şi 45 minute = ora 6 şi 58 minute. Apusul
Soarelui în aceeaşi zi va avea loc la 11 şi 43 minute plus 4 ore şi 45 minute
= ora 16 şi 28 minute, adică la ora 4 şi 28 minute după masă. În acest fel,
ambele scheme (fig. 7 şi fig. 8), dacă sunt folosite în mod corespunzător, pot
înlocui tabelele respective ale anuarului astronomic.
Făcând uz de metoda expusă aci, veţi putea stabili pentru latitudinea
locului unde domiciliaţi un grafic pe tot anul, care să indice orele la care
răsare şi apune Soarele, precum şi durata zilei. Drept model pentru un
astfel de grafic vă poate servi schiţa din figura 9, făcută pentru paralela 50
(graficul a fost întocmit după ora locală, nu după ora oficială). Cercetându-l
cu atenţie, veţi înţelege cum trebuie să faceţi asemenea grafice. Făcând o
singură schiţă pentru latitudinea locului unde vă aflaţi, veţi reuşi ca dintr-o
singură privire să spuneţi cu aproximaţie la ce oră va răsări sau va apune
Soarele în oricare zi a anului.
Umbre neobişnuite c
Desenul din figura 10 pare să fie enigmatic: un om în plin Soare este
aproape lipsit de umbră.
Şi totuşi desenul este făcut după natură, dar nu la latitudinile noastre, ci
în apropiere de Ecuator, în clipa când Soarele se afla aproape vertical
deasupra capului unui om (aşa cum se spune, la „zenit”).
La latitudinile noastre Soarele nu se află niciodată la zenit; o astfel de
imagine nu se poate observa la noi. Când Soarele de amiază atinge la noi
înălţimea cea mai mare (la 22 iunie), el se află la zenitul fiecărui loc situat la
graniţa nordică a zonei toride (pe tropicul Racului – la paralela 23 Peste o
jumătate de an, la 22 decembrie,
Soarele se află

S-ar putea să vă placă și